Explozie rezidenţială la Munteni

[dcp100168]

Explozie rezidenţială

Vilele dintre vii

* În ultimii zece ani, în comuna Munteni s-au ridicat peste 500 de case noi * Cele mai multe sunt ridicate cu bani veniţi din Italia şi Spania - spune primarul comunei *

Comuna Munteni, a treia din judeţul Galaţi ca număr de locuitori (9.648 de oameni, potrivit ultimului recensământ), este probabil unul dintre cele mai interesante conglomerate sociale din această parte a ţării. În cele patru sate ale comunei (Munteni, Frunzeasca, Ungureni şi Ţigăneşti) trăiesc laolaltă şi oameni care de-abia au din ce trăi, dar şi oameni „cu stare”. Între locuitorii comunei se numără şi săteni care au în urmă zeci de generaţii trăite în aceeaşi vatră, dar şi rromi semi-nomazi, care de-abia acum deprind „tainele” statorniciei. Însă nu despre mozaicul social ne propunem să scriem în articolul de faţă, ci despre explozia rezidenţială ce a „lovit” Munteniul în ultimii ani.

Un nou cartier

Cele peste 500 de case noi ridicate la Munteni sunt răspândite în toate cele patru sate componente, însă cea mai mare aglomeraţie de construcţii noi se găseşte la ieşirea către Bârlad. „Terenul, cu acces direct la drumul european, se potriveşte foarte bine pentru construcţii moderne, cu design deosebit”, spune primarul Virgil Arghiri. „Am avut solicitări numeroase pentru locuri de casă în zona respectivă, motiv pentru care am şi extins extravilanul acolo şi am creat practic un nou cartier”, adaugă acesta. În urmă cu 20 de ani, pe locul unde acum se ridică noul cartier al comunei creşteau vii. O mulţime de vii hibride, din care se făcea un celebru „vin de buturugă”. Ceva mai încolo erau serele, de unde veneau cele mai multe dintre legumele de pe piaţa Tecuciului. „Probabil că în scurtă vreme vor apărea case noi şi pe locul unde au fost serele. Lumea vrea să construiască, iar noi încurajăm dezvoltarea comunei”, spune primarul Virgil Arghiri.

Banul „italienilor şi spaniolilor”

Cei mai mulţi dintre proprietarii de case noi din Munteni sunt săteni care muncesc în străinătate. În special în Spania şi Italia. De altfel acest lucru se simte destul de pregnant în arhitectura noilor clădiri. „Nu se mai construieşte în vechea tradiţie - acea casă simplă, lungă, din pământ, cu un singur nivel. Oamenii fac acum case cu două sau trei niveluri, cu materiale de calitate, cu cărămidă, BCA, termopan. Se vede că au căpătat o altă mentalitate. Nu mai pun porumb şi roşii în curte, ci gazon şi flori. Altul e aspectul!”, spune primarul.

Interesant este că deşi populaţia de etnie rromă este destul de numeroasă în Munteni, nu vezi celebrele palate cu turnuleţe, aşa cum sunt, bunăoară, la Toflea, Brăhăşeşti sau Lieşti. „Nu ştiu de ce, dar rromii de la noi par mai bine integraţi în comunitate decât cei din alte părţi. Au preferat să-şi ridice case după modelul celor existente în comună, nu să impună stilul acela de pagodă”, ne-a declarat Virgil Arghiri.

Una peste alta, la Munteni se construieşte într-o veselie. Peste 500 de case s-au ridicat în ultimii zece ani, iar altele peste 100 sunt în diverse stadii de construcţie. E semn clar că localitatea trăieşte vremuri prospere.

http://www.viata-libera.ro/articol-Vile ... vii_2.html

[dcp100168]

Paradox de Munteni

O investiţie inutilă, de 13,5 miliarde de lei vechi

Ne-a fost dat, la Munteni, să întâlnim un paradox mare cât... casa. Noua clădire a primăriei, pentru care s-au investit 13,5 miliarde de lei vechi, este nefolosită (deşi e gata), pentru că nu există fonduri pentru dotările de interior. Clădirea arată excepţional (probabil că este cea mai modernă primăriei rurală din judeţ), are centrală termică proprie, are pardoseli din marmură şi granit, dar suferă la capitolul mobilier. Nu există nici măcar un sigur scaun sau birou.

Primarul comunei, liberalul Virgil Arghiri, spune că tot personalul din administraţia publică locală ar fi trebuit să se mute în noua clădire în primăvară, însă sunt şanse mici ca acest lucru să se întâmple. „Ar trebui să obţinem circa un miliard de lei vechi pentru acest lucru, însă, la cât de auster se anunţă bugetul, nu cred că vom obţine fondurile. Asta e: se vede treaba că un miliard e mai mare decât 13 miliarde. În aceste condiţii, suntem nevoiţi să ne continuăm activitatea în vechiul sediu, într-o înghesuială de nedescris”, spune primarul Arghiri. Problema este că dacă funcţionarii primăriei nu se mută în noul sediu, este pusă în pericol funcţionarea unor instituţii locale. „Aici (N.R. - în clădirea veche) ar fi trebuit să instalăm noul serviciu de furnizarea a apei potabile pentru comună, care deocamdată nu are un sediu. Însă, după cum vedeţi, nu avem cum”, spune Arghiri. Primarul Munteniului mai afirmă că va propune Consiliului local să voteze o hotărâre prin care să solicite Consiliului judeţului alocarea fondurilor necesare punerii în funcţiune a primăriei noi.

http://www.viata-libera.ro/articol-O_in ... chi_2.html

[George]

Nu ar fi mai simplu sa isi mute moblierul din vechiul sediu in noul sediu? iar banii astfel economisiti sa ii foloseasca in folosul cetatenilor? Da nu, ei sa cheltuie cat mai mult pentru ei. Asta e, traim in Romania...

[dcp100168]

Primarie noua, abandonata din cauza interzicerii achizitiilor publice

» Noul sediu al Primariei din comuna galateana Munteni, in valoare de 13 miliarde de lei vechi, este pustiu de la inceputul anului. » Din cauza Ordonantei 223, care interzice cheltuielile institutiilor bugetare, imobilul nu poate fi mobilat. » Pentru a se putea muta in noul sediu, edilul localitatii strange mobilier din sponsorizari.

Munteniul este una dintre comunele mari din nordul judetului Galati. Are 7.100 de locuitori si o suprafata edilitara de 588 hectare. Pe teritoriul sau se afla si Conacul de la Tiganesti al lui Costache Conachi, un castel legendar. In 1938, la Munteni au fost construite primaria si caminul cultural, dar, dupa opt decenii, vechiul sediu al primariei, cu cele sase odai, nu mai corespundea exigentelor presupuse de o institutie administrativa moderna. A fost obtinuta de la Guvern o alocare de fonduri pentru construirea noului sediu, la care s-a adaugat si o suma alocata din bugetul comunei, dar, dupa ce noul sediu care costase 13 miliarde lei vechi a fost gata de inaugurare, a aparut ordonanta care interzice primariilor sa investeasca in dotari. Asa ca, timp de aproape un an, noua primarie din Munteni a ramas pustie, ca o casa cu stafii. "Primaria noua este ultramoderna. Dar nu am avut bani de mobilier, pentru ca este o ordonanta prin care ni s-a interzis sa investim in mijloace fixe. In rest, avem totul, avem racordurile la instalatia de gaze naturale, la instalatia de apa, avem instalatia electrica, internetul, telefonia, absolut totul, numai mobilierul nu il aveam, ca sa ne mutam in noul sediu", a declarat primarul din Munteni, Virgil Arghiri. Exista posibilitatea mutarii mobilierului vechi in primaria noua, dar acesta ar fi fost insuficient si ar fi fost necesar mobilier la mana a doua, de imprumut. Edilii din Munteni au asteptat si o modificare a textului ordonantei, care sa permita, in cazuri exceptionale, ca al lor, mobilarea primariei, dar asteptarea le-a fost in zadar. Intre timp, au obtinut si o finantare de la Fondul de Mediu, pentru amenajarea unui parc in fata noului sediu, asa ca primarul Virgil Arghiri a mai amanat problema mobilei pana la finalizarea parcului, pentru a evita ca noroiul de pe santier sa ajunga in noul sediu. Dupa ce astazi va avea loc receptia parcului, va fi mobilata si primaria, din donatii si sponsorizari: "O sa rezolvam si mobilierul, pentru ca intre timp am gasit sponsori. A trebuit sa cautam sponsori. Ce sa facem, daca asta-i viata… Noi aveam bani pentru mobilier. Mai strangeam cureaua, cum spun sefii aia mari, cureaua lata si gaseam bani, mobilam si ne mutam acolo", spune primarul din Munteni.

http://www.romanialibera.ro/a167854/pri ... blice.html

[dcp100168]

Primăria din Munteni are sediu nou

Cea mai modernă primărie de la nivelul judeţului Galaţi, a fost inaugurată ieri în comuna Munteni. Pe o întindere de aproximativ 6.000 de metri pătraţi, noul edificiu, care beneficiază şi de un parc destinat locuitorilor din această parte a judeţului, este o structură cu etaj, cu spaţii ultramoderne şi cu dotări de ultimă generaţie.

Reprezentanţii administraţiei locale au precizat că fosta locaţie, în care a funcţionat până ieri Primăria Munteni, era una veche, de peste 100 de ani, care nu mai răspundea necesităţilor actuale, fiind improprie desfăşurării activităţilor curente. Clădirea nouă adăposteşte atât sediul administrativ al primăriei cât şi Casa Căsătoriilor.

Compartimentul de Comunicare al Consiliului Judeţului Galaţi

[dcp100168]

Înfrăţirea uitată Munteni – Sablons

După cum am găsit pe site-ul Consiliului Judeţului Galaţi, Acordul de înfrăţire între comuna Munteni (peste 9.800 locuitori) din judeţul Galaţi şi comuna Sablons (peste 1.100 locuitori) din Aquitaine, Franţa, s-a semnat pe 21 decembrie 1995. Aflăm tot de pe site-ul CJ şi care au fost obiectivele vizate – ambiţioase: renovarea dispensarului din Munteni, construirea unui sistem de alimentare cu apă potabilă şi iluminarea publică, ba chiar renovarea şi construirea unor drumuri în comună. Ce mai, un purcoi de bani francezi! Dar oare or fi venit? Măcar, au avut loc vizite anuale ale prietenilor francezi, iar în septembrie 2001 o delegaţie a comunei Munteni a efectuat o deplasare de două săptămâni în Franţa. Dar după aceea?

Ce este consemnat pe site-ul CJ ca bunuri primite din comuna franceză arată generozitate, nu glumă: îmbrăcăminte, jucării pentru grădiniţe, cinci calculatoare pentru şcoală, rechizite, ghiozdane, bănci pentru trei clase (una în fiecare sat al comunei), medicamente, aparatură medicală (stomatologică, trei incubatoare pentru copii şi paturi pentru spital, care ulterior au fost donate Spitalului din Tecuci), biciclete medicinale.

Tot francezii au suportat cheltuielile pentru efectuarea a două operaţii oftalmologice în Franţa pentru doi copii din comună, pentru o proteză pentru un băiat de 21 de ani din Ţigăneşti, în valoare de 85 milioane lei vechi, cu 80 milioane lei vechi au reparat o casă în satul Ungureni pentru o familie cu mulţi copii. Mai târziu, în 2002, după accidentul de cale ferată de la Munteni, soldat cu mai multe pierderi de vieţi omeneşti, francezii s-au implicat din nou, oferind ajutor familiilor afectate. Deci, măcar o parte dintre săteni... au văzut şi au simţit ajutorul francez.

Dar cât s-a înfăptuit din acordul iniţial, cel cu străzi, cu iluminat şi dispensar? Viceprimarul Miron Nica nu-şi aminteşte ca francezii să fi făcut ceva, de pildă, dacă au ajutat la reabilitarea dispensarului sau aceasta a rămas doar un proiect uitat. Oricum, înfrăţirea a fost demult... „Ce-a fost, a fost înainte... Eu sunt aici [la Primărie] din 2004 şi n-a mai fost nimic cu francezii. În ultimii ani cel puţin, n-a fost nimic.” Ochii care nu se văd - şi mandatele schimbate - se uită...

http://www.viata-libera.ro/articol-Infratire_uitata_Acord_Munteni_%E2%80%93_Sablons__2.html

[dcp100168]

Sala de sport din Munteni, gata pentru competiţii

În comuna Munteni se va inaugura oficial mâine unul dintre obiectivele care, fără îndoială, va face pe viitor mândria comunei: sala de sport, o investiţie care, după cum ne spunea primarul Virgil Arghiri, a ajuns la aproximativ 30 miliarde de lei vechi! „Nu a fost uşor să vedem gata această sală, dar, în sfârşit, o avem! Este o sală modernă, dotată cu tot ce-i trebuie şi principalii beneficiari vor fi şcolarii şi tinerii din comună, dar aici îşi vor putea desfăşura pe viitor şi eventuale cluburi sportive”, ne-a explicat primarul Virgil Arghiri.

Sala de sport cuprinde terenuri de minifotbal, baschet, volei, handbal, este dotată inclusiv cu coşuri de baschet acţionate electric! Dotată cu cabinet medical, vestiare şi grupuri sanitare moderne, sala de sport de la Munteni va putea intra inclusiv în circuitul diferitelor competiţii sportive. De altfel, sala dispune de tribune cu o capacitate de 150 de locuri. Mai mult, sala de sport va fi completată de un proiect ce vizează realizarea unei baze sportive cu nocturnă şi amenajarea unui stadion comunal în care, desigur, va evolua Recolta Munteni, echipa de fotbal a comunei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Munteni - „Mica Elveţie” s-a născut la sat!

* Amplasată strategic pe axa Tecuci – Bârlad, comuna Munteni şi-a mărit în ultimii ani intravilanul cu 500 de locuri de casă * Ridicate „ca în reviste”, noile case rivalizează cu cele din cartierele rezidenţiale de la oraş * Unii dintre noii locatari au luat viaţa de la zero pentru a clădi „în câmp” casa visurilor lor *

Case cu un etaj sau două unde se vede mâna de gospodar, grădini cu arbori tuia, zidărie placată cu piatră de râu, flori exotice şi pe ici, pe colo chiar şi o mini piscină, acces la utilităţi şi la principalele linii de transport şi comunicaţii - toate astea nu fac parte din peisajul vreunei localităţi elveţiene, ci din cel al… comunei gălăţene Munteni. Aproape incredibil într-o perioadă în care dezvoltarea zonală se face mai degrabă haotic, cu drumuri trase pe unde se nimereşte, cu cabluri electrice înnodate care pe unde apucă, la Munteni dezvoltarea intravilanului s-a făcut după un plan coerent şi bine definit. Iar în ultimii ani, peste 500 de noi locuri de casă au fost distribuite prin licitaţie în cele trei noi cartiere ale comunei, Tigăneşti Est, Ţigăneşti Vest şi cartierul Sera.

„A fost nevoie de această extindere de intravilan pentru că, spre deosebire de alte localităţi, la noi se înregistrează un aflux de oameni de la oraş spre mediul rural. La asta a contribuit şi faptul că pe partea de utilităţi - curent electric, alimentare cu apă şi gaze naturale - în ultimii ani s-au derulat o serie de proiecte care au făcut ca viaţa la ţară să nu difere prea mult, din acest punct de vedere, de viaţa la oraş. Iar lucrurile nu se vor opri aici, pentru că avem planuri de extindere şi la reţeaua de gaze, de exemplu, dar şi la drumuri sau căile de acces”, ne-a explicat primarul comunei Munteni, Virgil Arghiri. Prin urmare, acolo unde sunt asigurate utilităţile este loc şi de dezvoltare şi aici nu este vorba numai de partea de construcţii, ci de tot ce ţine de creşterea unei comunităţi.

Poveşti de viaţă

Un avantaj al comunei Munteni este amplasarea strategică pe axa Tecuci - Bârlad, iar drumul naţional (DN 24) care uneşte cele două oraşe trece chiar prin mijlocul localităţii. De altfel, cartierul Sera, cel mai dezvoltat dintre cele trei noi cartiere din Munteni, este chiar în vecinătatea şoselei. Aici au fost vândute la licitaţie 105 loturi de casă, preţurile au fost cuprinse între 40 şi 100 milioane de lei vechi, în funcţie de amplasament, iar doritori nu au fost numai din Munteni, ci şi din Tecuci şi chiar Galaţi.

Fiecare cu povestea lui, unele dintre ele nu lipsite de dramatism. De exemplu, soţii Mariana şi Florin Grancea s-au decis să se stabilească în Munteni după nenorocirea de acum câţiva ani, când inundaţiile au copleşit Tecuciul şi zeci de locuinţe au fost distruse. „Toată viaţa am sta la oraş, dar după inundaţii am rămas fără nimic. Am venit aici doar cu nişte haine, am luat practic viaţa de la zero. La început am fost mai speriată, dar timpul mi-a dovedit că se poate!”, ne mărturiseşte Mariana Grancea. Alături de soţul ei, acolo unde altădată era pustiu, a reuşit să-şi ridice o viluţă cochetă, înconjurată de o peluză înverzită şi o grădină cu flori. „Este micul nostru Paradis, nu ne imaginam că totul va ieşi atât de frumos”, ne spune, nu fără emoţie, doamna Mariana.

Nu departe de soţii Grancea locuiesc soţii Ionel şi Lăcrămioara Udrea. El este navigator, aşa că greul lucrărilor pe şantier a căzut pe doamna Lăcrămioara, care între consultaţiile ca medic de familie a trebuit să găsească energie şi pentru ridicarea casei. „Avem aproape doi ani de când ne-am mutat. Nu a fost uşor cu materialele de construcţii, cu şantierul, eu mai mult cu navigaţia, dar treptat se fac toate. Ne gândim acum să punem şi o boltă de verdeaţă, nişte copaci”, ne spune domnul Ionel, pe care am reuşit să-l prindem între două voiajuri pe Dunăre.

Pionieri în afaceri

Chiar dacă este un cartier tânăr, la Sera nu lipseşte spiritul antreprenorial. Soţii Ionuţ şi Monica Vârlam au fost printre primii care s-au apucat să-şi ridice casa. Lotul achiziţionat de ei a fost printre cele mai scumpe, a sărit de 100 milioane de lei vechi, dar are avantajul că are cea mai mare deschidere la drumul naţional. „Ne-am apucat de făcut casa, dar în paralel ne-am gândit să facem şi un mic spaţiu comercial. Aşa mai rotunjim veniturile şi avem cu ce să ne facem treaba mai departe”, ne-a spus dna Monica. Din oferta soţilor Vârlam nu lipsesc nici măcar… piticii de grădină, aduşi tocmai din Germania, unii dintre ei fiind acum cu „buletin” de Munteni, prin curţile vecinilor.

Casă după casă, noul cartier prinde contur, iar amploarea proiectelor spune ceva despre ambiţia proprietarilor de avea o locuinţă „ca în reviste”. Desigur, totul se face cu cheltuială - unii s-au împrumutat, alţii şi-au vândut apartamentele pe care le aveau la oraş sau cine ştie ce alte proprietăţi, alţii au plecat la muncă în străinătate pentru a strânge bani pentru casa visurilor lor. Dar, dincolo de toate neajunsurile, îi uneşte faptul că, împreună, formează o comunitate care crede în viitorul ei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Munteniul, pe locul al treilea la accesarea fondurilor europene

Primăria Munteni se mândreşte cu faptul că, în ultimii doi ani, s-au accesat nu mai puţin de 8,5 milioane de euro pentru comună, aceasta situându-se acum pe locul al treilea în judeţ la obţinerea finanţărilor europene, după Corod şi Drăguşeni.

Deşi au apă potabilă în toate cele patru sate, locuitorii de aici abia de acum încolo se vor putea bucura de toate facilităţile pe care o comună le poate accesa prin fonduri europene sau provenite din diverse proiecte de dezvoltare rurală.
"Stăm prost la capitolul drumuri. Avem asfaltaţi numai cinci din cei 50 de kilometri de drumuri aferente comunei, deci numai 10 la sută. Însă, după ce am rezolvat problema apei, ne-am gândit să acoperim întâi toată partea de canalizare, pentru că aşa se câştigă puncte în plus şi la accesarea fondurilor pentru asfaltarea drumurilor", precizează edilul.
Acesta susţine că, în scurt timp, problema canalizării la  Munteni va fi acoperită în proporţie de 100 la sută. Prin diferite proiecte se acoperă cu finanţare nerambursabilă 90 la sută, urmând ca, din bugetul local, să se acopere şi cei 10 la sută rămaşi.
"Am accesat aproape un milion de euro prin Agenţia  pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pentru înfiinţarea sistemului de canalizare a apelor uzate pentru comuna Munteni. De asemenea, mai avem un proiect de extindere a sistemului de canalizare în satele Munteni şi Frunzeasca, în valoare de peste 9,4 milioane de lei. Totodată, am mai primit finanţare de peste 13,6 milioane de lei pentru înfiinţarea sistemului de canalizare cu staţie de epurare a apei uzate la Ungureni şi Ţigăneşti. Ne rămân acoperite câteva străduţe, pe care le vom rezolva din fonduri proprii", ne lămureşte Dănuţ Oprea.
Tot prin AFIR s-a mai câştigat aproape un milion de euro nerambursabili pentru modernizarea reţelei de drumuri de interes local în comuna Munteni. La acestea se mai adaugă încă 3 kilometri de drum judeţean, prin fonduri venite de la Consiliul Judeţului.
"În 2017, am accesat fonduri pentru întreaga reţea de canalizare. Pentru 2018, în primăvară, vom depune un proiect de modernizare şi asfaltare pentru 14 kilometri de drumuri. De asemenea, tot anul viitor ne dorim să obţinem fonduri pentru gaze în satele Ungureni şi Ţigăneşti, întrucât în Munteni şi Frunzeasca am rezolvat deja problema aceasta", ne dezvăluie primarul câteva planuri din viitorul apropiat.

Proiect pentru reabilitarea dispensarului din Ungureni

În cele două dispensare din comună, unul la Munteni şi unul la Ungureni, sunt trei medici de familie: doi se ocupă de sănătatea familiilor din Munteni şi Frunzeasca, iar unul are grijă de satele Ungureni şi Ţigăneşti. De asemenea, comuna beneficiază de stomatolog (la Munteni) şi de trei farmacii, de unde locuitorii îşi pot procura medicamentele.
"Suntem destul de aproape de Tecuci. Localnicii tineri se mai tratează acolo, dar noi dorim să le oferim toate condiţiile şi în comună. De aceea, în octombrie, am depus documentaţia tehnică şi avizele necesare pentru un proiect de modernizare şi reabilitare a dispensarului din Ungureni. Valoarea totală a proiectului este de peste 600.000 de lei", ne spune primarul Dănuţ  Oprea.

S-a redus infracţionalitatea, după instalarea camerelor

Odată cu schimbarea vechiului sistem de iluminat clasic prin sistem cu leduri în toată comuna şi cu instalarea sistemului centralizat de supraveghere cu infraroşu, infracţionalitatea din comună a scăzut foarte mult. "Nu mai avem probleme. Înainte se fura ca-n codru, chiar şi în centrul comunei. Nu era iertat nimic. Animale, bunuri din case şi din curţi. Ţin minte că într-o zi a venit un sătean la mine să  se  plângă de faptul că i-a furat cineva poarta cu totul. L-am trimis la Poliţie, dar omul se ţinea de mine să-l ajut. Aşa că am stat şi m-am gândit ce e de făcut. Am propus în Consiliul Local modernizarea sistemului de iluminat şi montarea unui sistem de supraveghere performant, în Munteni şi Frunzeasca. Investiţia a meritat, pentru că în prezent nu mai avem probleme cu hoţii, drumurile fiind monitorizate pe suprafeţe destul de mari", se mândreşte edilul. Acesta susţine că a avut şi un bonus la instalarea sistemului de supraveghere, înfiinţarea a patru puncte de internet wireless gratuit, în zone importante, cum ar fi biblioteca, sala de sport, centrul  comunei şi în Frunzeasca. 

De la două staţii s-a ajuns la 12

De la numai două staţii de autobuz, câte număra comuna Munteni până mai anul trecut, acum are 12, în toate cele patru sate. "Din fonduri proprii, am amenajat 12 staţii de autobuz. Le-am betonat, am construit refugii cu acoperiş, ca să aibă oamenii unde să stea să aştepte, nu să-i bată ploaia şi vântul. În măsura în care vom dispune de fonduri şi după ce vom mai asfalta din drumuri, intenţionăm să mărim numărul staţiilor", declară edilul Dănuţ Oprea.

Anul acesta, pentru prima dată, s-a sărbătorit ziua comunei

Atestată documentar de la 1700, comuna Munteni (care şi-a luat numele de la  nişte oieri de la  munte, stabiliţi prin părţile locului) numără în prezent peste 7.000 de locuitori. Conform spuselor primarului Dănuţ Oprea, în localitate nu s-a organizat, până anul acesta, sărbătoarea comunei.

"Anul acesta, s-a votat în Consiliul local ca sărbătoarea comunei să fie stabilită pentru data de 8 septembrie, de Sfânta Maria mică. Este pentru prima dată când s-au organizat festivităţi şi spectacole. Am avut invitaţi cântăreţi şi trupe cunoscute, care le-au descreţit frunţile locuitorilor. Trebuie să ne îngrijim şi de latura aceasta a divertismentului şi a sărbătorilor de suflet, nu numai de utilităţi", spune edilul.
Sărbătoarea, la care au cântat Anna Lesko, Nicoleta Nucă, Bambi, Anastasia Lazariuc, Corina Ţepeş şi Costi Burlacu, Mioara Velicu şi Angela Rusu, s-a desfăşurat pe stadionul comunal, pe care administraţia locală intenţionează să-l modernizeze.
"Proiectul are o valoare de 200.000 de euro. Intenţionăm să avem un loc al nostru, unde să ne organizăm sărbătorile. Stadionul va avea 14.500 de metri pătraţi, cu nocturnă, pistă de alergat şi tribune. Pe restul de 3.500 de metri pătraţi intenţionăm să amenajăm o parcare, dar şi un parc pentru copiii care-şi însoţesc părinţii la evenimentele ce se vor desfăşura pe stadion",  spune primarul, despre proiectul său ambiţios.
Comuna dispune deja de o sală de sport omologată, unde se desfăşoară, în fiecare duminică, antrenamentele la fotbal şi rugby. Însă primarul vrea să finanţeze de la bugetul local şi finalizarea celei de-a doua săli de sport, lângă şcoală, începută printr-un program de reabilitare, dar neterminată.
Tot la capitolul amenajări, intră şi proiectul prin care primarul îşi propune să construiască piste de biciclete, care să facă legătura între toate cele patru sate ale comunei.
O altă investiţie se referă la reabilitarea şi modernizarea Căminului Cultural. "Am  făcut deja licitaţia, ne va costa în jur de 800.000 de lei, cu tot cu dotările necesare, aer condiţionat, sală de spectacol, scaune. Cred că prin aprilie-mai vom avea gata lucrările", susţine primarul.   

Centru de zi pentru bătrâni, cu dotări de ultimă oră

Cum finanţări pentru dezvoltare se obţin destul de uşor, dacă există bunăvoinţă şi un proiect bine făcut, Primăria Munteni a depus documentaţia necesară pentru realizarea unui centru social multifuncţional integrat, pentru persoanele vârstnice. "Ne-am gândit să le oferim ceva şi bătrânilor satului, care au nevoie de un centru de zi, unde să petreacă timp împreună. Cum se câştigă puncte la proiect, dacă investeşti în reabilitarea unei clădiri nefuncţionale, ne-am gândit să construim acest centru în fostul sediu al unei grădiniţe din satul Ţigăneşti", spune Dănuţ Oprea.
Valoarea proiectului este de 2.217.085 de lei. La centrul de zi, bătrânii vor avea condiţii ca-n Occident, se mai laudă primarul. Proiectul cuprinde construirea unei biblioteci, a unei săli de fitness, a unui cinema şi a unui parc. 

Două platforme pentru gunoi

"Pentru a reduce poluarea, am depus la Ministerul Apelor  şi Pădurilor un proiect pentru realizarea a două platforme destinate depozitării şi gospodăririi gunoiului de grajd", ne mai informează primarul. Acesta susţine că în proiect sunt prinse şi utilajele necesare, respectiv achiziţionarea unui buldoexcavator, a unui tractor cu remorcă, a unei maşini de împrăştiat gunoiul şi a unei vidanje. 

Pasaj pietonal pentru şcoală şi biserică

O altă investiţie menită să îmbunătăţească şi să uşureze viaţa sătenilor este realizarea unui pasaj pietonal între Ungureni şi cartierul Cocuţa. "Este un proiect pe care l-am finalizat în zece zile. Oamenii din cartierul respectiv erau nevoiţi să ocolească aproape doi kilometri, pentru a ajunge la şcoală  şi la biserică, cei mai afectaţi fiind copiii şi bătrânii, care înfruntau vremea rea mergând  pe jos. Am construit 106 metri de trepte şi terase, care să acopere o râpă, creând astfel o scurtătură uşor de parcurs pe orice vreme", mai spune Dănuţ Oprea. 

Microbuzul şcolar a stat în ţiplă doi ani

"Când am venit la primărie, am găsit microbuzul şcolar stând de doi ani tras pe dreapta şi neutilizat. Avea inclusiv ţipla pe scaune, deci nici nu se pusese vreodată problema să fie folosit. Într-o săptămână, am făcut toate documentele necesare şi am dat concurs pentru angajarea unui şofer", declară primarul din Munteni.
În prezent, microbuzul nu numai că duce şi aduce elevii la şcoală, dar este folosit şi pentru transportarea elevilor la sala de sport pentru antrenamente, la concursuri sau în excursiile organizate de Primărie pentru elevi.

[dcp100168]

Cea mai scumpă şcoală din tot judeţul

4,7 milioane de lei, adică un milion de euro cu aproximaţie, atât a costat reabilitarea, modernizarea şi extinderea cu un etaj a Şcolii Primare din comuna Munteni, spun atât primarul actual Dănuţ Oprea, cât şi directorul instituţiei, Claudiu Ghiţă, care cred că Munteniul are, probabil, cea mai scumpă unitate de învăţământ din judeţ.

În cei trei ani cât a durat reabilitarea, din 2014 până la 1 septembrie 2017, au lucrat la clădire trei sau chiar patru firme, susţin primarul şi directorul, lucrările fiind subcontractate de mai multe ori. "Fondurile au fost alocate o parte printr-un Grup de Acţiune Locală din Brăila, dar grosul, de peste 3 milioane de lei, au venit de la Primărie, din chiria pe care a plătit-o OMV, prin contractul  semnat cu fosta administraţie locală. S-au făcut vreo două-trei licitaţii, au venit firme din alte judeţe, s-au certat, au renunţat să mai termine lucrările. Au venit apoi alţii şi tot aşa. Cert este că, la banii care s-au dat lucrările, ar fi trebuit să fie de o mai bună calitate şi terminate mai repede. Noi am învăţat în două schimburi la Şcoala Gimnazială, timp de trei ani, până când elevii au putut să intre iar în clădire", spune profesorul Claudiu Ghiţă, directorul instituţiei, care susţine că, nici dacă s-ar fi refăcut şcoala din temelii, n-ar fi costat atâta.
Licitaţia a inclus şi construirea unei săli de sport, care însă a rămas, deocamdată, nefinalizată. "Pe lângă renovarea clădirii, s-a mai construit şi un etaj, cu trei săli de clasă şi toalete, dar toate acestea nu justifică preţul exagerat cheltuit de fosta conducere a Primăriei", spune directorul.
Acesta susţine că, deşi pereţii iniţiali ai şcolii aveau peste 45 de centimetri, firmele care au lucrat la reabilitare au mai adăugat încă 20 de centimetri, şcoala ajungând să aibă ziduri de fortăreaţă.
Actualul primar, Dănuţ Oprea susţine că, în ciuda banilor mulţi cheltuiţi, instalaţia sanitară a fost de proastă calitate: "La 1 septembrie, când am dat în folosinţă şcoala, s-au stricat instalaţiile sanitare şi au inundat pereţii. Am fost nevoiţi să refacem tot, pereţi, lambriuri, instalaţii sanitare, dar şi instalaţia electrică, pentru că cea care fusese făcută înainte nu îndeplinea condiţiile pentru obţinerea autorizaţiei ISU", povesteşte actualul primar.
Acesta ne-a mai spus că, având în vedere faptul că, la căminul cultural, care are o suprafaţă dublă faţă de a şcolii şi reabilitarea cu tot cu dotări ajunge la 800.000 de lei, cele 4,7 milioane de lei i se par total nejustificat cheltuite.
De altfel, dacă vorbeşti cu oamenii din sat, au suficiente poveşti despre firmele care au câştigat licitaţii de câte 2 milioane de lei, dar nu aveau o betonieră, amestecau cimentul la lopată.
Deşi am încercat să luăm legătura cu fostul primar, Virgil Arghiri, pe numerele de telefon din baza de date pe care o avem la redacţie, acesta nu mai răspunde la niciunul dintre ele. Am încercat să obţinem şi de la Primăria Munteni numărul fostului primar, însă nu am reuşit acest lucru.

Terenuri de sport mai bune ca la oraş

Niciun liceu din Galaţi nu se poate lăuda cu terenuri de sport precum cele de la şcolile din Munteni. Netede ca-n palmă, fără nicio crăpătură în cimentul marcat proaspăt cu vopsea. "Unul dintre ele a fost făcut cu fonduri de la câţiva agenţi economici din comună, care au înţeles că este important ca fiii lor să aibă asemenea facilităţi. Pentru celelalte două, am obţinut fonduri de la primărie, care a răspuns prompt solicitărilor noastre", ne spune directorul Claudiu Ghiţă, profesor de matematică, dar care apreciază sportul în egală măsură cu disciplina pe care o predă.

În proiect, programul "Şcoală după şcoală"

La cele două şcoli din comuna Munteni (primară şi gimnazială) învaţă în jur de 240 de elevi. Lor li se adaugă 24 de cursanţi de la "Şansa a doua", la alfabetizare. "Avem în comună în jur de  400 de familii de romi care vin să înveţe, pentru că-şi deschid societăţi şi au nevoie să ştie să citească sau pentru că vor să dea examen pentru şofat. Ne dorim să deschidem şi "Şansa a doua" la gimnaziu, pentru că am observat că romii au mai multă motivaţie să înveţe la maturitate", spune directorul Claudiu Ghiţă.
Acesta susţine că instituţia sa a fost propusă pentru înfiinţarea programului "Şcoală după  şcoală", cu fonduri europene. "Am văzut ce va cuprinde programul, o oră este alocată pentru servirea mesei, o oră pentru activităţi sportive, iar celelalte două  sunt pentru efectuarea temelor la disciplinele importante", precizează Claudiu Ghiţă. 

Cei mai buni elevi, premiaţi cu o excursie

Directorul Şcolii din Munteni, Claudiu Ghiţă, susţine că are o colaborare bună cu primarul şi că anul acesta l-a convins să-i încurajeze pe elevii cei mai buni la învăţătură cu câte o excursie la mare, dar şi cu bani. E vorba de şase copii, care au reuşit să obţină în anul şcolar anterior medii generale de la 9,80 în sus. "Pe lângă excursia plătită de Primărie, unii dintre ei fiind în situaţia de a ieşi pentru prima oară din judeţ, elevii au primit 200 de lei pentru medii de 9,80, 250 de lei pentru media 9,94 şi 400 de lei pentru singurul elev cu media 10,00", ne pune în temă directorul şcolii. Acesta susţine că primarul i-a promis că va face o tradiţie anuală din premierea elevilor foarte buni cu câte o excursie la mare, pentru a-i stimula pe copii să înveţe.

Dotare cu calculatoare

Deşi recunoaşte că are la şcoală cam tot ce-i trebuie şi că, în ultima vreme, fondurile au venit cu ritmicitate, directorul de la Munteni îşi doreşte totuşi şi o sală cu 25 de calculatoare noi, întrucât cele existente sunt perimate şi puţine la număr. "Rămâne să vedem cum vom realiza acest lucru, cel mai probabil printr-un program cu finanţare europeană, pentru că am văzut la colegii mei din comune cu populaţie romă că au reuşit să acceseze astfel de fonduri", a mai adăugat Claudiu Ghiţă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un ochi râde, altul plânge la Munteni

Primarul din Munteni, Dănuț Oprea, are un proiect de suflet pentru vârstnicii din comună. În satul Țigănești, cu fonduri europene de 2,5 milioane de lei, atrase prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020, pe o suprafață de 7.000 de metri pătrați se ridică un centru de zi care ar putea fi la cheie în circa două luni.

Vineri, 13 mai, la data vizitei noastre în localitatea aflată la doar câțiva kilometri de municipiul Tecuci, lucrările erau în toi la această investiție, cu materiale de cea mai bună calitate. Imobilul, structurat pe mai multe încăperi generoase ca dimensiuni, cu diferite destinații de agrement pentru seniorii comunei. În plus, centrul de zi este prevăzut cu parcare, grădină, foișor cu grătar, fiind prevăzut cu panouri fotovoltaice în vederea asigurării apei calde. ”Aici erau bălării cât camionul și două clădiri în paragină pe care nu mai avea niciun rost să le reabilităm. Tot pe acest teren va fi și o sală de sport și vom face o un drum de acces cu o terasă pentru ca bătrânii să poată ajunge și la râu”, ne-a descris Dănuț Oprea etapele viitoare ale proiectului. Apa Bârladului este fix la doi pași de noul centru social de zi din Țigănești.

Prin contrast izbitor, conacul poetului Costache Conachi, din același sat component al comunei Munteni, a fost lăsat în paragină de Academia Română, proprietarul imobilului ridicat în secolul al XVIII-lea, cu o curte imensă de 70 de hectare. Așa cum arată în prezent, vandalizat periodic și practic în ruină, clădirea impozantă își va da, cel mai probabil, ”obștescul sfârșit” după un seism de magnitudine ridicată. Tristețea este cu atât mai mare cu cât apropiindu-te de incinta monumentului istoric, descoperi că din bălăriile imense se înalță ceea ce a mai rămas în picioare din ruinele arcului de triumf, un fel de poartă domnească, concepută în stil gotic. Dacă ar avea glas, conacul ar striga după ajutor, însă acesta întârzie să vină și, deja, credem că este prea târziu.
”Domnii de la Academia Română au fost aici, noi am făcut studii și măsurători, însă nu s-a întâmplat nimic ulterior. În plus, a existat, din câte cunosc, și o inițiativă a Consiliului Județean de a prelua imobilul spre reabilitare, dar nici aceasta nu a avut succes. Nefiind proprietari, nu putem face nimic”, ne-a relatat primarul din Munteni. Acesta își amintește cu nostalgie de vremurile când, foarte tânăr fiind, reușea să sară gardul incintei pentru a face o baie în piscina conacului, iar angajații combinatului siderurgic din Galați beneficiau de câte o săptămână de recuperare în zonă.

Șanse mari pentru extinderea rețelei de gaze

În centrul comunei Munteni, investițiile din ultimii ani dau un aspect mai mult decât civilizat și aerisit în zonă. ”Primăria a fost reabilitată în urmă cu opt ani, iar, apoi, cu fonduri de la Compania Națională de Investiții, am realizat Căminul Cultural. A fost o investiție de 700.000 de lei. În plus, parcul a fost modernizat în 2021 cu bani de la bugetul local. Anual, cheltuielile noastre sunt de circa 3,3 milioane lei, inclusiv partea de cofinanțare a investițiilor. Urmează să creăm un sens giratoriu pentru fluidizarea traficului aici, în centru, iar în proiect avem și un loc de joacă”, ne explică viziunea sa urbanistică asupra locului primarul Dănuț Oprea.

Într-o altă zonă a comunei, pe lângă sala de sport, finanțată în trecut cu fonduri europene, a fost amenajat un teren de sport cu gazon sintetic. Tot acolo, are loc modernizarea stadionului, finanțarea obținută prin AFIR pentru această investiție fiind de circa 170 de mii de euro, iar administrația comunală nu se oprește aici. ”Este un spațiu ideal și pentru două terenuri de tenis, pe care le avem deja în proiect”, mai spune edilul-șef din Munteni.

Comună mare, cu circa 7.600 de locuitori, Munteniul beneficiază deja de avantajele alimentării cu gaze. ”Rețeaua trebuie extinsă, pentru că avem cereri din partea consumatorilor. Gaze sunt doar în Munteni și în Frunzeasca, un alt sat component al comunei. Pentru Ungureni și Țigănești proiectul a fost depus în urmă cu trei ani, însă abia în prezent sunt șanse mari să prindem finanțarea. Este vorba de cinci milioane de euro”, a precizat același Dănuț Oprea, menționând că este vorba despre o rețea inteligentă de distribuție a gazelor.

Dispensar nou, stații de încărcare electrică și piste de biciclete

Primăria Munteni a depus pe PNRR un proiect ce prevede realizarea unor piste de biciclete cu o lungime de 3,2 kilometri. Valoarea investiției este estimată la 325.000 euro, suma maximă ce poate fi finanțată, iar la acestea se adaugă, conform primarului Dănuț Oprea, două stații de încărcare electrică ce ar urma să fie amplasate în comună.
Pe de altă parte, edilul-șef din Munteni ne-a prezentat noul dispensar din Ungureni, proiect derulat prin CNI, în valoare de 170.000 de euro, dotat cu panouri solare. ”Medicul de familie urmează să beneficieze de un nou contract de concesiune pentru a se muta cât mai curând”, a adăugat același Dănuț Oprea.

Asfaltarea vine după rețeaua de canalizare

Asfaltarea a rămas în urma canalizării la Munteni, așa cum este firesc. ”În ultimul mandat, am finalizat prin AFIR asfaltarea a cinci kilometri. În total, este vorba despre 1,4 milioane euro. Comuna are în jur de 60 de kilometri, iar pe DC 77 au avut loc asfaltări pe opt kilometri în trecut. Avantajul nostru este că am implementat trei proiecte de canalizare în satele Țigănești și Ungureni, finalizate cam 90 la sută. În Munteni suntem cam la 70 la sută. Prin AFIR am obținut fonduri și am desemnat câștigătorul unor noi lucrări, în valoare de 1,6 milioane euro. La modernizarea drumurilor trebuie să dovedim finalizarea lucrărilor de apă și canalizare și ne dorim ca prin <Anghel Saligny> să reabilităm alți cinci kilometri de drumuri”, a mai spus primarul Dănuț Oprea.
În ceea ce privește alimentarea cu apă curentă, există în plan un nou proiect pentru forarea altor două puțuri cu bazine tampon pentru depozitare. ”În perioada verii, mai sunt unele probleme și căutăm finanțare”, ne-a declarat primarul din Munteni. Acesta a menționat și faptul că în comună a fost implementat, prin Agenția Fondului de Mediu, un sistem inteligent de iluminat public, cu o valoare de 120.000 de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Canalizare cu fonduri europene la Munteni

Comuna Munteni are în prezent în implementare un proiect pe fonduri europene de înființare a sistemului de canalizare a apelor uzate în satul cu aceeași denumire. Valoarea acestuia depășește un milion de euro, mai exact 5,16 milioane de lei (exclusiv TVA) și beneficiază de finanțare obținută prin AFIR.

În mod concret, este vorba despre o rețea de canalizare proiectată cu o lungime de aproximativ 4,36 kilometri, ce va dispune și de o stație de epurare de 750 mc/zi, echipată în această etapă cu un modul de 250 mc/zi și patru stații de pompare ape uzate și conducte de refulare aferente acestora din urmă. În zonele unde este necesară traversarea drumurilor comunale DC 77 și DC 110 sau cursurilor de apă, se vor realiza subtraversări în tub de protecție din oțel, executate prin foraj orizontal dirijat.
În urma unei proceduri simplificate derulate prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP/SICAP), proiectarea și execuția acestei investiții a revenit unei asocieri de firme conduse de Consumcoop Galați Societate Cooperativă, în calitate de ofertant lider, alături de partenerii Moviland Met SRL, Expert Project Team SRL, Proconstrind SRL și subcontractantul bucureștean Torsen SRL.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Artista Andreea Bălan, dorită la Munteni

Pentru o prestație artistică live a Andreei Bălan, alături de band și de dansatoare, autoritățile locale ale comunei Munteni din județul Galați sunt dispuse să plătească 33.732 de lei fără TVA, adică peste 6.800 de euro. Achiziția publică prin cumpărare directă se afla în derulare, marți, 18 aprilie, în portalul achizițiilor publice. Ofertant este Roca Music&Events SRL, firmă care garantează o prestație artistică de 50 de minute, în suma totală fiind incluse toate costurile: onorariul, masa, transportul, cazarea și taxele artistei și ale staff-ului său.
Cel mai probabil concertul artistei Andreea Bălan ar urma să aibă loc la Ziua Comunei Munteni, sărbătorită pe 21 mai. Desigur, dacă achiziția se va finaliza cu succes.

viata-libera.ro