Jump to content

Canal Siret - Bărăgan (Adjud - Dridu)?


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Croaziera prin Baragan

» Constructia unui canal intre Focsani si Bucuresti inseamna ca am putea calatori cu vaporul prin Baragan, de la Adjud, Marasesti, Focsani sau Tecuci, la Dridu, la nord de Bucuresti, iar 500.000 ha ar fi irigate ieftin » Noul canal ar putea prelua alti 21.000.000 mc de apa din bazinul Siretului, pe langa cei 16.000.000 mc preluati de Acumularea Calimanesti, eliminand riscul unor viituri catastrofale, ca cea din iulie 2005.

Irigarea a 500.000 de hectare de culturi agricole din Baragan si sudul Moldovei si eliminarea riscului de producere a unor inundatii catastrofale in Lunca Siretului, cum au fost cele din vara lui 2005, sunt numai doua dintre avantajele oferite de finalizarea proiectului de amenajari hidrotehnice Canalul Magistral Siret - Baragan. Organizatia neguvernamentala Eco Gal din Galati a lansat mai multe apeluri catre Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor si Comisia de administratie publica si protectia mediului de la Camera Deputatilor, pentru reluarea finantarii lucrarilor la acest canal. Proiectul a fost aprobat in anul 1986 si prevedea construirea unui canal magistral de la Acumularea Calimanesti din Vrancea si strabatea, pe 190 km, judetele Vrancea, Galati, Buzau, Braila si Ialomita, terminalul fiind in zona localitatii Dridu, de la nord de Bucuresti. Lucrarile au inceput in 1987, in anii ce au urmat au fost construiti primii kilometri, dar in 1993 lucrarile au fost stopate de Guvernul Vacaroiu. Cu chiu, cu vai, in 2007 au mai fost alocate 10 milioane de lei, cu care a fost finalizat si pus in functiune un prim tronson de 5,7 km. In 2008, i-a fost alocat proiectului numai 1 milion de lei, pentru cheltuieli de conservare. Pentru finalizarea lucrarilor prevazute in etapa 1, pentru un tronson de 50 km in care strabate Lunca Siretului, in judetele Vrancea si pe o mica portiune judetul Galati, pana in judetul Braila, ar fi necesare 174 milioane euro. Urmatoarea etapa, ar insemna construirea a 80 km canal pe teritoriul judetului Braila. O suma la indemana, mai ales in conditiile in care pot fi accesate fonduri europene.

Avantaje

Presedintele Eco Gal Galati, Romeo Candea, ne-a declarat ca avantajele ar fi imense, in primul rand pentru ca ar fi eliminat riscul producerii unor noi inundatii catastrofale in Lunca Siretului, asa cum au fost cele din 2005. Daca Acumularea Calimanesti, de unde incepe canalul, are o capacitate de 51 de milioane mc, din care 16 milioane mc pentru preluarea viiturilor produse in bazinul Siretului, canalul ar putea prelua alti 21.000.000 mc de apa in cazul producerii unor viituri pe Siret. "Pentru judetul Galati, Canalul Siret-Baragan ar pune in siguranta circa 130 km de diguri existente pe malul stang al Siretului, dar si 130 km de diguri de pe malul drept, din judetele Vrancea si Braila, salvand de la inundatii 22 de localitati", spune Romeo Candea. Avand o latime de 59 m la suprafata apei, o adancime de 8 m si o latime de 35 m la baza, Canalul magistral Siret-Baragan este si o cale de navigatie importanta. S-ar putea face transport de marfuri si de calatori de la Focsani si Braila la nord de Bucuresti.

De altfel, canalul este prevazut la capitolul "Retele de cai navigabile interioare si porturi" din Planul de Amenajare a Teritoriului National elaborat de Ministerul Transporturilor, fiind mentionat la punctul 1.09: "Canalul magistral Siret-Baragan intre Adjud si Dridu". Alt argument al membrilor Eco-Gal Galati in sustinerea reluarii finantarii acestui proiect este eficienta economica a sistemului de irigatii, care ar permite irigarea a 500.000 ha din judetele Vrancea, Galati, Braila, Buzau, Ialomita si Ilfov. Daca in sistemul Covurlui diferenta de altitudine de 40 m ar determina un consum de 22.353 kW pentru producerea unui debit de 40 mc/s, in sistemul Siret-Baragan aceste costuri ar fi "zero", pentru ca sistemul ar fi alimentat gravitational. Conform presedintelui Eco-Gal Galati, Romeo Candea, costurile investitiei ar putea fi reduse daca in locul betonului ar fi utilizate materiale noi, cum ar fi geomembrana.

http://www.romanialibera.ro/a146439/cro ... ragan.html

Link to comment
Share on other sites

Constructia unui canal intre Focsani si Bucuresti inseamna ca am putea calatori cu vaporul prin Baragan, de la Adjud, Marasesti, Focsani sau Tecuci, la Dridu, la nord de Bucuresti, iar 500.000 ha ar fi irigate ieftin

Bai frate.. te doare capul de proiectele astora. Ei nu sunt in stare sa faca o nenorocita de autostrada si vor canal pe un sfert de tara..? Cred ca baietii stau prost cu bobina si ca au inteles gresit ideea de a face un proiect si de a-l propune la UE, pentru ca mai apoi aia sa te finanteze. Mai rau, nu au inteles o alta chestie: faptul ca cetatenii trebuie sa beneficieze de banii care vin (sau ar trebui sa vina) de la comunitate si ca ar trebui sa fie facilitate procedurile de acordare a sumelor de la UE omului simplu si abia apoi idiotului ajuns in administratie, caruia-i fata mintea peste noapte vreo idee de genul acesteia.

Link to comment
Share on other sites

Proiectul a fost aprobat in anul 1986 si prevedea construirea unui canal magistral de la Acumularea Calimanesti din Vrancea si strabatea, pe 190 km, judetele Vrancea, Galati, Buzau, Braila si Ialomita, terminalul fiind in zona localitatii Dridu, de la nord de Bucuresti. Lucrarile au inceput in 1987, in anii ce au urmat au fost construiti primii kilometri, dar in 1993 lucrarile au fost stopate de Guvernul Vacaroiu.

Încetul cu încetul, ajung la mintea lui Ceauşescu, că era şi ăsta un ambiţios... canal Bucureşti-Giurgiu, navigaţie pe râurile interioare :|

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Canalul Siret - Bărăgan costă cinci miliarde de euro

In ceea ce priveste un proiect national de irigatii, ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu, a explicat ca in prezent se executa un studiu de prefezabilitate. "Este nevoie de timp ca sa facem proiectul, sa avem bani pentru proiect. Va fi un proiect integrat. Nu putem sa reparam mereu ceea ce am reparat, sa dispara dupa ce reparam, sa nu fie eficient, sa fie energofag, sa fie cu pierderi mari de apa pe canale. Trebuie regandit complet si in functie de alertele care se dau, pe fondul incalzirii globale", a precizat oficialul. Sarbu nu a dat o valoare estimativa a proiectului, apreciind ca este greu de avansat. "Numai pe canalul Siret-Baragan, proiect din 2001-2002, era vorba despre cinci miliarde de euro. Nu stim daca anul acesta reusim sa avem macar proiectul. Trebuie sa facem acest proiect, sa-l analizam, sa stim exact ce discutam cu partenerii potentiali", a aratat ministrul. El a precizat ca proiectul este unul foarte amplu si ca proiectarea noului sistem de irigatii ar urma sa fie finalizata pana in luna martie a anului viitor, cand Guvernul si Parlamentul vor trebui sa si-l asume, pentru a putea sa fie finantata punerea sa in practica, probabil cu bani imprumutati de la Banca Mondiala.

http://www.romanialibera.ro/a159312/sar ... cetei.html

Link to comment
Share on other sites

El a precizat ca proiectul este unul foarte amplu si ca proiectarea noului sistem de irigatii ar urma sa fie finalizata pana in luna martie a anului viitor, cand Guvernul si Parlamentul vor trebui sa si-l asume, pentru a putea sa fie finantata punerea sa in practica, probabil cu bani imprumutati de la Banca Mondiala.

Aaa.. cu bani imprumutati de la Banca Mondiala.. Pai chiar ma gandeam care trepadus de pe meleagurile noastre urmeaza sa pape niste banuti mai mult decat frumosi, dar e clar ca tot vreun Bechtel sau Gabriel va intra pe fir.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Vrancea va primi bani pentru Canalul Siret – Baragan

Potrivit proiectului de buget al Ministerului Mediului si Padurilor, judetul Vrancea este propus a primi pentru obiectivul de investitii Canalul Magistral Siret – Baragan 8 milioane de lei. Anul trecut suma preconizata a fost de 583.000 de lei. Un astfel de obiectiv important a fost tratat cu nepasare in ultimii ani, desi agricultura vrincenilor sufera la capitolul irigatii. Canalul Siret - Baragan, inceput in anul 1986, are termen de finalizare decembrie 2015. Pina in 2008 banii alocati au fost in valoare de 15 milioane de lei. Fisa obiectivului arata ca in 2011 si 2012 se estimeaza a se aloca putin peste 8 milioane de lei, iar in anul 2013 suma de 10 milioane de lei.

http://www.ziaruldevrancea.ro/index.php?articol=40172

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Mega-canalul de irigaţii Siret-Bărăgan, pregătit pentru yahturi, nu pentru agricultură

Finalizarea lucrării, începută în 1985, ar costa un miliard de euro, dar s-ar amortiza rapid. Lucrarea hidrotehnică este proiectată pe o lungime de 198 km, traversând patru judeţe: Vrancea, Buzău, Brăila şi Ialomiţa.

Aţi auzit de canalul Siret-Bărăgan? Există! A fost început în perioada comunistă şi a fost continuat şi după revoluţie, chiar dar în ritm de melc. Teoretic, obiectivul ar putea fi gata în maxim cinci ani, cu 200 de milioane de euro anual, dar profiturile ar fi uriaşe: se estimează că numai creşterea producţie agricole prin irigarea zonei ar aduce 300 de milioane de euro în plus pe an. Alte avantaje: eliminarea inundaţiilor, turism, transport ieftin de mărfuri.

În ultimii ani, guvernele au alocat bani cu ţârâita în proiect. Totuşi, în 2007 a fost finalizat un segment de 5,7 km de canal care a costat 10 milioane lei. Totodată au fost începute lucrările pe alţi 37 din cei 44,3 km care, împreună cu primul segment, ar însemna finalizarea primului tronson de 50 km, în zona Vrancea-Galaţi-Brăila. Din păcate, criza şi-a arătat efectele. În 2009 a fost anunţat un buget cinci milioane lei, iar anul acesta lucrările au fost îngheţate.

Cât o bucată de autostradă

Potrivit lui Dumitru Fodoreanu directorul firmei Sibarex, societate care lucrează la ridicarea canalului, costul lucrărilor pentru realizarea integrală a canalului Siret-Bărăgan ar fi de circa un miliard de euro. O sumă echivalentă cu suma cheltuită de Guvern pe sectorul de autostradă dintre Gilău şi Turda (42 km), care a costat aproape 800 de milioane de euro.

Datele tehnice ale canalului

Lungimea: 198 km.

Traseu: între acumularea Călimăneşti de pe Siret (Vrancea) şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.

Lăţimea: 57 m la suprafaţa apei, 20 m la fund.

Adâncimea: 7 m.

Viteza apei: 1 m/s.

Irigaţii: 520-700.000 ha.

Stadiul lucrărilor: pe cca.4 kilometri canalul este realizat la cotele din proiect, inclusiv betonarea; pe alţi 15 km, canalul se află în diferite stadii de execuţie. Lucrările de baza sunt realizate în proporţie de 35 %. Podurile de şosea şi cale ferată sunt realizate în proporţie de 95 %.

Istoric

Prima propunere scrisă privind amenajarea traseului Siret-Ialomiţa pentru irigaţii datează din 1912 şi este cunoscută ca “Proiectul Davidescu”. Atunci a fost considerată o utopie. Ulterior, în anii ’70 s-a revenit asupra ideii, iar în 1986 au fost începute ample lucrări. Scopul acestui obiectiv era să asigure irigarea a 700.000 de hectare (5% din suprafaţa totală agricolă a României), termenul de punere ăn funcţiune stabilit fiind 1995.

Proiectul de oportunitate privind acest canal a fost refăcut în anul 2003 de Aquaproiect. Creşterile de producţie în cazul în care s-ar fi realizat canalul ar fi fost imense: de 320.000 tone de grâu, 513.00 tone de porumb, 60.000 tone floarea soarelui şi aproape 2 milioane de tone de furaje.

Valoarea acestui surplus era evaluată în 2003 la 120 de milioane de euro. Dacă ţinem cont că la nivel mondial valoarea cerealelor s-a dublat în ultimii ani ajungem la o valoare de 240 de milioane de euro. Producţia de cereale a ţări ar fi crescut cu un milion de tone anual, ceea ce înseamnă în între 6 şi 10 a sută din producţia anuală a ţării. „Orice investiţie care aduce anual o creştere a producţiei de aproape 10% este perfectă”, ne-a declarat Sorin Tănase, analist investiţii.

Potrivit aceloraşi studii de fezabilitate, amenajarea pentru irigaţii a spaţiului Siret – Bărăgan ar creea şi o importantă creştere a producţiei de furaje, triplând numărul de ovine, bovine, porcine.

În loc de recolte bogate, ciulini, praful şi pulberea stăpânesc aceste zone. În loc de o vegetaţie bogată în zona s-a dezvoltat chiar şi o tufă de ciulini de tip deşert denumită popular de ţărani „holera pământului”. Asta pentru că în această parte a ţării, 20 din ultimii 30 de ani au fost cu precipitaţii puţine care nu au permis dezvoltarea agriculturii. „Toată agricultura în zona este la pământ. În judeţe ca Brăila, Ialomiţa sau Călăraşi deşertificarea terenurilor agricole este un fenomen des întâlnit", ne-a declarat Aura Ţârlea, inginer agricol la o societate de profil din oraşul Ianca, judeţul Brăila.

Exproprierile, încâlcite

„Dacă ar exista banii, cred că în cinci ani s-ar putea face lucrarea”, ne-a declarat Dumitru Fodureanu. Conform studiilor de specialitate, numai din producţia de cereale, investiţia ar fi recuperată în şapte ani prin creşterea recoltei.

Un alt exemplu de lipsa de interes în acest proiect este faptul că lucrarea hidrotehnică nu are traseul asigurat când se face trecerea dintr-un judeţ în altul. S-au efectuat expropierile în judeţul Vrancea, dar în Buzău, Brăila şi Ialomiţa nu s-au realizat. „Da, este o problemă foarte mare, pentru că e posibil să apară speculatorii”, ne-a mai declarat Dumitru Fodoreanu.

Plimbări cu yahtul

Autorităţile nu sunt încă hotărâte care va fi menirea lucrării de infrastructură. Va fi canal hidrotehnic împotriva inundaţiilor, canal pentru irigaţii sau loc de plimbare pentru yahturi? „Acest proiect se află la Ministerului Mediului şi Pădurilor şi nu la ministerul nostru”, ne-a confirmat Carla Busuioc, şef serviciu relaţii cu presa la Miniserul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Nici lucrare hidrotehnică nu va avea norocul să fie pentru că nu va prelua debitul viiturilor. „Canalul Magistral Siret - Băragan nu a fost proiectat pentru apărarea împotriva inundaţiilor. Astfel, conform regulamentului de exploatare, când în acumularea Călimăneşti, amplasată pe râul Siret, debitul defluent este mai mare de 300 m3/s, priza va fi închisă şi nu se va permite accesul apei în canal”, ne-a declarat şi Altan Abdulamit, director în Ministerul Mediului. “Canalul Magistral Siret – Bărăgan a fost proiectat pentru a asigura irigarea unor importante suprafeţe agricole”, ne-a mai precizat aceeaşi sursă.

O altă întrebuinţare oferită canalului, în afara agriculturii, este folosirea sa ca şi cale de navigaţie. Ar permite transportul de mărfuri şi de călători, de la Focşani şi Brăila până la nord de Bucureşti. „Obiectivul Canalul Siret – Bărăgan - este cuprins în Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea I – Reţele de transport – Anexa Nr. 5 „C. Reţeaua de căi navigabile interioare şi porturi”, ni s-a comunicat şi de la Departamentul de Comunicare al Ministerului Transporturilor

Inundaţiile: economii de 400 de milioane de euro

Canal ar putea prelua 21.000.000 metri cubi de apă din bazinul Siretului, pe langa cei 16.000.000 metri cubi preluaţi de Acumularea Călimăneşti, cel mai important baraj de pe râu, eliminand riscul unor viituri catastrofale, ca cea din iulie 2005 sau din acest an. „Canalul Siret-Baragan ar pune în siguranta circa 130 km de diguri existente pe malul stang al Siretului, dar si 130 km de diguri de pe malul drept, din judeţele Vrancea şi Brăila, salvând de la inundaţii 22 de localităţi", ne-a mai explicat Romeo Cândea.

Doar în acest an inundaţiile au produs pagube de peste 400 de milioane de euro, din această sumă, aproape jumătate au fost produse în zona Siretului.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Mega_proiect-_Canalul_Siret-Baragan-utopia_care_salveaza_Romania_0_330567008.html

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Canalul Siret-Baragan, investitie inutila?

Lucrarile la Canalul Siret-Baragan ar putea fi reluate in acest an printr-un parteneriat public-privat, cel putin asa a anuntat ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara * Investia la acest canal ar putea deveni inutilizabila, reiese in urma unei investigatii a reporterilor nostri * Proiectarea canalului s-a facut in anii ’70 in conditiile economiei centralizate

De 20 de ani, Canalul Siret-Baragan este in paragina. Recent, ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, a anuntat ca vrea sa fie continuata constructia canalului printr-un parteneriat public-privat. Este un lucru obisnuit de acum ca autoritatile sa isi aduca aminte de importanta acestui canal la inundatii, in anii de seceta, cind hectare intregi de culturi agricole sint distruse sau in campanii electorale. Asa se intimpla de 20 de ani, dar in spatele promisiunilor nu au fost niciodata banii pentru a finaliza aceasta lucrare de importanta nationala. Cu fiecare an care a trecut, canalul s-a degradat, fiind tinta furturilor de beton sau de fier vechi. „Am incercat sa protejam lucrarea, dar am gasit plasa de sirma taiata. Saracia isi spune cuvintul, oameni de aici din Marasesti duc plasa taiata la fier vechi, cantitatile sint mici, dar ne strica noua lucrarea”, ne-a spus Ionel Cepoi, seful punctului de lucru la Canalul Siret Baragan din zona Marasesti.

Dupa 1990, sumele alocate pentru continuarea lucrarilor la canal aproape ca au disparut. In ultimii ani, banii investiti abia au ajuns pentru conservarea lui. ”De 25 de ani lucrez la acest Canal Siret-Baragan, dar la ritmul in care se lucreaza nu cred ca va fi finalizat. Din ’89 incoace s-au dat bani cite putin, anul trecut 8 milioane de lei, anul acesta 2,7 milioane, deci la jumatate”, ne-a mai declarat Ionel Cepoi. Si, ca o confirmare a ceea ce se face de 20 de ani, fondurile din acest an ajung doar pina la sfirsitul acestei luni, fiind continuata lucrarea pe o portiune ingusta din zona Marasesti. Asa se face ca din cei 50 de kilometri cit ar trebui realizati in Vrancea, in 20 de ani s-au receptionat doar 5,7 kilometri, adica nici un sfert. Oamenii din zona au imbatrinit tot asteptind sa isi vada culturile irigate pe timp de seceta din Siret. “De cind a murit Ceausescu asteptam, daca mai traia el, poate il facea. Vara cind este seceta ai apa, daca nu, se pierde toata munca”, spune si batrina Neculina Enoiu din Marasesti.

Prea tirziu pentru a mai fi rentabil

Inca din 1912 se dorea un canal de irigatii pentru zona Baraganului. Abia in 1971 a inceput proiectarea propriu -zisa a unui astfel de canal care sa asigure irigatiile pentru judetele Vrancea, Galati, Braila si principalul bazin cerealier al tarii, Baraganul. In cifre, ambitiosul proiect a fost calculat sa poata asigura apa pentru culturile de pe o suprafata de 700.000 de hectare, din care 518.000 de hectare putind fi irigate pe timp de seceta. Numai ca aceasta analiza are la baza date din ani ’80, in contextul economiei centralizate, cind terenurile arabile erau compacte, iar sistemele de irigatii inca mai functionau.

Acum, terenurile sint farimitate, iar sistemele de irigatii nu mai exista. „Ar fi trebuit continuat acest canal din 1990, acum este cam tirziu. Este un lucru bun, dar efortul financiar este major. Daca nu se face o comasare a terenurilor arabile, degeaba mai faci canalul Siret-Baragan”, a declarat Ionel Partene, directorul Agentiei Nationale pentru Imbunatatiri Funciare Vrancea. Conform calculelor facute de constructorul Canalului Siret-Baragan, Sibarex SA, costurile pentru a pune la punct sistemul de irigatii depasesc 500 de milioane de euro. Sint chiar mai multi bani decit pentru finalizarea celor 50 de kilometri de canal din zona Vrancea, care inseamna doar 230 de milioane de euro.

Canalul a fost conceput sa asigure si apa industriei si a consumatorilor casnici. Unul dintre beneficiari ar fi fost chiar Fabrica Chimica Marasesti, din care acum nu au mai ramas nici cladirile. Asadar, cele doua componenente pentru care a fost proiectat canalul, respectiv industria si sistemul de irigatii, nu mai exista.

Cit despre capacitatea canalului de a permite navigabilitatea, nici nu mai poate fi vorba. „Dupa 2010 spre 2020 trebuia sa devina navigabil in intregime, prin lege este si acum declarat navigabil, dar in Vrancea nu sint finalizati nici macar cei 50 de kilometri de canal, asa ca nu putem vorbi de acest lucru”, spune Dumitru Fodoreanu, directorul Sibarex, societatea care se ocupa de constructia canalului Siret-Baragan. Pentru ca investitia in Canalul Siret-Baragan sa fie utila si rentabila in contextul economic si social din prezent, intregul proiect trebuie regindit.

Fisa tehnico-economica a Canalului Siret – Baragan

Lungime: intre lacul Calimanesti pe Siret (judetil Vrancea) si lacul Dridu pe Ialomita (judetul Prahova) 198 km

Sectiune: trapezoidala

baza mica – 20 m (fundul)

baza mare – 57 m

inaltime coloana apa: 7 m

Debit: la priza Calimanesti 200 mc/s, la varsarea in lacul Dridu 50 mc/s. Viteza de curgere a apei – 1 mc/s.

Utilitati: Irigatii – in Baraganul de nord si central: 518.000 ha in anii secetosi, 700.000 ha in anii medii. Alte folosinte industriale: - 5 mc/s.

ziaruldevrancea.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Siret - Bărăgan, canalul mai scump decât autostrada Bechtel, în atenţia chinezilor

Firme din China sunt interesate să investească în construcţia canalului magistral de irigaţii Siret-Bărăgan.

Reprezentaţii Ministerului Agriculturii au discutat recent cu investitori chinezi despre realizarea canalului Siret-Bărăgan, partea chineză dorind să ştie cum îşi poate recupera banii, în cazul în care ar decide să investească în acest obiectiv. "Săptămâna trecută am avut o întâlnire cu o delegaţie chineză care are un apetit pentru astfel de investiţii. Cel mai importat lucru pe care l-a cerut partea chineză a fost modul de amortizare a investiţiilor. În acest obiectiv al canalului Siret-Bărăgan sunt implicate trei ministere, respectiv Ministerul Transporturilor, Ministerul Mediului şi Ministerul Agriculturii", a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Daniel Botănoiu, citat de Agerpres.

Valoarea totală a investiţiilor statului român, prin Administraţia Naţională "Apele Române", pentru cei 50 km de canal executaţi în 20 de ani, dintre care doar 5,7 km de canal sunt "funcţionali", a fost de circa 132,8 milioane de euro. Astfel, la un calcul simplu reiese că fiecare kilometru "funcţional" din canalul Siret - Bărăgan a costat statul român 22,8 milioane euro, adică mai mult decât pentru fiecare km din autostrada Transilvania, construită de Bechtel, unde costurile au fost de 20 de milioane de euro pe km.

Pe lista cu proiectele PPP a Guvernului Boc

Canalul Siret-Bărăgan a fost inclus anul trecut de Guvernul Boc pe lista proiectelor ce urmau să fie realizate în parteneriat public-privat (PPP). "Pentru agricultură este prioritară realizarea canalului magistral Siret - Bărăgan, pentru a rezolva problema irigaţiilor şi a dependenţei de condiţiile meteorologice. Valoarea investiţiei a fost stabilită la 744,5 milioane lei la sfârşitul anului 2009. La momentul actual, studiul de prefezabilitate şi documentaţia de atribuire a contractului de PPP pentru realizarea investiţiei vor servi la identificarea potenţialilor parteneri", se arăta în documentul aprobat de Guvernul Emil Boc în aprilie 2011.

Conform Raportului de activitate al Ministerului Mediului pe 2011, termenul de punere în funcţiune a canalului Siret - Bărăgan este 2015, iar investiţia pentru finalizarea lucrării, în preţuri la nivelul anului 2011, ar fi de 2,59 miliarde euro.

În ce stadiu se află lucrările la canalul Siret-Bărăgan. "Anul trecut s-a lucrat doar o lună"

"În 2011 la canalul Siret-Bărăgan s-a lucrat practic doar o lună, din câte ştiu. Au fost bugetaţi bani foarte puţini, circa 3 milioane de lei. În prezent cineva stă acolo tot timpul, păzeşte utilajele, s-a mutat cu familia acolo", ne-au declarat reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Vrancea, din cadrul Administraţiei Naţionale "Apele Române". SGA Vrancea are în administrare proiectul canalului Siret-Bărăgan.

Pe site-ul SGA Vrancea se arată că, în cadrul proiectului Canal de irigaţii Siret-Bărăgan, pe Tronson I, la km 0,00 - 5,700 - aflat în administrarea S.G.A. Vrancea există următoarele lucrări pe traseu:

- "Nod hidrotehnic Zăbrăuţi amplasat la km 3 + 925 are rol de regularizare a pârâului Zăbrăuţi pe o lungime de 2,0 km şi subtraversarea de către acesta a canalului"

- "Supratraversarea Modruzeni de la km 5 + 700 are rol şi de golire a canalului printr-un canal de golire cu descărcare în râul Siret".

Lucrări "încremenite" de aproape 20 de ani

"Proiectul Siret - Bărăgan este un proiect neterminat care urmăreşte săparea unui canal de irigaţii de la barajul Călimăneşti până la Dridu, la nord de Bucureşti. Lucrările au început în 1987 şi s-au oprit în 1993, fiind construiţi doar 50 km din 190 de km. În plus, doar 5,7 km sunt funcţionali", se arată în Raportul "Studiu privind inundaţiile, schemă directoare şi plan de investiţii pentru Siretul inferior - Partea II", elaborat pentru Ministerul Mediului în 2009.

Cine s-a arătat interesat de canalul Siret-Bărăgan

Ministerul Agriculturii a mai primit oferte şi în anii trecuţi pentru realizarea acestui obiectiv din partea unor investitori din China, dar şi din Spania, Germania şi Canada. "De asemenea, şi-a mai arătat interesul o firmă din Spania, Mondragon - în acest sens unul dintre proprietarii firmei a cules date de la Ministerul Agriculturii, iar prin intermediul firmelor de consultanţă s-au arătat interesate companii din Germania, Anglia sau Canada", au precizat anul trecut oficiali din Ministerul Agriculturii, citaţi de zf.ro.

Investiţie estimată de 2,59 miliarde euro. Care sunt avantajele. Cu vaporaşul de la Călimăneşti-Vrancea până aproape de Bucureşti

După ce canalul va fi finalizat, constructorul susţine că peste 700.000 de hectare de teren vor putea fi irigate, iar asta va însemna pentru România o producţie mai mare de legume, cereale şi fructe.

În zonă se vor putea obţine peste 300.000 de tone de grâu, 500.000 de tone de porumb şi peste 100.000 de tone de fructe şi struguri, potrivit Ştirile ProTV.

Cu yahtul pe canal. "Porturi noi" la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu

În plus, canalul ar putea fi utilizat şi în scop de agrement. Adâncimea sa proiectată este de 8 metri, iar lăţimea de 20 de metri, ceea ce arată că este complet navigabil, spun constructorii. După ce va fi finalizată lucrarea, constructorii ne asigură că vom putea merge cu vaporaşul de la Călimăneşti-Vrancea până aproape de Bucureşti.

De altfel, canalul magistral Siret-Bărăgan, mai exact porţiunea dintre Adjud şi Dridu, figurează pe lista căilor navigabile interioare la care au fost prevăzute lucrări de amenajare, potrivit unei anexe a Legii privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului National aprobată de Guvern în 2008. În aceeaşi lege se prevedea şi execuţia unor porturi noi pe canalul Siret Bărăgan, mai exact la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu.

Pentru finalizarea proiectului ar fi nevoie de două miliarde de euro, bani pe care investitorul şi-i va recupera mai greu, consideră constructorul.

"Cei care ar face aceste producţii (agricole), aceia ar obţine profitul, nu cel care construieşte canalul", explică Dumitru Fodoreanu, director al Sibarex SA din Focşani, firma implicată în executarea lucrărilor la canalul Siret-Bărăgan.

Cine este constructorul. "Denumirea de SIBAREX provine de la principala activitate a societăţii noastre: construirea canalului de irigaţii SIret BARagan Exterior"

Sibarex SA din Focşani este firma care a executat lucrările la canalul Siret-Bărăgan, doar 5,7 km fiind funcţionali.

Sumele alocate acestei invesţii au scăzut dramatic spre anii `94 - `95 şi de atunci sunt alocaţi bani doar pentru întreţinerea lucrărilor executate", se plânge Dumitru Fodoreanu, director al firmei Sibarex.

După cum reiese chiar din informaţiile de pe site-ul firmei din Focşani, de fapt, firma Sibarex a fost creată special pentru construirea canalului Siret-Bărăgan. "Denumirea de SIBAREX provine de la principala activitate a societăţii noastre: construirea canalului de irigaţii SIret BARagan Exterior", se precizează pe site-ul firmei.

"Societatea s-a desprins la 01.09.1987 din Trustul de Lucrări Hidrotehnice Speciale Bucuresti, Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Speciale Iaşi. A funcţionat cu titulatura de Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Speciale Focşani. A avut personalitate juridică limitată, fiind subordonată T.A.G.L.H.S. Bucureşti, până în martie 1991 cand se transforma in societatea comerciala S.C. SIBAREX S.A. Focsani, societate independenta, cu capital mixt, buget propriu si personalitate juridică.

Din anul 1997 acţionarul majoritar devine S.I.F. Transilvania cu sediul în Braşov. La data de 19.03.2003 acţiunile statului, circa 38% trec în proprietate privată, ca urmare a vânzării acestora de către APAPS Constanţa către S.C. Vega 93 SRL Galaţi.

În prezent statul, respectiv AVAS Bucuresti, deţine 4,91% din acţiuni, reprezentând terenuri pentru care s-au obţinut titluri de proprietate şi înscrierea majorării de capital după data vinderii pachetului de acţiuni deţinut anterior", se precizează pe site-ul firmei.

Ministerul Mediului: "... consecinţele potenţiale ar putea fi inundarea zonelor care în mod natural nu sunt inundabile!"

Deşi reprezentanţi ai autorităţilor au susţinut că unul dintre avantajele canalului ar fi impiedicarea inundaţiilor în zonă, într-un raport din 2009 realizat pentru Ministerul Mediului se arată însă că influenţa canalului asupra zonelor de inundaţii ar fi "mai degrabă scăzută". Redăm câteva pasaje din raport:

- "Capacitatea de debit maximă a canalului ar fi de 380 de metri cubi pe secundă, în timp ce Siretul are o valoare de vârf, la Călimăneşti, de circa 2.000 de metri cubi pe secundă pentru inundaţii cu o perioadă de revenire de 10 ani şi 3.300 de metri cubi pe secundă pentru inundaţii cu perioadă de revenire de 100 de ani. În consecinţă, chiar dacă ar fi pusă la dispoziţie întreaga capacitate a canalului, acesta ar avea o influenţă mai degrabă scăzută şi locală asupra zonelor de inundaţii de-a lungul Siretului inferior"

- "De asemenea, un canal de irigaţii nu este de obicei proiectat pentru condiţii de debit de inundaţii, astfel încât introducerea unei părţi a apei inundaţiilor în canal poate genera viteze mari, conducând astfel la eroziunea malurilor şi variaţii rapide ale adâncinii apei, cu posibile ruperi ale digurilor. Astfel, consecinţele potenţiale ar putea fi inundarea zonelor care în mod natural nu sunt inundabile!"

- "Prin urmare, din cauza unui impact hidraulic potenţial scăzut şi local şi a costului considerabil al infrastructurii care are cu totul alt scop decât atenuarea inundaţiilor, proiectul canalului Siret -Bărăgan nu a fost inclus în prezenta schemă directoare", se mai arată în Raportul "Studiu privind inundaţiile, schemă directoare şi plan de investiţii pentru Siretul inferior - Partea II", elaborat pentru Ministerul Mediului în 2009.

gandul.info

Structura actionariatului (31.12.2011)

Actionar - Actiuni - Procent

S.I.F. TRANSILVANIA - 1.215.711 - 52,8534%

VEGA 93 SRL GALATI - 915.430 - 39,7986%

alti actionari - 95.234 - 4,1403%

A.V.A.S. - 73.783 - 3,2077%

bvb.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Canalul Siret-Bărăgan, început de Ceauşescu, dezgropat de guvernanţi

În Legea Bugetului de Stat pe acest an, trei ministere au primit aproximativ 11 milioane de euro pentru a continua lucrările la Canalul Siret-Bărăgan. Astfel, sute de mii de hetare de teren din Bărăgan ar putea fi irigate.

Lucrările la Canalul Siret-Bărăgan se vor relua în acest an, după ce Executivul a prins în bugetul Ministerului Agriculturii aproximativ 11 milioane de euro (50 de milioane de lei) pentru continuarea acestui obiectiv aproape abandonat în ultimii ani. Canalul ar trebui să aibă o lungime totală de 190 de kilometri şi să traverseze trei judeţe: Vrancea, Buzău şi Ialomiţa.
Traseul canalului este Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu. Canalul parcurge traseul între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.
Abandonat de 26 de ani
Începute în urmă cu 26 de ani, lucrările au mers bine până la Revoluţie, când s-au realizat şi primii kilometri de infrastructură, din cele două tronsoane. Astfel, primul tronson este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri, din care s-au început lucrări pe 11 kilometri, 5,7 kilometri fiind deja funcţionali. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu.
Totalul investiţiei pentru primul tronson se ridică la 475 de milioane de euro, din care s-au executat până în prezent lucrări în valoare de 130 de milioane de euro.
„Până prin 1994 am stat bine cu banii, dar sumele alocate acestei investiţii au început apoi să scadă. Practic, am ajuns în ultima perioadă să primim bani doar pentru întreţinerea şi conservarea a ceea ce am făcut până acum“, a explicat inginerul Dumitru Fodoreanu, directorul firmei Sibarex din Focşani, care se ocupă de construcţia canalului pe zona Vrancea. Anul trecut, din bugetul de stat s-au alocat 800.000 de lei (181.900 de euro), bani doar pentru întreţinerea lucrărilor.
Totodată, în zona Vrancea s-au realizat investiţii colaterale în cadrul proiectului de construire a Canalului Siret-Bărăgan, respectiv drumuri şi poduri în valoare de 332.000 de euro, fiind necesare încă 350.000 de euro pentru finanţarea investiţiilor colaterale.
Trei ministere implicate
Potrivit constructorului, trei autorităţi se ocupă direct de Canalul Siret-Bărăgan, respectiv Ministerele Transporturilor, Mediului şi Agriculturii, iar Administraţia Naţională „Apele Române“ are sarcina de a duce la îndeplinire realizarea acestui canal.
orig.jpgSecretarul de stat în Ministerul Agricultulturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, susţine că proiectul Canal Siret-Bărăgan are două componente: una de mediu şi cealaltă care ţine de irigaţii. Practic, fondurile pentru continuarea construcţiei sunt asigurate prin Ministerul Mediului, în timp ce Ministerul Agriculturii are sarcina de a rezolva problema sistemelor de irigaţii.
„Avem şi noi bani prinşi în acest an pentru realizarea studiilor de fezabilitate, lucrări de care se va ocupa Agenţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare. Practic, rolul nostru este să asigurăm utilitatea acestuin canal pentru agricultură“, a declarat Dumitru Daniel Botănoiu.
Dacă pentru primul tronson ar mai fi necesari în jur de 350 de milioane de euro, pentru finalizarea investiţiei, lucrurile par mult mai complicate în ceea ce priveşte demararea lucrărilor pentru cel de-al doilea tronson, pe segmentul Râmnicu Sărat – Buzău – Urziceni - Dridu.
Investiţia pe acest tronson este cifrată la 2,250 miliarde de euro, iar până în prezent statul nu a alocat niciun leu.
O soluţie: parteneriatul public-privat

Executivul consideră că singura variantă plauzibilă pentru continuarea canalului este legată de realizarea unui parteneriat public-privat. În vara anului trecut, două grupuri de investitori, unul de chinezi şi altul de americani, au venit în ţara noastră şi s-au interesat de investiţie, cu intenţii serioase. Investitorii vor să afle cum pot să-şi amortizeze investiţiile pe care le fac.
„Investitorii americani doresc să acorde un grant pentru realizarea unui studiu de fezabilitate în complex, adică pentru realizarea de lucrări de canal, potenţialul agricol al zonei pentru continuarea lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan şi al amenajărilor de irigaţii necesare creşterii producţiei agricole în zonă“, precizează Vasile Pintilie, directorul general al Administraţiei Naţionale „Apele Române“.
Avantaje în agricultură şi turism
Fermierii din Vrancea aşteaptă cu interes reluarea lucrărilor, dar mai ales finalizarea acestora. „Am putea iriga într-o variantă modernă. Acest canal permite transportul apei gratuit, gravitaţional. Canalul secundar ar putea duce apa pe terenurile agricultorilor, cu hidrocentrale care produc energia electrică necesară pompării apei până la plantă“, explică Constantin Bazon, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice Vrancea.
Potrivit datelor de la Ministerul Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.
Canalul poate fi exploatat şi turistic. Autorităţile intenţionează amenajarea a cinci porturi: la Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi la Dridu, astfel încât să se poată merge cu vaporaşul de la Focşani şi până aproape de Bucureşti.

Megaproiectul comunist ce va face Capitala port la Dunăre

Tot în 2013 vor trebui să reînceapă şi lucrările la Canalul Dunăre-Bucureşti, proiectul care ar costa 1,8 miliarde de euro va transforma Capitala în port. Canalul Dunăre-Bucureşti, cu o lungime de 73 de kilometri, a fost început în 1984, însă după Revoluţie a fost abandonat.
Potrivit oficialilor Administraţiei Naţională a Canalelor Navigabile, construcţia ar putea fi reluată cu fonduri europene. Portul ar trebui să fie în localitatea ilfoveană Dărăşti şi era aproape gata în 1989.
Proiectul este dorit şi de autorităţile locale de la Bucureşti. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, este de părere că realizarea canalului poate face din oraş a cincea capitală dunăreană. Edilul a purtat discuţii, în toamna anului trecut, privind finanţarea investiţiei din fonduri europene cu Johannes Hahn, comisarul Uniunii Europene pentru Politica Regională.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Cum a ajuns prosperitatea noastră la canal

  • România pierde anual producții agricole de 120 de milioane de euro și înregistrează periodic, în urma inundațiilor, pagube de alte zeci de milioane pentru că autoritățile nu sunt în stare să continue una dintre cele mai mari investiții începute de comuniști: Canalul Siret-Bărăgan

În câmpurile din Bărăgan sătenii au ieșit ca în fiecare vară la prășit porumbul. Din când în când, poți vedea pe unul dintre ei cum se oprește din „mușuroit” pământul, cum lasă sapa din mână,  priveşte la norii de pe cer, își face o cruce mare și se roagă: „Ad-o, Doamne!”. „Ad-o, Doamne!” e închinăciunea de sute de ani a oamenilor locului. Căci fără ploaie munca lor de un an a fost de pomană și fără ea urmează încă un an de foame.

Ceaușescu se săturase să stea la mila cerului. Conducea o țară cu potențial agricol uriaș și nu era mulțumit de sistemul de irigații național. Așa că specialiștii de atunci au gândit o investiție ce părea la prima vedere o nebunie: un canal care să aducă apa Siretului din Moldova până la marginea Capitalei. Un „râu artificial” de 190 de kilometri, care să traverseze patru județe și care să devină sursă de apă pentru terenurile agricole din Bărăganul secetos. Cum pe atunci de la decizie la faptă drumul era mult mai scurt, după doar doi ani de la aprobarea proiectului au început și primele excavări.

Cum a secat drumul Siretului

Șantierul a fost deschis la limita județelor Vrancea şi Galați, aproape de Mărășești. Kilometrul zero a ceea ce trebuia să devină una dintre cele mai mare investiții agricole ale țării fusese stabilit în lacul de acumulare Călimănești.  Au fost aduși muncitori din toată țara, li s-au construit barăci, săli de mese, magazii, așa că, în scurt timp, locul a devenit un mic orășel care nu dormea niciodată. „Ajunsesem la 2.000 de muncitori, era un ritm infernal. Practic era o muncă nonstop, dar se vedea că în urma noastră rămânea lucrarea. Erau bani și nu puteam executa la nivelul banilor care erau alocați. Chiar și duminica lucram”, își amintește cu nostalgie unul dintre lucrătorii de pe șantier. În mai puțin de trei ani se ajunsese la performanța de a se termina o treime din primul tronson de 50 de kilometri. Un ritm care ar fi terminat lucrarea în mai puțin de zece ani.

Dar a venit 1990 și totul s-a năruit. Șantierul a mai continuat o perioadă, mai mult din inerție. Numărul muncitorilor s-a înjumătățit o dată și încă o dată. În 1994, mai erau pe șantier 500 de oameni care mai mult șomau decât lucrau, din lipsă de fonduri. Atunci a fost anul în care s-a decis oprirea lucrărilor.

Iar mai apoi a urmat jaful. Ce au ridicat unii în câțiva ani, au dărâmat alții. Astăzi, locul este năpădit de buruieni, stâlpii de electricitate au fost tăiați la fier vechi, țevi de zeci de kilometri au fost smulse din pământ, instalații întregi au fost încărcate pe vapoare pentru a fi topite în străinătate. Au dispărut de acolo hidrofoarele, niște echipamente atât de mari care ar fi putut fi mutate de colo-colo doar cu trailere cu gabarite depășite care nu ar fi avut cum să treacă neobservate fără complicitatea autorităților.

Ba chiar autoritățile au pus umărul la distrugere. De pildă, sistemul de acumulări Dridu-Motriștea, care urma să fie conectat la viitorul canal, o investiție de peste o sută de milioane de dolari, fusese dotat în anii 90 cu pompe de irigații de ultimă generație. Acum cinci ani însă, cineva de la Apele Române a decis că acele pompe sunt depășite. Le-au casat și le-au vândut la un preț de trei ori mai mic decât atunci când au fost cumpărate. 

Un proiect care ne-ar fi scos din foame pe termen lung

Canalul Siret-Bărăgan ar putea să scoată din foame o țară întreagă. Se estimează că 700.000 de hectare de teren agricol ar putea să fie irigate de-a lungul canalului. Costurile pentru o „udătură” ar fi  minime, pentru că apa ar fi adusă pe câmpuri în cea mai mare parte prin forța gravitației, fără a mai fi necesare pompe care să consume cantități uriașe de energie electrică și, implicit, bani din buzunarul agricultorilor. Iar lucrul ăsta ar veni ca o gură de oxigen pentru fermieri, cu atât mai mult, cu cât în Uniunea Europeană se interzice subvenționarea energiei electrice pentru irigații. Se estimează că noul canal ar produce an de an un excedent de producție agricolă evaluată la 120 de milioane de euro, pentru că unele câmpuri ar scoate o producție dublă. Cifrele astea se știu foarte bine acolo unde trebuie să fie știute și prin birourile celor care decid există tone de hârtii în care se vorbește despre faptul că investiția e capitală. „Deoarece în ultimii ani s-a înregistrat deficit de precipitații, este necesară continuarea lucrărilor și finalizarea acestui obiectiv de investiții în vederea asigurării unor producții agricole stabile și sigure”, se arată, de pildă, într-o notă de la Administrația Națională Apele Române.

Dar lipsa de acțiune este o crimă la propriu. Căci în Lunca Siretului se moare din cauza inundațiilor, iar canalul ar fi ferit de viituri zeci de mii de oameni care trăiesc în localitățile de pe ambele maluri ale celui mai mare râu din România. Un raport al Administrației Bazinale de Apă Siret arată că în perioada 2005-2012 nu a existat an în care să nu fi fost afectate de inundații cel puțin 50 de localități. Vârful a fost atins în 2005, cu peste 300 de localități afectate, 12.000 de case și anexe gospodărești avariate și mii de familii rămase pe drumuri.

Autoritățile se îneacă la mal în hârtii și tot felul de strategii

În ultimii 20 de ani, ca să nu pară că au abandonat definitiv proiectul, autoritățile doar au mimat interesul pentru canal și au  alocat bani de investiții cu țârâita, în jur de 120 de milioane de euro, bani care au mărit canalul doar cu şase kilometri.

Ultimele fonduri s-au dat acum patru ani și de atunci cei responsabili se tot încurcă în hârtii, strategii și studii. De pildă, în 2014 s-a făcut un proiect de lege prin care ar fi trebuit să ia ființă o entitate a statului care să coordoneze proiectul: Administrația Canalului Siret-Bărăgan, o instituție care pe hârtie avea atribuții complicate: „elaborarea documentațiilor tehnico-economice pentru proiectarea și execuția obiectivului”. După doi ani ne-am întors de unde am pornit. După ce a trecut de votul Senatului și după luni întregi de dezbateri la Camera Deputaților, proiectul s-a înfundat la Palatul Victoria. Căci Guvernul Cioloș a decis că nu e bine. Nu susține proiectul pe motiv că îi lipsesc: „sustenabilitatea financiară a înființării și ulterior funcționării” și „existența unui studiu de prefezabilitate care să includă o fundamentare a soluției de finanțare face imposibilă promovarea acestui proiect în oferta investițională”. Dar după hopul hârtiilor, urmează adevăratul obstacol: banii. Conform datelor ajunse în posesia Jurnalului Național, în acest moment se aproximează că doar finalizarea canalului ar costa statul român peste 3.500.000.000 de euro, sumă care, odată cheltuită, ar aduce lângă București o nouă rută de transport, cea cu barjele pe apă.

Pe lângă acești bani ar mai fi necesare alte trei miliarde pentru investiții în sistemele de irigații conexe canalului. La prima vedere pare o investiție uriașă, cam 4% din Produsul Intern Brut al României. Totuși, estimările economice făcute pe vremea lui Ceaușescu arătau că investiția s-ar putea amortiza într-un timp-record: 15 ani.

Canalul Siret-Bărăgan a fost gândit ca un „râu artificial” de 190 de kilometri, care să traverseze patru județe și care să devină sursă de apă pentru terenurile agricole din Bărăganul secetos.

Canalul în cifre

- Lungime: 198 kilometri

- Lățime: 57 metri

- Adâncime: 7 metri

- Potențial de irigare: 700.000 ha (ani medii)

- 2 miliarde de euro au fost pagubele provocate agriculturii de secetă în ultimii 15 ani

jurnalul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Canalul Siret-Bărăgan, proiectul strategic abandonat de toate guvernele

Construirea Canalului Siret-Bărăgan a început în 1987, au fost finalizați 5,7 km din cei 190 km care ar lega Vrancea de București, dar după 1990 proiectul a mai primit doar finanțări nesemnificative.

Deși politicienii recunosc valoarea strategică a acestei investiţii, nu fac nimic pentru a-i asigura finanţarea. Pe lângă rețeaua de autostrăzi și drumuri expres despre care se discută fără încetare, fiind principalul obiectiv în domeniul infrastructurii de transport, România mai are și alte proiecte de infrastructură importante, cum ar fi reluarea navigației pe Prut, trecută și în lista proiectelor ce ar putea primi finanțare europeană prin Strategia Dunării sau Canalul Siret-Bărăgan, un proiect cu două utilități majore, în agricultură și transporturi.

Proiectul canalului care ar urma să străbată Bărăganul a revenit recent în atenție, când, în prezența premierului Viorica Dăncilă, a fost pusă în funcțiune Staţia de pompare de la Haret (Vrancea), prin care se extrage apă din Canalul Siret-Bărăgan pentru irigarea terenurilor agricole din Vrancea. A fost o investiție de un milion de lei. Cu acest prilej, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că proiectul Canalului Siret-Bărăgan nu este un obiectiv inclus în planul naţional de irigaţii, deoarece finalizarea acestuia presupune o finanțare de circa 5,5 miliarde de euro, însă ideea nu a fost abandonată. „Acest Canal Siret-Bărăgan este deosebit de importat pentru ţară. Nu este abandonat ca idee. Căutăm soluţii şi în curând o să vedeţi primele cantităţi de apă care vor intra pe culturile din zonă cu apă din acest canal. Lăsaţi-mă să nu vă spun când va fi.

Dacă aţi aşteptat 30 de ani, pentru că acolo nu s-a irigat niciodată, mai merită câteva zile ca să vedeţi prima apă care ajunge la culturi din această lucrare magistrală a țării româneşti. Este în preocuparea noastră să vedem cum o abordăm, etapă cu etapă, ca să folosim această mană cerească: folosirea apei gravitaţional. Însă nu puteam să punem în planul zilei această investiţie care costă, din datele pe care le am, în jur de 5,5 miliarde de euro ca să fie finalizată. Se are în vedere, se judecă, se analizează la nivelul nostru, să vedem cum putem valorifica acest sistem. Nu este în planul de guvernare, dar nu este abandonat“, a declarat Daea. 

"Proiectul Davidescu"

Canalul Siret-Bărăgan este unul din proiectele fabuloase care ar schimba radical o zonă a ţării, Bărăganul. Proiectul nu e nou şi nu face parte din seria proiectelor megalomanice ale comuniştilor, prima propunere datând din 1912, când, după numele iniţiatorului, era numit „Proiectul Davidescu“. Discuţiile au fost reluate în 1952, odată cu elaborarea strategiei construirii sistemelor de irigaţii. În 1965, 1968 şi 1971 au fost elaborate mai multe studii, iar în 1984 Institutul de Cercetări şi Proiectări pentru Gospodărirea Apelor, actualul „Aquaproiect“ SA Bucureşti, a început elaborarea proiectului. Construirea Canalului Magistral Siret-Bărăgan a fost aprobată prin Decretul 394/10.01.1986. Constructorul desemnat să execute lucrările era Antrepriza de Lucrări Hidrotehnice Focşani, devenită după 1990 SC Sibarex SA Câmpineanca. Lucrările au demarat în 1987, cu construirea Tronsonului 1, de 50 km, în judeţul Vrancea. A fost finalizat un segment de 5,7 km. Documentaţiile tehnico-economice pentru Tronsonul 2, de 140 km, prin Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomiţa, nu au fost aprobate. Prin Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea 1 Reţele de Transport, Anexa 5, e prevăzută realizarea obiectivului „Canal Magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu“, cu o lungime de 190 km şi un debit de 50-200 mc/s. În ianuarie 2014, Guvernul a aprobat înființarea Regiei Autonome „Administrația Canalului Siret-Bărăgan“.

Producții suplimentare de 100 milioane euro

Proiectul are mai multe utilități. În primul rând, ar asigura irigarea gravitaţională a 700.000 ha din Bărăgan, producţiile suplimentare fiind cifrate la 100 milioane euro. „Mana cerească“ de care vorbește ministrul Agriculturii este că irigarea celor 700.000 ha s-ar face aproape gratuit, fără grupuri de pompare, deci fără costuri energetice. De 12 ani, canalul din Bărăgan este pe lista „căilor navigabile interioare“. Prin Legea 363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea 1 Reţele de Transport, Anexa 5, e prevăzută realizarea obiectivului „Canal Magistral Siret-Bărăgan între Adjud şi Dridu“, cu o lungime de 190 km şi un debit de 50-200 mc/s. Construirea canalului ar facilita transportul naval de mărfuri între Bucureşti şi zona formată din Focşani, Brăila şi vestul judeţului Galaţi. Transportul cu barjele este mai ieftin şi mai puţin poluant. În altă ordine de idei, canalul ar diminua riscurile unor inundaţii catastrofale în Lunca Siretului, cum au fost cele din 2005 și 2010, pentru că ar prelua viiturile de pe Siret.

Încă un șantier părăsit

Subfinanţarea sistematică a proiectului a dus la imaginea de şantier părăsit. Dacă în 1989-1990 pe şantierul canalului lucrau peste 2.000 de constructori, numărul acestora a scăzut treptat, iar prin 1994, când au fost oprite lucrările, mai lucrau 500 de oameni. În funcţie de cum au fost alocate fondurile, în ultimii ani s-a lucrat cu 250 sau 50 de constructori. În 2007, au fost alocate 10 milioane de lei, cu care a fost finalizat şi pus în funcţiune un segment de 5,7 km de canal din Tronsonul 1, ce asigură irigarea a 154.283 ha. Lucrările au fost începute pe alţi 37 din cei 44,3 km rămaşi din Tronsonul 1. În 2008, a fost alocat numai 1 milion de lei, pentru conservare. În bugetul pe 2009 fusese aprobată alocarea a 50 de milioane de lei, dar, în mai 2009, Administrația Națională „Apele Române“ a anunţat că suma alocată a fost redusă cu 90%. În anii care au urmat au fost alocate sume nesemnificative. În perioada 2011-2015 a fost alocată în total suma de 4,4 milioane euro. 

Demersuri eșuate

Transportatorii, respectiv Uniunea Societăţilor de Expediţii din România (USER), au făcut demersuri constante pentru alocare de fonduri, susținând importanța construirii Canalului Siret-Bărăgan pentru asigurarea unui transport de mărfuri ieftin și nepoluant, dar și pentru agricultură și dezvoltarea localităților din zona străbătută de canal. La zecile de adrese pe care USER le-a trimis către Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, au fost primite răspunsuri formale, de genul „Ministerul Agriculturii este interesat în asigurarea unor surse de apă pentru irigarea terenurilor din spaţiul Siret-Ialomiţa“!

Mai interesate de proiect sunt Statele Unite și China

Mai multă atenție par să acorde străinii acestui proiect. Prin 2012, a venit la București o delegație din China interesată de construirea Canalului. Tot în 2012, ministrul Rovana Plumb a discutat despre acest proiect cu Joshua Kaplan, directorul Regional pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi Europa al Agenţiei Statelor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare. Reprezentantul Guvernului SUA a venit la Bucureşti pentru a discuta despre managementul pădurilor şi Canalul Siret-Bărăgan. Atunci, ministrul Mediului a cerut sprijinul părţii americane „în vederea identificării de noi tehnologii aplicabile acestui proiect, pentru a deveni viabil şi funcţional“. Au fost două episoade care demonstrează că investițiile în Canalul Siret-Bărăgan sunt luate în calcul de investitori din Statele Unite și China. La noi, pe fondul certurilor și succesiunii de crize politice, în ultimii ani nici măcar nu s-a mai discutat despre acest proiect strategic, care înseamnă irigarea gratuită a 700.000 de hectare.

Datele tehnice ale proiectului

Lungimea canalului: 190 km.

Repere geografice: Canalul parcurge traseul între Acumularea Calimăneşti de pe Siret (judeţul Vrancea) şi Lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.

Lăţimea canalului la suprafaţa apei: 57 m

Adâncimea canalului : 7 m

Lăţimea la bază: 20 m

Utilitatea proiectului

Asigură apa pentru irigaţii în nordul şi centrul Câmpiei Bărăgan, respectiv: 518.000 ha - în anii secetoşi și 700.000 ha - în anii medii.

Asigură apa necesară pentru utilităţi industriale la un debit de 5 m/s.

Elimină riscul producerii inundaţiilor în Lunca Siretului, fiind alimentat din Acumularea Calimăneşti, din Vrancea. 

Cale de transport naval între Focşani, Brăila, zona adiacentă Galaţi şi Bucureşti. Conform pct 5.03 din capitolul „Reţele de căi navigabile interioare şi porturi“ din Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional elaborat de Ministerul Transporturilor. Dacă ar fi realizat acest canal ar deveni porturi localităţile Mărăşeşti, Focşani, Râmnicu Sărat, Buzău şi Dridu.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.