Jump to content

"Perseus" - cel mai mare spărgător de gheaţă din România


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Nava „Perseus“, spărgătorul de gheaţă

Cel mai mare spărgător de gheaţă din România nu îşi opreşte niciodată motoarele, fiind gata oricând pentru intervenţie în caz de dezastru pe Dunăre. Acostată la doi paşi de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos din Galaţi, într-o zi obişnuită în care nu se întâmplă nimic, nava-remorcher maritim multifuncţional „Perseus“ pare o ambulanţă trasă „pe dreapta“, legată de faleză printr-un ponton de lemn. În jurul navei înalte de opt metri, Dunărea nici nu face valuri. Un superlativ de oţel al flotei fluviale româneşti, „Perseus“ înghite 1.812 euro, pe oră, când este trimisă în misiuni de intervenţie. Când stă, se mulţumeşte cu 800 de euro, plus nerăbdarea, bancurile şi voia bună a echipajului de 20 de suflete. Anul acesta, pe Dunăre nu s-a întâmplat încă nimic demn de intervenţia navei: nicio deversare de deşeuri, niciun incendiu în larg, nicio navă eşuată ori naufragiată. După câteva zile la rând de temperaturi sub -20 de grade C, te poţi aştepta însă, oricând, la tot ce poate fi mai rău.

Repaus pe colosul de oţel

Acum, „Perseus“ îşi odihneşte motoarele de 6.600 de cai-putere şi echipajul „de repaus“, de până la 20 de membri. Deşi par că stau degeaba, ei fac poate una dintre cele mai grele munci: aşteaptă. La ora prânzului, cel mai important membru al echipajului devine bucătarul. Luminile reflectoarelor coboară pe el ca un far: „Mămicule, ce faci bun azi?“. „Mămicul“, un bărbat în toată firea, care lucrează de trei decenii în cadrul Administraţiei Fluviale, se învârte ca un titirez printre oale şi cratiţe. „De 17 ani îi hrănesc. Stabilim de comun acord ce gătesc, că suntem ca o familie aici“, spune bucătarul. Comandantul navei, Vasile Sechila, înfulecă afirmativ o sarma în foaie de varză. Acum poate să înceapă s-o facă pe ghidul prin măruntaiele navei, la bordul căreia vizitatorii pot urca după un instructaj de protecţia muncii de opt ore.

„Totul e la limita extremă“

„Ca să te joci cu asemenea bărcuţă, trebuie să ai sânge. Apar provocări fabuloase: să navighezi cu pescaj de şapte metri în ape tot pe atât de adânci, cu un asemenea gabarit, nu e uşor. Totul trebuie să meargă ca un ceasornic, pentru că totul e la limita extremă! Cel mai greu e să rezişti fără să dormi, să nu fumezi prea mult şi să nu abuzezi de cafea“, spune Vasile Sechila, scoţând din buzunarul hainei o ţigară electronică. Comandant al navei „Perseus“ din 1995, Sechila le-a văzut pe toate: incendii în larg, nave eşuate, gheaţă groasă de zece metri. În momentele de criză, la bordul navei îşi mobilizează echipajul de 20-25 de membri, organizaţi „câte doi“, pe funcţie: doi comandanţi, doi şefi mecanici, ofiţer de punte, ofiţer de maşină, marinari... Se lucrează în regim de cart şi gardă, în echipă, unde fiecare îşi are menirea lui, de la „căpitan“ la bucătar. „Noi aici trăim şi trebuie să ne înţelegem bine unii cu alţii“, hotărăşte Sechila.

Gheaţa de la Cotul Tulcii

Zâmbetul lui şi al oamenilor din echipa sa nu îngheaţă nici când vine iarna, unul dintre cele mai păcătoase anotimpuri pentru „Perseus“. Din 1990, nava a intervenit de mai multe ori la Cotul Tulcii, unde Dunărea încremeneşte totul în jur când prinde sloiuri imense. Aproape în fiecare iarnă, gerul şi temperaturile pozitive duc la formarea plăcilor suprapuse de gheaţă, care blochează apa dedesubt. Pericolul apare atunci când toată apa adunată se revarsă şi inundă malurile, taie păduri sau mătură sate întregi. Atunci, navele aflate în larg, chiar şi cele de mare tonaj, sunt aruncate ca pachetele de ţigări. „Iarna realizăm şi noi cât de mici suntem în faţa naturii“, recunoaşte un membru al echipajului, care îşi aminteşte de mai toate intervenţiile navei, din ’95 încoace. „În cinci minute, «Perseus» este gata să intervină în situaţii de dezastru. Poate să spargă şi gheaţă de zece metri grosime. Motoarele noastre sunt ţinute tot timpul la cald. Suntem ca pompierii: ne mobilizăm imediat!“.

Nava-fanion a flotei române

* „Perseus“, construit în 1990 la Şantierul Naval din Brăila, este cel mai mare spărgător de gheaţă - cu zonă de navigaţie maritimă - nelimitată din România.

* Nava măsoară o lungime de 70 de metri, o lăţime de 16 metri şi este dotată cu două motoare produse la Reşiţa sub licenţa MAN, cu o capacitate totală de 6.600 de cai-putere.

* „Perseus“, fosta navă „Albatros“, a trecut printr-o sumedenie de aventuri, dintre care cea mai spectaculoasă a avut loc în 2000, când a evadat din Portul Alexandria după ce fusese reţinută abuziv, timp de trei luni, de autorităţile portuare egiptene.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... de-gheata/

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Gigantul „Perseus”, eşuat la Galaţi

* Remorcherul are o situaţie în „derivă” * Folosit de AFDJ Galaţi doar pe timp de iarnă, „Perseus” zace în restul anului la mal * Costurile de întreţinere ajung la aproape 2 miliarde de lei vechi pe lună * Fără o strategie pe termen lung, din „Perseus” riscă să rămână doar povestea… „Albatros”-ului *

Considerată, teoretic, navă-fanion a flotei româneşti (atât cât a mai rămas din ea), remorcherul multifuncţional „Perseus” - fostul „Albatros” evadat, în 2000, din Egipt - este, în realitate, un gigant cu care nimeni nu prea ştie exact ce să facă. Nava, aflată în prezent în dotarea AFDJ Galaţi, este folosită doar iarna, pentru spargerea gheţii pe Dunării. În restul timpului, zace în Portul Galaţi, înghiţind miliarde de lei vechi pentru întreţinere. Depăşită tehnic, nava ar avea nevoie de investiţii de ordinul milioanelor de euro pentru a se întoarce pe mare. În fapt, multe din certificatele de navigaţie au expirat şi, dacă ar fi să o luăm după litera legii, nava nu ar avea dreptul să iasă în marş nici măcar până la Sulina.

Fuga din Egipt

Încă de pe vremea când se chema „Albatros”, nava a avut o soartă furtunoasă. Cel mai cunoscut episod este cel din septembrie 2000, când după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria (Egipt), „Albatros” a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii. La mijlocul întregii aventuri au fost intrigile unei firme din Emiratele Arabe - Zaher Maritime International, care, după un contract de închiriere încheiat în 1999 cu Resalv (proprietarul de la acea dată al navei), a vrut, cu ajutorul unor oficiali egipteni, să pună mâna pe navă la un preţ de nimic. Complotul a eşuat, dar asta nu înseamnă că, revenită în ţară, nava a avut parte de o soartă mai bună. În 2003, nava, rebotezată „Perseus”, a fost trecută în patrimoniul AFDJ Galaţi.

S-au investit atunci în jur de 300.000 dolari în modernizarea navei, în ideea că remorcherul va putea fi angajat în operaţiuni pe mare, o ţintă fiind platformele de foraj din Marea Nordului. Dar „Perseus” nu a apucat să treacă mai departe de bara Sulina…

Navigaţie cu derogare

Privind la nava „Perseus” ancorată nu departe de Palatul Navigaţiei, nu ţi-ar veni să crezi că, fie şi la mal, ea continuă să consume resurse enorme. Cheltuielile de întreţinere ajung în medie, pe lună, la aproape 2 miliarde de lei vechi! Acestea sunt costurile cu salariile celor 12 membri ai echipajului de siguranţă, impozitele, asigurările şi menţinerea navei în stare de funcţionare.

Numai că, fie şi aşa, cum timpul trece, nava are nevoie de noi reparaţii. „Ca propunere, în bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2010 s-au prevăzut şi 900.000 lei (echivalentul a aproximativ 200.000 euro), pentru lucrări de reparaţie pe partea de andocare, vopsire la opera vie, extragere linii de axe, reparaţii la instalaţiile mecanice”, ne-a explicat Florin Uzumtoma, noul director al AFDJ Galaţi. Dar lucrurile sunt ceva mai complicate. Deşi prin clasificare nava are zonă de navigaţie nelimitată, din cele 12 certificate de navigaţie eliberate de ANR, 7 au expirat încă din 2006 – 2007. Aşa că nu numai că nava nu ar putea ajunge în apele internaţionale, dar în mod normal nici măcar pe Dunăre nu ar avea dreptul să circule.

Faptul că, totuşi, iarna, „Perseus” a acţionat pentru prevenirea formării podurilor de gheaţă s-a datorat invocării „cazului de forţă majoră”, situaţie în care Căpitănia poate da o aprobare provizorie.

Consumuri uriaşe

Iţele în ce priveşte soarta lui „Perseus” sunt şi mai complicate dacă ne raportăm la competitivitate. În marş pe mare liberă, „Perseus” consumă 18,5 tone de motorină şi 360 litri de ulei pentru motoarele principale şi auxiliare pe zi! „Adevărul este că nava este un mare consumator de combustibil şi s-ar impune o remotorizare a sa, cu un sistem mult mai eficient. Însă o asemenea investiţie ar însemna cel puţin vreo 2 milioane de euro. Şi chiar şi aşa, nu este suficient ca nava să devină competitivă în raport cu remorcherele moderne din clasa ei”. „Pe lângă motorizare se impune şi schimbarea instalaţiei de remorcaj, instalaţia de guvernare, modificarea formei navei la pupa. Iar dacă se face o remotorizare apare problema reechilibrării navei, prin urmare lucrurile nu sunt deloc simple”, a arătat directorul AFDJ Galaţi.

Una peste alta, dacă teoretic s-ar găsi cineva dispus să investească în „Perseus” pentru a face din nou nava competitivă, atunci ar fi vorba de o sumă ce poate ajunge şi la 15 milioane euro! Dar cine ar fi dispus să investească o asemenea sumă, când un remorcher nou-nouţ costă în jur de 20 milioane euro?

Culmea, pentru necesităţile pe care AFDJ Galaţi le are pe Dunăre, „Perseus” este oricum o navă prea mare. Ideal ar fi fost un remorcher undeva la jumătate din capacitate. Prin urmare, nu ar fi rău ca, la nivel ministerial chiar, să fie gândită o strategie în ce priveşte viitorul navei „Perseus” care să ia în calcul atât necesitatea salvării navei cât şi necesităţile în materie de capacităţi ale AFDJ Galaţi. Nu de alta, dar e greu de acceptat că destinul navei-fanion a flotei româneşti a intrat în derivă.

http://www.viata-libera.ro/articol-Giga ... ati_2.html

Link to comment
Share on other sites

...:)...Cind ati vazut colosul asta ultima data navigind???...Asta a ajuns sa fie pozat in locul saracei..."LIBERTATEA"...

Maninca la combustibil cit toata flota de Mercur... la un loc...Decit sa rugineasca in port,oare nu se puteau gasi fonduri sa remotorizeze aceasta nava si sa poata fi folosita???...Dar,de unde si-ar mai lua oficialitatile AFDJ-ului frumoasele salarii si prime???...e bun macar si pt. poze...:)

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Drama marinarilor care şi-au riscat vieţile pentru a salva nava Perseus

După trei luni de calvar, 14 marinari sechestraţi în portul egiptean Alexandria au reuşit să fugă cu spărgătorul de gheaţă aparţinând Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos. De la dramatica întâmplare au trecut zece ani şi totuşi marinarii povestesc peripeţiile trăite sub teroarea autorităţilor portuare egiptene, care au deschis focul asupra navei, de parcă s-ar fi întâmplat ieri.

Niciun gălăţean nu poate spune că n-a văzut-o măcar o dată, totuşi puţini sunt cei care au auzit despre aventura acestei nave extrordinare. Perseus este un remorcher multifuncţional, construit în perioada 1984-1989, la Brăila, şi intrat în patrimoniul Navrom Galaţi în 1990. La început, s-a numit Albatros, dar, din raţiuni de protejare a ei, nava a fost rebotezată. Chiar dacă în prezent se află acostată la mal, parcă fără a i se mai găsi utilitatea, înghiţând pentru întreţinere 850 de euro pe zi, fosta navă Albatros a navigat pe mări şi oceane ajungând în cele mai îndepărtate locuri ale lumii. Şi nici vorbă despre inutilitate. Este pregătită să salveze orice navă aflată în pericol şi să deblocheze Dunărea în cazul în care apele fluviului ar îngheţa.

Începutul dezastrului

Declinul celei mai complexe nave din flota Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), construită cu o clasă de navigaţie nelimitată, a început în anul 2000. „În 1998 a fost închiriată unui armator străin, care, după ce şi-a onorat contractul, a abandonat-o în portul Abudabi. S-a reuşit încheierea unui nou contract cu o firmă din Emiratele Arabe şi în iunie 2000, remorcherul a ajuns la Alexandria, unde a fost reţinută abuziv de autorităţile portuare egipetene", povesteşte Dorian Dumitru, şeful serviciului Investiţii din cadrul AFDJ Galaţi.

Trei luni de captivitate

O delegaţie din care a făcut parte şi Dorian Dumitru, a plecat în Egipt pentru a elibera nava şi echipajul alcătuit din 14 marinari. La destinaţie, membrii acesteia şi-au dat seama că li se pregătise o capcană, egiptenii urmărind preluarea navei pe un preţ de nimic. După trei luni chinuitoare în care au înfruntat temperaturi de până la 63 de grade Celsius, sechestraţi sub ameninţarea armelor, marinarii gălăţeni au decis să evadeze.

Fuga din Egipt

Într-o seară, profitând de neatenţia paznicilor, au tăiat parâmele, au turat motoarele la maxim şi au ieşit din port, în marş forţat. „Era 10 septembrie, ora 20.00. În doar 90 de minute, parcă nesfârşite, am ajuns în apele internaţionale. Am fost urmăriţi şi s-a tras asupra noastră", îşi aminteşte Dumitru. După doar trei ore de marş, deoarece fusese forţat, unul din motoarele remorcherului a luat foc. „Am stat 12 ore în derivă dar am reşit să facem din două motoare unul bun. Dorinţa noastră de a ajunge în ţară era imensă. Am plâns cu toţii când am ieşit în apele internaţionale şi am scăpat de arabi", povesteşte, Marcel Tacea, cel care, de 13 ani, are grijă de pternicele motoare ale navei. Memorabila aventură lor s-a încheiat pe 18 septembrie, când au ajuns în portul gălăţean.

„Mamicu", responsabil de moralul marinarilor

Neculai Dumitru sau „Mamicu" cum i se adresează prieteneşte colegii este bucătarul echipajului de pe Perseus, de mai bine de 17 ani. Şi el îşi aminteşte emoţionat aventura din Egipt. Ne-a povestit că pentru a le ridica moralul colegilor le-a pregătit bunătăţi. De Paşti, a colorat ouă folosind coji de ceapă, iar de ziua unui marinar, în loc de tort, a pregătit o salată boeuf pe care a scris „La mulţi ani". „A fost greu. În primul rând pentru că era foarte cald. Erau şi 63 de grade pe punte, iar în bucătărie era şi mai cald, mai ales când scoateam pâinea din cuptor ", spune bucătarul. La revenirea lor în ţară, cei 14 marinari gălăţeni au fost primiţi aşa cum meritau: ca nişte eroi. Graţie curajului lor, Perseus este şi astăzi acolo unde îi este locul, la cheul Dunării, pregătită să intervină în situaţii limită.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Drama_marinarilor_care_si-au_riscat_vietile_pentru_a_salva_nava_Perseus_0_203979849.html

Link to comment
Share on other sites

Nava „Perseus” va fi modernizată

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos va cheltui 900.000 de lei pentru repararea fostului „Albatros". Deşi suma ce urmează a fi investită este destul de mare, soluţia aleasă este cea mai ieftină. Şi asta pentru că o navă asemănătoare Perseus-ului depăşeşte 10 milioane de euro.

Pe vremuri, avea zonă de navigaţie nelimitată. Astăzi, abia dacă mai pleacă până la Sulina. Aceasta este soarta spărgătorului de gheaţă „Perseus", care poate fi admirat pe malul Dunării, în apropierea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ). Totuşi, situaţia s-ar putea schimba. „Anul acesta, am alocat 900.000 de lei pentru reparaţiile de care are nevoie fosta navă Albatros, rebotezată Perseus. Este programată să intre în modernizare, în vara acestui an", a declarat Dorian Dumitru, şeful serviciului de investiţii din cadrul AFDJ. Deşi suma alocată poate părea destul de mare, modernizarea este cea mai ieftină soluţie. În prezent, nava „scoate" din contul AFDJ 2.000 de euro pe zi în condiţiile în care nu iese în larg decât rareori la intervenţii. „Este mai ieftin să o reparăm, decât să cumpăram una nouă. Este o navă complexă, are clasă de navigaţie nelimitată şi poate face foarte multe operaţiuni: sparge gheaţa, poate căra provizii la alte nave, poate remorca alte nave. O navă asemănătoare, dar cu 4.500 de cai putere (Perseus are 6.700 de cai putere) ar costa acum 4-5 milioane de euro", a mai spus Dorian Dumitru.

„Motoarele sunt problema"

Alexandros Galiaţatos, directorul de la Căi navigabile din cadrul AFDJ, ne-a explicat că deşi au trecut 20 deani de la fabricaţie, corpul navei este încă foarte rezistent. „Motoarele sunt problema. Ele sunt făcute la Reşiţa, iar acum nu se mai fabrică astfel de motoare. Este greu pentru că trebuie căutate piesele necesare prin şantierele navale", a spus Galiaţatos. Reprezentanţii AFDJ au ajuns la concluzia că, odată reparat, spărgătorul de gheaţă va fi suficient pentru operaţiunile de care navigatorii vor avea nevoie pe timp de iarnă.

20 de ani de activitate

Nava Perseus a fost construită în perioada 1984-1989, la Brăila, şi intrat în patrimoniul AFDJ Galaţi în 1990. La început, s-a numit Albatros, dar, după recuperarea ei din portul egiptean Alexandria a fost rebotezată cu numele pe care îl poartă şi astăzi. Nava măsoară o lungime de 70 de metri şi o lăţime de 16 metri.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Nava_-Perseus-_va_fi_modernizata_0_206379435.html

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Nava-fanion, în derivă. Agonia Albatrosului

Cândva mândrie a flotei româneşti, nava Perseus riscă să rămână doar un morman de fiare la malul Dunării. Aflat în prezent în dotarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, gigantul care pe vremuri brăzda oceanele lumii a devenit mai degrabă o povară decât un ajutor.

Teoretic, Perseus este un remorcher multifuncţional capabil să intervină în caz unor situaţii de urgenţă. La modul practic, nava este depăşită tehnic şi ar avea nevoie de investiţii de ordinul milioanelor pentru a fi readusă „pe linia de plutire”. „Dacă ar fi să o luăm după regulamente, nava nu este aptă pentru navigaţie. Are nevoie şi de reparaţii, dar chiar şi certificatele de navigaţie sunt expirate. În anii trecuţi a mai fost folosită iarna, pentru spargerea gheţii pe Dunăre. Dar acum numai în caz de forţă majoră am mai putea să o scoatem”, a explicat Florin Uzumtoma, directorul general al AFDJ Galaţi.

Destin agitat

Pentru marinarii cu state vechi, nava Perseus este o legendă. Remorcherul este nici mai mult nici mai puţin decât fostul Albatros, evadat, în 2000, din Egipt, după ce timp de 3 luni a fost sechestrat în portul Alexandria, ca urmare a intrigilor unei firme din Emiratele Arabe care dorea să pună mâna pe navă. După evadarea ce ar putea foarte bine să facă obiectul unui scenariu de film, nava a ajuns în cele din urmă la Galaţi. Acum, ancorată la pontonul AFDJ Galaţi, nu departe de Palatul Navigaţiei, nava domină prin dimensiunile ei faleza Dunării. Doar turiştii îi mai fac uneori câte o poză, fără a şti că, de fapt, Albatrosul este în agonie.

„E păcat de ea. Din flota noastră cu care altă dată ne mândream nu a mai rămas nimic. Nu se poate face nimic pentru a salva această navă? Dacă nu mai poate ieşi în marş, nu poate fi transformată într-o navă muzeu sau – de ce nu? – într-un cazinou sau un hotel plutitor?”, se întreabă unul dintre cititorii ziarului nostru, Vasile Coman, într-o scrisoare adresată redacţiei noastre.

„Desigur, nimănui nu-i place să vadă că nava a intrat în declin. În ce ne priveşte, tot ce am putut să facem, mai ales în actualele condiţii financiare, a fost de a propune în buget o sumă necesară pentru unele reparaţii. Cât despre transformarea navei în hotel sau cazinou nu cred că s-ar preta la aşa ceva. Dacă era un cargou – ştiu eu? – poate că ar fi mers, dar o astfel de navă, spărgător de gheaţă, cum e ea construită nu ar putea servi pentru aşa ceva”, ne-a declarat directorul general al AFDJ Galaţi ca răspuns la întrebarea cititorului nostru.

Ce rămâne în urmă?

Viitorul navei Perseus rămâne unul destul de tulbure. O variantă ar fi chiar vânzarea navei, dar lucrurile nu sunt chiar atât de simple.

„Pentru a face din nou nava aptă pentru a circula în apele internaţionale este nevoie de investiţii foarte mari în modernizarea părţii mecanice, remotorizarea cu un sistem mai eficient. În prezent, în marş pe mare liberă, Perseus consumă 18,5 tone de motorină şi 360 litri de ulei pentru motoarele principale şi auxiliare pe zi! Dacă se face o remotorizare se impune şi o reechilibrare a navei şi acestea sunt doar câteva dintre probleme. Dacă s-ar face toate aceste investiţii s-ar putea ajunge la sume de ordinul milioanelor de euro. S-a pus şi problema dacă nu ar fi mai bine să vindem această navă. La o adică s-ar găsi cumpărători, dar, desigur totul ţine de preţ. Dar, chiar şi dacă ar fi să o vindem, întrebarea este ce punem în loc? Dacă se întâmplă ceva pe Dunăre, cu ce intervii? Şi iar ajungem la bani şi la necesităţile de intervenţie”, a precizat directorul Florin Uzumtoma.

La necesităţile AFDJ Galaţi, ideal ar fi un remorcher la jumătate din capacitatea navei Perseus.

Oricum ar fi, ceva ar trebui făcut şi la nivelul Ministerului Transporturilor ar trebui să se ia o decizie, să se fixeze o strategie pe termen lung pentru Perseus. Până acum, singura „strategie” a fost doar cea de a lăsa nava să piară încet, dar sigur...

http://www.viata-libera.ro/articol-Agonia_Albatrosului_2.html

Link to comment
Share on other sites

Am fost pe perseus recent, are destule in ea e destul de mare in interior si la cabine, dar nu e ingrijita, cam mizerabila...

Si sa o faca ca muzeu... nu prea ai ce vedea in ea, e cam ingrmadita, doar exteriorul sa-l vezi :)

Edited by cosx25
Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Marinarii care au salvat nava Perseus înfruntând gloanţele gărzii de coastă egiptene sunt neputincioşi în faţa indiferenţei

Remorcherul pentru salvare şi spargerea gheţii are nevoie de reparaţii şi lucrări de modernizare în lipsa cărora şi-a pierdut dreptul de a mai naviga chiar şi pe Dunăre. Deşi în 2006, Guvernul a alocat în acest scop aproape trei milioane de euro, până în prezent nu s-a primit niciun ban.

Cele mai multe nave ale flotei române, cândva a cincea ca mărime în lume, au fost „făcute pierdute". Puţinele excepţii, recuperate de comandanţii şi echipajele lor, sunt lăsate să ruginească pentru a putea fi vândute la fier vechi. Cel mai bun exemplu este Perseus, din dotarea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ), una dintre cele mai performante nave de salvare, remorcare şi spargere a gheţii, cu clasă de navigaţie nelimitată.

La fel ca majoritatea navelor româneşti, şi „Albatros", cum s-a numit inainte de a fi rebotezată Perseus, ar fi urmat să facă obiectul unei tranzacţii dubioase şi am fi pierdut-o dacă 14 marinari gălăţeni nu şi-ar fi riscat viaţa pentru a împiedica un târg oneros.

Dorian Dumitru, fostul şef al serviciului Investiţii de la AFDJ, ofiţer de marină, care în urmă cu 11 de ani a primit misiunea de a recupera nava Albatros şi comandantul acesteia, Călin Iamandi, ne-au povestit scene demne de un film de aventuri.

Închiriată pentru vânzare

Remorcherul multifuncţional Albatros a fost construit la Şantierul Naval din Brăila, în 1990, pentru AFDJ Galaţi. Opt ani mai târziu, nava a trecut în patrimoniul nou înfiinţatei companii RESALV SA, desprinsă din AFDJ, şi la scurt timp, a fost închiriată societăţii VAV2015 srl pentru ca aceasta să presteze servicii destinate unui armator din Emiratele Arabe Unite, Zakher Marine Internaţional INC.. Cel puţin aşa scria în contractul încheiat. "Între timp, am intrat în posesia unor documente din care reiese clar că, de fapt, SC VAV 2015 a închiriat nava pentru a o vinde. După ce a remorcat cu ea o macara plutitoare, din Israel până în Golful Persic, nava fost abandonată în portul Sharjah şi VAV a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu Zakher Marine Int. INC", povesteşte Dorian Dumitru.

Cum conducerea SC Resalv nu avea banii necesari pentru a aduce nava în ţară şi nici habar despre această înţelegere ilegală, a acceptat să închirieze remorcherul chiar armatorului sirian. „Timp de un an s-a lucrat corect, până când sirianul, care nu renunţase la ideea de a deveni proprietarul remorcherului, l-a abandonat în portul egiptean Alexandria şi a început să facă presiuni asupra echipajului ca să părăsească nava, situaţie în care el ar fi luat-o în stăpânire legal", îşi aminteşte şi Călin Iamandi, comandantul remorcherului.

Acţiune de recuperare

"La data de 8 iunie 2000, am plecat în Egipt şi am făcut demersuri pentru aducerea navei în ţară. Cum însă nu ni s-a aprobat ieşirea din port invocându-se o lege din 1805, i-am spus ambasadorului român că mă gândesc să fugim cu nava" povesteşte Dorian Dumitru.

Membrii echipajului, dintre care unii erau îmbarcaţi de mai bine de un an, îşi pierduseră răbdarea aşa că la un moment între aceştia şi reprezentanţii firmei Zakher a avut loc o altercaţie. Marinarii gălăţeni au fost anchetaţi şi judecaţi. "După incident, nava a fost păzită permanent de trei poliţişti inarmaţi. În seara de 10 septembrie, am profitat că rămăsese pe cheu unul singur şi, deşi puteam fi prinşi şi arestaţi, am hotărât să fugim. Am pornit motoarele, au fost tăiate parâmele, şi ne-am indepărtat de mal cu motoarele turate la maxim", povesteşte Dorian Dumitru.

Autorităţile egiptene au încercat să oprească nava, dar n-au reuşit. „Două vedete au pornit pe urmele noastre şi au început să tragă cu mitralierele dar pentru că mergeam cu viteza maximă, din cauza siajului puternic nu s-au putut apropia pentru abordare. Emoţia a devenit insuportabilă când deasupra navei s-a rotit un elicopter dar până la urmă s-a îndepărtat şi am ajuns cu bine în apele internaţionale", îşi aminteşte acele momente extrem de tensionate Dumitru.

Peripeţiile echipajului de pe Albatros nu luaseră însă sfârşit. După câteva ore, unul din cele două motoare ale navei a luat foc, iar celălalt s-a defectat şi a devenit inutilizabil. „În timp ce remorcherul plutea în derivă, motoriştii au desfăcut motorul, care luase foc, şi l-au reparat. Doar cu acest motor, am reuşit să parcurgem 950 de mile marine şi am ajuns cu bine în ţară", a mai spus Dorian Dumitru.

Nava, părăsită şi la Galaţi

Isprava celor 14 membrii ai echipajului de pe Albatros, care şi-au riscat libertatea şi chiar şi vieţile pentru a reduce la cheiul Dunării unul dintre simbolurile Galaţiului, a fost răsplătită doar cu câte o străngere de mână.

Nici nava nu s-a ales decât cu un alt nume, „Perseus". Ar fi avut nevoie de reparaţii şi de lucrări de modernizare pentru a căror finanţare, în 2006, Guvernul a alocat 10.950.000 de lei din care nu s-a primit până acum nici măcar unul singur leu.

De un an şi jumătate, Perseus nu s-a mai desprins de la cheu. Cele 12 certificate de navigaţie ale sale au expirat aşa că nava nu mai are dreptul să circule nici măcar pe Dunăre.

Echipajul acesteia se roagă să vină gerul Bobotezei pentru că dacă s-ar forma pod de gheaţă pe fluviu, Căpitănia ar putea autoriza provizoriu ca Perseus să iasă în larg pentru a-l sparge.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...
  • 4 years later...

Perseus are nevoie de 8,5 milioane de euro

Singurul spărgător de gheață de pe Dunăre, nava Perseus, aflată în administrarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați are nevoie de urgență de bani de la bugetul de stat pentru a fi modernizată. Fără nava Perseus există pericolul blocării șenalului navigabil al Dunării (în caz de îngheț) și chiar a inundaării anumitor localități riverane, avertizează conducerea AFDJ Galați.

Dată în folosință în 1990, nava Perseus poate interveni atât la stingerea incendiilor cât și pentru ranfluarea navelor eșuate pe Dunăre. Totuși, funcția de bază este aceea de spargere a gheții de pe Dunăre, un real pericol atât pentru traficul naval, ci și pentru locuitorii de pe malurile fluviului. În România mai există o navă similară lui Perseus, nava Hercules, aflată la Constanța, în administrarea Grupului Român pentru Salvarea de Vieți Omenești pe Mare. Totuși, de anul trecut, Hercules  se află în lucrări de modernizare, ceea ce face ca Perseus să fie în prezent singura navă funcționabilă cu care se poate acționa iarna, împotriva gheții de pe Dunăre.

Totuși, nava este uzată fizic și moral, iar pentru modernizarea ei este necară alocarea unei sume de 8,4 milioane de euro. Dacă Guvernul va aloca această sumă, durata de funcționare a  navei Perseus se va prelungi cu încă 20 de ani, a declarat directorul AFDJ Galați, Dorian Dumitru. Potrivit acestuia, Perseus trebuia retehnologizat încă de acum 10 ani, lucru ce nu a fost posibil din cauza finanțării insuficiente: “În 2006 am avut filă de buget pentru Perseus, ni s-a alocat 3 milioane de euro, dar am organizat de mai multe ori licitație și nu s-a prezentat nimeni, pentru că suma era insuficientă. O navă nouă, precum Perseus, costă circa 25 de milioane de euro. Noi, cu cei 8,5 milioane de euro putem să o modernizăm complet, va rămâne doar tabla, în rest se schimbă totul, motoarele, tot. După modernizare va avea o durată de viață de încă 20 de ani. Nu mai punem la socoteală că Perseus poate interveni atât la stingerea incendiilor cât și pentru ranfluarea navelor eșuate. Totuși, funcția de bază este aceea de spargere a gheții de pe Dunăre”.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Un salvator care îşi aşteaptă... salvarea. Nava ”Perseus”, ultimul supravieţuitor al flotei maritime

Este nava-fanion a flotei româneşti, ultima navă maritimă funcţională care ne-a rămas, dar lumea îşi aduce aminte de remorcherul „Perseus” doar iarna, când gheţurile asediază Dunărea. Şi vara, pe Faleză, gigantul mărilor dă bine în fotografii… Puţini ţin cont, însă, că, deşi încă poate duce lupte grele cu „Generalul Iarnă”, salvatorul „Perseus” are nevoie, la rândul său, să fie salvat!

Tehnic vorbind, „Perseus”, aflat în dotarea AFDJ Galaţi, are nevoie de investiţii în remotorizare şi modernizarea echipamentelor. Au fost de-a lungul timpul mai multe tentative de derulare a investiţiei, primele încă din 2005, dar „iţele” din ministere, din procedurile achiziţiilor publice sunt adesea mai greu de trecut chiar decât gheţurile sau furtunile.

Trecut zbuciumat

„Perseus” are un trecut demn de filmele de acţiune. Iniţial nava s-a numit „Albatros”, iar episodul „evadării din Egipt” a transformat-o într-o „legendă” printre marinarii cu vechime. E vorba de evenimente care s-au petrecut în septembrie 2000, când după aproape trei luni de sechestrare prin mijloace nu tocmai ortodoxe în Portul Alexandria, „Albatros” a reuşit să evadeze şi să ajungă în ţară la capătul unui marş plin de peripeţii.

La mijlocul întregii aventuri au fost intrigile unei firme din Emiratele Arabe, care, după un contract de închiriere încheiat în 1999 cu Resalv (proprietarul de la acea dată al navei), a vrut, cu ajutorul unor oficiali egipteni, să pună mâna pe navă la un preţ de nimic. S-a încercat înfometarea marinarilor, pentru a-i determina să părăsească nava, dar complotul a eşuat. Echipajul nu a cedat. Mai mult, riscându-şi chiar viaţa, echipajul a turat la maxim cei 6.600 CP ai „Albatrosului” şi a pornit în marş, reuşind în cele din urmă să scape de urmărirea navelor egiptene care n-au ezitat să folosească inclusiv armamentul din dotare. Unul dintre protagoniştii acestor peripeţii a fost chiar actualul director general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, la acea dată trimis la Alexandria în calitate de reprezentat al armatorului şi ofiţer de punte, pentru a recupera nava.

„Acesta este şi motivul pentru care, uneori, unii spun că e o dorinţă a mea, de a salva nava „Albatros”, „Perseus”-ul de azi. Dar nu e o dorinţă a mea, e o necesitate a AFDJ! Am spus-o şi o spun mereu: cu o navă precum aceasta, funcţională, am fi asiguraţi pe sectorul maritim al Dunării, nu numai în ce priveşte gheţurile, dar şi în cazul intervenţiei la un incendiu sau al punerii pe uscat a unei nave, pentru acţiuni de remorcaj sau ranfluare. Nu un moft al meu, ci o realitate”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Necesitatea investiţiei

Paradoxal, „Perseus”-ului i s-a alocat, an de an, filă la bugetul de stat, pentru modernizări, dar fie suma a fost prea mică, iar la procedurile de atribuire a lucrărilor nu s-a angajat nici o firmă sau şantier naval, fie au apărut blocaje pe circuitul aprobărilor ministeriale.

„Ca să nu mai apară probleme, am comandat, din surse proprii, un studiu la o societatea de proiectare, pentru a avea o estimare realistă a costurilor şi natura lucrărilor. S-a ajuns la o valoare de 8,2 milioane de euro (fără TVA). Proiectul a fost aprobat în 2015 de Ministerul Transporturilor, dar şi de Ministerul de Finanţe. Fiind, însă, vorba de o sumă de peste 30.000 lei, indicatorii tehnico-economici ar fi trebuit aprobaţi prin Hotărâre de Guvern. Din păcate, la Secretariatul General al Guvernului (în perioada Cioloş – n.r.), eşalonul care pregătea mapa şedinţelor de Guvern a tot cerut „clarificări”, s-a tras de timp vreo patru luni, iar în final, pe ultima sută de metri au spus că nu-şi mai asumă introducerea hotărârii. Asta şi pentru că, în opinia unora, „Perseus” ar fi… „o epavă”. Şi mi-aş dori ca respectivii să vadă acum, cu gheţurile pe Dunăre, ce face „epava” asta!”, ne-a spus directorul AFDJ Galaţi.

Starea actuală

Nu este lipsit de relevanţă că, în decembrie, la solicitarea Autorităţii Navale Române, s-a făcut o andocare a navei „Perseus”, iar rezultatele inspecţiei tehnice sunt un argument în plus în favoarea remotorizării. „S-au făcut verificări, măsurători şi s-a constat că, într-adevăr, corpul navei are un grad de uzură foarte mic - a fost întreţinută, a stat la apă dulce - arată bine. Pentru noi e important, pentru că vii şi pui echipamente de opt milioane pe un corp bun”, a precizat directorul general Dorian Dumitru.

Proiectul tehnic privind modernizarea „Perseus” este unul ambiţios. Remotorizarea presupune, în primul rând, înlocuirea motoarelor principale, cele din prezent fiind de generaţie veche. Dar ar urma să fie înlocuite şi motoarele centralei electrice (diesel-generatoarele), plus tot ce înseamnă linie axială, s-ar pune echipamente moderne de radio-navigaţie, o nouă structură a comenzii. Din vechea structură ar mai rămâne doar vinciul de ancoră, vinciul de remorcă, dar cu modernizări la partea hidraulică, cârligul de remorcă. Una peste alta ar fi un design şi performanţe tehnice precum remorcherele construite la Damen, pentru export. Însă, în aceste condiţii, în locul modernizării n-ar fi mai potrivită achiziţia unei nave noi?

„Un remorcher similar cu Perseus, cu capabilităţi similare (inclusiv deplasamentul, greutatea ei, necesară pentru spargerea gheţii) ar ajunge la cel puţin 25-30 milioane de euro. Faceţi socoteala, dacă facem o remotorizare şi îi dau o nouă durată de viaţă - cel puţin 20 ani, dar cu 30 la sută din valoarea unui remorcher nou, merită sau nu merită?”, se întreabă retoric directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Cert este că, în timp ce noi face aceste calcule, „Perseus” luptă în continuare cu gheţurile de la Dunăre. În ceea ce priveşte proiectul de modernizare, la Guvern nou, circuitul ministerial trebuie reluat. Poate, de această dată, lucrurile se vor mişca mai bine, iar autorităţile nu îşi vor mai aminti de „Perseus” doar când ne ajunge gheaţa la os!

Fişa tehnică

Nava „Perseus”, construită în 1990, în Şantierul Naval Brăila
Iniţial a avut numele „Albatros”, dar a fost redenumită „Perseus”
Lungime-68,73 metri, lăţime – 16,47 metri, pescaj - 6,5 metri
Puterea motoarelor: 6.600 (2x3.300 CP)
Două disel-generatoare (de 740 KVA)
Tracţiune la cârlig de 100 tone forţă (TF)
Tracţiune la vinciul de remorcă de 2x50 tone forţă
Deplasament – 3.795 tone
Capacitate tancuri combustibil – 845 tone capacitate

Ce misiuni vizează „Perseus”

Odată remotorizată, ar fi o navă de intervenţii în situaţii de criză
Intervenţii la stingerea incendiilor
Activităţi de remorcaj şi ranfluare Spargerea gheţii pe timp de iarnă
Asistenţă umanitară pentru populaţie, în situaţii deosebite

Riscuri pe vreme de furtună

Au fost momente în activitatea AFDJ Galaţi când s-a simţit din plin lipsa unei nave de calibrul „Perseus”, care să poată interveni oricând. O astfel de situaţie a fost în octombrie 2014, când în intrarea pe Canalul Sulina, noaptea, pe furtună, nava „Fortuna S” a eşuat. S-a intervenit atunci cu nava „Gheorghieni”, care n-a avut însă puterea să scoată nava eşuată. Astfel, în cele din urmă, „Fortuna S” s-a scufundat, iar ranfluarea, deşi acoperită de asigurator, a fost mult mai dificilă.

Nava-soră, „Hercules”, de doi ani pe uscat

Nava „Perseus” mai are o navă-soră, nava „Hercules”, deţinută de Agenţia Română de Salvare a Vieţii Omeneşti pe Mare (ARSVOM), din Constanţa. În materie de modernizare se confruntă şi ea cu aceleaşi probleme cu care se confruntă „Perseus”. În 2014, „Hercules” a părut mai norocos, intrând într-un program de reparaţii. Din păcate, lucrările avansează foarte greu, din cauza unor probleme financiare, nefiind nici în prezent finalizate. Astfel, „Perseus” a rămas singura navă maritimă românească funcţională.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Guvernul a aprobat investiția de 9,9 milioane euro în modernizarea remorcherului „Perseus”

La ședința de joi, 2.03.2017, a Executivului a fost aprobată Hotărârea de Guvern „pentru aprobarea Notei de fundamentare referitoare la necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor aferente proiectului de investiţii ”Modernizarea şi retehnologizarea remorcherului maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă Perseus - 6.600 CP”.

„Remorcherul maritim multifuncțional cu clasă de gheață Perseus - 6.600 CP se află în dotarea Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați. A fost construit în anul 1989 la Șantierul Naval Brăila și se impune modernizarea și retehnologizarea lui. Investiția are o valoare de 44,86 milioane lei și o durată de 36 de luni. Finanțarea se realizează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor”, se spune în comunicatul guvernului.

S-a dat astfel undă verde demarării lucrărilor de modernizare a singurei nave de la Dunăre care are clasă de gheață și are toate caracteristicile tehnice pentru a fi utilizată ca spărgător de gheață.

Reamintim că Ministerul Transporturilor a aprobat alocarea sumei de 44,6 milioane de euro pentru modernizarea tuturor echipamentelor de pe nava „Perseus”.

După ce s-a făcut inspecția cu ultrasunete și s-a constatat că uzura tablei bordajului este foarte mică față de grosimea tablelor din construcție, s-a mers pe varianta păstrării corpului navei, după remotorizare nava fiind funcțională o perioadă de 20 de ani.

Remotorizarea navei Perseus presupune înlocuirea motoarelor principale, înlocuirea motoarelor auxiliare și altor echipamente. Vor fi schimbate și toate echipamentele de navigație. Proiectul tehnic al modernizărilor este avizat de Bureau Veritas.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

„Perseus”, nava-fanion a flotei maritime va fi salvată

Licitaţia pentru retehnologizarea remorcherului „Perseus”, nava-fanion a flotei maritime româneşti, a intrat în linie dreaptă după ce, ieri, în Comitetul tehnico- economic al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, în proprietatea căreia se află nava, a aprobat documentaţia de achiziţie a lucrărilor de modernizare. Pentru modernizarea navei se pun la bătaie 10 milioane de euro, procedura desemnării executantului lucrărilor urmând să fie lansată pe SEAP.

Modernizarea remorcherului multifuncţional „Perseus” - 6.600 CP este vitală pentru activitatea administraţiei fluvială, mai ales în iernile aspre, când Dunărea este asediată de sloiurile de gheaţă. Nava are deja 27 de ani de serviciu, însă o retehnologizare i-ar reda o „a doua tinereţe” şi i-ar prelungi durata de exploatare cu cel puţin încă 20 de ani. De-a lungul timpului au apărut controverse privind oportunitatea unei investiţii în modernizarea navei, însă un studiu şi un proiect tehnic amănunţit realizat de AFDJ Galaţi şi avizat de o societate de clasificare au confirmat că gradul de uzură al corpului navei este unul scăzut şi că, în materie de costuri, retehnologizarea navei ar ajunge la aproximativ 30 la sută din costul unui remorcher nou, din aceeaşi clasă.

Desigur, cuvântul final privind oportunitatea investiţiei l-a avut Ministerul Transportului şi, din fericire, acesta, după ce a analizat întreaga chestiune, a aprobat în primăvara acestui an alocarea a 44,86 milioane de lei, fonduri necesare salvării… navei salvator a AFDJ Galaţi. „S-a lucrat la documentaţia de achiziţie a lucrărilor de modernizare şi, odată aprobată în comitetul tehnico-economic (CTE) al AFDJ Galaţi, licitaţia urmează a fi lansată în zilele următoare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Durata pentru modernizare va fi de 24 de luni. Dar acum depinde şi de cine va câştiga acest contract, pentru că nu este exclus ca, în cazul în care câştigă un şantier naval cu o putere economică şi tehnică mai mare, perioada de realizare a retehnologizării să fie una mai scurtă. Desigur, cu cât nava s-ar întoarce mai repede în serviciu, cu atât ar fi mai bine”, ne-a explicat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru.

Acesta a precizat că procesul de modernizare se va concentra, printre altele, pe înlocuirea motoarelor principale cu unele de nouă generaţie, o nouă structură a comenzii şi echipamente de radio-navigaţie. Spre comparaţie, un remorcher similar cu „Perseus” ajunge să coste cel puţin 25-30 milioane de euro.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Modernizarea spărgătorului de gheață Perseus bate pasul pe loc

  • La licitația pentru adjudecarea lucrărilor de modernizare nu s-a prezentat niciun ofertant

În urmă cu câteva zile ar fi trebuit finalizată licitația prin care nava Perseus ar fi trebuit să intre în reparații și modernizare. Valoarea lucrărilor era estimată la 8,2 milioane de euro. Din păcate, nimeni nu a făcut nicio ofertă. Potrivit agerpres.ro, care-l citează pe directorul AFDJ Galați, Dorian Dumitru, motivul pentru care nu a existat nicio ofertă ar putea fi faptul că este o sumă prea mică oferită în comparație cu valoarea reală a lucrărilor prevăzute. „Vom analiza și vom scoate din caietul de sarcini lucrările pe care le-am putea realiza noi, în regim propriu și vom lăsa doar lucrările de modernizare și apoi vom urca iar pe SEAP pentru o nouă licitație, în speranța că vom avea măcar un ofertant”, a spus Dorian Dumitru pentru agerpres.ro.

În noile condiții, autoritățile estimează că noua licitație ar putea avea loc spre sfârșitul anului. Dacă până atunci, autoritățile fluviale vor decide că va fi nevoie de această navă în timpul iernii, va fi nevoie și de fonduri pentru lucrări de întreținere și reparații, costuri deloc neglijabile. Să nu uităm că iarna trecută, Perseus a avut nevoie de 150.000 de euro pentru lucrările de întreținere din timpul campaniei de spargere a gheții.

Nava Perseus a fost dată în folosință în anul 1990 și poate fi folosită atât la stingerea incendiilor cât și pentru ranfluarea navelor eșuate pe Dunăre. Paradoxal, în ultimii ani, ea a fost folosită mai mult pentru spargerea gheții de pe Dunăre, un real pericol atât pentru traficul naval, cât și pentru locuitorii de pe malurile fluviului.

stiridegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Nava "Perseus", în căutarea unui salvator de… 8,4 milioane de euro

Licitaţia pentru retehnologizarea remorcherului "Perseus", aflat în dotarea Administraţie Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, a fost relansată, în speranţa că nava-fanion a flotei maritime româneşti va fi, în sfârşit, readusă la standardele moderne de navigaţie. Pentru aceste lucrări sunt puse la bătaie 8,4 milioane de euro, fără TVA, dar spre deosebire de licitaţia din 2017, când nu s-a prezentat nici un ofertant, din caietul de sarcini au fost eliminate o serie de lucrări, astfel încât acesta să devină mai tentant pentru constructorii din industria navală.

Modernizarea remorcherului multifuncţional "Perseus" - 6.600 CP este vitală pentru activitatea AFDJ Galaţi, mai ales în iernile aspre, când Dunărea este asediată de sloiurile de gheaţă. Nava are deja 28 de ani de serviciu, însă o retehnologizare i-ar reda o "a doua tinereţe" şi i-ar prelungi durata de exploatare cu cel puţin încă 20 de ani. Problema e că, la prima licitaţie, organizată anul trecut, constructorii au apreciat că suma alocată pentru modernizări este prea mică în raport cu volumul de lucrări.

"Acesta a fost şi motivul pentru care, la reluarea procedurii de achiziţie, am reanalizat caietul de sarcini şi lista de lucrări. Am avut o discuţie împreună cu proiectantul şi societatea de clasificare care a avizat planurile - Bureau Veritas, pentru a vedea ce putem să scoatem din caietul de sarcini, astfel încât lucrările care sunt trecute acolo să fie atrăgătoare pentru posibilii ofertanţi, dar în acelaşi timp asta să nu ducă la modificarea clasei de navigaţie pe care ne-o dorim pentru Perseus. Şi au fost unele lucrări, ce ţineau de dotări independente - legate de salvare, stingerea incendiului, parâme de remorcă etc - ce au fost scoase din caietul de sarcini, urmând să le asigurăm noi, ulterior, din surse proprii. De asemenea, unele lucrări, precum înlocuirea unui cabestan (troliu - n.r.), au fost înlocuite cu lucrări de reparaţii", ne-a declarat directorul general al AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru. Acesta a precizat că, în total, deşi suma alocată proiectului a rămas tot de 8,4 milioane de euro (85 la sută din bani europeni, 15 la sută din bugetul de stat - n.r.), sarcinile ce i-ar reveni constructorului au fost reduse în noua variantă a procedurii de achiziţie cu aproximativ 1,5 milioane de euro. Cât de atractivă va fi această sumă pentru şantierele navale, rămâne de văzut. Licitaţia a fost lansată, iar data-limită de depunere a ofertelor este 22 februarie.

Lucrările principale pe care le vor avea de executat constructorii navalişti vor consta în înlocuirea motoarelor principale, dar şi a celor auxiliare ale remorcherului, radio-comunicaţii, precum şi a celorlalte echipamente avute în vedere de societatea de clasificare pentru ca "Perseus" să-şi păstreze statutul de navă maritimă multifuncţională cu clasă de gheaţă. Termenul de execuţie al lucrărilor este de 24 de luni, după modernizare "Perseus" urmând să-şi reia pe Dunăre rolul de navă-salvator şi de intervenţii în caz de situaţii de urgenţă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Nava Perseus intră în reparații capitale

  • Proprietarul navei, AFDJ Galați, urmează să lanseze în scurt timp licitația pentru atribuirea lucrărilor în valoare de 13 milioane de euro

Nava emblemă a flotilei de la Dunăre, spărgătorul-remorcher Perseus va intra în reparații capitale. Modernizarea remorcherului multifuncțional Perseus, de 6.600 CP, este vitală pentru activitatea Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, mai ales în iernile aspre, când navigația pe Dunărea este îngreunată de sloiurile de gheață. Nava are deja 27 de ani de serviciu, însă o retehnologizare i-ar reda o „a doua tinerete” și i-ar prelungi durata de exploatare cu cel puțin 20 de ani.

Licitația pentru retehnologizarea remorcherului Perseus, nava-fanion a flotei maritime românești, a intrat în linie dreaptă după ce, în Comitetul tehnico-economic al AFDJ Galați, în proprietatea căreia se află nava, a aprobat documentația de achiziție a lucrărilor de modernizare. Pentru modernizarea navei se pun la bătaie 13 milioane de euro, iar ultima zi de depunere a ofertelor a fost 28 ianuarie.

Potrivit informațiilor furnizate de către Dorian Dumitru, directorul AFDJ, procesul de modernizare se va concentra, printre altele, pe înlocuirea motoarelor principale cu unele de nouă generație, o nouă structură a comenzii și echipamente de radio-navigație. Spre comparație, un remorcher similar cu Perseus ajunge să coste cel puțin 25-30 de milioane de euro.

Dată în folosință în anul 1990, nava Perseus intră pentru prima dată în reparații. Retehnologizarea navei va dura până la doi ani, perioadă în care lipsa ei va fi suplinită de nava Hercules, aflată în Portul Constanța.

reperul.ro

Link to comment
Share on other sites

Două şantiere se bat să încaseze 13 milioane de euro pentru a repara nava Perseus

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi încearcă, de câţiva ani, să modernizeze remorcherul multifuncţional cu clasă de gheaţă Perseus, însă la licitaţiile organizate până acum nu s-a prezentat niciun ofertant deoarece suma iniţială (8,4 milioane euro) nu a fost tentantă pentru şantierele navale care ar fi putut efectua reparaţiile şi modernizările solicitate. În acest context, AFDJ Galaţi a lansat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SICAP), în luna decembrie 2018, o nouă achiziţie pentru ”Servicii de modernizare şi retehnologizare remorcher maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă PERSEUS”, cu o valoare totală estimată de 49.384.874 lei fără TVA, adică 13.000.000 euro inclusiv TVA. La această valoare, s-au găsit şi ofertanţi. Până la data limită de depunere a ofertelor, adică 28 ianuarie 2019, la licitaţie s-au înscris Damen Shipyards Mangalia şi Aras Deniz Insaat Aanonim Sirketi din Turcia având alături ca terţ pe Ozata Tersanecilik Sanayi Ticaret LTD. STI tot din Turcia. Directorul AFDJ Galaţi, Dorian Dumitru, a declarat că ofertanţii au apărut ca urmare a faptului că au fost crescute valorile financiare din cadrul procedurii de achiziţie cu aproximativ 30%, iar în prezent, AFDJ se află în procedură de analiză a ofertelor. ”Îmi doresc să semnăm contractul la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie. Nava va fi transformată total”, a precizat Dorian Dumitru.

Cu ce este dotată în prezent nava

Remorcherul maritim Perseus a fost construit în perioada 1987-1989, după un proiect elaborat în anul 1984, având predarea finală în luna mai 1990. Acesta a fost construit pentru a fi folosit la salvarea şi remorcarea navelor maritime avariate sau eşuate, spargerea gheţii pe sectorul maritim al Dunării de Jos de la Sulina până la Brăila (km 175), nava având clasă de gheaţă G60, precum şi la manevra navelor maritime în radă şi port, participarea la activităţi de stingerea incendiilor care se produc la bordul navelor sau pe cheu, manevra şi remorcarea platformelor de foraj marin, aprovizionarea platformelor de foraj marin în cazul unor furtuni mai mari de gradul 4 de agitaţie al mării, dar şi pentru remorcaje maritime de linie.
Nava are, în prezent, propulsia asigurată cu motoare 6L40/54A produse de ICM Reşiţa, sub licenţă MAN şi liniile de arbori cu elice cu pas reglabil de tipul PH1350/4-R400 ZAMECH, fabricate în Polonia şi proiectate pentru puterea nominală de 3.300CP. Centrala electrică este compusă din două diesel generatoare de 630 KVA acţionate de motoare 5AL25/30 la 750 rot/min produse în Polonia, sub licenţă Sulzer, două generatoare de 630KVA, acţionate prin priza de putere de la reductorul instalaţiei de propulsie şi un diesel generator de avarie şi pentru staţionare de 165KVA, acţionat de un motor 6NVD26, fabricaţie fosta RDG.
Motoarele de propulsie, din dotarea navei, sunt executate în tehnologia anilor 1980, având consumuri de combustibil de 170÷190 g/CPh, faţă de consumurile motoarelor de ultimă generaţie care se situează la 140÷160 g/CPh. De asemenea, emanaţiile de noxe depăşesc limitele actuale impuse de normele internaţionale şi directivele UE de protecţie a mediului, făcând imposibilă obţinerea documentelor de navigaţie aferente zonei de navigaţie nelimitată, pentru care nava a fost proiectată. Motoarele de tipul 6L40/54A au fost fabricate în serie foarte mică, în prezent nu se mai produc, astfel încât procurarea pieselor de schimb necesare efectuării reparaţiilor, este dificilă (o parte din colaboratorii uzinei UCM Reşiţa, încetându-şi între timp activitatea).
În prezent uzura motoarelor principale, diesel generatoare, a instalaţiilor precum şi alte altor echipamente este de 75%. Având în vedere că achiziţionarea unei nave noi de asemenea dimensiuni ar costa aproximativ 25 - 30 milioane euro şi faptul că la spargerea gheţii este importantă greutatea navei şi grosimea tablei din care este construit corpului navei, care în cazul navei Perseus este în stare bună (15% uzură), s-a considerat oportună şi necesară modernizarea acestei nave.

Ce lucrări vor fi făcute

Principalele lucrări constă în modificări structurale prin construirea unei timonerii noi şi scurtarea coşurilor de fum, înlocuirea unor instalaţii şi echipamente depăşite tehnologic, uzate fizic şi moral, precum motoarele principale, diesel generatoarele, echipamentele din CM, biga, bărcile de salvare, barca de serviciu, care vor fi înlocuite cu echipamente moderne. De asemenea se vor realiza o serie de modificări în privinţa destinaţiei unor tancuri şi vor fi create noi coferdamuri pentru a separa tancurile de spumă de cele de motorină şi cele de apă potabilă de cele de scurgeri sanitare. De asemenea vor fi montate de 2 propulsoare cu putere nominală de 3.300 CP, centrală electrică (2 diesel generatoare de marş cu putere nominală de 630KVA şi 1 diesel generator de avarie/staţionare cu putere nominală de 165 KVA), dar şi o instalaţie de remorcare cu forţa de tracţiune de minim 100tf.
Modernizarea navei va reduce costurile de exploatare ale navei şi va reduce gradul de emisii de noxe în atmosferă. Retehnologizarea va permite ca nava să-şi menţină calităţile operaţionale pentru următorii 20 ani.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Spărgătorul de gheaţă Perseus, modernizat de Damen Mangalia

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi Damen Shipyards Mangalia au semnat, ieri, la Galaţi, contractul de remotorizare şi retehnologizare a navei Perseus, cel mai mare spărgător de gheaţă al României şi navă-fanion a flotei maritime naţionale. Contractul are o valoare de 50,4 milioane lei fără TVA (circa 10,6 milioane de euro), va dura 24 de luni şi va echivala cu prelungirea duratei de viaţă a navei cu cel puţin 20 de ani, pe baza unui proiect realizat de Ship Design Group din Galaţi.

Acum 30 de ani, în perioada iulie-august 1989, nava Albatros 1, actualul Perseus, pleca din Brăila la Constanţa, pentru efectuarea probelor de mare. „Acum suntem în 12 iulie 2019 şi, după trei decenii, această navă va intra într-un proces de remotorizare, un proces care va dura maximum 24 de luni şi după care nava va primi clasă de navigaţie aşa cum a fost construită la Şantierul Naval Brăila, respectiv, remorcher multifuncţional cu clasă nelimitată de navigaţie, precum şi cel puţin o durată de viaţă de 20 de ani”, a spus directorul general al AFDJ, Dorian Dumitru.

Istoria retehnologizării navei Perseus este şi ea una destul de lungă, de şapte ani. A început în 2012, dar la prima achiziţie publică, din 2017, nu s-a prezentat niciun ofertant, poate şi din cauza sumelor alocate, de circa 8,7 milioane de euro, considerate probabil insuficiente. Indicatorii au fost apoi revizuiţi şi actualizaţi în mai 2018 şi s-a reluat procedura, suma alocată de la buget crescând, prin hotărâre de guvern, cu circa 33 la sută, până la 50,4 milioane de lei fără TVA, respectiv, 10, 6 milioane de euro.

Contractul a fost adjudecat de Şantierul Naval Damen Mangalia. „Suntem foarte mulţumiţi de acest contract şi avem planuri ambiţioase de a recruta mai mulţi muncitori, pentru că acesta nu este singurul nostru proiect”, a declarat directorul general al Şantierului Damen din Mangalia, Chris Groninger. „În această primăvară, 250 de angajaţi de la Mangalia au lucrat la Galaţi. Mangalia a construit secţii şi corpuri de navă pentru Damen Galaţi, dar lucrurile s-ar putea inversa anul viitor. Galaţiul face de 20 de ani nave pentru Damen şi cu siguranţă că la acest proiect vom folosi cunoştinţele extinse de la Galaţi”, a mai spus şeful Damen Mangalia.

Pe perioada desfăşurării lucrărilor la Perseus, problemele apărute pe Dunărea maritimă din cauza gheţii (dacă vor apărea!) vor fi rezolvate cu ajutorul „fratelui-geamăn” Hercules de la Constanţa şi cu navele AFDJ Galaţi 3, Gheorgheni 2 şi Farul. De asemenea, se află în stare avansată şi proiectele de achiziţie de către AFDJ Galaţi a patru remorchere cu clasă de gheaţă (două maritime şi două fluviale), valoarea totală a investiţiei fiind de peste 126 milioane lei, bani din fonduri europene. Termenul de execuţie pentru cele patru nave este de 16 luni din momentul semnării contractului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Spărgătorul de gheaţă „Perseus”, supranumit „colosul cu picioare de lut”, va fi modernizat cu 10 milioane de euro

Ministerul Economiei a anunţat, miercuri, 17 iulie, că Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi Şantierul Naval Damen Mangalia au semnat contractul de modernizare şi retehnologizare a remorcherului maritim multifuncţional cu clasă de gheaţă Perseus, supranumit „colosul cu picioare de lut” după ce, în ultimii ani, s-a cerut insistent aducerea lui la standarde moderne (nava este în uz din 1989), dar fără succes.

„Contractul în valoare de peste 49 milioane lei (N.R.: peste 10 milioane de euro) a fost câştigat de Şantierul Naval Damen Mangalia, remorcherul maritim Perseus, de 6.600 cai putere, urmând să revină pe apă după modernizarea şi retehnologizarea care vor dura 24 de luni”, a informat miercuri Ministerul Economiei.

Procesul de modernizare se va concentra, printre altele, pe înlocuirea motoarelor principale cu unele de nouă generaţie, o nouă structură a comenzii şi echipamente de radio-navigaţie. Modernizarea navei va reduce costurile de exploatare ale navei şi va reduce gradul de emisii de noxe în atmosferă.

„Şantierul Naval Damen Mangalia câştigă contracte multiple din străinătate, iar acum se dovedeşte a fi şi un furnizor capabil să asigure şi să modernizeze necesarul intern prin înaltul standard şi expertiza în construcţia de nave. Acest tip de parteneriat de succes între statul român şi mediul privat are scopul de a asigura capacitatea de construcţie navală în România, ceea ce este un plus pentru întreaga industrie şi economie românească. Perseus este una din cele mai importante nave aflate în dotarea autorităţilor române fiind un element vital pentru asigurarea unui transport fluvial eficient pe Dunăre", a declarat Niculae Bădălău, Ministrul Economiei.

Retehnologizarea va permite ca nava să-şi menţină calităţile operaţionale pentru următorii 20 ani. „Ne-am propus ca Şantierul Naval Damen Mangalia să fie un furnizor recunoscut pentru expertiza sa şi cu o capacitate extinsă, atât pentru necesarul intern cât şi pentru cel internaţional. Proiectul modernizării celui mai mare remorcher al României, Perseus este o onoare pentru noi şi va fi un motiv de mândrie pentru toţi navaliştii din Mangalia", a declarat Chris Groninger, directorul Şantierului Naval Damen Mangalia.

Remorcherul maritim Perseus a fost construit în perioada 1987-1989, după un proiect elaborat în anul 1984. Acesta a fost construit pentru a fi folosit la salvarea şi remorcarea navelor maritime avariate sau eşuate, spargerea gheţii pe sectorul maritim al Dunării de Jos de la Sulina până la Brăila (km 175), nava având clasă de gheaţă G60, precum şi la manevra navelor maritime în radă şi port, participarea la activităţi de stingerea incendiilor care se produc la bordul navelor sau pe cheu, manevra şi remorcarea platformelor de foraj marin, aprovizionarea platformelor de foraj marin în cazul unor furtuni mai mari de gradul 4 de agitaţie al mării, dar şi pentru remorcaje maritime de linie.

Motoarele de propulsie, din dotarea navei, sunt executate în tehnologia anilor 1980, având consumuri de combustibil de 170÷190 g/CPh, faţă de consumurile motoarelor de ultimă generaţie care se situează la 140÷160 g/CPh. In plus, emisiile de noxe depăşesc limitele actuale impuse de normele internaţionale şi directivele UE de protecţie a mediului, făcând imposibilă obţinerea documentelor de navigaţie aferente zonei de navigaţie nelimitată, pentru care nava a fost proiectată.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Nava Perseus şi-a luat rămas bun de la Galaţi

Nava Perseus, cel mai mare spărgător de gheaţă al României, a plecat, joi dimineaţă, 18 iulie 2019, din Galaţi către portul Mangalia, pentru o perioadă de 2 ani de zile, pentru începerea lucrărilor de modernizare/remotorizare, conform contractului de servicii semnat de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi şi Damen Shipyards Mangalia. Contractul de remotorizare şi retehnologizare a navei Perseus a fost semnat în data de vineri, 12 iulie 2019. Contractul are o valoare de 50,4 milioane lei fără TVA, iar în urma acestui proces de modernizare, care va dura 24 de luni, se va prelungi durata de viaţă a navei cu cel puţin 20 de ani.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.