Oficial, Galaţiul nu are mai mult de 15 cerşetori

[dcp100168]

Oficial, Galaţiul nu are mai mult de 15 cerşetori

Deşi oficial numărul cerşetorilor a scăzut în Galaţi, în evidenţe fiind luaţi în jur de 10-15 persoane, îi vedem aproape zilnic. Majoritatea sunt copii ai nimănui dar sunt şi cazuri în care părinţii îşi trimit copiii la cerşit. Ultimul caz de acest fel s-a soldat cu condamnarea unui cuplu din Micro 38, care trăia pe seama celor doi copii. Este vorba de persoanele care figurează în statisticile poliţiei gălăţene ca practicând de multă vreme această "meserie". Numărul real al celor care obţin o pâine din cerşit este în mod cert mult mai mare. Dar e greu să fie fixat clar, deoarece acest număr fluctuează periodic pe seama plecării la "muncă" peste hotare a celor deja cunoscuţi, sau pe seama venirii în zona Galaţi a unor cerşetori din alte localităţi, oameni care vin periodic să ceară milă gălăţenilor. Regretabil este însă că cei mai mulţi dintre cerşetorii din Galaţi sunt, pe lângă bătrânii cu infirmităţi reale sau false, copiii. "Este vorba, în general, de copii cu vârste mai mici, majoritatea fără rude, fără nimeni pe lume. În zonele centrale sau prin apropiere de McDonald's sunt mai numeroşi. Noi îi luăm periodic din zonă, îi ducem în centrele de primiri urgenţă pe copii, iar pe ceilalţi în azile, dar nu rămân acolo. E un fel de cerc vicios, social vorbind. Oricum, în Galaţi numărul cerşetorilor a scăzut în ultima perioadă pe seama plecării multora dintre ei în străinătate. Chiar dacă de anul trecut era criză financiară acolo, oricum mulţi spuneau că scot bani mai bine ca aici. Este o întreagă industrie, să-i spunem, una ilegală, evident, care trăieşte pe seama transportării acestor oameni la cerşit peste hotare", a precizat subinspectorul Valentin Oprea, de la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Galaţi. Pe lângă copiii nimănui, la cerşit găsim şi în Galaţi copii din familii dezorganizate care au ca principal mijloc de trai veniturile din cerşit ale propriilor odrasle. Ultimul caz de acest fel s-a petrecut într-o familie ce locuieşte în cartierul Micro 38 şi care avea doi copii în jur de nouă şi 10 ani. Părinţii nu munceau, în schimb îi trimiteau pe copii la cerşit. Au fost prinşi şi acum au fost condamnaţi pentru că îşi exploatau copiii. Dar este un caz singular, de cele mai multe ori instrumentarea acestor situaţii este foarte grea şi dovezile dificil de strâns.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=7

[dcp100168]

Cersetori din Galati, amendati la Onesti

In cadrul ultimei actiuni pentru combaterea cersetoriei la Onesti, organizata in fiecare saptamina, de politistii de la Biroul de Ordine Publica Urbana, au fost depistate si amendate 6 persoane care apelau la mila publicului in diverse zone din municipiu. Citiva dintre cersetori, cum ar fi Mura F. (22 de ani) si Monita F. (21 de ani), au venit din judetul Galati, mai precis din comuna Ghidigeni, si au mai fost amendati si pe parcursul ultimelor luni. Tot din comuna Ghidigeni au mai venit si alti cersetori la Onesti, iar acestia se reintorc in municipiu, chiar daca sint amendati, amprentati si trimisi in localitatea de domiciliu. Printre cersetorii sanctionati s-a mai numarat si Gheorghita A. (26 de ani, din Casin), care a fost “miluit” cu o amenda de 100 de lei, la fel ca si ceilalti.

http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2009 ... nesti.html

[katman]

Asa le trebuie!

Nu le e rusine sa cerseasca aici, cind ceilalti din gasca o fac in Franta, Italia sau Austria???

In Viena am vazut un cersetor cind ieseam din trenul ala de te aduce in oras de la aeroport. Ma gindesc: Uite ca au si ei, nu numai noi :twisted: ca dupa aia sa il aud mormaind ceva pe romaneste...

[dcp100168]

Nu vă lăsaţi păcăliţi de cerşetorii care pretind că au handicap

Poliţiştii comunitari continuă, în această perioadă, acţiunile pentru depistarea, preluarea în baza de date şi luarea de măsuri legale în cazul persoanelor care apelează la mila publică pe raza municipiului Timişoara. Agenţii încearcă, în acest fel, descurajarea practicării cerşetoriei, ştiut fiind faptul că, de cele mai multe ori, cei care apelează la mila publică la colţ de stradă folosesc banii primiţi pentru a-şi cumpăra aurolac sau alcool, ori banii le sunt luaţi de cei care îi pun la cerşit. Există şi foarte multe cazuri când cei depistaţi la cerşit în intersecţii se prefac, simulând handicapuri pentru a stârni mila trecătorilor. F. Ionel, de 20 de ani, care a declarat că este din Galaţi, este unul dintre ei. Acesta a fost depistat pe Bdul Mihai Viteazul cu o mână întinsă. Cealaltă era sub tricou, tânărul pretinzând că are handicap şi de aceea nu poate munci.

http://www.primariatm.ro/epress.php?uni ... 5900447E13

[dcp100168]

Cerşetoria nu ţine cont de criză

Una dintre cele mai bănoase meserii „valorifică" mila semenilor. Cerşetorii sunt cei mai bogaţi oameni săraci şi se pot mândri că au strâns averi neimpozitabile, sub orice regim. Ne lovim de ei la tot pasul. De fiecare dată când mergem la biserică, la cimitir sau chiar pe stradă. Sunt oamenii din spatele mâinilor întinse, care te întâmpină cu binecunoscutul salut: „Nu dai şi mata un ban de pâine, că îmi mor copilaşii de foame?". Fiecare are o poveste, reală sau inventată, menită să stoarcă o lacrimă şi să mai aducă o monedă, două în buzunarul celui care cere.

Ion, omul cimitirului

Unul dintre locurile în care îşi fac veacul cerşetorii este Cimitirul Eternitatea, aceştia bazându-se pe faptul că persoanele copleşite de durere sunt mai miloase.. Unul dintre cei care aşteaptă un ban. Ceve de-ale gurii sau măcar o ţigară de la persoanele milostive este Ion. Spune că are 54 de ani şi că nevoile l-au silit să apeleze la această meserie. „Am patru copii acasă şi, de un an de zile, mi-am pierdut piciorul într-un accident de muncă. Acum nu mă mai angajează nimeni, aşa că trebuie să fac ceva şi să le pun şi lor o bucată de pâine pe masă", povesteşte acesta. Ca să fie mai convingător, omul se sprijină într-o cârjă şi se plimbă pe aleile din Eternitatea, mai ales duminica.

Un alt loc cu vad pentru cerşetori este în faţa Catedralei Arhiepiscopale. Acolo îşi fac veacul câţiva cerşetorii bătrâni şi copii trimişi de părinţi la „produs". În momentul în care am încercat să stăm de vorbă cu una dintre cele mai cunoscute cerşetoare din zonă ne-am procopsit cu o avalanşă de vorbe nu tocmai ortodoxe. „Da' ce v-a apucat acum să-mi faceţi poze? Ia lăsaţi-mă în pace!", a exclamat bătrâna pomanagioaică după care a luat-o la goană cu o viteză surprinzăzoare.

Situaţii tragice

Pe lângă cei care cerşesc pur şi simplu pentru că nu au învăţat să facă altceva în viaţă, există şi cazurile cutremurătoare ale oamenilor răpiţi de mafia traficanţilor de carne vie. Un astfel de caz, încă nerezolvat este cel al unui bărbat de 74 de ani, dispărut în luna decembrie a anului 2008, chiar din incinta unui spital gălăţean.

Vasile Oancea a mers, pe 3 decembrie 2008, împreună cu soţia sa, la Spitalul Militar, unde femeia trebuia să fie consultată. „Eu am intrat în cabinet şi el a rămas să mă aştepte pe hol. De atunci nu l-am mai văzut", rezumă Fănica Oancea, momentul dispariţiei. Speriată, familia bărbatului l-a căutat în toate locurile în care acesta ar fi putut merge. Există informaţii că ar fi fost răpit de mafia ţigănească. Vasile Oancea are 1,70 metri înălţimea, ochi albaştri, e slăbuţ şi are păr cărunt. Suferă de amnezie şi are nevoie de tratament de specialitate.

Cerşetoria în codul penal

Conform Codului Penal, cerşetoria încă este pedepsită de lege, dar, din lipsă de spaţiu şi din cauza faptului că cei care apelează la mila publicului nu au absolut nicio proprietate pe numele lor, amenzile astronomice pe care le strâng cerşetorii nu niciodată sunt plătite. Iată ce scrie în Codul Penal, în articolul 367: „Fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu zile amendă".

http://www.adevarul.ro/locale/galati/FOTOCersetoria-tine-cont-criza_0_222577800.html

[dcp100168]

Copiii cerşetori fug de asistenţii sociali

* Înfiinţarea unui adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii ajută, dar nu rezolvă problema cerşetoriei juvenile * Oamenii trebuie să ştie că, dacă le oferă bani copiilor, nu fac altceva decât să îi ţină în stradă

Fenomenul copiilor puşi de părinţi să cerşească pare să nu aibă sfârşit. Strânşi de pe stradă în mod regulat de poliţişti şi de asistenţii sociali de la "Protecţia Copilului", micii cerşetori se întorc, uneori şi după numai câteva ore, la locurile consacrate. Unii pentru că îi obligă părinţii, alţii pentru că doar asta au fost învăţaţi să facă de aceiaşi aşa-zişi părinţi.

Înfiinţarea unui adăpost de zi şi de noapte pentru copiii străzii de către cei de la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) nu a ajutat, deocamdată, decât într-o mică măsură la reducerea acestui fenomen. Practic, toţi copiii cerşetori luaţi de pe stradă de poliţişti şi de asistenţii sociali nu au petrecut mai mult de o zi în cadrul acestui centru, unde au nişte condiţii la care mulţi nici nu visează. Nevoia, în unele cazuri, şi mai ales proasta educaţie pe care au primit-o de la părinţi, care nu i-au văzut decât ca pe o sursă de venit, i-au scos în mod repetat în stradă. Acolo unde se vor întoarce mereu, atâta vreme cât vor primi bani de la oameni. "Gălăţenii trebuie să ştie că, dându-le bani copiilor cerşetori, nu îi ajută. Dimpotrivă, această milă îi ţine în stradă. Dacă nimeni nu le-ar mai da nimic, probabil că ar renunţa la cerşit", spune şefa DGASPC Galaţi, Manon Cristoloveanu.

Se întorc în stradă după câteva ore

Frustrarea celor de la "Protecţia Copilului" este cu atât mai mare cu cât, prin intermediul unui proiect finanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE), la Galaţi a fost construit, dotat şi dat în folosinţă un centru ultramodern care ar trebui să aibă în grijă şi acest segment al copiilor străzii. "De când am deschis acest centru, de aproximativ o lună, au ajuns la noi, într-un fel sau altul, şapte copii care cerşesc în Galaţi. Pe unii probabil că îi ştiţi, îi puteţi vedea la Modern, la Catedrală, în parcarea unor supermarketuri sau duminica pe la biserici. Dar la noi nu este închisoare, nu avem gratii, trebuie ca ei să vrea să se întoarcă. Sau să îi aducă părinţii. Îi aducem, îi spălăm, le dăm de mâncare, dar pleacă şi nu se mai întorc", spune şeful adăpostului, Silviu Velici. Mai mult, se ascund atunci când îi văd pe cei de la "Protecţia Copilului" că se îndreaptă spre ei. "Ei deja mă cunosc. Şi fug de noi, pentru că aşa au fost învăţaţi de părinţi sau pur şi simplu cred că vrem să îi luăm forţat aici, la noi. Or noi nu facem altceva decât să le oferim un sprijin. O masă caldă, un loc unde pot dormi, un loc unde pot să se joace, un loc unde pot învăţa. Părinţii sunt de vină. Ei cred că vrem să le luăm copilul, să le luăm sursa de venit. Iar copiii se comportă aşa pentru că deja s-au obişnuit cu banii", explică asistent social Geanina Ioniţă.

Un centru excelent dotat

Iar proaspăt înfiinţatul centru are toate cele necesare pentru ca aceşti copii ai străzii să aibă parte de o reeducare. Patru dormitoare, o sală de joacă, bucătărie, băi puse la punct, toate dotate la cele mai ridicate standarde. Deocamdată, aici vin zilnic copii proveniţi din familii cu probleme grave. De exemplu, luni, în centru erau şase copii, din două familii. Andreea, Constantin, Maxim şi Vasile sunt aduşi de mama lor pentru că aceasta nu are posibilităţi materiale să îi crească. Mai are trei copii acasă şi a ajuns să beneficieze de serviciile acestui centru pentru că face parte din acea categorie de familii care ar putea spori numărul copiilor de pe străzi. "Într-un fel, ce facem acum aici se numeşte prevenire, pentru că aceşti copii ar putea ajunge pe străzi, dacă nu le oferim un sprijin încă de pe acum", susţine şefa DGASPC, Manon Cristoloveanu. Aceasta este convinsă, însă, că cea mai bună metodă pentru eradicarea cerşetoriei juvenile este ca oamenii să nu le mai ofere bani. "Noi suntem aici, suntem gata să îi preluăm şi să le oferim o alternativă, însă atâta vreme cât vor primi bani ei se vor întoarce în stradă. Adăpostul pentru copiii străzii nu este un loc unde copiii vor sta permanent, ci doar un loc de popas în care vor primi o şansă nouă şi posibilitatea de a alege altceva", este de părere Manon Cristoloveanu.

Câteva date despre adăpostul pentru copiii străzii

265.000 de euro a costat construcţia şi dotarea centrului

15 copii este capacitatea adăpostului

(0236)983 este numărul la care puteţi sesiza situaţii de copii cerşetori

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cerșetoria la semafor, la limita dintre pericol și ilegalitate. Cine îi întreabă de sănătate pe milogii din intersecții?

Cu siguranță, fenomenul cerșetoriei la semafor este un apanaj al aglomerărilor urbane, inclusiv în Galați fiind cunoscută și obișnuită prezența în marile intersecții a diverselor personaje care apelează la mila publicului.

Majoritatea cerșetorilor de la semafor au ajuns ”vedete” printre participanții la trafic, fiind cunoscuți și tolerați printre coloanele de mașini printre care își pun, zilnic, viaţa în pericol. Pentru câțiva lei, dați din compasiune sau exasperare de șoferii care stau ”la roșu”, cei care apelează la mila publicului la Tribunal, la General ori în Barieră îndură nu doar riscurile iminente deplasării printre mașini, dar și condițiile meteo dificile.

Că apelează la mila oamenilor că așa vor ei, că nu au încotro sau că sunt trimiși ori forțați să facă asta este greu de stabilit. Disponibilitatea de comunicare se rezumă la o mână întinsă și eventual un pumn în parbriz, pentru atragerea atenției sau, după caz, sancționarea vreunui refuz mai categoric.

În alte cazuri, așa cum ne-a semnalat zilele trecute un cititor care s-a lovit, din fericire doar la figurat, de o cerșetoare în Bariera Traian, mai apare în poveste un cartonaș prin care ”solicitantul” forțează mila și mâna trecătorilor print-un mesaj.

Cu mâna întinsă și soarele în cap

Pe o arșiță sufocantă, de peste 40 de grade Celsius la soare, tânăra, în cărucior, cu o hârtie în brațe, rezista eroic pe scuarul îngust din apropierea sensului giratoriu din vecinătatea Spitalului de Boli Infecțioase. În traficul infernal din zonă, care cu siguranță nu face decât să amplifice disconfortul termic și nu numai, femeia cu aparente probleme medicale rezista cu stoicism pentru câțiva lei primiți de la cei cărora li s-ar fi făcut milă de situația ei.

Cazul tinerei nu este, cu siguranță unic, însă aparentele deficiențe cu care se confruntă nu ar trebui trecute cu vederea de autoritățile abilitate să îi ofere un eventual ajutor.

Este drept că cerșetoria nu mai este o infracțiune, fiind dezincriminată, însă exploatarea pentru cerșetorie rămâne o faptă penală, prin care cel care forțează, împinge sau determină o altă persoană să apeleze la mila publicului poate fi pedepsit cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

Cu atât mai mult cu cât vorbim de o persoană care se chinuie, fără îndoială, sub spectrul unor dizabilități, posibil și al unor boli și, evident, al temperaturilor extreme.

viata-libera.ro