Jump to content

Profesorii "grei" ai Galaţiului se pensionează


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Galaţiul, în top la profesorii pensionari

Inspectoratul Şcolar Judeţean a aprobat prelungire de activitate pentru 68 de cadre didactice care ar fi trebuit să iasă la pensie. Comparativ cu anul trecut, numărul acestora a crescut cu 13. Dacă facem comparaţie cu alte judeţe, Galaţiul se află în topul prelungirilor de activitate. De exemplu, în Iaşi, la o reţea şcolară aproape dublă, numai 38 de cadre didactice au primit prelungire de activitate.

Inspectoarea general-adjunctă Magdalena Gaiu susţine că aprobările au fost făcute pentru dascălii care au performanţe şi rezultate foarte bune în activitatea didactică, un astfel de exemplu fiind renumita profesoară de limba engleză Nicoleta Ioniţă. Cele mai multe prelungiri de activitate s-au înregistrat la franceză, unde 9 cadre didactice au primit acceptul ISJ. Urmează educatoarele, cu 7 astfel de cazuri şi biologia - cu 6.

Tot de la Magdalena Gaiu am aflat că, din nefericire, învăţământul gălăţean îşi ia anul acesta la revedere de la unii profesori care au devenit un adevărat brand: Constantin Ursu, Mihai Brăilescu şi Maria Brăilescu (cea care anul acesta a avut o elevă care s-a întors cu menţiune de la olimpiada naţională de limba română). „Aceştia au deja trei ani de când primesc prelungire de activitate, iar legea nu le permite depăşirea acestui termen. Dacă vor, ei pot primi din toamnă ore suplimentare”, a mai precizat inspectoarea general-adjunctă. Plecarea celor trei „grei” din CVA este o lovitură pentru instituţia de învăţământ. Tot inspectoarea ne-a mai spus că au mai primit prelungire şi câteva directoare de şcoală, dar numai pentru activitatea de predare.

http://www.viata-libera.ro/articol-Gala ... ari_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Sărbătoarea dascălilor pensionari

Ne pleacă generaţiile de aur

Zeci de perechi de ochi încercănaţi de slovele cărţilor. Zeci de inimi rămase tinere, pentru că timp de treizeci de ani şi mai bine şi-au avut sălaşul în mijlocul copiilor. Zeci de profesori, educatoare şi învăţătoare care au ieşit anul acesta la pensie s-au aflat marţi, 16 iunie, în aceeaşi sală, la Colegiul „C. Negri” (Pedagogic) pentru a fi sărbătoriţi şi pentru a primi din partea Inspectoratului Şcolar Judeţean mulţumiri în numele generaţiilor de elevi cărora le-au îndrumat paşii. Printre aceştia s-au aflat dascăli cu nume sonore, care de-a lungul anilor au devenit oameni de referinţă pentru Galaţi.

Prin pensionarea lor şcoala va suferi tot atâtea pierderi: profesorul Constantin Ursu (CNVA), Maria Brăilescu (CNVA), Mihai Brăilescu (CNVA), Mărioara Şuşnea (Şc. 11), Cecilia Solomon (Şc. 13), Maria Drăgănescu (Şc. 16), Ilie Dumanovski (Şc. 12), Rodica Nazare (Şc. 10), Dana Mitan (Şc. 40) şi mulţi alţii. În total 160 de cadre didactice, cărora chiar dacă nu le-am consemnat numele, zeci de generaţii de elevi au pentru ce să le mulţumească. Un profesor bun îşi pune definitiv amprenta pe viaţa elevilor săi şi se poate regăsi în fiecare zi, în gândurile şi faptele acestora.

„Aş mări salariile la toţi profesorii”

Aşa şi-a început discursul inspectorul general Doruleţ Resmeriţă, care a ţinut să le mulţumească profesorilor pensionari pentru ceea ce au înfăptuit de-a lungul carierei: „Aţi lăsat la o parte problemele personale şi faptul că aveţi salarii mici şi aţi pus pe primul loc şcoala. Ziua de astăzi nu e un sfârşit, e un început: vă rog să rămâneţi alături de şcoală”. Preşedintele executiv al Sindicatului Învăţământului Preuniversitar, Valeriu Diculescu, a recunoscut cu tristeţe: „Ne pleacă generaţiile de aur din învăţământ. Din păcate, din cauza condiţiilor economice actuale, există din ce în ce mai puţine nume emblematice în învăţământ.”

„Întotdeauna va fi nevoie de profesori”

Din partea profesorilor pensionari a vorbit Mihai Brăilescu (fost inspector şcolar general, fost director al CNVA-ului). „Mulţumim celor de la ISJ. Este pentru prima oară când se organizează o sărbătoare pentru pensionari. Noi, profesorii, suntem sensibili la asemenea atenţii, pentru că, la fel ca şi actorii, suntem sensibili la reacţia publicului, care pentru noi îl reprezintă elevii”. „Întotdeauna va fi nevoie de profesori, ei reprezintă baza în învăţământ, cu toată informatizarea spre care se tinde. Nu se va ajunge niciodată ca elevul să stea conectat la calculator, ca un telefon mobil pus la încărcat şi să iasă învăţat. Pentru asta are nevoie de profesori”, a spus printre altele renumitul profesor de la CNVA. S-au împărţit scrisori de mulţumire, s-a ciocnit o cupă de şampanie, li s-a urat o viaţă lungă şi să se bucure de pensie. Una dintre învăţătoare, Adriana Popa, de la Şcoala Nr. 19, a recunoscut că, „la fiecare 15 septembrie ochii i se vor umple de lacrimi”, pentru că timp de 38 de ani, a ascultat chemarea clopoţelului la fiecare început de toamnă şi-i va fi greu să facă altfel de-acum încolo.

http://www.viata-libera.ro/articol-Ne_p ... aur_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Mihai Brăilescu - o istorie vie a învăţământului

- Aţi ieşit la pensie, după câţi ani de carieră didactică?

- Am terminat facultatea în 1965, ar fi 44 de ani. La catedră am stat mai puţin: în 69 am venit de la ţară la oraş prin concurs. Imediat am fost promovat inspector de specialitate pe istorie, funcţie pe care am ocupat-o până în 1990. Apoi am dat din nou concurs şi am ajuns titular la „Alecsandri”. Aici am lucrat o lună-două, după care am fost numit inspector general. Din noiembrie 1990 am trecut inspector general până în 1993. Din 1993 am revenit la catedră unde am lucrat timp de şapte ani. Din 2000 până în 2006 am fost director-adjunct al liceului. Apoi au mai urmat 3 ani la catedră. Am 30 de ani în funcţii de conducere şi doar 14 ani la catedră.

- V-ar fi plăcut să petreceţi mai mult timp la catedră?

- M-am simţit mai bine 20 de ani cât am fost inspector de specialitate, decât perioada când am fost numit trei ani inspector general. S-a înlocuit un sistem cu multe lacune, pe care oamenii îl puteau adapta în mod tacit, cu unul în care libertatea a fost confundată cu lipsa de ordine şi libertinajul. De exemplu, în ’90 toţi profesorii au devenit titulari, mai ales cei care pozau în victime ale comunismului.

- Aţi putea scrie o istorie a învăţământului românesc în tot acest timp. Ce puteţi să ne spuneţi despre vremurile când aţi început să predaţi?

- Am început ca profesor la Şiviţa. La vremea aceea, când predam la a V-a îmi permiteam să le citesc fragmente din „Odiseea”. Ceea ce acum nu mai e posibil nici la „Alecsandri”. Cititul acum e în recul, audiovizualul are un avans considerabil. Acesta e cursul vremurilor, nu trebuie să fim negativişti. Pe de altă parte, informaţia provenită din lectură e mai stabilă. Aştept să fiu contrazis de vreme. Învăţământul era pur tradiţionalist, deşi şi atunci se vorbea de reformă. De modernizare aud de peste 40 de ani. Am trăit tot felul de minuni. Când era Mircea Maliţa ministru, înainte de ’89, preconiza ca istoria să se mai însuşească şi matematic. A durat experimentul mai bine de jumătate de an. Învăţământul are o doză de conservatorism în sensul bun al cuvântului: se păstrează valoarea. Indiferent de câte forme fără fond am adopta. Ca să poţi să racordezi învăţământul la viaţă, trebuie să ştii cum va fi această viaţă măcar peste zece ani. Ce meserii vor fi căutate atunci. Noi nu ştim ce va fi mâine. Nimeni nu poate prevede cum merge economia României. Din această perspectivă e grav, pentru că nu ştim ce trebuie să cerem învăţământului.

- Care e principiul după care v-aţi călăuzit în toţi aceşti ani?

- Totul e să ştii să păstrezi un echilibru. Dacă ajungi în funcţie şi crezi că lumea începe şi se sfârşeşte cu tine eşti sortit eşecului. O doză de moderaţie şi de posibilitate de a fi abordat de oricine fără să aibă temerea că-l respingi este obligatorie. Am dat totuşi şi câţiva oameni afară din învăţământ. Trei-patru, cu toate că nu se prea putea face acest lucru uşor. Nu cred că-i regretă nimeni.

- Înainte de 1989 nu se vorbea de un corp profesoral atât de corupt cum toată lumea spune că ar exista acum…

- În orice caz în învăţământ nu se poate vorbi de o corupţie, cum se încearcă să se acrediteze ideea. În primul rând că au dispărut examenele.

- Au dispărut examenele, dar se pune accent pe notele de la clasă şi se tot vehiculează ideea că elevii cumpără notele…

- Salariile profesorilor n-au fost niciodată mari, nici pe vremea lui Iorga, nici în Occident. Sunt salarii mari în alte domenii, unde n-am auzit să fi dispărut şpaga. În poliţie, în magistratură. Aici se ia şpagă serioasă. Am auzit sintagma „vile cu epoleţi”. De vile cu cataloage n-am auzit…

- Dacă ar fi să vă gândiţi la reforma învăţământului, cu ce aţi începe?

- În primul rând aş reduce numărul materiilor. În ţările dezvoltate elevii învaţă în liceu foarte puţine discipline. În plus, stau la şcoală şi după-amiaza, pentru că servesc masa acolo. La noi nu se va putea aşa ceva nici în următorii 30 de ani. Noi nu avem spaţiu pentru şcolarizare. Se învaţă în două schimburi şi chiar trei. După ore scapi controlul asupra lor. Îi trimiţi acasă unde părinţii n-au timp de ei. La noi reformă a însemnat să adăugăm sau să scoatem capitole de la o anumită materie şi să copiem termeni, nu şi realităţi. Ori creăm condiţii ca-n Occident şi profesorul să stea cu elevii opt ore, ori renunţăm la ideea de reformă. Ne place învăţământul agricol olandez, prim prisma rezultatelor în agricultura lor? Hai să facem şi la noi învăţământ ca la ei. Ne place electronica japoneză? Fă liceu de electronică la fel ca acolo. Ne place mecanica din Germania? Facem un învăţământ identic. Nu cred că ar fi ruşinos. Dimpotrivă. Şi Spiru Haret s-a şcolit la Paris. Sistemul de învăţământ românesc a fost luat din Occident şi transplantat cu succes la noi. Încă ne bazăm pe el. Japonezii, după 1860, când au ieşit din Evul Mediu şi din harakiri şi au intrat într-un modernism abrupt, au copiat fără ruşine din Occident şi au făcut o reformă intensă.

- Se va putea face acest lucru dacă se vor aloca fonduri? Învăţământ ca-n Olanda înseamnă o fermă proprie la şcoală, profesori specializaţi şi altele…

- Dacă nu se vor aloca fonduri, ne vom legăna între pachete de legi şi nu vom face altceva nimic. Vom rămâne la aceleaşi valori de acum 150 de ani, aduse de Spiru Haret din Franţa. Dacă ne permitem să plătim antrenori străini la fotbal, nu ne permitem să aducem şi vreo 20 de profesori din Olanda? Cu salariile de acolo. Ar trebui să ne permitem. Cumpărăm sute de perechi de bocanci pentru 30 de poliţişti şi Loganuri cu 70 de mii de euro, de parcă ar fi cine ştie ce marcă de maşină. De ce să nu ne permitem să investim pentru învăţământ?

- Cum a evoluat istoria ca disciplină şcolară în decursul celor 44 de ani?

- Nu evoluează bine. Înainte de 1989 dădeai câteva citate din plenare, iar apoi puteai să-ţi faci treaba cum trebuie. Acum se încearcă o aducere la nişte norme care pentru mine sunt de neînţeles. Să vă arăt ce am predat eu anul acesta la clasa a XI-a. Noţiuni care nu au logică, nici coerenţă. S-a introdus experimental predarea istoriei comunismului, am fost singurul liceu unde s-a predat aşa ceva, după un manual cu lacunele lui. Având în vedere că a fost făcut în grabă nu e nicio problemă, având în vedere că se predă de ani de zile de pe manuale cu lacune, fără să se ia nicio măsură. Profesorul poate veni cu completări, mai ales cei care au şi trăit această perioadă. Eu am şi o cartelă de pâine, pe care le-am arătat-o. Pentru ei sunt nişte lucruri de neconceput. I-am pus să-i întrebe pe bunici şi pe părinţi. Decât să faci istoria într-o oră pe săptămână şi să iasă spoială, să faci perioade întregi într-o singură oră, mai bine nu mai faci deloc. Mai bine faci cinci discipline.

- Vă pare rău că ieşiţi la pensie?

- Biologic este inevitabil. Nu cred în povestea cu generaţiile de aur. Ar fi o infatuare din partea mea. Sunt oameni tineri care aşteaptă să demonstreze ce pot face. De lectură nu mă voi despărţi. Aici n-am ieşit la pensie.

http://www.viata-libera.ro/articol-Miha ... tului.html

Link to comment
Share on other sites

învăţământul gălăţean îşi ia anul acesta la revedere de la unii profesori care au devenit un adevărat brand: Constantin Ursu, Mihai Brăilescu şi Maria Brăilescu

L-am avut diriginte si profesor de matematica pe dl. Ursu. Desi orele cu dumnealui nu erau cele mai placute (a fost un profesor extrem de exigent) cred ca si cel mai slab de la noi din clasa a intrat tot intre primii zece la facultate in Galati, majoritatea fiind pe unul din primele 3 locuri)

Cei care au facut LVAul si au avut ore in cabinetul de matematica (nr.6) isi pot inchipui cum decurgea o ora acolo. Erau 5 table, fiecare impartita in doua si, in 50 de minute iesea toata clasa la lectie.

Nu am avut teme din manual decit foarte rar, in rest ne spargea cu Nita Nastasescu si Gazeta Matematica.

La o problema pe tabla, data la Olimpiada internationala de la Moscova (pe care stiam sa o fac pentru ca dadusem de ea intr-o culegere veche) a iesit Vasu (cel cu care mai tirziu faceam blatul pe tren, cum am povestit in Jurnale online) si a rezolvat-o la prima vedere, prin alta metoda decit cea din culegere.

Acesta era nivelul elevilor la dl. Ursu, eram invatati sa gindim logic o problema, nu sa tocim rezolvari.

Cind eram a zecea parca, am avut o ora cu citiva colegi de la clasa a 11a printre care era si Epureanu (parca Bogdan ) care la vremea aceea spargea tot ce insemna Olimpiada de matematica nationala si internationala. Era o legenda, imi aduc aminte ca ne uitam cu ochii mari la el si nu ne venea sa credem ca sta linga noi acolo:)

La fel de exigenta si de bun profesor a fost dna Brailescu, cu care am INVATAT romana la Scoala 29. Am citit in anii aia cit pentru o viata de om :) si am invatat gramatica logic, astfel incit sa o intelegem si sa ne placa.

Daca il adaug si pe dl. Vasiliu la fizica, pot spune ca am fost un elev mai mult decit norocos cu asemenea dascali.

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Profesorii pensionari, la plata cu ora

Profesorii pensionari a căror pensie depăşeşte suma de 1.693 lei vor fi încadraţi la plata cu ora, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Galaţi, Nicoleta Crânganu. Ea a precizat că potrivit Legii 329/2009 angajaţii pensionari care lucrează la stat trebuie să opteze pentru pensie sau pentru salariu, în cazul în care pensia lor depăşeşte salariul mediu pe economie, de 1.693 lei. ISJ Galaţi a hotărât, cu acordul cadrelor didactice aflate în această situaţie, să le treacă din încadrarea la cumul la încadrarea prin plata cu ora. "În felul acesta, ei vor putea să îşi păstreze pensia şi, în acelaşi timp, să ţină ore în sistemul de învăţământ", a spus Crânganu. În situaţia menţionată, la Galaţi, se află aproximativ zece profesori, cadre didactice care au obţinut gradul didactic I, au avut salariu sau gradaţie de merit, în felul acesta, pensia lor ajungând la 1.693 lei.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=10

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Pleacă generaţia de aur la Şcoala Nr. 31

* Dascălii Mariana Parapiru, Ana Patraşcu, Georgeta Afrăsinie şi Petrea Chiru, la a doua binemeritată profesie - pensionarea

Biblioteca este cel mai nimerit loc în care pot fi mai bine sărbătoriţi profesorii care îşi iau rămas bun de la şcoala unde au ars, împrăştiind lumină în sufletele şi minţile zecilor de generaţii de elevi. Flori, ochi inundaţi de emoţii abia stăpânite, colegi - prieteni de-o viaţă, foşti elevi, atmosferă vibrantă. Profesorul de biologie Petrea Chiru, profesoara de limba şi literatura română Mariana Parapiru, învăţătoarea Georgeta Afrăsinie şi profesoara de franceză Ana Patraşcu - patru vieţi petrecute în şi pentru şcoală. A plouat cu cuvinte frumoase. Însă cea care a reuşit să sintetizeze în câteva vorbe ceea ce s-a întâmplat de fapt ieri la Şcoala Nr. 31, a fost Petrica Păun, fostă directoare a instituţiei: „Pleacă generaţia de aur!”.

http://www.viata-libera.ro/articol-Pleaca_generatia_de_aur__2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

Profesorii pensionari se pregătesc să plece de la catedre

Cel puţin 150 de oameni care au trecut de vârsta de pensionare nu vor mai putea lucra în învăţământ din vara acestui an. Deşi noua Lege a Educaţiei le interzice profesorilor pensionari să mai activeze în învăţământ, Ministerul Educaţiei le-a permis acestora, printr-o notă tranzitorie, să mai activeze până la sfârşitul anului şcolar în curs. “Era normal, nu puteam să schimbăm regulile în timpul jocului”, spune inspectorul şcolar general Doruleţ Resmeriţă.

Dacă vor exista cereri de pensionare care vor ajunge la inspectorat chiar din timpul anului şcolar, acestea vor fi analizate şi, în funcţie de personalul didactic disponibil, acestea vor fi aprobate sau respinse.

În prezent, în judeţul Galaţi sunt peste 100 de profesori pensionari care vor trebui să spună adio catedrei în luna iunie. În plus, la registratura Inspectoratului Şcolar existau alte 50 de cereri de prelungire a activităţii pentru anul şcolar 2011-2012.

Reamintim că, potrivit vechilor reglementări, dascălii care treceau de vârsta de pensionare putea rămâne în învăţămânr încă trei ani, cu aprobarea anuală a consiliilor de administraţie din şcoli.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-Profesorii-pensionari-pregatesc-catedre_0_425957416.html

Link to comment
Share on other sites

Deşi li s-a aprobat continuitatea, 40 de profesori sunt obligaţi să se pensioneze

Pe data de 8 februarie, în Consiliul de administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean, s-a votat ca în jur de 40 de cadre didactice care au împlinit vârsta de pensionare să primească pentru anul şcolar viitor continuitate la catedră. Conducerea ISJ a respectat calendarul mişcării personalului didactic, semnat tot de Ministerul Educaţiei, care a repetat că metodologiile vechi date prin ordin rămân valabile până la sfârşitul anului şcolar.

La două zile după şedinţa Consiliului de administraţie, se publică dispoziţiile tranzitorii, care anulează dintr-un foc ceea ce conducerea ISJ stabilise în conformitate cu actele normative elaborate de acelaşi minister. „Personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar care îndeplineşte vârsta de pensionare pe parcursul anului şcolar 2010-2011 se pensionează la data încheierii anului şcolar”, spun dispoziţiile tranzitorii.

Bulversaţi, cei de la conducerea ISJ susţin că nu au făcut decât să respecte ceea ce au primit de la minister, lucru pe care-l vor face şi în continuare: „Noi am trimis şi directorilor de unităţi de învăţământ deciziile de continuitate la catedră pentru profesorii respectivi, hârtii care nu mai au valabilitate conform Legii nr. 1/2011 şi dispoziţiilor tranzitorii. Cu părere de rău va trebui să-i anunţăm că, în conformitate cu actele normative în vigoare, nu mai au voie să predea decât la plata cu ora, în noua lege nemaiexistând, aşa cum se întâmpla în trecut, posibilitatea ca profesorii pensionabili să mai stea trei ani la catedră, dacă primesc aprobarea Consiliului de administraţie al ISJ”, declară inspectorul general, Doruleţ Resmeriţă.

„Nu se pot aplica retroactiv”

Constantin Ciosu, liderul FEN, susţine însă că dispoziţiile tranzitorii au apărut după ce deciziile ISJ au fost date şi că nicio lege nu se aplică retroactiv. „E aberant ca prin dispoziţiile tranzitorii să anulezi ceea ce inspectoratele şcolare au făcut în conformitate cu dispoziţiile date de la minister. Nu e normal să le schimbi de pe o zi pe alta. Metodologiile ar fi trebuit să rămână integral valabile până la sfârşitul anului şcolar”, mai spune liderul FEN.

Însă conducerea ISJ e de altă părere: „Nu putem spune că dispoziţiile tranzitorii se aplică retroactiv în acest caz, aşa cum spun cei de la sindicat. Continuitatea este pentru anul şcolar viitor, aşa că nu putem vorbi de ceva retroactiv.

În plus, am întrebat la MECTS şi ni s-a spus clar că profesorii pensionari nu mai pot primi decât ore la plata cu ora, dacă vor să mai predea”, susţine inspectorul general.

În această situaţie sunt la Galaţi, cadre didactice pe care învăţământul n-ar fi făcut rău să le păstreze pentru că sunt oameni cu experienţă şi rezultate deosebite.

http://www.viata-libera.ro/articol-40_de_profesori_sunt_obligati_sa_se_pensioneze_2.html

Link to comment
Share on other sites

Pensionarii pot preda şi anul viitor

O veste bună au primit ieri şi pensionarii care aveau acordul de continuare a activităţii la catedră dar care nu ştiau dacă vor mai putea preda. Astfel, cele 40 de cadre didactice pensionare din judeţul Galaţi, aflate în această situaţie, rămân pe post şi anul şcolar următor.

http://www.viata-libera.ro/articol-Suplinitorii_calificati_se_pot_titulariza_cu_o_simpla_cerere_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Generaţia profesorilor de aur de la CNVA a ieşit la pensie

* Nicoleta Ioniţă, Elena Tudorache, Luminiţa Stoian, Maria Ciuchină, Mihai Vasiliu şi Cezar Gaiu au „absolvit” CNVA-ul, după zeci de ani carieră didactică

Emoţii, lacrimi de bucurie şi de tristeţe, flori şi baloane. Elevii claselor a XII-a de la CNVA erau ieri înveşmântaţi în robe şi zâmbete festive. Mai emoţionaţi decât toţi erau însă cei şase profesori care, după zeci de ani de carieră exemplară în care au înscris sute, poate chiar mii de elevi pe traiectoria excelenţei, au fost somaţi să se înscrie pe lista „absolvenţilor”, deşi, se putea clar citi în ochii lor că şi-ar fi dorit să mai rămână.

„Nu voi putea trăi fără să fiu profesoară de engleză”

Directorul Vasile Ciuchină i-a chemat pe rând pe fiecare dintre cei şase dascăli pentru a le înmâna o diplomă de excelenţă: „Dacă aş fi din nou elev, pe Nicoleta Ioniţă mi-aş dori-o dirigintă şi profesoară de engleză”. Emoţionată şi cu lacrimi în ochi, cea care a format sute de vorbitori de limbă engleză şi i-a îndrumat spre cariere academice la universităţi de prestigiu a spus: „În 37 de ani, zilnic am învăţat să fiu profesoară şi mi-am propus să învăţ ceva la engleză. Nu cred că voi putea trăi fără să fiu profesoară de engleză în fiecare zi”.

La rândul său, Elena Tudorache a declarat: „Limba română nu poate fi trădată, nici elevii de excepţie de la acest colegiu”.

Luminiţa Stoian a încercat să risipească nostalgia şi i-a îndemnat pe toţi să trăiască prezentul ca pe un dar, în timp ce Maria Ciuchină a mulţumit colegilor şi elevilor pentru anii frumoşi.

„Va trebui să mă mai suportaţi bântuind pe aici”

Mihai Vasiliu, cel atât de sigur când vine vorba de excelenţă în fizică şi de descoperit talente şi minţi sclipitoare, îşi pierduse ieri cu totul graiul de emoţie. Este cel care a „produs” sute de olimpici în cei 45 de ani de carieră, dintre care 29 au fost în CNVA.

Ultimul a fost chemat la rampă fostul director şi inspector Cezar Gaiu – cel despre care Vasile Ciuchină a spus că a fost în stare să aducă în CNVA, „luna de pe cer, cu tot cu Luceafăr”. El pare şi cel care a „absolvit” destul de greu: „Am intrat în CNVA la 7 ani şi acum sunt nevoit să plec la 65, după ce am lipsit de aici doar vreo 16 ani. CNVA-ul a fost destinul şi norocul meu. Va trebui să mă mai suportaţi, probabil, şi alţi câţiva ani, bântuind prin preajmă”.

După ce s-au strigat lungi liste de premianţi, aproape fiecare elev de clasa a XII-a primind diplome, caschetele de absolvenţi au zburat în aer, odată cu toate speranţele începuturilor frumoase de drum. Cei şase profesori, la fel ca şi cei dinaintea lor, vor continua să fie în fiecare zi o lecţie pentru foştii învăţăcei, le vor străjui reuşitele, îi vor ghida să treacă peste slăbiciuni, pentru că excelenţa nu poate ieşi la pensie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Am avut placerea (si onoarea) sa le fiu elev unora dintre cei mentionati. Pentru dl. profesor Vasiliu - un plus, mare, mare.

Pentru autorul articolului:

caschetele de absolvenţi

Bre, tu ai copiat din revista politiei sau esti doar absolventa de SH?

Link to comment
Share on other sites

Profesori cu adevarat valorosi :YMAPPLAUSE: Am avut onoarea sa-i am la clasa pe cativa dintre ei.

Erau asa emotionati la "absolvire" si eu la fel de emotionata ii aplaudam cu respect.

Cu adevarat o generatie de aur...

Link to comment
Share on other sites

  • 7 years later...

26 de pensionabili rămân în activitate

Conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) a aprobat menţinerea în activitate pentru 26 de cadre didactice care ar fi trebuit să iasă la pensie de la 1 septembrie. Cele mai multe cereri de prelungire a activităţii didactice peste vârsta de pensionare sunt aprobate la Educaţie fizică şi Învăţătători, discipline unde vor rămâne la catedră câte şase profesori. La Matematică, au primit aprobare patru cereri, în timp ce la Chimie, Drept, Fizică, educatoare, Istorie, Engleză, Română, Instruire practică şi Psihopedagogie specială, câte una.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Profesoara care a prins două milenii la ”Alecsandri”

Au fost vremuri când nici nu trebuia să fii elev la Colegiul Naţional "Vasile Alecsandri" ca, la auzul numelui Chiţa Popovici, să simţi o tresărire de respect. Asta pentru că faima profesoarei de matematică trecuse peste pragul instituţiei unde a predat mai bine de 40 de ani.

Au fost peste zece promoţii de elevi care i-au trecut prin mâini. Câteva sute bune de tineri. Sigur, nu toţi s-au împăcat cu exigenţele ei. Însă chiar şi cei care nu recunosc cu plăcere acest lucru, sunt conştienţi în sinea lor de un lucru cert: au învăţat matematică în liceu. Sunt sute de elevi care, undeva în traiectoria destinului lor, s-au sprijinit pe ceea ce au învăţat la orele de matematică. Alţii au făcut strălucite cariere în inginerie, în cercetare sau chiar ca profesori. Mulţi, din viteza caruselului cu care-i învârte viaţa, poate nu-şi mai aduc aminte de dascălul care le-a pus pâinea şi cuţitul în mână. Alţii, o sună şi acum de peste mări şi ţări, deşi uneori a trecut chiar şi jumătate de veac de când au ieşit de pe băncile şcolii. Iar alţii îşi amintesc cu exactitate chiar şi de ziua de naştere a celei care le-a fost mentor şi model. Unul dintre aceştia, din promoţia 1985, ne-a sugerat să scriem despre profesoara care i-a fost şi dirigintă, acum când omul căruia învăţământul gălăţean îi datorează atât de multe a împlinit 80 de ani.
Mărunţică şi subţire, ca o soluţie abia întrezărită la o problemă dificilă, doamna Chiţa Popovici nu-şi arată vârsta. Pare să fi adunat rezerve de tinereţe de la elevii săi în cei 41 de ani cât a stat la catedră. E toată numai suflet. Dincolo de ochii uşor înceţoşaţi de miliardele de cifre pe care le-a întors pe toate părţile, mintea îi vibrează încă ascuţită. Memoria e intactă. Îşi aminteşte nume de elevi şi anii în care i-a avut la clasă cu o precizie...  matematică. Dincolo de toate acestea impresionează modestia şi liniştea sufletească. Lucruri care, cu siguranţă, îzvorăsc dintr-o conştiinţă hrănită de mulţumirea trăită de un dascăl care-şi vede munca împlinită în atâtea destine de poveste.

"Cuza", mai tare decât LVA

A ajuns profesoară la CNVA, fostul LVA, în 1962. Avea pe vremea aceea doar 22 de ani. Pentru că aşa era atunci sistemul de învăţământ. Liceul se termina în clasa a X-a. Îşi aminteşte şi acum de emoţiile teribile pe care le avea de fiecare dată când intra la clasă. Pe atunci, repartiţiile pe posturi pentru toţi absolvenţii de facultăţi din toată ţara se făceau centralizat, în ordinea mediilor, la Bucureşti. Ea a prins Galaţiul şi Liceul "Vasile Alecsandri" pentru că avusese note mari în facultate. Îşi mai aminteşte că, pe vremea aceea, cel mai bun liceu din Galaţi era "Cuza". Însă nu a trecut mult, cam cinci ani, maximum şapte, şi LVA a reuşit să întreacă rezultatele obţinute de "Cuza". Prin urmare, Chiţa Popovici face parte din generaţia de aur care a adus LVA pe primul loc între liceele gălăţene de performanţă, loc pe care şi-l menţine şi astăzi.

Vremuri în care colegialitatea însemna mult 

"Nicăieri nu am văzut profesori mai uniţi decât colegii mei din catedra de matematică. Învăţam unii de la alţii. Câte nu le datorez domnilor Constantin Ursu sau Dolteanu. Nu mai vorbim de mai tânărul nostru coleg Vasile Popa. Era un fenomen. Auzisem de el de pe vremea când era elev la Liceul CFR. Se lăuda profesorul lui că-i bate de departe pe elevii noştri. Pe atunci, credeam că exagera. Dar avea dreptata. Când a ajuns coleg cu noi, mi-am dat seama că nu mai întâlnisem un om cu un aşa talent la rezolvarea problemelor. Zici că apăsa un buton, pac! Şi rezolva imediat problema. Pe atunci se muncea în echipă. Nu era nevoie să iasă în faţă unul dintre profesori. Contau rezultatele pentru şcoală. Unul dintre noi se ocupa de olimpicii de la clasa a IX-a, şi-i veneau la pregătirile de la şcoală toţi copiii cu rezultate de la ceilalţi colegi. Altul se ocupa de clasa a X-a şi tot aşa. Responsabilitatea era mare. Îi pregăteai ca şi cum ar fi fost elevii tăi, poate un pic mai cu atenţie", îşi aminteşte dăscăliţa. Erau vremuri când se făcea mult voluntariat la şcoală, iar elevii olimpici mergeau gratuit în tabere de matematică.
Pentru fiecare coleg de catedră are cuvinte de laudă: "Capacitatea organizatorică a domnului Ursu", "genialitatea lui Vasile Popa", "modul logic şi organizat al materiei din caietele elevilor profesoarei Iuliana Duma" şi lista continuă.

Peste 30 de premii naţionale şi internaţionale 

În ciuda aparenţei sale fragile, este un om hotărât, care nu a precupeţit nimic ca să-şi facă meseria ca la carte. Au simţit acest lucru atât câţiva oameni importanţi, de la inspectorat şi de la minister, care au venit s-o convingă să se mute la alt liceu, în anul 1966, când avea doar 26 de ani şi doar patru ani la catedră. I-a înfruntat fără teamă, ca omul stăpân pe situaţie, care deja ştia ce are de făcut în meseria sa. Şi "bărbaţii cei importanţi" s-au văzut nevoiţi s-o lase în pace. Dar au simţit-o şi elevii săi. Doamna Chiţa Popovici se descrie că a fost un profesor exigent. În 1967, îşi aminteşte că a avut primul premiu la Naţională, iar elevul se numea Mihail Dimitriu. Nu mai ştie nimic de el. În '83, Radu Negulescu a bucurat-o cu primul premiu internaţional la Balcaniadă. În anul următor, tot el a venit cu medalie de bronz de la Olimpiada Internaţională, iar în '85 tânărul câştiga aur pentru Galaţi. În total, la olimpiade naţionale şi internaţionale s-au strâns peste 30 de premii, care să-i aducă bucurie şi confirmarea muncii bine făcute. Asta în condiţiile în care întotdeauna la matematică s-au acordat foarte puţine distincţii la olimpiade. Printre premianţii naţionali se numără şi una dintre fiicele sale, care i-a fost elevă timp de patru ani şi care acum predă matematică în America.

Un profesor exigent, dar drept

Sunt o mulţime de ingineri, câţiva profesori de matematică, doctori, oameni care şi-au făcut un rost frumos pe lume, printre absolvenţii care i-au trecut prin mâini. Recunoaşte că a fost un bun profesor pentru că a avut norocul de elevi interesaţi şi muncitori, care proveneau din familii cu respect pentru carte. Îi creşte inima când se gândeşte la Gabriela Gheorghe, plecată în America şi cercetător pentru MIT şi Boston, care îmbină matematica cu ştiinţele biologice  şi studiază reacţia vaccinurilor şi medicamentelor asupra organismului uman. "O ţin americanii ca pe ou", zâmbeşte cu mândrie Chiţa Popovici. Dar şi de Florian Luca şi de Răzvan Veliche, profesori la universităţi de renume. Sunt mulţi de care-şi aminteşte cu drag. Lista ar ţine până mâine dimineaţă. Pe mulţi dintre ei i-a "ars" la note. Şi acum se miră cât de exigentă putea să fie. Probabil în ziua de astăzi, dacă ar mai fi predat, n-ar mai fi pus 3 cu atâta uşurinţă. Dar atunci nu era nebunia asta cu notele mari. Şi nici nu contau la admitere nicăieri. De cealaltă parte, dacă stai de vorbă cu elevii pe care i-a avut, mai toţi ţi-ar spune că doamna Chiţa Popovici a fost mereu un om corect. Şi-a argumentat întodeauna notele puse. Şi au fost în funcţie de munca depusă, nu după alte criterii.
I-a plăcut enorm să fie profesor. Cea mai mare mulţumire a sa era să vadă că toţi elevii înţeleseseră ce le-a predat. Îşi făcea timp pentru fiecare să-i privească în ochi, chiar dacă avea şi câte 40 de elevi în clasă. Aşa ştia dacă înţeleseseră sau mai era nevoie să insiste. Sau trebuia să aibă în vedere doar anumiţi elevi, cărora să le mai explice o dată. Până în ultima zi, când a ieşit la pensie, în 2003, şi-a pregătit cu sfinţenie lecţiile. A stat tot timpul cu frică să nu greşească. Ce făcea ea în clasă cu elevii i s-a părut întotdeauna de o importanţă capitală. Din acest motiv, reuşea să se facă ascultată de elevi. Avea darul să le intre subtil în suflete şi în minte şi să-i determine să trateze şcoala cu seriozitate.
A fost un profesor care a reuşit să se facă urmat de elevi: "Prima laudă pe care am primit-o în primii mei ani de catedră o ţin minte şi acum. A fost de la un inspector căruia nu-i plăcuse mai nimic din ce făcusem eu la oră. Sau aşa percepusem eu, pentru că mă loviseră foarte tare criticile lui. Dar a remarcat în schimb că, atunci când le-am zis să deschidem caietele şi să notăm ceva, a văzut 40 de copii care s-au mişcat ca unul. Reuşisem să le captez atenţia, deşi eram aproape de vârsta lor, iar ei, majoritatea, erau cu cel puţin un cap mai mari decât mine".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

Profesorii pensionari renunţă la catedre, de teama infectării

În fiecare zi, la Inspectoratul Şcolar Judeţean se primesc câte trei-patru cereri prin care cadrele didactice pensionare sau în prag de pensionare renunţă la catedre, susţine inspectorul şcolar general. "Avem probleme la acoperirea normelor, pentru că acum, cu o săptămână înaintea începerii şcolii, foarte multe cadre didactice pensionare sau care sunt în prag de pensionare nu mai vor să predea, de teama coronavirusului. Vom găsi soluţii să acoperim catedrele respective, dar situaţia nu este deloc plăcută", spune inspectorul general.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

39 de profesori pensionabili rămân în activitate

Consiliul de Administraţie al Inspectoratului Şcolar Judeţean a aprobat rămânerea în activitate peste vârsta de pensionare pentru 39 de cadre didactice. Printre acestea se numără nume cunoscute în învăţământul gălăţean, fie pentru performanţe în domeniu, fie pentru funcţiile de conducere deţinute de-a lungul timpului: Mariana Moraru, Toader Ştefănică, Emilian Pătru, Mircea Petică, Ruxandra Şerban, Laura Vasiliu, Viorica Bujor, Mitică Dudău, Tatiana Saulea etc.

Cu toate acestea, există şi două cadre didactice cărora li s-a respins cererea de rămânere în activitate după vârsta de pensionare, de la Liceul "Anghel Saligny" şi de la Şcoala Nr. 28.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.