dcp100168 Posted February 14, 2008 Posted February 14, 2008 "Muzeu al Satului" - la GârboaveleIniţiat încă din decembrie 2006, proiectul "Muzeul Satului - Gospodărie Tradiţională" a fost demarat astăzi la Pădurea Gârboavele. Celor patru gospodării incluse în proiect li s-a pus piatra de temelie a fundaţiei şi au fost sfinţite locurile de casă. Costurile proiectului se ridică la 340.000 euro. "Muzeul Satului" de la Gârboavele îşi propune să reconstituie un sat tipic al sudului Moldovei de la începutul secolului al XIX-lea. Muzeul include patru gospodării din Măstăcani, Corod, Cavadineşti şi Cahul, o fântână cu roată, o fântână cumpănă cu teică, o moară de vânt şi o afumătoare. Locaţia, în suprafaţă de 1,36 ha, se află în zona de agrement a Pădurii Gârboavele, pe drumul care urcă de la restaurantul Căprioara spre primul lac. Bugetul proiectului este în valoare de 340.000 de mii de euro, 300.000 de euro reprezentând bani de la Uniunea Europeană.
Relu Posted February 14, 2008 Posted February 14, 2008 Da' de ce "de la începutul secolului al XIX-lea"? Oare n-ar fi mai potrivit să luăm ca punct de reper secolul XX?
sandus Posted February 17, 2008 Posted February 17, 2008 Printr-o aritmetica simpla,rezulta ca o casa traditionala,ca la inceputul sec al XIX-lea,adica din chirpici,costa 85.000 de euro,adica 120.000 de dolari...Care e comisionul si ghici la cine intra in buzunar?
Cornelia Posted February 18, 2008 Posted February 18, 2008 S-au scumpit chirpicii Pfiu, până şi pământul pe care noi călcăm e scump în ziua de azi... :mrgreen:
dcp100168 Posted August 27, 2008 Author Posted August 27, 2008 Muzeul Satului va fi finalizat în octombrie„Muzeul satului“, proiect care va fi realizat de Centrul Cultural „Dunărea de Jos“ şi Muzeul oraşului Cahul din Republica Moldova va fi finalizat în luna octombrie a acestui an. Aşezământul, care va fi construit în pădurea Gârboavele a primit finanţare de la Uniunea Europeană şi se doreşte a fi o expunere a patru gospodării tradiţionale din zona de sud a Moldovei şi a Basarabiei (zona raionului Cahul). Construcţia „Muzeul Satului“ se va întinde pe o suprafaţă de aproximativ 1,4 hectare şi constituie o mică vatră a satului românesc din regiunea amintită mai sus. Astfel, amplasamentul va include patru gospodării, dintre care una tradiţională din Republica Moldova, o fântână cu roată, una tip cumpănă cu teică, o moară de vânt, dar şi o afumătoare şi evident un sediu administrativ. Înteresant este că Muzeul va fi delimitat de restul pădurii printr-o împrejmuire făcută din nuiele şi va avea vegetaţie de „gard viu“ asemănătoare cu gardul gospodăriei ţărăneşti. Casele vor fi realizate dintr-un amestec de argilă, apă şi paie, iar acoperişurile vor fi realizate integral din stuf. „Am constat mulţumiţi că avansarea lucrărilor s-a făcut într-un ritm susţinut şi cred că termenul de finalizare a lucrărilor, adică octombrie, va putea fi respectat. Este un proiect al Consiliului Judeţean. Programul este susţinut financiar de Uniunea Europeană“, a explicat Răzvan Avram, directorul Centrului „Dunărea de Jos“. Valoarea proiectului este de 340.000 euro.http://www.impartial.ro/index.php?func= ... articol=11
dcp100168 Posted September 26, 2008 Author Posted September 26, 2008 Viitorul Muzeu al Satului din GalaţiDe la autentic la kitschDespre viitorul Muzeu al Satului al cărui beneficiar, potrivit proiectului, este Consiliul Judeţului Galaţi, se vorbeşte de ceva timp. Curiozitatea ne‑a făcut să vedem cât de mult este prezent autenticul în acest nou spaţiu muzeistic, în care echipa SC "Comtiem" SRL Galaţi încă mai lucrează. La locul cu pricina, în Pădurea Gârboavele, ne‑am �lovit� mai întâi de pancarta şantierului din care aflăm aspectele esenţiale. Obiectivul: Muzeul Satului ‑ Gospodărie Tradiţională. Potrivit aceluiaşi panou, lucrarea a început în 4 februarie 2008, iar finalizarea (în trei luni) pe 30 mai 2008. Realitatea este însă alta, aici mai este de lucru. Cum ne interesează cât de bine s‑au respectat tradiţia şi autenticul în construcţia celor patru gospodării din viitorul Muzeu al Satului, l‑am invitat în această documentare pe domnul Eugen Holban, etnolog şi artist plastic, absolvent al Institutului de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" Bucureşti, o autoritate în domeniu, care face cercetare de peste patru decenii în zona de sud a Moldovei."De când vă caut... "Ne‑a întărit necesitatea prezenţei unui specialist în acest loc, chiar domnul Constantin Sălăvăstru, şeful de şantier al Muzeului Satului ‑ Gospodărie Tradiţională, care la vederea însoţitorului nostru a spus: "De când vă caut, domnule Holban! Dacă aţi şti câtă nevoie am avut de dumneavoastră când am construit sobele... "Cu bani europeni, arhitectura dacicăActualul proiect al Muzeului Satului nu este nici pe departe comparabil cu cel din Bucureşti care are astăzi 12 hectare. Este organizat pe un loc restrâns şi a fost posibil graţie unui proiect european, în valoare de 340.000 euro. Au fost proiectate patru gospodării: trei din judeţul nostru şi una de peste Prut, din Cahul, executate după arhitectura dacică din lut şi nuiele învelite cu stuf, plus un sediu administrativ (din ciment şi termopane). Fondurile au venit prin programul "Vecinătate România - Republica Moldova, PHARE 2004".O frântură de veşnicieAm încercat să pătrundem în interiorul fiecărei gospodării, nu numai cu obiectivul aparatului de fotografiat, cât mai ales cu priceperea domnului Eugen Holban. Nu din curiozitate, ci mai ales din dorinţa de a afla obiceiurile, tradiţia şi ritmul vieţii moşilor şi strămoşilor noştri, de a înţelege rostul acestui muzeu. Pentru că, ce altceva este un muzeu (sau trebuie să devină), dacă nu o frântură din trecutul nostru istoric, din veşnicia noastră.Casa (cu) fără ascunzători!Cum intri în viitorul Muzeu al Satului, prima "casă cu ascunzători" este din comuna Corod, ne explică etnologul; este o casă de preot şi a fost aleasă pentru a reda tipologia arhitecturală din zona Tecuciului. Gospodăria este prevăzută cu beci, nu atât pentru funcţia lui practică, cât mai ales pentru cea de adăpost, de ascunzătoare, la vremuri de restrişte. Redarea odăii şi mica tindă ce adăposteşte vechea sobă a ţăranului din această parte a Moldovei de Sud respectă modelul vechilor case ţărăneşti. Maistrul Sălăvăstru ne‑a spus că "salvarea" în redarea sobei din Corod a venit de la o lucrătoare din echipă care cunoştea zona! Cu beciul, lucrurile ‑ în această fază ‑ trec pe lângă autentic. "S‑a ales acest model de arhitectură pentru că el a avut un rol însemnat în adăpostirea oamenilor atunci când năvălitorii făceau prăpăd şi pârjoleau totul, a explicat domnul Holban. Printr‑o uşă din odaia de sus, bine mascată, stăpânul casei putea să se strecoare în beci şi să stea în siguranţă până ce trecea pericolul.."Ce nu am spus. Actuala gospodărie din viitorul muzeu gălăţean are prevăzut acest refugiu, adăpost, cum spune specialistul, însă atât maistrul de şantier, cât şi noi, iniţial, nu am înţeles care era rolul uşii secrete şi nici al scării de acces ce duce în beci! Ne‑am gândit că au o funcţie practică. "În beci se intra printr‑o uşă laterală care există, însă imediat ce intrai în beci, la o distanţă de un metru, un metru şi jumătate, erai întâmpinat de un perete despărţitor, a explicat etnologul. Proiectul viitorului muzeu nu prevede acest perete despărţitor din beci, iar aşezarea îşi pierde din autenticul ei. Şi tocmai pentru acest fapt a fost aleasă această casă cu ascunzători de la Corod, care era adevărată fortăreaţă. Gospodarul ajuns în beci prin uşa secretă, la vremuri nesigure, era în siguranţă şi nu putea fi găsit de musafirii nepoftiţi. Aşa au rezistat în faţa cotropitorilor oamenii din aceste locuri... "Grinda principală din dulapi!Sunt şi alte inadvertenţe în redarea acestei gospodării care ţin de materialul de construcţie. "Cu două‑trei sute de ani în urmă, strămoşii noştri foloseau pentru grinda principală a beciului trunchiul copacului în stare brută, cu un diametru de cel puţin şaizeci de centimetri, pentru a rezista. Acum s‑au asamblat patru sau cinci dulapi. De asemenea, plafonul beciului trebuie făcut din dulapi groşi, ciopliţi, iar peste el trebuie pus lut, bine bătut, într‑un strat de şaizeci de centimetri. Acestea dau în această gospodărie nota autenticului; materialele folosite acum ne duc cu gândul la kitsch, a spus domnul Holban... De asemenea, lipseşte, cel puţin în această fază a construcţiei, groapa de ascuns cereale care era situată - în vechile comunităţi rurale din zona Corodului - sub scara beciului. Motivul? Când năvălitorii ajungeau în odaie aveau obiceiul să bată în podea, dacă răsuna a gol erau simplu de depistat sursele de hrană... "Obiectiv turistic interactiv - Muzeul SatuluiRealizarea proiectului european "Muzeul Satului ‑ Gospodărie Tradiţională", aplicat de Consiliul Judeţului Galaţi, în parteneriat cu Centrul Cultural "Dunărea de Jos" şi Muzeul oraşului Cahul este o şansă pentru turismul gălăţean. Proiectul, în valoare de 340.000 de euro (din care grant 300.000 de euro), vizează înfiinţarea unui muzeu tradiţional etno‑cultural, format din patru gospodării tradiţionale (din judeţul Galaţi şi Cahul), o fântână cu roată, o fântână cumpănă cu teică, o moară de vânt şi o afumătoare. Directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos", Răzvan Avram,declara în luna august: "Vrem să facem din Muzeul Satului un obiectiv turistic interactiv, să aducem meşteri populari olari, astfel încât vizitatorii să aibă la plecare şi un obiect tradiţional făcut chiar sub ochii lor".Gospodăriile din Măstăcani şi Cavadineşti. Soba - departe de originalUrmătoarea gospodărie este din comuna Măstăcani şi s‑a ales ca arhetip pentru aşezările situate pe malul Prutului. Este o locuinţă de răzeş, plus acareturile specifice acestei părţi a judeţului. "La această gospodărie, am avut mari probleme în realizarea instalaţiei de încălzit, s‑a plâns maistrul Constantin Sălăvăstru. În proiect sunt reprezentate doar locul şi dimensiunile... "În lipsa unor explicaţii clare, pe care domnul Holban spune că le‑a pus la dispoziţia Centrului Cultural "Dunărea de Jos" în prima fază a proiectului, salariaţii "Comtiem" au făcut o sobă care nu are nimic în comun cu vechea sobă, gen "chemine" din piatră de râu cu lut, "care era specificul arhitecturii vechi", spune domnul Holban. Această piesă nu este finalizată şi într‑un fel e mai bine aşa; lucrurile trebuie îndreptate, iar autenticul trebuie să fie expresia arhitecturii dacice specifică zonei Prutului, doar vorbim despre un viitor muzeu şi nu despre case pentru sinistraţi! "De asemenea, la această gospodărie trebuie aşezaţi stâlpii de la faţadă - de pe prispă - potrivit releveului, precum şi împletitura efectuată la saia (adăpostul oilor) care nu corespund realităţii", precizează domnul Holban.Acoperişul trebuie dat jos!Cât priveşte gospodăria din Cavadineşti, ea a fost aleasă pentru a reda atmosfera dintr‑o familie de om înstărit din clasa mijlocie. "În privinţa locuinţei, partea superioară a construcţiei, acoperişul, trebuie demolată şi refăcută conform documentaţiei, spune specialistul. Cum arată acum, gospodăria nu are nimic din frumuseţea originalului şi cel mai tare mă deranjează că, în prezent, la Cavadineşti există această casă şi trăieşte şi proprietarul; i‑am rugat pe cei de la Centrul Cultural să ia legătura cu acest gospodar, Chirilă Tăune se numeşte, pentru a‑i ajuta pe constructori şi pentru ca acest arhetip de construcţie să fie cât mai corect..."La Cavadineşti, cu sobă împrumutată de la Cahul!Şi în privinţa acestei gospodării sinceritatea constructorului a avut prioritate. A recunoscut că "soba a fost făcută după modelul de la Cahul, de peste Prut!�, a spus domnul Sălăvăstru. Nemulţumirea etnologului este şi în privinţa reproducerii "samalâcului" de la Cavadineşti, nimic altceva decât adăpostul pentru animalele mari ‑ cai şi bovine ‑ specific subzonei. De altfel, toate împletiturile ‑ ale samalâcului, ale adăpostului pentru râşniţă, precum şi cele efectuate la saia, în cazul gospodăriei din Măstăcani - ar cam trebui refăcute. Avem în faţă fotografiile de epocă ale acestor acareturi care dezvăluie o adevărată artă a împletitului, artă care, din păcate, la viitorul "Muzeu al Satului ‑ Gospodărie Tradiţională" nu se regăseşte în nicio situaţie.Fără comentarii. Sediul administrativ sparge... tradiţia!Nu am spus nimic despre gospodăria de la Cahul pentru că nu am găsit un cunoscător al locului şi nu ne putem da cu părerea. Îi aşteptăm pe cei care au pregătirea de specialitate să ne caute cu felicitări sau observaţii. Se vede din imaginea de ansamblu că, în centrul viitorului Muzeu al Satului, este aşezat centrul administrativ, o construcţie modernă din beton şi termopane! Face notă discordantă cu arhitectura dacică. Ba chiar acoperă gospodăriile din Cavadineşti şi Cahul. Nu comentăm, ci doar observăm că proiecţia în acest loc nu a fost deloc inspirată. Sediul administrativ sparge" tradiţia.Promisiune. Greşelile vor fi îndreptate"Ştiu că sunt probleme la viitorul Muzeu al Satului ‑ Gospodărie Tradiţională, ne‑a spus părintele Daniel Popa, şeful secţiei de Tradiţii din cadrul Centrului Cultural ŤDunărea de Josť Galaţi. Vom încerca în timpul care a rămas, împreună cu domnul Holban, să găsim meşterii populari de care e nevoie şi să dăm o notă de autenticitate viitorului obiectiv muzeal. Trebuie să îndreptăm ce s‑a greşit"."Chimniţa din Gohor". Cea mai frumoasă construcţie din bârne din EuropaPotrivit proiectului, viitorul "Muzeu al Satului ‑ Gospodărie Tradiţională" a fost prevăzut şi cu o chimniţă (sau căsoaie) din Gohor. Nu am găsit‑o între viitoarele obiecte de muzeu şi am înţeles că "va fi adusă în curând". Sperăm ca măcar în această situaţie bârnele să fie bârne şi nu dulapi asamblaţi sau alte improvizaţii.Oricum, ţinem să adăugăm o precizare în legătură cu această piesă de rezistenţă. Domnul Eugen Holban spune că la o întrunire de dinainte de 1990, renumitul etnolog Romulus Vulcănescu a catalogat chimniţa din Gohor "drept cea mai frumoasă construcţie din bârne din Europa".Fără meşteri populari?Ne gândim că această "piesă" din viitorul "Muzeu al Satului ‑ Gospodărie Tradiţională" trebuie realizată de meşteri populari. Cum de altfel şi alte piese ar fi trebuit meşterite de artizani cu vocaţie. La acest obiectiv nu am auzit să se fi folosit astfel de meşteri, dar adăugăm că la construcţia Muzeului Satului din Bucureşti (1925 şi 1936) ‑ iniţial întins pe 4,5 hectare ‑ sociologul Dimitrie Gusti a antrenat în jur de 130 de meşteri populari, plus peste 1100 muncitori. Desigur, muzeul de la Galaţi nu este de anvergura celui din Bucureşti, considerat "cel mai mare muzeu în aer liber din Europa", însă mare sau mic, un Muzeu al Satului trebuie să fie o oglindă a trecutului, a tradiţiilor, iar tradiţia are caracter istoric, fraţilor. Nu ne putem juca nici de‑a "confecţionatul", distorsionând istoria şi nici nu putem inventa alte tradiţii. Valoarea materială a proiectului este generoasă şi a permis angajarea unor oameni pentru a se respecta proiectul iniţial.SperanţeSperăm ca reprezentanţii Consiliului Judeţului Galaţi să folosească experienţa de zeci de ani a etnologului Eugen Holban, precum şi dinamismul mai tinerilor colegi de la Centrul Cultural - conduşi de preotul Daniel Popa, care este şi consultant ştiinţific pe acest proiect, pentru ca Muzeul Satului să devină, cu adevărat, un depozitar al tradiţiilor de la Dunărea de Jos. Ce s‑a deviat de la tradiţia specifică Moldovei de Sud trebuie îndreptat. Ştim că a existat o documentaţie amănunţită a fiecărei "piese" de muzeu, documentaţie pusă la dispoziţie de domnul Eugen Holban, înainte de a fi fost realizat proiectul. Numai îndreptându‑ne serios către materialele documentare vechi, către rezultatele cercetărilor, şantierul muzeal va deveni muzeu, o expresie a arhitecturii ţărăneşti de la Dunărea de Jos. Altfel, riscăm să inaugurăm un kitsch.http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27110
dcp100168 Posted October 2, 2008 Author Posted October 2, 2008 Muzeul Satului"Corecţii" după finalizareConsiliul Judeţului Galaţi a aprobat marţi alocarea sumei de 30.000 euro din fondul de cofinanţare al bugetului local al Consiliului Judeţului Galaţi pe anul 2008 pentru asigurarea implementării proiectului "Muzeul Satului - gospodărie tradiţională". Cotidianul "Viaţa liberă" a prezentat, în ediţia de sâmbătă, un amplu reportaj despre acest obiectiv, material realizat cu sprijinul etnologului Eugen Holban. Intitulat "Viitorul Muzeu al Satului din Galaţi - De la autentic la kitsch", articolul trage un semnal de alarmă în privinţa autenticităţii caselor din viitorul muzeu. Articolul nu a rămas neobservat. Consilierul judeţean PD-L Iulian Aramă a citit un raport asupra lucrărilor executate până în acest moment. Preşedintele judeţului, Eugen Chebac l-a informat că: "lucrările se efectuează conform temei de proiectare şi a proiectului în sine. Că s-au găsit unii acum să spună că ar fi fost aşa sau altfel, aceste lucruri trebuia declarate în momentul întocmirii documentaţiei tehnice şi a proiectului tehnic, înainte de a merge spre avizare şi finanţare de către Ministerul Dezvoltării, pe programele transfrontaliere. Probabil că sunt anumite inadvertenţe între proiect şi ce ar fi trebuit să iasă din acest ansamblu de gospodării, dar la acea vreme nu am găsit oameni care să ne spună cu exactitate cum arăta casa din Corod sau din Cahul şi proiectantul şi Comisia de Cultură au luat datele existente şi le-au introdus în proiectul tehnic. Asta nu înseamnă că nu pot fi făcute corecţii la acest ansamblu de case tradiţionale, evident, după închiderea proiectului şi cu suportarea costurilor de Consiliu. În cazul în care am face modificări acum faţă de proiect, am pierde întreaga finanţare şi noi, Consiliul, ar trebui să plătim întreaga sumă către UE", a declarat preşedintele.http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=27210
sandus Posted October 3, 2008 Posted October 3, 2008 "Eugen Chebac l-a informat că: "lucrările se efectuează conform temei de proiectare şi a proiectului în sine. Că s-au găsit unii acum să spună că ar fi fost aşa sau altfel, aceste lucruri trebuia declarate în momentul întocmirii documentaţiei tehnice şi a proiectului tehnic, înainte de a merge spre avizare şi finanţare de către Ministerul Dezvoltării, pe programele transfrontaliere."Cat ciocoism si cata nesimtire din partea unuia pus in fruntea judetului sa-i numeasca pe Eugen Holban si pe toti cei care au ridicat intemeiate obiectii atat de peoirativ si injositor... "unii"...Consultarile se fac inainte de a incepe proiectul,se inclusd in proiect ,nu se mai cheltuie bani si se iau comisioane ca sa se repare greselile unor incapabili!Cand o sa intelegeti ca banul public nu e un cont personal si ca fondurile europene nu sunt destinate sa ingrase conturile si sa ridice vilele unor ciocoi ajunsi?Rusine !
dcp100168 Posted November 20, 2008 Author Posted November 20, 2008 Muzeul Satului din Galati a fost inaugurat dupa o investitie de 300.000 de euro Muzeul Satului de la Galati a fost inaugurat joi, dupa o investitie de peste 300.000 de euro cu fonduri europene si judetene, insa va fi deschis publicului in luna decembrie, relateaza NewsIn. "Muzeul Satului nu a fost deschis si publicului, vizitatorii urmand sa aiba acces in luna decembrie, dupa ce muzeul va fi predat Centrului Cultural Dunarea de Jos", au spus reprezentantuu Directiei de Dezvoltare a Consiliului Judetean. Muzeul Satului a fost amenajat in Padurea Garboavele din municipiul Galati. Constructia Muzeului Satului a inceput la sfarsitul anului 2006. Investitia totala a fost de 339.981 euro, din care 300.000 de euro au reprezentat grantul acordat de Uniunea Europeana prin Programul de Vecinatate Romania-Republica Moldova 2004-2006 Phare CBC 2004, iar diferenta a fost suportata de Consiliul Judetean Galati. http://www.dailybusiness.ro/stiri-lifes ... euro-19549 Varianta moldovenească a Muzeului Satului, inaugurată la Galaţi Muzeul Satului cuprinde trei tipuri de gospodării, specifice satelor din sudul Moldovei, şi o gospodărie din zona Cahul –Republica Moldova. Cele patru gospodării tradiţionale sunt construite din lemn si nuiele, lut, apă, nisip, paie şi bălegar. Bugetul total al proiectului a fost de 339.981,87 euro, finanţare europeană, transmite corespondentul AMOS News. Muzeul Satului constă într-un ansamblu de obiective tradiţionale ce include patru gospodării, o fântână cu o roată, o fântână cumpănă cu teică, o moară de vânt şi o afumătoare. Gospodăria 1 respectă modelul cel mai vechi descoperit în zona Prutului Inferior şi include casa şi anexele acesteia, gardul, coşarul, beciul (pivniţa), grajdul şi magazia; Din punctul de vedere al complexităţii putem spune că este cea mai rudimentară construcţie de locuit după bordei. Gospodăria 2 este specifică zonei de deal (Suceveni, Adam, Ţepu) şi include casa şi anexele acesteia, gardul, coşarul, grajdul, magazia, coteţul şi pătulul. Acoperişul casei va fi construit din paie, stuful nefiind deloc folosit ca material de construcţie. Casa va avea aşa numitul cerdac ce era înfrumuseţat cu diferite motive mitologice ce aveau rol de apărarea împotriva duhurilor rele. Frontoanele care înfrumuseţează casa se realizează astăzi din lemn traforat. Întreaga „florărie” a casei are dublu rol: decorativ şi aprotropaic. Gospodăria 3 respectă modelul întâlnit în zonele de apă (Tuluceşti) şi include casa şi anexele acesteia, gardul, coşarul, atelierul de olărit. Casa respectă tipul tipul de construcţie amintit şi care este specific zonei Prutului Inferior. Acoperişul este din stuf, tencuiala pereţilor este împletită cu stuf. În plus, faţă de restul gospodăriilor, această casă include un compartiment secret (un perete al casei dublat pentru a crea un spaţiu mic) accesibil din pod şi folosit drept ascunzătoare pentru oameni sau bunuri. Gospodăria 4 reconstituie modelul utilizat în zona Cahul, Republica Moldova şi conţine o mică bucătărie de vară, şi anexele acesteia gardul, coşarul, beciul (pivniţa), grajdul şi magazia. Proiectul Muzeul Satului – „gospodărie tradiţională a constat în înfiinţarea unui Muzeu etno-cultural în zona de agrement Pădurea Gârboavele, format din patru gospodării tradiţionale (trei gospodării din zona Moldova şi o gospodărie din zona Cahul, Republica Moldova) împreună cu anexele aferente (coşar, beci, grajd, magazia, cuptor de pâine, etc.). Bugetul total al proiectului a fost de 339.981,87 euro, din care 300.000 de euro au reprezentat grantul acordat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România-Republica Moldova 2004-2006 Phare CBC 2004 şi 39.981, 87 euro fiind suportaţi de Consiliul Judeţean Galaţi, în calitate de cofinanţator. Locaţia proiectului, în suprafaţa de 1,36 hectare, este situată în zona de agrement a Pădurii Gârboavelor, situată la 15 km de municipiul Galaţi. La eveniment au participat managerul proiectului, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac, preşedintele raionului Cahul din Republica Moldova, Gheorghe Vasilachi şi PS Casian, episcopul Dunării de Jos. Ceremonia de deschidere a fost însoţită de o slujbă religioasă de sfinţire, precum şi de un spectacol folcloric. De asemenea, oamenii prezenţi la eveniment au avut posibilitatea de a gusta din tradiţionalele produse moldoveneşti.
dcp100168 Posted December 3, 2008 Author Posted December 3, 2008 Deturnare de fonduri la CJMagherniţă din vălătuci cu 1000 de euro metrul pătratConsiliul Judeţului a cheltuit 340.000 de euro pe patru cocioabe, în cadrul proiectului „Muzeul satului". O armată de pseudo-consultanţi plătiţi din bani publici a bântuit prin Europa pentru a descoperi cum se fac vălătucii tradiţionali româneşti. Ţăranii din Frumuşiţa care au ridicat casele au fost plătiţi cu 10 euro pe ziua de muncă.Consiliul Judeţului Galaţi a risipit fără ruşine 340.000 de euro pentru construirea a patru magherniţe din vălătuci (vălătucul este un amestec din paie şi lut) învelite cu stuf şi înconjurate de garduri din nuiele şi de acareturi din araci şi prăştini. Întocmeala a fost botezată „Muzeul satului" (după unele variante, „Muzeul tradiţiilor populare") şi a fost inaugurată cu mare fast, deşi în esenţă este o splendoare de deturnare de fonduri publice.Mai scump decât la vilă!Deşi s-au folosit materiale care nu depăşesc ca preţ de achiziţie 2000 de euro pentru fiecare din cele patru gospodării, iar mâna de lucru a fost foarte ieftină, costul final a fost unul extrem de piperat: peste 1000 de euro pe metrul pătrat! Mai scump decât dacă s-ar fi folosit cărămidă şi materiale ultramoderne, adică dacă s-ar fi făcut niscaiva vile de fiţe. Lutul a fost gratis, iar paiele şi nuielele au fost cumpărate de la o serie de firme gălăţene „agreate", care le-au cumpărat de la ţărani şi le-au revândut CJ la suprapreţ. Mâna de lucru (ţărani aduşi cu micobuzul de la Frumuşiţa) a fost şi ea extrem de ieftină: fiecare zilier a fost plătit cu circa 10 euro pe zi, cum se obişnuieşte prin satele gălăţene să se plătească pentru „călcatul lutului" şi „lichit păreţi".La Bruxelles pentru a reinventa vălătuciiPoate că vă întrebaţi, ca tot omul, unde s-a dus atâta amar de bănet? Cum unde? În buzunarele unor şmecheraşi de partid şi de stat! Grosul banilor nu s-a dus pe plătirea muncii prestate de constructorii-ţărani, ci pentru a îngroşa portofelul armatei de consultanţi din proiect: vreo 80. Aceştia au fost plătiţi - nu râdeţi, că nu-i de râs! - pentru a-i învăţa pe ţăranii-zilieri să amestece lutul cu paiele, deşi aceştia fuseseră selectaţi tocmai pentru că ştiau asta. Ca o culme a turismului pe bani publici, mai mulţi dintre aşa-zişii consultanţi au făcut peste 10 deplasări de grup în străinătate (mai ales la Bruxelles, dar şi în Franţa şi Spania), deşi proiectul presupunea construirea unor locuinţe tradiţionale moldoveneşti - trei tip Covurlui şi una tip Cahul -, iar „patentul" era pe aici, pe la noi prin judeţ, nu peste mări şi ţări. Dubioasă este şi achiţionarea lucrurilor care sunt expuse în case (mobilier ţărănesc, covoare, haine etc). Potrivit unor surse din interiorul CJ, s-au plătit pentru unele dintre acestea sume exorbitante, de câteva ori mai mari decât valoarea lor reală (de piaţă). Altfel cum ar putea fi caracterizată, spre exemplu, achiziţia unor cămăşi populare cu o valoare etnografică discutabilă cu echivalentul a 400 de euro bucata? Sau cum este posibil ca un covor ţărănesc banal (levicer) să fie evaluat la 20 de milioane de lei vechi? Muzeul a fost inaugurat cu mare fast (cele patru cocioabe se află în pădurea Gârboavele, pe un teren cu statut juridic incert), iar preşedintele CJ, Eugen Chebac, a descris deturnarea de fonduri ca pe o măreaţă realizare culturală.Grav este că muzeul s-a dovedit o sublimă inutilitate, el fiind închis la numai trei zile după deschidere, deoarece pereţii şi lucrurile din case au mucegăit. Ar fi fost la mintea cocoşului să-şi dea seama că pereţii nu erau uscaţi şi că se va întâmpla acest lucru, dar cei care au păpat cam 200.000 de euro din banii alocaţi erau prea ocupaţi cu excursiile în străinătate şi - asta este! - nu au avut timp să observe un astfel de amănunt pueril.http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=9
dcp100168 Posted December 19, 2008 Author Posted December 19, 2008 La GârboaveleMuzeul tradiţiilor intră la apăOmul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie. Pe deasupra, în aceste zile, tot creştinul întâmpină cum ştie el mai bine sărbătorile şi pe colindătorii care le vestesc. La Muzeul Satului din Pădurea Gârboavele, unde tradiţia ar trebui să fie la loc de cinste, zicalele bătrâneşti par să fie vorbe în vânt, ca să nu mai spunem că sărbătorile îi găsesc pe gospodari cu casele şi curtea neprimenite.După ploaia mocănească de joi spre vineri, am auzit că în cele patru case ţărăneşti din ansamblul de la Gârboavele a şiroit apa de‑a binelea. Nimeni de la Centrul Cultural „Dunărea de Jos” nu a considerat că e necesar să verifice starea obiectivelor din muzeu. Cel puţin nu verificase până ieri, în jurul prânzului, deşi în fiecare dimineaţă un administrator de la Centru Cultural îl însoţeşte pe gardian până la postul său din afara oraşului. „E posibil să fi şiroit în interior, cum s‑a întâmplat până acum”, a recunoscut directorul general al centrului, Răzvan Avram, după ce a prezentat presei un raport de bilanţ, pe anul 2008, an pe care l‑a considerat „cel mai bun de până acum”. La rândul său, gardianul care păzeşte Muzeul Satului nu ne‑a permis să vizităm interioarele, dar nici nu a băgat mâna în foc, că n‑ar fi curs apă în case. Că pe lângă termopanul din clădirea centrală curgea…Piere de foc sau de apă?Dacă ploaia nu a făcut ieri ravagii vizibile nu înseamnă că, în timp, efectele nu s‑ar putea face simţite, mai ales la nişte construcţii din lut. Mai mult, dacă apa nu vine de hac muzeului, focul stă la pândă. E de ajuns o scânteie şi gospodăriile se duc pe copcă. Sursa de foc nu mai e în mâna turiştilor neglijenţi, ci doar la câţiva centimetri distanţă de acoperişurile de stuf şi de grămezile de nuiele: din sârma cu care se închide (într‑un mod cel puţin neglijent de altfel !) portiţa de la intrare au ieşit scântei la simplu contact cu metalul ud. Am văzut scânteile cu ochii noştri şi am simţit electricitatea cu propriile degete. Explicaţia să fie stâlpul de înaltă tensiune lipit de gardul împrejmuitor?* * *O tradiţie populară spune că, în vremea sărbătorilor, la o casă mare, în toată puterea cuvântului, stăpânul trimite un gospodar să îi întâmpine pe colindători. La muzeul nostru, stăpânul şi gospodarul e unul: paznicul. Singur‑cuc, gardianul are în grijă un ansamblu muzeistic a cărui valoare depăşeşte 300.000 de euro. De Crăciun şi de Anul Nou o să se colinde şi o să se ure singur, acompaniat de căţeii hămesiţi care‑i ţin întotdeauna de urât. Măcar de‑ar îndupleca sorţii, în noaptea dintre ani, să aducă nişte zile mai bune pentru muzeul de la Gârboavele.http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28949
dcp100168 Posted December 22, 2008 Author Posted December 22, 2008 Muzeul Satului, închis după inaugurare Parcul tematic, cu case tradiţionale specifice zonei de est a ţării, dar şi Republicii Moldova, situat în pădurea Gârboavele, a fost închis imediat după ziua deschiderii. Principalele motive au fost lipsa personalului adecvat, dar, mai ales, lucrările proast efectuate. Potrivit administratorilor, firma constructoare va realiza reparaţiile pe propriile cheltuieli. Investiţia s-a ridicat la 340.000 de euro, din care 300.000 de euro proveniţi din fonduri PHARE.http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... naugurare/Varianta moldovenească a Muzeului Satului, închisă imediat după inaugurareMuzeul Satului, situat în pădurea Gârboavele - la 15 km de municipiul Galaţi, format din patru gospodării tradiţionale (trei gospodării din zona Moldova şi o gospodărie din zona Cahul, Republica Moldova, a fost închis de autorităţi, imediat după inaugurare, transmite corespondentul AMOS News.Conform directorului Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, Răzvan Avram, Muzeul Satului a fost închis din cauza lipsei unei organigrame pentru personalul muzeului şi a lucrărilor prost efectuate la cele patru gospodării. “În acest moment sunt infiltraţii la două case. Din fericire lucrarea este încă în garanţie, aşa că firma constructoare va realiza reparaţiile pe propriile cheltuieli. Cred că de-abia prin aprilie vom putea deschide muzeul pentru public. Mai trebuie aprobată organigrama pentru personalulul muzeului şi apoi iarna nu vine mai nimeni în astfel de locuri, aşa că vrem să fim rentabili şi nu are rost să-l deschidem mai devreme”, ne-a declarat Răzvan Avram, directorul Centrului Cultural “Dunărea de Jos”, instituţie ce administrează parcul tematic din pădurea Gârboavele.Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Eugen Chebac, a negat faptul că muzeul ar fi închis. Din contră, acesta a afirmat că “Muzeul Satului a fost tot timpul deschis, însă nu au existat vizitatori”. “Muzeul Satului nu a fost niciodată închis. El se află acum în conservare până la stabilirea organigramei. Nu există nici o problemă acolo. Singura problemă a muzeului este că nu are vizitatori”, a explicat Eugen Chebac, preşedinte CJ Galaţi.Proiectul Muzeul Satului – „gospodărie tradiţională a constat în înfiinţarea unui Muzeu etno-cultural în zona de agrement Pădurea Gârboavele, format din patru gospodării tradiţionale (trei gospodării din zona Moldova şi o gospodărie din zona Cahul, Republica Moldova) împreună cu anexele aferente (coşar, beci, grajd, magazia, cuptor de pâine, etc.). Bugetul total al proiectului a fost de 339.981,87 euro, din care 300.000 de euro au reprezentat grantul acordat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România-Republica Moldova 2004-2006 Phare CBC 2004 şi 39.981, 87 euro fiind suportaţi de Consiliul Judeţean Galaţi, în calitate de cofinanţator. Locaţia proiectului, în suprafaţa de 1,36 hectare, este situată în zona de agrement a Pădurii Gârboavelor, situată la 15 km de municipiul Galaţi.
riaji Posted December 23, 2008 Posted December 23, 2008 Am fost acum cateva zile pe-acolo, ca se impotmolise un prieten in namol cu masina chiar in curtea marelui 'muzeu al satului'. E un dezastru si o bataie de joc.
dcp100168 Posted January 8, 2009 Author Posted January 8, 2009 La Gârboavele,Muzeul, deschis cu ţârâita* Pe de o parte, conducerea Centrului Cultural „Dunărea de Jos” spune că Muzeul Satului va funcţiona din aprilie * Pe de altă parte, realizatorul proiectului gospodăriilor consideră că abia peste doi ani se poate vorbi de un ansamblu muzeistic în toată regulaAnsamblul de gospodării tradiţionale de la Gârboavele nu poate funcţiona ca un muzeu, în sensul strict al termenului, decât peste doi ani. Declaraţia aparţine etnologului Eugen Holban, care a colaborat cu Centrul Cultural „Dunărea de Jos” la acest obiectiv, realizând proiectul de construcţie al gospodăriilor incluse în ansamblu. „Am aflat din presă că domnul Avram (directorul general al Centrului Cultural, n.r.) intenţionează să deschidă muzeul în luna aprilie. Dar cele patru gospodării ridicate din lut nu au răgazul necesar să se usuce nici până în luna septembrie, asta dacă nu plouă. Abia atunci pot începe lucrările de refacere necesare, pentru că este de lucru”, spune domnul Holban. La sfârşitul lunii decembrie, Răzvan Avram a declarat „Vieţii libere” că Muzeul Satului de la Gârboavele ar urma să fie deschis abia la mijlocul primăverii, în primul rând pentru că în perioada iernii nu preconizează că vor avea extrem de mulţi vizitatori. În plus, acesta a precizat că Centrul Cultural urmează să definitiveze în această perioadă organigrama noii instituţii muzeistice.La rândul său, specialistul în etnologie declară „că mai este mult de lucru, încă vreo doi ani de zile, până când putem să vorbim despre un muzeu în adevăratul sens al cuvântului.” Altfel, ansamblul tradiţional de la Gârboavele va rămâne muzeu doar cu numele, aşa cum este, de altfel, în acest moment, deşi a trecut vreme bună de la inaugurarea oficială. Iar „alternativa de petrecere a tipului liber” a celor care calcă în pădurea de la marginea oraşului, alternativă constând într-un „muzeu viu” - aşa cum a reflectat şi presa declaraţiile oficialităţilor referitor la obiectiv - va rămâne doar una ipotetică.Amintim că investiţia a beneficiat de un buget de 340.000 de euro, din care finanţarea nerambursabilă primită de la Uniunea Europeană este de 300.000 de euro, restul fiind acoperit de la Consiliul Judeţean. Cele patru gospodării incluse în proiectul Muzeului Satului respectă (în ce măsură e greu de spus) cel mai vechi model descoperit în zona Prutului inferior, respectiv modelele specifice zonei de deal (Suceveni-Adam-Ţepu), zonelor de apă (Tuluceşti) şi din zona Cahul (Republica Moldova).http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=29206
oana6200 Posted January 9, 2009 Posted January 9, 2009 Adevarul este ca-i foarte greu de ajuns la Garboavele daca n-ai masina. Mergi cu trenul pana la Tulucesti, apoi o iei 4 kilometri pe jos. Normal ar fi sa existe microbuze pana la Garboavele, la fel de des cum exista pana la Tecuci sau pana la Braila.
dcp100168 Posted February 28, 2009 Author Posted February 28, 2009 Secretarul de stat Iulian Matache, în vizită de lucru la GalaţiSecretarul de stat în cadrul Ministerulului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, Iulian Matache, şi preşedintele Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi, Eugen Chebac, au efectuat o serie de deplasări în teritoriu, unde au vizitat o parte a proiectelor cu finanţare europeană, derulate la nivelul judeţului, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). Printre proiectele verificate în teren s-au aflat ,,Reabilitarea drumului comunal 30 cu covor asfaltic, sat Fântânele, comuna Scânteieşti', ,,Modernizarea drumului comunal 30 km 4 + 800 - 8 + 500', 'Muzeul Satului - gospodărie tradiţională', 'Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii - obiectiv turistic transfrontalier', 'Dezvoltarea serviciilor sociale transfrontaliere în comuna Scânteieşti'. Toate aceste investiţii au primit finanţare în cadrul Programului de Vecinătate România - Republica Moldova 2004-2006. Secretarul de stat Iulian Matache a făcut, de asemenea, câteva precizări cu privire la proiectul 'Muzeul Satului - gospodărie tradiţională', obiectiv pe care îl consideră unic la nivel naţional. „Muzeul Satului de la Galaţi trebuie dezvoltat şi extins în perioada următoare, ţinându-se cont de partea benefică adusă de o astfel de investiţie în promovarea tradiţiilor populare din această parte a ţării”, a declarat secretarul de stat.
riaji Posted March 2, 2009 Posted March 2, 2009 Secretarul de stat Iulian Matache a făcut, de asemenea, câteva precizări cu privire la proiectul 'Muzeul Satului - gospodărie tradiţională', obiectiv pe care îl consideră unic la nivel naţional. „Muzeul Satului de la Galaţi trebuie dezvoltat şi extins în perioada următoare, ţinându-se cont de partea benefică adusă de o astfel de investiţie în promovarea tradiţiilor populare din această parte a ţării”, a declarat secretarul de stat.Eu inca ma mai intreb: nu le este rusine sa faca afirmatii de genul..? Sunt cretini? Ma intreb la modul retoric, desigur. Proiect unic la nivel national? Sunt 20 de muzee ale satului aparute de mai bine de 10 ani in Romania. Ce parte benefica aduce o astfel de investitie? Cine mama naibii sa vina ma sa vada 2 case darapanate pe coclaurile astea, cand poti admira pe viu darapanaturi cu aspect de acu 200 de ani, la preturi mai mici de 150.000 euro casa (de parc-ar avea finisaje de lux) in judete precum Vaslui, Iasi, Neamt, Botosani..
Relu Posted March 2, 2009 Posted March 2, 2009 Dacă iniţiatorul proiectului cu muzeul satului ar fi fost un pasionat de folclor şi nu nişte politicieni, care se bagă în treabă doar aşa, să aibă şi ei o ocupaţie...
dcp100168 Posted March 4, 2009 Author Posted March 4, 2009 Planuri S.F. pentru Muzeul SatuluiDupă ce s-au cheltuit degeaba aproximativ 350.000 de euro pentru construirea a ceea ce se vrea a fi un muzeu al satului din zona Moldovei, directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos", vrea să investească şi mai mult în acest "edificiu" al ţăranului moldovean, pe care îl administrează în prezent. Cu han, biserică, activităţi de olărit şi ţesut "live" şi cu o cocioabă mai mult decât acum, Răzvan Avram visează să facă din Muzeul Satului un adevărat obiectiv turistic.În momentul de faţă Muzeul Satului din pădurea Gârboavele nu reprezintă decât patru căsuţe din chirpici în pericol să se dezmembreze. Cu toate acestea, se pare că mai sunt încă destui curioşi (probabil elevi dornici să chiuleacă de la ore sau copii de grădiniţă) care să viziteze această "aşezare tradiţională". Conform spuselor lui Răzvan Avram, directorul Centrului Cultural "Dunărea de Jos", vizitele la muzeu se fac doar cu programare şi numai în grupuri organizate. Şi nu pentru că ar fi coadă mare la vizionat cocioabe, ci dintr-un motiv nedemn de un adevărat muzeu. "Cei care vor să viziteze Muzeul Satului trebuie să îşi anunţe intenţia cu două-trei zile înainte pentru ca noi să avem timp să scoatem din depozit levicerele, laviţele şi tot ce mai este acolo şi să le aşezăm. Având în vedere că afară e frig şi că aşezările sunt toate din lut, toate obiectele din casă pot mucegăi. De aceea noi scoatem tot de acolo, le ducem într-un depozit special şi le scoatem doar când avem vizitatori", ne-a explicat Răzvan Avram.Dar toate aceste probleme vor lua sfârşit anul acesta. Odată cu venirea căldurii, cel mai probabil de la 1 mai, Muzeul Satului va fi asamblat şi va putea primi vizitatori în fiecare zi. Şi asta nu e tot. Directorul Centrului Cultural are de gând să mai construiască încă o casă, un han unde turiştii vor avea posibilitatea nu numai să mânânce şi să bea, ci şi să se cazeze. Mai mult, ca orice sat care se respectă, muzeul mai are nevoie şi de o biserică pentru a fi în rând cu lumea. Şi pentru a deveni un adevărat obiectiv turistic, se va "amplasa strategic", câte o persoană care să ţeasă la război, să facă pâine la cuptorul tradiţional şi ulcele la roata olarului. Deşi nu ştie exact de unde şi de câţi bani va dispune, toate cele amintite mai sus vor fi gata anul acesta, susţine Răzvan Avram.Anevoiosul şi costisitorul drum al muzeuluiPeripeţia Muzeului Satului de la Gârboavele a început la sfârşitul lui 2006 când, în cadrul Programului de Vecinătate România - Moldova, Consiliul Judeţului Galaţi, în parteneriat cu Centrul Cultural "Dunărea de Jos” şi Muzeul Oraşului din Cahul, Republica Moldova, a implementat proiectul "Muzeul Satului – gospodărie tradiţională”. Apoi, la sfârşitul lui noiembrie, când proiectul a fost finalizat, muzeul a trecut din administrarea CJ în cea a Centrului Cultural. De menţionat ar fi că în cadrul acestui proiect s-au cheltuit nu mai puţin de 340.000 de euro pentru construirea celor patru cocioabe din lut, la care au "lucrat" aproximativ 80 de consultanţi. De asemenea, potrivit unor surse de la acea vreme, din interiorul Consiliului Judeţului, s-au plătit sume exorbitante pentru unele dintre lucrurile expuse în case, de câteva ori mai mari decât valoarea lor reală. De exemplu, o cămaşă populară, cu o valoare etnografică discutabilă, a fost achiziţionată cu aproximativ 400 de euro bucata, iar un covor ţărănesc banal (levicer), cu suma de 20 de milioane de lei vechi. După toate aceste investiţii, muzeul a fost închis la doar trei zile după ce a fost inaugurat deoarece pereţii şi lucrurile din case au mucegăit.Acum, în această situaţie incertă a "gospodăriei tradiţionale", consilierii judeţeni au votat săptămâna trecută un proiect de hotărâre prin care şi bunurile din cadrul muzeului să fie trecute în administrarea Centrului Cultural "Dunărea de Jos". "În contextul intern şi internaţional caracterizat printr-o profundă criză financiară şi economică, este necesară reducerea cheltuielilor la bugetul Consiliului Judeţului Galaţi în vederea asigurării unei stabilităţi financiare la nivelul instituţiei şi a menţinerii volumului cheltuielilor bugetare", se arată în hotărârea CJ din 27 februarie.http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=1
katman Posted March 10, 2009 Posted March 10, 2009 se va "amplasa strategic", câte o persoană care să ţeasă la război, să facă pâine la cuptorul tradiţional şi ulcele la roata olarului.Ce naibii nu au adus 4 tarani, le dadea la fiecare 10.000 de euro si le spunea sa-si faca fiecare casa dupa niste planuri (Cit de greu e sa faci o casa de chirpici, daca putea sa faca acum 100 de ani cu sculele de atunci, acum ar trebui sa fie nimica toata) si sa stea sa locuiasca acolo. Cu conditia sa venim noi si sa ne minunam vazind taranul roman moldovean tesind la razboi, facind piine etc. Cit costa chirpiciul ala?? E de import? Un amestec de paie cu balega...
dcp100168 Posted May 2, 2009 Author Posted May 2, 2009 Muzeul Satului, redeschis publicului de 1 MaiDupă jumătate de an de la inaugurare, Muzeului Satului din pădurea Gârboavele a fost redeschis publicului de 1Mai, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). Cu prilejul redeschiderii Muzeului, Centrul Cultura l „Dunărea de Jos„ a pregătit o serbare câmpenească şi un program artistic variat, susţinut de artiştii Ansamblului folcloric „Doina Covurluiului”.Muzeul Satului din pădurea Gârboavele, la 15 km de municipiul Galaţi, a fost închis de autorităţi, imediat după inaugurare din cauza lipsei unei organigrame pentru personalul muzeului şi a lucrărilor prost efectuate. Varianta moldovenească a Muzeului Satului din Galaţi este formată din patru gospodării tradiţionale, trei gospodării din zona Moldova şi o gospodărie din zona Cahul.
dcp100168 Posted September 2, 2009 Author Posted September 2, 2009 Ceva e putred la Muzeul SatuluiMuzeul Satului de la Galaţi a fost inaugurat în anul 2008, pe 20 noiembrie, iar în ziua următoare a fost închis. Cauza: infiltraţiile din pereţi. Gospodăriile au fost redeschise parţial publicului în mai 2009, dar nici până acum nu există personal la muzeu. Un singur angajat al Centrului Cultural "Dunărea de Jos" - instituţie ce administrează muzeul şi care se află în subordinea Consiliului Judeţului (CJ) Galaţi - asigură atât munca de paznic, cât şi pe cea de ghid pentru puţinii gălăţeni care trec pragul complexului muzeal.Startul poveştiiProiectul unui muzeu al satului la Galaţi a existat pe masa de lucru a administraţiei locale încă din 1998, dar el nu a început să fie pus în practică decât în anul 2006, când CJ a accesat o finanţare de 300.000 de euro în cadrul programul PHARE de Vecinătate între România şi Republica Moldova. La această sumă s-a adăugat şi contribuţia administraţiei judeţului, de 39.000 euro. Locaţia aleasă pentru acest proiect, care se dorea un muzeu funcţional al satului, în care vizitatorii să poată să atingă exponatele, era pădurea Gârboavele - situată la 15 km de municipiul Galaţi. "Dorim să facem un complex muzeal funcţional şi poate chiar şi cu un han, unde vizitatorii să poată chiar înnopta", declara în 2007 Răzvan Avram, preşedintele Centrului Cultural "Dunărea de Jos".Construcţia muzeuluiO singură firmă a depus ofertă pentru construirea Muzeului Satului, societatea Comtiem Galaţi, un antreprenor destul de mic, specializat pe amenajări de apartamente şi vile. Preţul cerut de Comtiem era de 930.000 lei, la care se adăuga TVA şi ieşea exact suma maximă de care dispunea CJ - 340.000 euro. Preşedintele CJ Galaţi, Eugen Chebac, a precizat că "tot ce ţine de partea de achiziţii publice în legătură cu acest proiect a fost realizat corect, prin intermediului sistemului electronic de licitaţii publice".Scump, dom'le!Conform devizelor de lucrări ce ne-au fost puse la dispoziţie de către CJ Galaţi, rezultă că sediul administrativ, de 100 mp, a costat 240.000 de lei (73.000 euro). Sediul administrativ nu are niciun fel de dotare în afară de tâmplăria PVC, iar o mare parte din suprafaţa sa este ocupată de grupurile sanitare destinate publicului. Alături de acest sediu administrativ mai sunt şi alte investiţii care par supraevaluate. Este vorba de gardul înconjurător al ariei de 1,3 ha a muzeului, care se ridică, conform devizelor, la peste 76.000 lei. Dar cel mai bun exemplu de cheltuire fără noimă a banilor se referă la căruţa cu care este dotat Muzeul Satului. Conform devizelor firmei de construcţie, devize acceptate de CJ Galaţi, rezultă că 102 milioane de lei vechi s-au cheltuit pe acest obiect. Preţul unei astfel de căruţe, identice cu cea de la Muzeul Satului, nu se ridică la mai mult de 1.000 de lei în comunele gălăţene.În ceea ce priveşte cele patru gospodării tradiţionale ale complexului muzeal, acestea au costat în total 170.000 lei, cu 700 milioane de lei vechi mai puţin decât corpul administrativ. Există dubii şi faţă de valoarea reală a caselor şi obiectele tradiţionale de aici. Muzeograful gălăţean Eugen Holban a declarat în repetate rânduri că multe dintre exponate nu reprezintă piese care să reproducă vechile tradiţii moldoveneşti.Investiţii lipsăTot conform devizelor financiare, s-au cheltuit peste 68.000 lei pe drumul carosabil către muzeu şi pe aleele din interiorul muzeului. De fapt tot ce s-a realizat în acest sens a fost aruncarea de pietriş şi piatră mică, în timp ce drumul de acces către muzeu este unul din pământ.Alte investiţii ciudate apar şi în partea de dotări a muzeului. Centrul administrativ este dotat în acte cu două calculatoare perfomante în valoare de 6.000 de lei împreună. "Nu am decât un singur calculator şi acela a fost adus de la sediul Centrului Cultural pentru a ne folosi în caz de urgenţă. Atât avem", ne-a declarat angajata Centrului Cultural "Dunărea de Jos" care asigura în momentul vizitei noastre serviciile de pază şi ghid. "Nu vreau să-mi apară numele la ziar, e mai bine aşa. Oricum, ştiţi unde mă găsiţi", ne-a mai declarat aceasta.Mai mult, conform proiectului, muzeul este prevăzut şi cu un platou amenajat, denumit "Hora Satului". "Nu ştiu despre aşa ceva, eu sunt pusă să explic exponatele şi casele de aici pentru eventualii vizitatori, dar nu mi s-a spus niciodată că ar exista aşa ceva", ne-a mai precizat ghidul. Dacă nu ştie ghidul, atunci cine?http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=4
Recommended Posts
Create an account or sign in to comment
You need to be a member in order to leave a comment
Create an account
Sign up for a new account in our community. It's easy!
Register a new accountSign in
Already have an account? Sign in here.
Sign In Now