Jump to content

Tecuci - viaţa în container


Recommended Posts

Posted

Tecuciul are nevoie de opt milioane de euro

PREŢUL POTOPULUI

* "Nu avem bani pentru refacerea infrastructurii şi a caselor afectate de inundaţiile de anul trecut", spune primarul Fakelstain * Edilul spune că aşteaptă un ajutor guvernamental substanţial pentru a putea depăşi criza

* Refacerea caselor depinde de încălzirea vremii

* Amenajarea albiei Tecucelului - un proiect în amorţire

* Gheorghe Dundev, directorul Oficiului Prefectural Tecuci, avertizează asupra tentaţiei vânzării de materiale

de construcţie primite de la Guvern

Tecuciul şi celelalte localităţi afectate toamna trecută de inundaţii aşteaptă să se încălzească vremea pentru a începe marea reconstrucţie. Autorităţile centrale şi locale deja au distribuit mare parte din materialele necesare, iar oamenii mai au nevoie doar de vreme bună pentru a-şi reface casele. Pe de altă parte, efortul financiar pentru refacerea distrugerilor este imens: circa opt milioane de euro. Autorităţile spun că singura şansă pentru ca lucrările să se facă în timp util este un ajutor guvernamental substanţial.

Cu ochii pe buletinul meteo

În faţa fiecărui imobil dărâmat sau afectat de apă stau acum mormane de nisip şi baxuri uriaşe de BCA, tablă şi armătură. Au primit deja materialele de construcţie cei care au avut casele afectate în proporţie de peste 75 la sută, restul urmând să intre în posesia ajutoarelor de la stat în săptămânile care urmează. "Casa mea a fost mai solidă, că am avut grijă de ea şi nu s-a distrus foarte mult, aşa că nu am primit încă materialele. Au venit însă de la Primărie, au făcut anchete şi ne-au spus că o să ne dea şi nouă în curând. Vecinul meu, care are casa perete în perete cu mine, care i s-a dărâmat de tot, a căzut în beci, deja a primit materialele. Peste câteva săptămâni, când se mai îndreaptă vremea, o să înceapă construcţia şi atunci o să încep şi eu, că trebuie să o refacem împreună", ne-a spus unul dintre sinistraţi, care are casa aproape de malul drept al Tecucelului.

Vânzători şi gospodari

Potrivit autorităţilor, aproape toate materialele pentru reconstrucţie au fost deja distribuite celor afectaţi de inundaţii. "Peste o mie de gospodării din Tecuci şi alte zece localităţi din nord, afectate în proporţie de mai bine de 75 la sută au deja în curte materialele. Oamenii aşteaptă acum să se îndrepte vremea ca să înceapă lucrarea. Alţii, mai gospodari, deja au turnat fundaţia, iar acum le va fi foarte uşor să facă restul. Noi suntem în faza urmăririi felului în care sunt folosite aceste materiale, în sensul că mai trecem pe la curţile oamenilor să ne asigurăm că nu îşi vând ajutoarele", ne-a declarat directorul Oficiului Prefectural Tecuci, Gheorghe Dundev. Acesta a recunoscut că, în misiunile de control pe care le-a făcut atât în Tecuci, cât şi în celelalte localităţi în care s-au produs inundaţii, a dat de persoane care au încercat să facă profit din materialele primite. "Unii mai necăjiţi au început deja să vândă din ce au primit. Noi am încercat să îi mai controlăm, dar nu avem ce face, nu îi putem opri. De făcut, îşi vor reface casele, însă ştiţi cum se întâmplă, în loc de bolţari vor folosi chirpici, metoda clasică, iar în felul acesta au scos şi ceva bani de buzunar", a mai precizat Gheorghe Dundev.

Partea plină a paharului e că alţii deja au investit mai mult decât au primit de la stat. "La Gohor, de exemplu, sunt deja cinci case ridicate. Depinde de fiecare cum s-a gospodărit", mai spune directorul Oficiului Prefectural.

Eduard Finkelstain: "Ne trebuie bani!"

Eduard Finkelstain, primarul Tecuciului, spune că nu există nicio şansă ca efectele crizei să fie înlăturate din fondurile municipiului. "Estimăm că ne trebuie cam 27 de milioane de lei noi (N.R. circa opt milioane de euro) pentru a putea face tot. Însă noi nu avem aceşti bani. Guvernul ne-a dat până acum 2,2 milioane de lei, iar alte 1,4 milioane le-am primit de la Asociaţia Municipiilor din România. Se pare că vom primi de la Consiliul Judeţului încă două milioane de lei, iar din fondurile noastre vom mai acoperi circa trei milioane. Rămâne un necesar de 18,4 milioane, pe care sperăm să-l primim de la Guvern, sub forma unui ajutor de urgenţă, sau din fondurile structurale", declară primarul.

În 2008, bugetul Tecuciului va fi mai mic decât ar fi fost posibil: C.L. a decis să-i scutească pe sinistraţi de impozitul pe clădiri. Un demers corect, dar care reduce din veniturile la bugetul local. Mai mult, sinistraţii beneficiază de un ajutor de 200 de lei de fiecare pentru plata utilităţilor, iar întreţinerea taberei de 60 de module (curent, apă, gaz) costă şi ea. "Dacă Guvernul nu ne ajută, e de jale", avertizează primarul.

Tecucelul rămâne un mare pericol!

Partea realmente îngrijorătoare este că lucrările la regularizarea albiei râului Tecucel NU au început. "Proiectul este la Ministerul Mediului, într-o listă de priorităţi. Din 2006 aşteaptă finanţarea... Sperăm să vină foarte repede banii, pentru că tragedia s-ar putea repeta", declară Eduard Finkelstain. E o problemă... Cum o mare problemă pare să fie şi criza acută de constructori. Sunt materiale, ar putea fi şi bani, dar nu prea are cine construi. Firmele locale sunt prea mici pentru un front de lucru atât de mare, iar firmele mari din Galaţi se plâng că nu găsesc suficienţi muncitori pentru a putea să se extindă către Tecuci. Avem de-a face, deci, cu nişte efecte dureroase ale migraţiei agresive a muncitorilor către Italia şi Spania.

Privită "de deasupra", situaţia de la Tecuci pare aproape de normalitate. Dacă însă analizezi lucrurile în profunzime, constaţi că oraşul are răni profunde, care nu se vor vindeca aşa de uşor. Trebuie mulţi bani, mult timp şi o "cantitate" impresionată de voinţă.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=21586

  • 3 weeks later...
Posted

Viaţa în container

"Aici traim de 6 luni"

67 de familii saracite de natura, ale caror case au fost distruse de inundatiile din septembrie 2007, se chinuiesc si acum sa-si duca existenta in niste module de tip container, puse la dispozitie de autoritati intr-o tabara organizata ad-hoc langa o fosta unitate militara din municipiul Tecuci, judetul Galati. Poate fi ceva banal pentru cei care au o casa sau locuiesc intr-un apartament de bloc, dar imaginile din zona arata ca oamenii traiesc o adevarata drama. Viata celor care locuiesc langa o fosta unitate militara din Tecuci este departe de a fi una normala. Sotii Malairosu si cei trei nepoti ai lor traiesc in aceste containere de mai bine de jumatate de an. 'Copiii nostri sunt plecati la munca in Italia, iar noi avem grija de nepoti. Asa stam de sase luni. Suntem ingramaditi cinci oameni in camera asta in care dormim, gatim, mancam. Tot aici copiii trebuie sa isi faca lectiile. Iar in iarna asta a fost si mai greu, pentru ca a fost friguroasa. Ne e dor de casa noastra', ofteaza Maria Malairosu (51 de ani). Administratorul zonei, Mircea Cruceanu, pe care l-am gasit intr-un container 'de serviciu', ne-a spus evidenta 'locatarilor' din tabara: 203 suflete, cu varste cuprinse intre 3 si 70 de ani, ingramadite in cele 67 de module-container. Functionarul afirma ca tabara are propriul cabinet medical (deservit de personal medical pana la ora 15.00), doua blocuri alimentare (formate din bucatarii dotate, dar oamenii tot la resourile proprii continua sa prepare mancarea), punct de politie comunitara si pichet de stins incendii, fiecare cu containerul sau.

Au apa calda cu portia

Pentru a se spala, sinistratii se duc in grupul sanitar din cladirea dezafectata a fostei unitati militare, in care mai dorm uneori. Apa calda insa este cu portia, adica dupa un program stabilit cu cel putin o zi inainte. Pana cand li se va construi o casa, pensionarii Ion si Maria Malairosu, ambii de 51 de ani, locuiesc impreuna cu cei trei nepoti de sase luni intr-un container. Chiar si pe timpul zilei, Ionut sta imbracat cu haine groase, cu caciula pe cap si infofolit in plapuma, pentru a nu mai tremura de frig. Inghetati de frigul din module, Georgiana (7 ani) si Ionut (11 ani), copiii familiei Lovin, incearca sa se incalzeasca la un calorifer electric.

5.000 de persoane afectate de inundatiile din septembrie 2007

In urma ploilor abundente cazute la inceputul lunii septembrie 2007, doua persoane au murit, iar 1.500 de familii din 12 localitati din judetul Galati au suferit pagube materiale. In urma anchetelor sociale, autoritatile au stabilit ca inundatiile au distrus aproximativ 600 de case, dintre care unele in totalitate. Totodata, acestea spun ca o mare parte din cele 5.000 de persoane afectate de ploile torentiale locuiau in municipiul Tecuci.

In septembrie s-au luptat cu apele, in ianuarie cu flacarile

Un incendiu puternic izbucnit pe 6 ianuarie in tabara de sinistrati din municipiul Tecuci a distrus patru containere si a avariat inca unul. Dupa acest incendiu, in modulele afectate nu s-a mai putut locui, iar sinistratii au fost mutati intr-o cladire a unitatii militare. Din fericire, nici o persoana nu a fost ranita in incendiul care se pare ca a pornit de la un scurtcircuit. Cu toate acestea, oamenii ramasi si fara casele lor improvizate au fost nevoiti sa o ia din nou de la capat.

http://www.libertatea.ro/index.php?sect ... sid=197406

  • 9 months later...
Posted

Peste 200 de sinistrati din Tecuci traiesc in module

Un numar de 68 de familii, din Tecuci, totalizand 200 de persoane, traiesc, la mai bine de un an de la inundatiile provocate de ploile torentiale de pe 5 septembrie 2007, intr-o tabara de module dintr-o fosta cazarma de jandarmi. Locatarii taberei se incalzesc cu calorifere electrice si nu au nicio speranta ca vor primi de la guvern banii pentru manopera necesara ridicarii caselor distruse de inundatii, asa cum au primit sinistratii din Maramures si nordul Moldovei, dupa inundatiile din acest an.

Primarul municipiului Tecuci, Eduard Finkelstain, a declarat, miercuri, ca toate demersurile sale catre guvern pentru finantarea manoperei caselor distruse nu au primit niciun raspuns, singurul sprijin pe care il poate acorda primaria sinistratilor din tabara fiind plata utilitatilor. "Primaria Tecuci plateste curentul, apa, buteliile necesare oamenilor din tabara, efortul financiar fiind de 250.000 de lei pe an, bani multi in conditiile bugetului nostru mic. Am solicitat guvernului sa acorde fiecarei familii cu case distruse din Tecuci o suma intre 11.000-14.000 de lei, pentru manopera, asa cum s-a dat in Maramures si nordul Moldovei, dar nu am primit niciun raspuns", a spus Finkelstain.

Cei peste 200 de sinistrati din tabara de module au primit materialele de constructie pentru recladirea caselor distruse de inundatii, materiale aflate in custodie in depozitele primariei, dar nu le pot construi pentru ca nu au bani de manopera. Primarul a precizat ca pentru rezolvarea unor astfel de situatii, de care autoritatile publice se lovesc, este nevoie de introducerea asigurarii obligatorii a locuintelor.

Bilantul inundatiile din septembrie 2007, de la Tecuci este de 400 de case distruse, 400 afectate structural si 800 cu avarii nestructurale.

http://www.stirilocale.ro/galati/Peste_ ... 94365.html

Posted

Trei module din tabăra de sinistraţi din Tecuci, distruse într-un incendiu

Trei dintre modulele aflate în tabăra de sinistraţi de la Tecuci au fost distruse, joi dimineaţă, într-un incendiu izbucnit din cauze deocamdată necunoscute şi în urma căruia nu s-au înregistrat victime, transmite corespondentul MEDIAFAX. Cei patru copii şi şase adulţi care locuiau în modulele care au ars, joi, au fost mutaţi temporar într-una dintre locuinţele aflate în apropierea taberei de sinistraţi, urmând să primească module noi. Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţi de Urgenţă Galaţi, Eugen Chiriţă, flăcările au izbucnit în jurul orei 5.50, iar incendiul a fost anunţat la numărul de Urgenţă 112. "Au fost afectate modulele 68 şi 69, care au ars în proporţie de sută la sută, iar cel de-al treilea modul, modulul, 73, a fost distrus în proporţie de 70 la sută. S-a intervenit cu trei autospeciale şi în aproximativ o oră, incendiul a fost lichidat. Incidentul s-a produs din cauza unui contact imperfect la o priză triplă ce alimenta un calorifer electric cu ulei", a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Eugen Chiriţă. Potrivit sursei citate, vineri, se vor face verificări în tabără, pentru a depista anumite probleme legate de alimentarea cu energie electrică a respectivelor module şi pentru a vedea dacă sinistraţii folosesc improvizaţii pentru a alimenta aparate electrice de încălzire. Acesta este cel de-al doilea incendiu care are loc în tabăra de sinistraţi de la Tecuci după cel din 6 ianuarie 2008, care a afectat patru module. Nu s-au înregistrat victime.

  • 3 weeks later...
Posted

Fiindca nu au primit bani pentru ridicarea caselor, sinistratii s-au razbunat, distrugand bunurile din tabara de la Tecuci

Un control inopinat al Inspectiei Sanitare de Stat in tabara de sinistrati amplasata in incinta unei foste unitati militare din Tecuci a scos la iveala mari probleme legate de lipsa apei calde si faptul ca o mare parte din bunurile puse la dispozitie sinistratilor au fost distruse. Situatia a fost remediata de administratia taberei, dar lucrurile nu se vor rezolva pe deplin decât atunci când toti sinistratii vor primi de la stat bani pentru manopera necesara ridicarii caselor, intrucat deocamdata au doar materialele de constructie. In tabara formata din aproximativ 80 de module, unde stau din septembrie 2007 aproape 200 de oameni, lucrurile nu stau deloc bine, si asta nu din pricini imputabile administratiei, ci mai degraba din cauza comportamentului câtorva dintre locatarii taberei. In primul rând, inspectorii au constatat ca sinistratii nu mai au apa calda deoarece unul dintre ei a smuls din perete instalatia electrica a boilerului. Chiuvetele nu mai functionau in totalitate tot pentru ca unele dintre ele erau smulse din perete, si la fel si o mare parte a robinetilor au cam disparut. Intr-una dintre bucatariile taberei, un aragaz a fost probabil vandalizat, butoanele si alte componente fiind stricate sau luate. ”Nu se respecta graficul de mentinere a curateniei in tabara, decât de catre o parte a sinistratilor. Mentinerea inclusiv a curateniei individuale pare a fi o alta problema deoarece sinistratii nu profita pâna acum de serviciile oferite gratuit pentru ei de catre Baia Comunala din Tecuci. Administratia taberei chiar face eforturi foarte mari pentru a mentine situatia la cote decente, dar practic ce se repara ziua, se strica a doua zi. Nu putem imputa nimic administratorilor care ne-au dovedit ca isi fac treaba asa ca am avertizat autoritatile locale sa ia masuri”, a declarat dr. Liliana Moise, inspector-sef al Inspectiei Sanitare de Stat Galati. Inspectorii sanitari galateni au dat din nou termene de conformare administratiei pentru a repara stricaciunile gasite. Din pacate, exista mari sanse ca reparatiile sa nu tina prea mult, tinând seama de antecedente.

«Noi nu am primit nici acum banii»

Primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain, a precizat ca doi dintre sinistratii care chiar erau “certati” cu disciplina au fost evacuati, iar reparatiile au fost din nou facute. Din pacate, frustarea unora dintre locatarii taberei este si de inteles, deoarece oamenii au prins deja un Craciun in module si il vor prinde si pe al doilea. Cauza este simpla. Nu au primit bani de manopera. “Fata de nordul Moldovei, unde sinistratii au primit si bani de manopera, la noi, la Tecuci, un oras greu incercat de inundatii, nu au venit nici acum banii. Materiale s-au mai primit, dar mai ales batrânii singuri si familiile sarace si fara rude nu au efectiv posibilitatea financiara de a-si ridica o casa. Am facut de-a lungul vremii memorii peste memorii, ultimul in august. Dar aproape degeaba. Am primit foarte putini bani, o picatura intr-un ocean fata de nevoi. De exemplu, numai in Galati, desi au venit prin octombrie banii, circa 270 miliarde de lei vechi, din tot judetul numai sapte localitati nu au primit bani, cele cu primari PD-L. Si aici a intrat si Tecuciul, desi era evident ca noi ar fi trebuit sa avem prioritate. Oamenii nu au cum sa plece. Nu au cu ce sa-si construiasca iar casele”, a precizat Eduard Finkelstain. Deocamdata, in tabara e liniste, dar nu se stie cât va mai dura.

http://www.gardianul.ro/index.php?pag=n ... cuci-.html

Posted

Craciun in "Ghetoul sinistratilor"

» Sinistratii din Tecuci vor petrece Craciunul in "Ghetoul sinistratilor" sau in modulele instalate langa ruine » Oamenii se simt abandonati atat de guvern, cat si de conducerea Consiliului Judetean Galati.

Sute de sinistrati din Tecuci isi vor petrece si in acest an Craciunul si Anul Nou in module, pentru ca nici Guvernul, nici Consiliul Judetului (CJ) nu au vrut sa ii ajute la reconstructia caselor, asa cum s-a intamplat cu sinistratii din nordul Moldovei si Maramures. In cele 70 de module din "ghetoul sinistratilor", amenajat in curtea unei foste unitati militare din Tecuci, locuiesc peste 200 de persoane. In alte module, raspandite prin cartierele maturate de viitura din 5 septembrie 2007, alte familii locuiesc in strada, la poarta vechii locuinte, ajunsa o ruina. In unele din curti, casa noua este doar o constructie inceputa si abandonata. Tot o ruina. Primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain, a incercat in zadar sa obtina de la guvern si CJ Galati fonduri pentru refacerea orasului si reconstruirea caselor. De la Guvern, sprijinul a fost dat in batjocura.

Viitura a afectat 1.600 de locuinte, in care locuiesc 2.000 de familii. Primaria a cerut de la Guvern acordarea a cate 3.000 lei pentru refacerea unei case avariate si cate 5.000 lei pentru consolidarea unei case distruse. Guvernul a alocat numai 20.000 lei vechi pentru eliminarea efectelor inundatiilor si 130.000 lei pentru reabilitarea infrastructurii, in timp ce de la bugetul Tecuciului au fost cheltuite 500.000 lei pentru repararea partiala a infrastructurii si 300.000 lei numai pentru transportul materialelor de la depozitele primariei la locuintele distruse. Costul total al reabilitarii infrastructurii distruse este de 2.000.000 lei, din care guvernul a alocat numai 5%! Sinistratilor, Guvernul le-a dat doar materiale de constructii, dar cum majoritatea sunt pensionari sau oameni nevoiasi, materialele au ramas fie in depozitele primariei, fie stivuite prin curti. In unele cazuri, noile case sunt constructii incepute si neterminate. In altele, sinistratii de etnie rroma si-au vandut materialele ca sa isi rezolve "grijile imediate".

Unii sunt mai egali decat altii

Discriminarea sinistratilor din Tecuci a fost evidenta in aceasta vara, cand sinistratilor din nordul Moldovei si Maramures li s-au dat, pe langa materiale, cate 3.000 lei pentru repararea casei avariate si 5.000 lei pentru recontruirea casei distruse. In iulie, primarul Tecuciului si-a reluat demersurile, iar zilele trecute Guvernul a mai dat ceva, dar tot in batjocura. A fost alocata suma de 4.875.500 lei, pentru manopera reconstructiei caselor. Din cele 505 cazuri de case distruse in totalitate, a fost acordata suma de 3.000 lei pentru reconstructie doar in 138 de cazuri. Din cele 238 cazuri de case avariate structural, a fost acordata suma de 1.000 de lei numai in 35 de cazuri. Din cele 650 de familii cu casele ceva mai usor avariate, numai 77 de familii vor primi cate 500 de lei. De o batjocura similara au avut parte sinistratii din Tecuci si din partea CJ Galati.

Desi dupa producerea viiturii conducerea CJ Galati a promis alocarea a 3.000.000 de lei, sprijin mentionat si in Conventia 530/10.10.2007 incheiata cu Primaria Tecuci, banii nu au fost dati nici astazi. Cauza ascunsa este ca primarul Tecuciului este de la PD-L, iar majoritatea din CJ Galati, PSD-PC-PNL, avea puternice disensiuni cu consilierii PD-L, in privinta aprobarii unui credit de 85 milioane lei, bani ce urmau sa fie impartiti clientelar pentru lucrari edilitare in comunele cu primari PSD, PC si PNL. In octombrie, la aprobarea unei noi rectificari a bugetului CJ, consilierul PD-L Mircea Toader a introdus amendamentul 6271/23.10.2008, prin care a solicitat ca, din zecile de milioane ce erau impartite, sa fie alocate trei milioane lei pentru refacerea Tecuciului. Amendamentul a fost respins chiar si cu sprijinul consistent al celor doi reprezentanti ai Tecuciului in CJ Galati: consilierul PSD Gabriel Jelea a votat impotriva, iar consilierul PNL Viorel Cristovici a iesit din sala ca sa nu voteze "pentru".

http://www.romanialibera.ro/a141946/cra ... tilor.html

  • 3 weeks later...
Posted

Sinistraţii, feriţi de grija crizei

* Marţi după amiază, administratorul taberei de sinistraţi se chinuia cu lopeţi şi târnăcoape sa spargă gheaţa şi să facă alei de trecere, în timp ce locuitorii modulelor puneau la cale un chef pe cinste.

Aceasta era ieri situaţia în lăcaşul în care 197 de persoane sunt în prezent găzduite. Unul cu munca, restul cu distracţia. ”Suntem încă în Sărbători. Mai avem provizii şi oricum nu avem ce face”, a replicat unul dintre sinistraţi. Cert este că aceste persoane, neavând un loc de muncă, îşi găsesc întotdeauna resurse pentru mâncare bună, alcool şi distracţie la maxim, totul pe un fond asurzitor de manele. ”În prezent avem 166 de module la nivelul Tecuciului. În tabăra sinistraţilor sunt 70 de module din partea ANRS, iar 96 se regăsesc la locuinţele afectate din oraş. Deşi s-au făcut eforturi în sensul primirii de materiale de construcţie precum şi ajutor financiar pentru manoperă, 197 de persoane locuiesc încă în tabără” ne-a informat directorul Oficiului Prefectural, Gheorghe Dundev. Din aceeaşi sursă am aflat că periodic se fac controale privitor la modul de utilizare a tot ce au primit sinistraţii în folosinţă. În ciuda deselor controale, se constată mereu nereguli iar un exemplu elocvent îl constituie cele opt module incendiate în cursul anului trecut din cauza nesupravegherii instalaţiilor electrice. Recent am constatat că unele module nu sunt folosite ca locuinţă ci ca depozite pentru diferite materiale şi obiecte, ceea ce curând va duce la ridicarea lor şi la predarea către ANRS. Până în momentul de faţă, la nivelul municipiului sunt în curs de construire două treimi din locuinţele afectate, doar câteva finalizate, iar 108 case au rămas la stadiul la care erau imediat după inundaţii. Practic, cei care locuiau în aceste 108 case, n-au ridicat un deget pentru ele” a precizat Gheorghe Dundev. Este o situaţie fără ieşire, tocmai din cauză că la momentul când s-au împărţit materialele de construcţie şi sumele de bani, nimeni din administraţie nu a mai verificat dacă se realizează lucrări la locuinţele afectate. Toate s-au distribuit pe bază de semnătură de primire însă nu există nicio lege care să interzică vânzarea materialelor de construcţie şi folosirea banilor în alte scopuri decât cel pentru care au fost acordaţi. Ce s-a întâmplat la tecuci? Odată ce s-au văzut în posesia materialelor de construcţie, sinistraţii s-au gândit că n-ar fi rău să le vândă la preţuri de nimic pentru a putea ierna liniştiţi. În decembrie 2008, norocul a dat iar peste ei, în momentul în care au primit bani pentru manopera caselor, bani care au avut însă soarta celor obţinuţi pe materialel de construcţie: chefuri şi distracţii de dimineaţa până seara. Într-o asemenea situaţie, la primăvară, nu vor mai putea să-şi ridice niciun fel de adăpost pentru că nu vor mai avea cu ce. Oamenii din tabără, din care circa 70% sunt romi, au fost învăţaţi să tot primească şi să nu dea nimic în schimb. Doar patru persoane din 197 au serviciu în timp ce alţii, pentru faptul că dau naştere la copii pe bandă rulantă, sunt veşnic abonaţi ai ajutorului social. În schimb, în tabără beneficiază de tot confortul fără să plătească nimic: se încălzesc la calorifere electrice, buteliile pentru aragaze vin gratis, au apă curentă iar de două ori pe săptămână pot merge, cu cartela de sinistrat, la Baia Comunală pentru baie şi saună. Ceea ce nu bănuiesc sinistraţii este că, într-o zi, distracţia se va termina. ”Ei vor rămâne în module până la construirea caselor sau până la prima situaţie de urgenţă creată de calamităţi, când li se va cere predarea modulelor către zonele unde sunt necesare. În tot acest timp de când sunt aici în tabără, doar două familii au părăsit modulele pentru că şi-au reconstruit locuinţele”, a explicat Mircea Cruceanu, administratorul taberei.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=7

Posted
”Suntem încă în Sărbători. Mai avem provizii şi oricum nu avem ce face”, a replicat unul dintre sinistraţi. Cert este că aceste persoane, neavând un loc de muncă, îşi găsesc întotdeauna resurse pentru mâncare bună, alcool şi distracţie la maxim, totul pe un fond asurzitor de manele. ”În prezent avem 166 de module la nivelul Tecuciului. În tabăra sinistraţilor sunt 70 de module din partea ANRS, iar 96 se regăsesc la locuinţele afectate din oraş. Deşi s-au făcut eforturi în sensul primirii de materiale de construcţie precum şi ajutor financiar pentru manoperă, 197 de persoane locuiesc încă în tabără” ne-a informat directorul Oficiului Prefectural, Gheorghe Dundev. Din aceeaşi sursă am aflat că periodic se fac controale privitor la modul de utilizare a tot ce au primit sinistraţii în folosinţă. În ciuda deselor controale, se constată mereu nereguli iar un exemplu elocvent îl constituie cele opt module incendiate în cursul anului trecut din cauza nesupravegherii instalaţiilor electrice.

Cam asa se prezinta, in general, situatia in tara asta..

  • 3 months later...
Posted

Lenea şi mizeria domnesc în tabăra sinistraţilor

* La apariţia vremii calde, bărbaţii şi femeile la un loc, stau tolăniţi la soare bându-şi cafeaua alături de tutun şi neavând nicio grijă pentru ziua de mâine. Câinii nu lipsesc din peisaj iar cum se lasă seara tot felul de manele şi lăutari le fac sinistraţilor viaţa mai dulce.

Un an şi jumătate s-a scurs de la înfiinţarea taberei de sinistraţi iar situaţia actuală a celor 199 de persoane cazate nu diferă cu nimic faţă de începuturi. Au existat de-a lungul vremii doar două familii care şi-au ridicat un acoperiş deasupra capului cu bănuţii şi materialele de construcţii primite, restul populaţiei “tocind“ tot. Materialele pentru locuinţe le-au vândut la colţul străzii, la preţ de nimic, cu banii cumpărându-şi bucate alese şi băutură iar sumele de bani ce le-au avut pentru manoperă le-au cheltuit pe sărbătorile de iarnă. Şi aşa a mai trecut un anotimp şi altul până când soluţia pentru a face rost de bani de alcool şi ţigări a rămas în baza furturilor şi tâlhăriilor. Odată cu sosirea primăverii, administratorul taberei, Mircea Cruceanu, a găsit de cuviinţă să înceapă curăţenia spaţiului ocupat. Astfel, i-a convocat într-o şedinţă pe toţi locatarii apţi de muncă pentru a desfăşura această acţiune însă refuzul a fost categoric. Atât timp cât ei nu sunt învăţaţi cu munca, doar doi din cei 199 având serviciu, iniţiativa a rămas ”în aer”, administratorul fiind nevoit să apeleze la Primărie. Şi dacă angajaţii municipalităţii au realizat în mare lucrările impuse pe terenul dimprejurul taberei, situaţia stă diferit în cele 67 de module unde mirosurile urâte persistă, unde sunt adunate toate ”minunile” care atrag şobolanii, unde băile emană de la distanţă izuri specifice, unde bucătăria comună arată jalnic, ca după un mare război. “Încerc să-i convoc la activităţi, îi îndrum în a-şi găsi un rost, un loc de muncă, însă e zadarnic. Consumă 16 butelii lunar la aragaz, fac scandaluri, beţii şi nu au niciun gând de-a părăsi tabăra. Au tot fost învăţaţi să li se aducă pomeni şi ei să lenevească“ a conchis Mircea Cruceanu, vădit supărat. Şi pe bună dreptate deoarece atâta timp cât nu plăteşti energia electrică consumată, apa, cazarea, cablul, etc. şi ai posibilitatea de a merge la baia comunală gratis, de ce şi-ar face aceşti oameni probleme?

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=9

  • 2 months later...
Posted

Sinistraţi de lux la Tecuci

* Sute de milioane de lei vechi ies lunar din bugetul local pentru a se achita facturile la utilităţi pentru tabăra sinistraţilor. "Chiriaşii" taberei încă nu sunt loviţi de criză, ci trăiesc în huzur pe banii tecucenilor, buni platnici de taxe şi impozite.

În toamna lui 2007, Tecuciul a fost devastat de inundaţii, o mare parte din locuinţe căzând pradă furiei apelor. Sinistraţilor tecuceni le-au fost acordate o serie de materiale de construcţii necesare refacerii imobilelor, dar nu şi banii necesari achitării manoperei. Pentru adăpostirea familiilor pe perioada reconstrucţiei clădirilor, a fost "încropită" o tabără de sinistraţi. În incinta fostelor unităţi militare, persoanelor afectate de inundaţii li s-au pus la dispoziţie module, precum şi spaţii special amenajate pentru pregătirea hranei. Ca atare, pentru o perioadă limitată de timp, de aproximativ un an, după cum se preconiza la acea dată, sinistraţii ar fi beneficiat de minimum de condiţii de trai. Mai mult de atât, le-a fost pusă la dispoziţie şi Baia Comunală, iar utilităţile erau achitate tot din bugetul local al municipiului Tecuci. Deşi costurile cu utilităţile taberei de sinistraţi erau substanţiale, totul a fost acceptat în ideea că situaţia este temporară. La acea dată factura lunară achitată din banii publici era substanţială, fiind constituită din 90 milioane lei vechi, Baia Comunală, aproximativ 130 - 150 milioane, factura la energia electrică, 8 milioane la Apă-Canal şi 3 - 4 milioane lei vechi, buteliile de gaz metan folosite la bucătăria taberei de sinistraţi. Pe lângă aceste cheltuieli se adugă şi utilarea bucătăriei cu aparate de gătit şi mobilier, care, ulterior, au fost deteriorate sistematic. În concluzie, timp de un an de zile au ieşit de la bugetul local peste 250 milioane lei vechi, lunar. Având în vedere că este perioadă de criză, sinistraţii au fost "văduviţi" de la începutul acestui an de serviciile Băii Comunale, încercându-se în acest mod, reducerea valorii facturilor ce trebuiau achitate lunar. Se pare însă că situaţia nu i-a afectat prea mult pe cei din tabără, ei continuându-şi viaţa de huzur, cu petreceri sistematice şi leneveală la umbră. Mai grav este faptul că din cele 190 de persoane sinistrate, cu tot cu copii, doar 6 au serviciu, restul mulţumindu-se să trăiască de pe o zi pe alta, doar ca să nu muncească. Reacţia administraţiei locale la situaţia sinistraţilor de lux nu este foarte dură, ţinând cont de faptul că legislaţia nu le permite să-i arunce în stradă. În acest sens, viceprimarul Cristinel Basalîc ne-a informat: "Toţi cei din tabără sunt persoane care nu au banii de manoperă şi nu îşi pot reconstru casele. Mai există şi o altă categorie, ce-i drept, restrânsă, de persoane, foşti chiriaşi de-ai noştri, cărora nu le putem oferi un alt spaţiu de locuit şi trebuie să-i tolerăm". Pe bună dreptate, foştii chiriaşi ai administraţiei locale nu au nici o posibilitate de a-şi găsi un acoperiş deasupra capului, însă marea majoritate se complace în situaţia existentă, deoarece nu au grija zilei de mâine. Ei se preocupă doar de grija de a pune pe masă o pâine şi, eventual, o sticlă de băutură, în rest plăteşte Primăria Tecuci. Ce vină au, însă, cetăţenii, buni contribuabili la bugetul local, care nu pot beneficia de o canalizare sau o stradă asfaltată pentru că nu sunt fonduri, ele mergând către facturile sinistraţilor, de 2 ani de zile? Oare cât va mai dura huzurul în tabăra de sinistraţi?

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=2

  • 3 weeks later...
Posted

Sinistraţii din 2007, tot fără case

Inundaţiile din 2007 au schimbat viaţa a mii de oameni din Bacău, Vrancea, Galaţişi Vaslui. După doi ani, înaintea alegerilor, autorităţile pun la cale un plan de reconstrucţie. O parte din sinistraţii inundaţiilor care au lovit România în septembrie 2007, mai exact cei din Vrancea, Galaţi, Vaslui şi Bacău nu au nici acum un acoperiş deasupra capului. Motivul principal: mare parte dintre materialele de construcţie alocate de guvern pentru reabilitarea celor aproape 3.500 de locuinţe afectate de viituri se află încă în custodia edililor locali. Cel puţin aşa arată un proiect de hotărâre de guvern. Executivul pare că s-a gândit să rezolve totuşi situaţia acum, după aproape doi ani. Cu atât mai mult cu cât hidrologii nu exclud posibilitatea producerii de noi inundaţii, în următoarele trei luni. „Locuinţele nereparate după viiturile din septembrie 2007 vor fi reabilitate anul acesta”, a dat asigurări, ieri, ministrul dezvoltării regionale, Vasile Blaga, unul dintre iniţiatorii proiectului de act normativ.

„Dăm tot noi banii pentru manoperă”

„Noi, în Tecuci, mai avem circa 30 de case care nu au fost reparate. Oamenii nu au avut posibilitatea financiară să-şi refacă locuinţele. Statul a dat materiale de construcţie, iar proprietarul imobilului trebuia să asigure costul manoperei. Acum două săptămâni, am discutat cu cei de la Bucureşti şi am găsit o soluţie: să dăm tot noi banii pentru manoperă”, ne-a explicat prefectul de Galaţi, Claudiu Brînzan.

170 de familii în module

Aproximativ 170 de familii mai locuiesc în module destinate sinistraţilor la aproape doi ani de la inundaţiile care au lovit municipiul Tecuci, judeţul Galaţi, în septembrie 2007. Majoritatea celor aproape 400 de locuinţe complet distruse de viitura pârâului Tecucel nu au fost refăcute. „Nu am primit nici un fel de ajutor de la guvern, numai promisiuni. Materialele primite nu ajung pentru ridicarea unei case, ci doar a unei camere”, ne-a declarat Cosmina Bratea, una dintre locuitoarele tabarei cu 60 de module lipite unele de altel. „Mai sunt cazuri în care oamenii fie nu au bani, fie şi-au vândut materiale de construţie şi nu mai pot să-şi ridice o casa. Însă sunt destul de puţine astfel de cazuri. De la guvern, am primit materiale de construcţie, transportul l-a asigura primăria, iar pentru manoperă sumele au fost între 1.000 de lei şi 3.000 de lei”, a spus primarul Tecuciului, Eduard Finkelstein. În satul vasluian Iveşti, lucrurile stau mai bine, pentru că cele circa 110 case afectate de mâl au fost reparate de proprietari.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... fara-case/

  • 6 months later...
Posted

SINISTRAŢII DIN TECUCI, UITAŢI DE DOI ANI ÎN CUTII DE TABLĂ

Români aruncaţi la container

Autorităţile locale îi acuză că "au devenit delăsători şi că se complac în situaţia de sinistrat". Cei 200 de "containeri" dau vina pe edil că, după doi ani şi jumătate de la inundaţii, nu reuşesc să scape de necazul care i-a distrus. După zeci de drumuri la Primărie şi jalbe trimise către aleşii poporului, mulţi dintre sinistraţi s-au pricopsit doar cu boli şi rate la bănci. Şi cu acelaşi container, dat în 2007, care acum este bântuit de gândaci, şopârle şi şerpi.

Sunt aşezate unele lângă altele. Lipite. Ca nişte cavouri înalte, din care se zăreşte câte un strop de lumină. Afară este beznă. Iar rufele ce flutură pe sforile agăţate de colţurile barăcilor par nişte stafii ce bântuie sărăcia. Sunt containerele sinistraţilor. Vreo 70 la număr. De la un geam împodobit cu beculeţele rămase de la Crăciun se zăresc capetele a trei copii: Cristi, Mădălina şi Florinel. "Cine te-a salvat, măh?", îl întreabă tatăl, Marcel Tontoroiu, pe băiatul cel mare, care tocmai a intrat pe uşă. Are 13 ani şi îl cheamă Vasile. De ziua onomastică, mama i-a dat lui, în plus faţă de ceilalţi patru fraţi ai săi, o eugenia şi câteva fursecuri cumpărate pentru Sărbători. Băiatul are în mână două beţe în formă de cruce împodobite cu o beteală. A fost prin oraş cu Steaua. Sora lui, Mădălina, are 7 ani. Părinţii nu au dat-o la şcoală. "E înapoiată", se jeluieşte mama sa, Lidia. Copilul pleacă privirea şi începe să facă desene cu degetul pe botul leului de pe carpeta ce îmbracă peretele de tablă. Pe aragaz fierbe o ciorbă de cartofi. Se face linişte. Doar Vasile, cu chipul vesel şi plin de pistrui, sare din locul său şi ne arată singura lor jucărie, căpătată pe drum de la "un om bun": o păpuşă din cârpe, cu picioare şi pălăriuţă verde. "O cheamă Căpşunica verde", spune el voios. Mama zâmbeşte şi-şi mângâie copiii pe creştet. Trăiesc din alocaţiile copiilor şi din salariul bărbatului, care câştigă ca gunoier 4.500.000 de lei. "Materialele date de primar sunt în custodia Primăriei, iar cei 30 de milioane de lei (n.r. - ajutorul pentru sinistraţi) i-am împărţit cu copiii mei care au rămas pe drumuri. O casă nu se poate ridica cu câţiva bani", spune Gheorghe, bunicul copiilor.

RATĂ LA MOBILA INUNDATĂ

"Veniţi şi pe la noi, să vă arătăm cum trăim", strigă cu lacrimi în ochi o femeie micuţă, cu ghete de armată în picioare. Elena Tănase. 67 de ani. Pe masa din containerul său zac două tăvi pline cu medicamente. Lângă ele, un dosar cu acte murdare de noroi. "Am făcut nenumărate adrese la Guvern, la Preşedinţie. Nimeni nu mă ia în seamă", se vaită femeia. Umezeala covorului face ca în încăpere aerul să fie mucegăios. Pe televizorul căpătat, dintr-un bibelou în formă de lebădă, zâmbeşte o floare adusă de prietena nepotului său, student la Iaşi, la Arhitectură. "Vine în fiecare săptămână pe acasă, dar eu nu am ce să-i pun în traistă când pleacă la internat", spune tatăl lui, Samir. Abia dacă se poate ridica din pat. S-a îmbolnăvit de diabet şi de ulcer varicos. Din cauza bolii i-au căzut toţi dinţii. A fost operat la picior şi patru luni a stat în spital. Seringa cu care-şi face zilnic singur insulina este la capul patului. Lângă ea, punga plină cu medicamente. Când îşi aminteşte de casa în care a locuit, bărbatul de 42 de ani plânge ca un copil. "Şi acum plătesc rate la mobilă. Şase milioane de lei pe lună", spune el. Acum este pensionat pe caz de boală, dar a fost subofiţer în armată, la Oradea. "Mi-am vândut apartamentul de la Oradea şi toţi banii i-am investit în casa de aici. Mai aveam două zile până împlineam 40 de ani când au venit apele peste noi. De ziua mea voiam să inaugurăm casa. La 8 septembrie, când am fost inundaţi, viaţa mea s-a terminat", oftează el.

SPERANŢE PE HÂRTIE

De pe malul Tecucelului, tanti Elena priveşte mormanele de pământ mâlos ce acoperă bârnele din lemn rămase din ceea ce a fost cândva casa ei. Cu mâinile tremurânde răscoleşte nămolul. Două borcane cu compot, bucăţi de geam spart... Într-un colţ îşi zăreşte geanta micuţă din piele. "Am fost şi eu o doamnă cândva." Lucrările de taluzare a Tecucelului s-au oprit în dreptul locuinţei sale. "Nu i-am lăsat să continue treaba până nu mă ajută să îmi fac casă în altă parte", spune femeia. Într-o zi a fost chemată la Primărie. Ce s-a mai bucurat. Spera la o veste bună. "Trebuie să plătiţi 5 milioane de lei impozit pe terenul de casă!", i-a spus secretarul. Femeia izbucneşte în plâns. "Abia atunci mi-am dat seama că nu mai avem scăpare. De curând ne-au dat o bucată de teren în pustietate. Cu ce să construiesc? Din 200 de oameni, câţi suntem aici, doar doi au început să-şi facă o casă. Numai pe jumătate. Că tot aici locuiesc până o să le termine."

Şi Ana Simion a început să construiască temelia unei case. Nora ei este însărcinată în cinci luni. În container sunt vreo şase persoane. Băiatul şi nora nu au serviciu. Abia ce s-au întors din Spania aproape lefteri. Iar din pensiile părinţilor lor, casa nu s-a mai înălţat deloc de mai bine de un an. "Nu avem cu ce", spune femeia şi ridică din umeri. Tot din umeri ridică şi primarul când este întrebat despre soarta sinistraţilor. Ne arată solicitările pe care le-a făcut la Guvern, la Ministerul Dezvoltării Regionale ca oraşul Tecuci să fie inclus în programele de finanţare pentru construirea de locuinţe. "Am primit promisiuni. Sper ca anul acesta să primim banii", spune edilul oraşului, Eduard Finkelstain. În tabăra de la Tecuci, oamenii îşi fac nevoile în găleata pe care o ţin la intrarea în container. Se spală în ligheane, pe cartoanele putrezite de pe jos. Baia, despre care primarul spune că "e lux, nici acasă nu aveau aşa ceva", şi pe care nu a văzut-o niciodată, este de nefolosit. Vântul şuieră printre geamurile sparte. Oamenii respiră laolaltă cu "gândaci, şopârle, şoareci", mirosul de urină ce a împânzit tabăra. Îşi îmbracă astfel copiii cu haine de căpătat. Trăiesc din ajutor social, din salariu de gunoier, din pensii de nici 3 milioane, din alocaţia copiilor. Aşteaptă ca Dumnezeu să facă o minune cu ei. Şi continuă să trăiască aşa cum au învăţat. Să dea naştere la copii (din 2007 s-au născut în tabără zece copii), să facă sarmale de Crăciun, să spere, an de an, că banii promişi de domn' primar pentru reconstrucţia caselor o să vină. Ca măcar copiii lor să apuce să locuiască în ele.

"Mulţi dintre ei se complac în situaţia asta!"

În toamna lui 2007, aproape 2.000 de case din Tecuci (Galaţi) au fost afectate de inundaţii. 400 dintre ele - complet distruse. Sprijinul Guvernului pentru sinistraţi a fost de 18 miliarde de lei, conform spuselor primarului. "Pe noi, numai decolmatarea şi transportarea materialelor de construcţii pe terenurile oamenilor ne-au costat 50 de miliarde de lei. Noi am primit cei mai puţini bani la inundaţii", susţine edilul. Tot din cauza banilor, Primăria nu a reuşit să ridice nici o casă destinată sinistraţilor. Pentru tabăra de sinistraţi, susţine edilul, Primăria scoate din buzunar 3 miliarde de lei vechi anual. "Cu banii ăştia ar putea să construiască case", este replica oamenilor la auzul sumei. "Cu aceşti bani am construi, probabil, doar vreo trei locuinţe", spune primarul şi nu uită să amintească de încă un efort pe care l-a făcut pentru sinistraţi: "Am încercat să obţinem fonduri pentru a cumpăra locuinţe. O dată cu criza, ele s-au mai ieftinit. Cererile nu ne-au fost aprobate. Problema este că şi foarte mulţi dintre ei se complac în situaţia asta. Dacă locuiau la casele lor, trebuiau să plătească lumina, căldura. Aici nu îi costă nimic", spune primarul. N-a auzit-o niciodată pe Elena Tănase, de pildă, spunând "aş prefera să stau pe frig, numai să ştiu că sunt în casa mea".

"A trebuit să ne gândim cum să împăţim puţinele ajutoare de la Guvern. Cei care au avut casele complet afectate, 138 de familii, au primit 30 de milioane de lei, 35 de familii cu case parţial avariate, 10 milioane de lei, şi 75 de familii cu casele uşor udate, câte 5 milioane de lei vechi. Ajutoarele au fost acordate doar celor care aveau venitul pe membru de familie mai mic de un milion de lei" (Eduard Finkelstain - primar Tecuci)

http://www.jurnalul.ro/stire-special/ro ... 32266.html

  • 3 months later...
Posted

Şase miliarde cheltuite cu sinistraţii cazaţi în tabără!

* Municipalitatea tecuceană investeşte bani grei în traiul sinistraţilor. Nu era oare mai simplu să li se construiască locuinţe?

Calamităţile din septembrie 2007 au făcut ca 200 de persoane să rămână fără un acoperiş deasupra capului, fiind nevoiţi a fi găzduiţi într-o fostă unitate militară. Astfel, 79 de module au fost instalate pentru deservirea necesităţilor sinistraţilor, iar după peste doi ani jumătate scurşi situaţia lor este aceeaşi. O bună parte dintre aceste persoane aveau casele atât de şubrezite că nu le-a fost deloc greu inundaţiilor să le dărâme, din totalul celor care locuiesc în tabără fiind doar şase angajaţi ce vin la sfârşit de lună cu un bănuţ, restul fiind în veşnice aşteptări de a se căpătui cu ceva. Iar dacă Guvernul le-a acordat sprijin oferindu-le materiale de construcţie, geamuri, uşi, etc. pentru a-şi construi pe vechiul amplasament măcar două cămăruţe, odată cu scurgerea timpului aceste materiale au fost vândute la preţuri minimale pentru ca aceşti oameni să aibă ce pune pe masă copiilor. Situaţia nu este tocmai roz şi nu se întrevede nicio soluţie pentru clarificare. În plus, administraţia locală suportă cheltuieli destul de piperate datorate consumurilor lunare. Astfel, în anul 2008 la energia electrică s-au plătit 185.232,45 lei, buteliile de aragaz au costat 6.945 lei, apă-canal 2.717 lei şi vidanjarea 1.329 lei, totalul fiind de 196.223,45 lei. În anul 2009 costurile au fost mult mai mari, respectiv 237.542 lei la energia electrică, 13.067 lei la apă-canal şi 1.758 pentru încărcarea buteliilor, totalul fiind de 252.367 lei. Pentru anul în curs (până la sfârşitul lunii martie) cheltuielile au fost de 134.467 lei, la energie fiind suma de 131.574 lei, la apă-canal 2809 lei, iar la butelii aragaz 804 lei. Aşa se face că totalul cheltuielilor suportate ajung la 583.057,45 lei până la data de 1 aprilie 2010. Sinistraţii pe timpul iernii folosesc calorifere electrice pentru încălzire, acestea funcţionează cam 20 de ore din 24 deoarece pereţii modulelor nu fac faţă gerurilor de afară. Consumurile doar în perioada de vară sunt mai mici datorită faptului că în această perioadă nu se mai folosesc sursele de încălzire, deci implicit sumele de plată la energie sunt diminuate. Menţionăm că din totalul de 200 de persoane aflate iniţial în tabăra sinistraţilor doar opt au părăsit locul, restul de 192 neştiind încotro îi va purta destinul. Şi timpurile de criză economică sunt în toi, negăsindu-se practic nicio soluţie pentru desfiinţarea taberei, achiziţionarea unui bloc, imobil, pentru aceste persoane, totul rămânând în suspans şi cheltuieli destul de costisitoare.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Tecuci&articol=8

  • 1 month later...
Posted

Sinistraţii asaltează Primăria pentru a cere locuinţe

Proiectul de hotărâre din ultima şedinţă ordinară ce viza părăsirea Taberei de sinistraţi de către cei ce deţin imobile sau rămânerea în module a acestora cu condiţia ca de la 1 septembrie să plătească toate utilităţile întrucât administraţia locală nu mai poate face faţă cheltuielilor, i-a pus pe jar pe cei 199 de cetăţeni cazaţi în tabără. Aşa se face că, în jumătate de lună, 22 de persoane sinistrate şi-au luat tălpăşiţa, mutându-se în vechile locuinţe pe care le-au renovat sau nu, restul fiind într-o continuă deplasare în audienţe la Primărie crezând că după trei ani de confort gratis aceasta este datoare să le creeze alte condiţii, scutindu-i de la plata utilităţilor din toamnă sau să le repartizeze locuinţe sociale.

Neavând nicio tangenţă cu lumea din exterior, după ce aproape trei ani au chefuit şi cheltuit toţi banii veniţi din partea Guvernului şi ajutoarele, inclusiv sumele strânse din vânzarea materialelor de construcţii, cu care de fapt trebuiau să-şi refacă casele sau să-şi ridice măcar o cămăruţă, au fost treziţi la realitatea cruntă de proiectul de hotărâre care este destul de clar. Puşi între ciocan şi nicovală nu ştiu încotro să o ia deoarece, în prezent, din cei 167 rămaşi, nici unul nu lucrează nicăieri, munca nefiind pentru ei, ci conform spuselor lor: "munca este pentru români şi animale", aluzia fiind făcută la faptul că majoritatea din tabără sunt de etnie romă. Din păcate sau fericire, de la caz la caz, Primăria nu-i mai poate ajuta, fiecare din septembrie rămânând să se descurce pe cont propriu. Dar cum au fost învăţaţi cu pomeni, zilnic îi vezi bătându-se cu pumnul în piept că ei mai speră şi trebuie să se facă ceva pentru ajutorare. Care ajutor şi de unde? Stăm şi ne întrebăm noi, care confruntăm zilnic realitatea, atunci când eşti obişnuit a primi totul pe tavă, nu mai realizezi nimic pentru a-ţi depăşi condiţia şi asta ar trebui să le fie lecţia de viaţă.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Tecuci&articol=6

  • 9 months later...
Posted

Tabăra de sinistraţi din Tecuci, relaxare şi huzureală pe banii bugetului local

În urma inundaţiilor din toamna lui 2007, la nivelul municipiului Tecuci a fost organizată o tabără de sinistraţi, loc unde cei rămaşi fără locuinţă au fost găzduiţi în module mobile. Dacă la început situaţia era dramatică, de-a lungul anilor sinistraţii au început să se simtă în tabără mai ceva ca acasă. Acomodarea a fost extrem de bună, mai ales că sinistraţii nu erau obligaţi să achite niciun fel de cheltuieli cu utilităţile, fiindu-le pus la dispoziţie un modul-bucătărie cu toate dotările, inclusiv butelii pentru aragaze. Mai mult de atât, sinistraţii aveau posibilitatea de a merge ori de câte ori doreau la baia comunală, unde beneficiau de cadă, duş, saună... „Trai pe vătrai”,cum ar spune românul. Sinistraţii aveau parte de toate aceste beneficii fără a depune niciun efort, uneori nici măcar efortul de a-şi câştiga hrana zilnică, doar ajutoarele curgeau. Cum totul venea ca pe bandă rulantă, niciunul dintre ocupanţii taberei nu se gândea la varianta de a-şi găsi un loc de muncă. Cheltuielile cu sinistraţii scoteau lunar sume importante din bugetul local, bani proveniţi din taxele şi impozitele plătite de către contribuabilii conştiincioşi, afectaţi la rândul lor de viitură. Oricum, acest lucru era un amănunt nesemnificativ pentru cei ce leneveau la adăpostul văicărelilor că sunt pe drumuri din cauza inundaţiilor.

Huzureala însă a fost stopată, teoretic, în septembrie 2010, după trei ani de „convalescenţă”, când printr-o Hotărâre de Consiliu Local a fost decretat faptul că sinistraţii, oricât de necăjiţi ar fi, trebuie puşi la plata utilităţilor. Această hotărâre a venit târziu, însă părea că are menirea de a stopa leneveala pe banii bugetului local. Nu a fost să fie...

La finele lunii septembrie, cele 136 persoane, împărţite în 36 de module mobile, acumulaseră datorii la utilităţi în valoare de 6.481 lei. Luna octombrie a venit cu temperaturi scăzute şi implicit cu facturi mai mari, ce se ridicau la valoarea de 17.412 lei. Datoriile au început să crească sistematic, fără ca cineva să se sinchisească de faptul că facturile la utilităţi ar trebui achitate. Astfel, la finele lui decembrie nivelul datoriilor a urcat la valoarea de 28.685 lei, fără speranţă ca acestea să se „stingă”.

Referitor la situaţia din tabără, Mircea Cruceanu, şeful taberei de sinistraţi, ne-a precizat: „Viaţa în tabără este foarte dificilă şi spun acest lucru datorită faptului că nu am cu cine mă înţelege. Din cele 38 de familii am reuşit să conving doar 13 să îşi achite datoriile la utilităţi la sfârşitul lui septembrie. Acestea au fost singurele sume achitate către utilităţi, căci văzând că datornicii nu păţesc nimic, cei bun-platnici au venit să le restitui banii daţi. Normal că nu aveam cum să fac acest lucru şi ca atare nici nu am mai văzut nici un bănuţ. Toată lumea consumă apă, energie electrică, aruncă gunoi, fără grija că toate acestea costă. Este posibil ca în perioada următoare să se ia o serie de măsuri, pentru că această situaţie nu poate dura la infinit”.

Pentru a vedea care sunt măsurile care vor fi aplicate pentru a recupera datoriile acumulate şi a împiedica acumularea altor datorii, am luat legătura cu primarul tecucean, Eduard Finkelstain, care ne-a informat: „Pe perioada de iarnă nu am avut cum să îi dăm afară din module, însă odată cu creşterea temperaturilor se va schimba situaţia. Cei care şi-au achitat datoriile la utilităţi vor rămâne, iar datornicii vor fi evacuaţi. Nu avem posibilitatea să îi susţinem financiar la infinit, în condiţiile în care am fost destul de indulgenţi timp de trei ani”.

http://www.monitoruldegalati.ro/deschidere/tabara-de-sinistrati-din-tecuci-relaxare-si-huzureala-pe-banii-bugetului-local-4544.html

  • 1 month later...
Posted

Frig, întuneric, nicio speranţă în tabăra de sinistraţi din Tecuci

Ajunşi, cu câteva zile în urmă, în tabăra de sinistraţi din Tecuci, nu mică ne-a fost mirarea să vedem o mână de oameni în jurul unui foc. Alături, cineva pregătea, într-un grătar, ceva jar. „Ce bine e aici. Foc de tabără, grătare….”, i-am spus fotoreporterului care mă însoţea.

Am coborât din maşină, să stăm de vorbă cu oamenii din jurul focului. De la primele lor cuvinte, mi s-a făcut ruşine de cum gândisem. „Ne încălzim, doamnă. E frig rău în barăci şi avem copii mici. Facem focul şi stăm în jurul lui. După ce se face jar îl cărăm în barăci ca să avem şi noi o sursă de căldură”, mi-au spus, în cor, oamenii.

Fără electricitate

În tabăra de sinistraţi stau 40 de familii cu 100 de copii. De mai bine de două săptămâni, becurile din barăci nu se mai aprind. Din septembrie anul trecut, când a fost adoptată hotărârea respectivă de consiliu local, locuitorii taberei trebuie să îşi plătească singuri utilităţile. Din păcate, oamenii nu au această posibilitate, aşa că datoriile la electricitate s-au acumulat. Acum, fiecare baracă are de plătit peste 3.000 de lei la curent. Şi, cum energie electrică nu mai este, oamenii nu mai au nici cum să se încălzească. Singura sursă de căldură era câte un calorifer electric pe baracă. „Avem copii şi îşi fac temele la lumânare. Nu avem cu ce să îi încălzim. Ziua mai este cum mai este, dar noaptea este jalnic. Am înţeles că pe 29 aprilie ne dau afară. Unde ne vom duce?”, ne-a întrebat, mai mult retoric, un locuitor al taberei.

Poveşti sfâşietoare

Tot în tabără, venită chiar de la cumpărături, am găsit-o şi pe doamna Elena Tănase, o pensionară de 70 de ani care, atunci când ne-a văzut, a început să plângă. Eram, din punctul ei de vedere, un colac de salvare. „Primarul mi-a spus că sunt proprietară şi că, asta e, să ne căutăm locuinţă. Am avut casă pe malul Tecucelului. Sunt aici cu un copil şi cu soţul bolnav. Am un băiat la facultate şi nu am cum să îl ajut. Am o pensie de 540 de lei, iar soţul una de 300 de lei. Cum ne putem întreţine cu banii ăştia? Din banii ăştia trebuie să mai cumpăr şi medicamente. Mi s-a spus că ne dau 15.000 de lei pentru două familii să ne facem casă. Putem noi oare construi casă pentru două familii cu aceşti bani? Am făcut o grămadă de scrisori, dar nu s-a rezolvat nimic. Toate se opresc aici. Nici măcar nu mă mai primesc la audienţe. Din casa mea nu a rămas mai nimic. Ne-au oprit lumina şi sperăm să nu ne oprească şi apa. Poate reuşiţi să faceţi ceva pentru noi”, ni s-a plâns Elena Tănase.

Şeful taberei: „Nu ştim când vor fi evacuaţi”

Am stat de vorbă şi cu domnul Cruceanu, responsabilul din Tabăra de sinistraţi din Tecuci, care ne-a spus că termenul de 29 aprilie stabilit pentru evacuare este o pură invenţie a oamenilor. „Nu va fi evacuat nimeni. Este o invenţie. Eu unul, personal, nu cunosc data la care vor fi evacuaţi. Pe măsură ce se vor rezolva problemele vor părăsi şi tabăra. S-a luat hotărârea să se desfiinţeze această tabără. Trebuie să îşi achite facturile restante. Am obţinut o eşalonare la plată: 50 la sută la început şi restul pe parcursul a 6 luni. Cei care îşi vor achita facturile probabil vor rămâne să locuiască aici. Nu sunt în măsură să vă spun unde vor fi duşi. Aşteptăm de la minister răspuns, să găsim o variantă de a-i muta de aici în locuinţe sociale sau alte variante”, ne-a spus domnul Cruceanu.

Primăria decide

„Anul trecut, printr-o hotărâre a Consiliului Local, cei care locuiesc aici trebuie să plătească, începând cu 1 septembrie, utilităţile. Momentan s-au acumulat multe debite la Electrica, aşa că s-a întrerupt furnizarea curentului electric. Sunt mulţi copii aici şi ştiu că este greu. Nu depinde de mine. Eu am făcut tot ce am putut, pe latură socială, pentru a găsi înţelegerea primarului şi a consilierilor. Am făcut multe referate la Primărie pentru a găsi ajutor. Am reuşit, cu ajutorul primăriei, să nu le mai pună şi penalităţi la acele facturi neachitate. Este o factură pe tabără, în valoare de un miliard şi ceva şi s-a împărţit la numărul de module de aici. Nu a pus nimeni în plus sau mai puţin. Eu am verificat existenţa contorului, dar nu eu fac citirea. Este o persoană delegată care face citirea şi îmi aduce factura”, explică şeful taberei de sinistraţi.

L-am întrebat şi noi pe domnul Cruceanu cum şi ce le spune oamenilor pentru a-i linişti. Răspunsul său a fost însoţit de un ridicat din umeri neputincios: „Eu, personal, nu am cum să îi liniştesc. Şi eu, ca şi ei, aştept răspunsuri”.

Abandon şcolar din cauza frigului

Majoritatea copiilor care locuiesc în tabără sunt elevi. Alocaţia lor este cea mai importantă sursă de venit pentru părinţi. Chiar şi aşa, tecucenii din tabăra de sinistraţi renunţă, unul câte unul, să îşi mai trimită copii la şcoală. „Ne culcăm îmbrăcaţi pentru că este foarte frig. Facem focul afară şi cărăm jarul în casă ca să ne încălzim. Nu ne mai putem trimite copii la şcoală pentru că toate hainele lor miros a fum. Azi m-am întâlnit cu doamna băiatului meu şi m-a întrebat de ce nu l-am dus la şcoală. Cum să îl trimit la şcoală dacă e bolnav? S-a îmbolnăvit pentru că îl spăl cu apă rece şi îl ţin în frig”, ne-a spus un tată disperat.

Vizita noastră acolo a însemnat mult pentru ei. O rază de speranţă că, măcar, cineva îi va auzi. Toţi speră la un ajutor. De unde şi cine îl va acorda este greu de spus. Important este că, acolo, nişte copii suferă şi o soluţie ar trebui să existe. Cine o va găsi? Cine le va întinde o mână de ajutor acestor familii? Sunt întrebări la care, din păcate, noi nu putem da răspuns.

http://www.viata-libera.ro/articol-Frig_intuneric_nicio_speranta_2.html

Posted

Toate au un final

Sinistratii tecuceni din tabara sunt ingrijorati deoarece le-a fost sistata energia electrica, avand acum de plata aproximativ 3.600 lei de familie pentru recuperarea datoriilor acumulate de-a lungul timpului. Ei sustin ca nu dispun de acesta suma, in plus s-a zvonit ca in data de 29 aprilie vor incepe evacuarile.

"Conform HCL nr. 75/27.05.2010, începând cu data de 01.09.2010, tabăra de sinistraţi a fost închisă. Începând cu aceiaşi dată, persoanele care au continuat să locuiască în modulele amplasate în locaţia din strada Gh. Petraşcu, nr. 64, aveau obligaţia să-şi achite, din veniturile proprii, utilităţile consumate. În data de 14.10.2010, cele 42 de familii care au optat să locuiască în continuare în locaţia fostei tabere, au semnat un proces-verbal de predare-preluare a construcţiilor uşoare din elemente modulare acordate de Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat prin, cu o durată de valabilitate de 6 luni, prin care îşi asumau responsabilitatea achitării contravalorii utilităţilor publice asigurate şi folosite. Unul din punctele care prevăd rezilierea înainte de termenul stabilit este <chiriaşul împiedică folosirea normală a locuinţei sau nu a achitat în termen de 15 zile contravaloarea utilităţilor>. Rezilierea se face unilateral de către primărie, fără a fi necesar vreo notificare sau intervenţia instanţei. În urma refuzului locatarilor din locaţia Gh. Petraşcu, nr. 64, de a achita contravaloarea energiei electrice consumate, s-a procedat la sistarea furnizării energiei electrice şi înaintarea în instanţa de judecată a acţiunii privind recuperarea prejudiciului cauzat de cele 42 de familii prin neplata contravalorii utilităţilor folosite", a precizat purtatorul de cuvant al Primariei, Carmen Munteanu.

http://www.tecuci.eu/2011/04/25/presa-locala/stirile-saptamanii/toate-au-un-final/

  • 3 weeks later...
Posted

Chiriaşii taberei de sinistraţi din Tecuci au început să părăsească modulele de bunăvoie

De la 1 martie tecucenii ce locuiesc în Tabăra de sinistraţi din incinta fostelor unităţi militare îşi duc zilele la lumina lumânării, având în vedere faptul că furnizarea energiei electrice a fost sistată, motivat de faptul că au fost înregistrate datorii foarte mari. Chiriaşii modulelor din tabără au refuzat achitarea facturii de energie electrică deoarece aceasta era, după propriile păreri, mult prea mare pentru consumul din module.

Reacţia primarului Eduard Finkelstain la refuzul sinistraţilor de a-şi achita facturile a fost prompt şi foarte clar, pe înţelesul tuturor: „cine nu plăteşte datoriile va fi evacuat din tabără, să fie clar”. Şi se pare că a fost destul de clar, căci în ultima săptămână cinci familii au părăsit tabăra iar alte două sunt pe picior de plecare.

Care este reacţia primarului Eduard Finkelstain la gestul sinistraţilor de a părăsi tabăra am observat stând de vorbă cu acesta, care ne-a confirmat: „O parte dintre chiriaşii din tabără au înţeles că nu este o glumă şi ca atare au căutat soluţii. Şi bine au făcut. La această dată avem cinci module eliberate, pe care le-am şi ridicat şi le-am depozitat la Jandarmerie. Două familii au anunţat că vor pleca în câteva zile şi vom ridica şi cele două module, iar în continuare aşteptam să îşi găsească şi alţi chiriaşi un loc unde să se mute. Noi suntem destul de indulgenţi, aşteptam să îşi găsească fiecare un loc unde să se mute, căci nu vrem să aruncăm oamenii în stradă cu copii mici, însă această indulgenţă trebuie luată ca atare. Cine nu îşi caută un loc unde să se mute în perioada imediat următoare va fi evacuat. Vrem ca această problemă să se rezolve paşnic, însă să se rezolve şi în timp mai scurt, nu ne putem tărăgăna până la iarnă. În câteva luni dorim să desfiinţăm tabăra de sinistraţi”.

Cum hotărârea primarului Eduard Finkelstain pare de nezdruncinat, sinistraţii nu au altceva de făcut decât să îşi caute un loc unde să locuiască, pentru a nu se trezi cu întreaga familie în stradă.

monitoruldegalati.ro

Posted

Tristeţea a pus stăpânire pe tabăra de sinistraţi

Dupa o luna si jumatate de stat pe intuneric, dupa nenumarate proteste si invocari, sinistratii din tabara au inteles ca nu mai au alternative de negociat cu Primaria. Raspunsul ferm al primarului precum ca nu-i mai poate tolera si trebuie pe deasupra sa-si plateasca consumurile i-a pus pe ganduri. Parasirea taberei cat mai curand devenind ineluctabil. “Trei familii au parasit tabara, au predat paturile, caloriferele si modulele. Ceilalti, ori nu au deocamdata unde pleca, ori mare parte n-au reusit din 2007 incoace sa-si faca actele la case; li s-a oferit o posibilitate sa-si faca actele la notariat dar au invocat mereu ca nu au bani. Modulele libere le transportam cu macaraua la Jandarmerie intrucat trebuie predate la Guvern. Trebuie sa responsabilizeze aceste persoane ca intrun final va trebui inchisa aceasta locatie si ar face bine sa o paraseasca acum pe timpul verii. Cei care nu-si platesc datoriile acumulate vor fi chemati in fata instantei intucat numai la energia electrica s-a consumat de 128.684,2 lei “ a informat administratorul Mircea Cruceanu.

tecuci.eu

  • 2 weeks later...
Posted

Tabăra de sinistraţi de la Tecuci se dizolvă treptat şi în linişte

Tabăra de sinistraţi din Tecuci devine cu fiecare zi tot mai restrânsă, chiriaşii modulelor fiind „încurajaţi” să îşi găsească noi locuinţe, astfel încât modulele ce le-au ţinut loc de case să fie ridicate şi predate. La această dată în tabăra de sinistraţi mai sunt doar 30 de module, în care locuiesc 98 de persoane. Unii dintre chiriaşi au părăsit tabăra în ultimele săptămâni deoarece furnizarea curentului electric a fost sistată la începutul lunii martie, iar locuitorii taberei au fost obligaţi să îşi plătească datoriile la energie, datorii acumulate pe perioada de iarnă, când caloriferele erau singura sursă de încălzire a locuinţelor temporare. Cum majoritatea a refuzat să îşi achite debitele, aceştia au fost acţionaţi în judecată. Hotărârea primarului tecucean Eduard Finklelstain de a nu ierta pe nimeni de restanţele acumulate şi ameninţarea că în final tabara va fi desfiinţată şi chiriaşii vor fi evacuaţi a avut efect. Încet, dar sigur, modulele mobile sunt părăsite de cei ce le-au utilizat de-a lungul celor trei ani, acestea fiind ridicate şi depozitate.

„Până la jumătatea lunii iunie se doreşte mutarea sinistraţilor şi ridicarea modulelor.Locatarii taberei de sinistraţi au început să înţeleagă faptul că trebuie să îşi găsească un loc unde să se adăpostească, căci nu există cale de întoarcere în hotărârea luată, de a fi desfiinţată tabăra. Periodic modulele sunt verificate şi apoi ridicate şi date în custodia Jandarmeriei. Sinistraţii au devenit mai liniştiţi, nu mai sunt turbulenţi, însă noi, ca şi Poliţie Locală, asigurăm paza obiectivului până la desfiinţare şi predarea modulelor. Pentru moment este destul de bine şi sperăm ca în perioada imediat următoare să fie linişte şi desfiinţarea taberei să se facă treptat, fără prea mari discuţii”, ne-a informat Cristian Popovici, director executiv al Poliţiei Locale Tecuci.

monitoruldegalati.ro

  • 2 months later...
Posted

Sinistraţii tecuceni nu sunt stresaţi că nu au unde se adăposti la iarnă

Tecucenii care îşi duc veacul în tabăra de sinistraţi din Tecuci par a fi „oamenii nimănui”, oameni pe care administraţia publică tecuceană nici nu îi sprijină pentru a-şi face traiul zilnic mai bun, dar nici nu îi evacuează din cele 22 de module în care locuiesc. Situaţia acestor cetăţeni este incertă, iar acest lucru pare să nu îi intereseze nici măcar pe ei. Ciudăţenia continuă cu faptul că cele peste 90 de persoane, din toate categoriile de vârstă, nu dispun nici măcar de un minimum de condiţii de trai.

În primăvara acestui an le-a fost sistată furnizarea energiei electrice, pe motiv că locatarii modulelor nu au achitat facturile către furnizor, datoriile acumulate fiind de ordinul zecilor de mii de lei. Iniţial s-a spus că familiile de sinistraţi vor fi evacuate, iar spaţiul va fi dezafectat, modulele urmând a fi predate. Prin evacuare, cetăţenii modulelor erau obligaţi să îşi asigure un acoperiş deasupra capului, mai ales că peste puţin timp vara se va sfârşi. În aceste condiţii, sinistraţii inconştienţi sunt condamnaţi la o „moarte lentă”, având în vedere faptul că nu au nicio sursă de încălzire pentru perioada de iarnă. Mai grav este că dintre cei peste 90 de sinistraţi mulţi sunt copii, iar aceştia nu au nicio vină că părinţii nu se ocupă de asigurarea unui trai decent. Întrebat cum se va acţiona în privinţa evacuării sinistraţilor din tabără, primarul municipiului Tecuci, Eduard Finkelstain, a precizat: „Am primit chiar astăzi o informare completă cu ceea ce e în tabără, [...] vom încerca să mai evacuăm una, două familii”.

Chiar dacă primarul tecucean nu doreşte ca evacuarea din tabără să se facă în masă, pentru a evita eventualele turbulenţe, amânarea nu face decât să agraveze situaţia, iar cu cât se va merge spre sfârşitul verii, cu atât numărul celor imposibil de evacuat va fi mai mare, marea majoritate având copii mici, ori bătrâni foarte bolnavi.

monitoruldegalati.ro

  • 2 months later...
Posted

Leneşii din tabăra de sinistraţi vor primi locuinţe de necesitate

În cadrul ultimei şedinţe extraordinare a Consiliului Local Tecuci, unul dintre proiectele de hotărâre „arzătoare” a fost şi cel privind acordul Consiliului Local cu privire la amenajarea unor locuinţe de necesitate.

Imobilul ce face obiectul proiectului de hotărâre în discuţie, aflat pe strada Prundului nr. 28, a avut destinaţia de unitate de învăţământ şi aparţine domeniului public al municipiului Tecuci. Ca urmare a solicitării adresate de către reprezentanţii administraţiei publice locale tecucene, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a emis avizul privind schimbarea destinaţiei imobilului fostului Grup Şcolar Agricol, compus din clădiri şi teren, din spaţiu de învăţământ, în spaţiu la dispoziţia Consiliului Local Tecuci, în vederea amenajării de locuinţe.

Cei vizaţi a beneficia de aceste demersuri sunt „veşnicii” locuitori ai taberei de sinistraţi, care locuiesc în condiţii mai mult decât vitrege. La această dată, pe amplasamentul taberei de sinistraţi se mai află un număr de 19 module locative, în care locuiesc 89 de persoane, dintre care 40 sunt copii. Modulele locative care aparţin rezervelor statului sunt debranşate de la alimentarea cu energie electrică, neavând surse de încălzire. Majoritatea persoanelor nu au nicio sursă de venit, fapt ce a făcut imposibilă găsirea unei alternative de asigurare a unei locuinţe.

Municipiul Tecuci nu are asigurate locuinţe de necesitate care să poată fi folosite, atât în această situaţie, cât şi cu altă ocazie determinată de un eveniment nedorit. Amenajarea unor locuinţe cu minimă dotare, ce poate presupune cheltuieli de aproximativ 300.000 de lei, este absolut necesară, în condiţiile intrării în sezonul rece, locaţia mai sus menţionată fiind optimă, cu atât mai mult cu cât pe amplasamentul fostelor unităţi militare pot fi dezvoltate alte proiecte de viitor.

În noile condiţii se pare că şi de această dată sinistraţii tecuceni au avut noroc. „Pariul” făcut cu administraţia locală a fost câştigat de către cei fără venituri, chiar şi fără chef de muncă, care pe „spinarea” celor 40 de copii minori, care nu puteau fi lăsaţi să suporte gerul năpraznic al iernii ce abia a început, au avut câştig de cauză. Asta deşi mai zilele trecute primarul tecucean Eduard Finkelstain se arăta necruţător faţă de cei din tabăra de sinistraţi, precizând că nu încurajează nemunca şi chiar se arăta revoltat faţă de părinţii care îşi cresc copiii în condiţii critice, sugerând că aceştia ar trebui decăzuţi din drepturile părinteşti. Însă ca orice părinte, a fost „muiat” de mila pentru cele 40 de suflete nevinovate, iar pentru acestea a trecut şi peste furia celor ce nu iubesc munca.

monitoruldegalati.ro

  • 4 weeks later...
Posted

Sinistraţii tecuceni vor fi în casă nouă de Crăciun

Moş Crăciun există, pot spune într-un suflet sinistraţii tecuceni din tabăra de sinistraţi, care în aceste zile se pregătesc să se mute în casă nouă. Locaţia nu este însă pe măsura şi pretenţiile sinistraţilor, ci reprezină doar un loc unde să locuiască, într-un cartier periferic al municipiului. Clădirea ce a fost destinată reabilitării şi organizării de locuinţe pentru sinistraţi este una dintre clădirile ce au aparţinut Liceului Agricol Tecuci şi care a fost „abandonată” pentru o perioadă de timp. Clasele de curs au fost recompartimentate, astfel încât să poată fi utilizate ca şi spaţii de locuit. Lipsesc dotările ultramoderne, grupurile sanitare pentru fiecare locuinţă în parte, în schimb au fost montate ferestre tip termopan şi uşi. În prima zi a acestei săptămâni a fost predată cheia primei locuinţe, iar în perioada următoare vor fi mutate toate familiile din tabăra de sinistraţi.

„Până de Crăciun toate familiile din tabăra de sinistraţi vor fi mutate în Bălcescu, în clădirea preluată recent şi renovată. Familiilor de sinistraţi le vor fi repartizate locuinţele din acest imobil, care vor fi mult mai confortabile decât modulele mobile din tabără. Vor beneficia de un grup sanitar comun iar racordarea la utilităţi va trebui să fie făcută de către beneficiari. Tot ce le pune la dispoziţie Primăria este spaţiul, restul îi interesează”, a precizat ing.Nona Popovici, director tehnic în cadrul Compartimentului Investiţii.

În aceste condiţii, bucuria sărbătorilor de iarnă a sinistraţilor ar putea fi maximă. Totuşi, pentru racordarea la utilităţi trebuie fonduri serioase. Cine doreşte să aibă o locuinţă civilizată trebuie să bage adânc mâna în buzunar pentru a se racorda măcar la energie electrică, „minune” de care nu beneficază nici în tabără, iar pentru încălzirea locuinţelor va fi nevoie de o nouă investiţie, în sobe pe lemne sau măcar godine din metal. Cu voie sau mai mult silit, sinistraţii tecuceni vor avea bucuria sărbătorilor în casă nouă. Unii dintre dintre „strămutaţi” sunt nemultumiti de faptul că locaţia nu este în centru municipiului, însă cu timpul se vor obişnui şi cu liniştea de la marginea oraşului.

monitoruldegalati.ro

  • 4 weeks later...
Posted

Au devastat modulele înainte de a le elibera şi în câteva zile au distrus şi noua locuinţă

Sinistraţii tecuceni, rămaşi fără locuinţe în urma inundaţiilor din toamna lui 2007, se pare că s-au obişnuit cu traiul bun pe spatele altora, mai ales pe banii contribuabililor, bani care au fost cheltuiţi cu dărnicie pentru pătura săracă a oraşului, iar în momentul când le-a fost oferită posibilitatea de a avea un spaţiu de locuit mult mai spaţios, în comparaţie cu vechile module, situaţia nu le-a priit, după cum s-ar fi aşteptat autorităţile.

La finele lui decembrie, sinistraţii tecuceni ce îşi duceau veacul în tabăra de sinistraţi au fost mutaţi într-o locaţie nouă, unde fiecare familie beneficia de un spaţiu generos şi implicit de condiţii decente de trai. Singura obligaţie a chiriaşilor era aceea de a se conecta pe cont propriu la reţeaua de furnizare a energiei electrice. Pentru a-şi încălzi locuinţele, sinistraţii ar fi trebuit să îşi monteze sobe, dar să cumpere şi lemnele necesare. De mentionat este faptul că, pentru a amenaja spaţiile ce urma a deveni locuinţe de necesitate, administraţia publică locală a cheltuit o serie de fonduri. În sistem de urgenţă, cu puţin timp înainte de sărbătorile de iarnă, spaţiile au fost reamenajate, compartimentate şi date spre utilizare chiriaşilor din tabăra de sinistraţi. Minunea „noului” a ţinut foarte puţin, totul urmând a se transforma încet şi sigur în ruină. Amănunte în acest sens ne-au fost oferite de directorul Poliţiei Locale Tecuci, Cristian Popovici, care ne-a informat: „În urma monitorizării clădirii ce a apartinult Liceului Agricol, aflată în Cartierul Bălcescu, în data de 4 ianuarie a.c. s-a constatat că 4 uşi din lemn sunt distruse iar 2 tocuri de uşă şi o uşă sunt sustrase. De asemenea, în data de 5 ianuarie a.c. patrula auto a Poliţiei Locale Tecuci a depistat mai mulţi arbori doborâţi în curtea clădirii”.

Ca atare, dacă tot nu s-a depus niciun efort pentru modernizarea spaţiului, este normal ca acesta nici să nu fie păstrat mult timp în starea în care a fost primit. În momentul în care sinistraţii au părăsit modulele care le-au fost case timp de 4 ani, chiar locul unde s-au născut mulţi copii, multe dintre acestea au fost vandalizate. Victor Irimia, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Tecuci, ne-a informat: „Multe dintre module au fost predate fără geamuri, instalaţia electrică, broaştele de la uşi, fiind pur şi simplu vandalizate. După preluarea de la sinistraţi a modulelor, acestea au intrat în reparaţii capitale, ca mai apoi să fie predate. Este regretabil faptul că o serie de tecuceni nu au respect pentru cei care le întind o mană şi nu fac altceva decât să distrugă, ca şi cum ar fi bunurile proprii”.

Pe lângă pagubele enumerate anterior, chiriaşii modulelor din tabăra de sinistraţi nu au binevoit să îşi achite nici factura aferentă consumulu de electricitate din iarna anului trecut. Faptul că au parte de tot felul de beneficii, fără a depune nici cel mai mic efort, îi face pe sinistraţi să creadă că totul li se cuvine.

monitoruldegalati.ro

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.