Galaţiul are 200 de apicultori înregistraţi

[dcp100168]

Galaţiul are 200 de apicultori înregistraţi

Potrivit datelor oficiale, în judeţul Galaţi există 200 de apicultori înregistraţi în evidenţele asociaţiei crescătorilor de albine. Cu toate acestea, potrivit datelor prezentate de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, peste 350 de persoane s-au "şcolit" pentru această meserie. Diferenţa dintre "patalama" şi practică se poate explica prin faptul că lumea ezită să‑şi oficializeze ocupaţia şi rămâne la statutul de apicultor de... plăcere. Evaluările neoficiale indică aproximativ 400 de persoane care deţin stupi.

[chirac]

Galaţiul are 200 de apicultori înregistraţi

Potrivit datelor oficiale, în judeţul Galaţi există 200 de apicultori înregistraţi în evidenţele asociaţiei crescătorilor de albine. Cu toate acestea, potrivit datelor prezentate de Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă, peste 350 de persoane s-au "şcolit" pentru această meserie. Diferenţa dintre "patalama" şi practică se poate explica prin faptul că lumea ezită să‑şi oficializeze ocupaţia şi rămâne la statutul de apicultor de... plăcere. Evaluările neoficiale indică aproximativ 400 de persoane care deţin stupi. Ajuta la ceva sa te inregistrezi? Asociatia apicultorilor nu a facut nimic pentru promovarea pretului la miere.Am avut 60 de familii de albine, la pretul care ete oferit de piata petru 1kg de miere nu se merita sa muncesti.Apicultura este o meserie frumoasa intrind in familia albinelor gasesti lucruri omenesti facute cu multa corectitudine in miniatura de fiecare insecta in parte .Ramai crucit !E o placere sa lucrezi cu albinele insa cistigul este o loterie!

[riaji]

Unchiul tatalui meu face apicultura si are vreo 250 stupi. Stiu ca nu plateste TVA, pentru ca activitatea este neimpozabila, iar asta este un lucru bun. Iti trebuie multa migala si multa cunostinte in domeniu sa te descurci cu aceste vietati, insa iti pot aduce si satisfactii foarte multe. Bine, cel putin pentru el, care traieste la tara, venitul adus din mierea de albine sa fie undeva pe la 5000 de euro pe an. Nu este foarte mult, dar e de ajuns, mai ales ca este iesit la pensie, iar ocupatia este si o pasiune totodata. Nu stiu daca el este inregistrat, dar asa cum spui si tu, chirac, nu cred ca Asociatia Apicultorilor a miscat vreo ceva, asa cum marea majoritate a institutiilor de genul asta au fost infiintate pentru cu totul si cu totul alte scopuri decat protejarea producatorilor din domeniile respective. Insa mai cunosc o persoana (inregistrata), care are cisterne intregi, zeci de tone de miere de albine, si care prefera sa o tina (din cate stiu, nu se strica daca e tinuta in anumite conditii) decat sa o vanda la un pret de nimic, pentru ca a investit foarte mult in domeniul asta.

[chirac]

Nu-i munca de ocna dar sa ingrijesti 250 de familii de albine singur e ceva timp.La o familie buna aprximatv o juma de ora ,fara intepaturi si familii nebune, 125 de ore de cel putin 6 ori pe an ,5000 de euro nu-i o suma fabuloasa in raport cu munca .Si pina cin iti intra banii in buzunar mai consumi ceva !Orcum ca pensionar ,trece timpul altfel.Eu leam abandonat din lisa de timp si nu sunt rentabile!Cindva daca este sanatate am sa le repopulez am citeva familii si se inmultesc foarte usor si repede!Imi place vara sa stau infata stupiniiculcat cu fata in sus sub norul de insecte ce fac dute vino intrun zumzzet ce e vrajeste si nu-l poti uita nici odata.Pe deasupra corpului trec jde mii de insecte cuprinse de grija zile de miine care mai de care sa ajunga sa-si lase bogatia adunata in raidul facut si sa plece repede dupa alt transport lasind surorilor, lor ,prelucratoare sa transforme nectarul in miere adevarata.

[dcp100168]

Producţia de miere de salcâm a scăzut la jumătate

* Albinele stuparilor gălăţeni n-au putut „ieşi pe teren” din cauza vremii neprielnice

Vremea rece din primăvară, dar şi seceta accentuată, a diminuat serios producţia de miere de albine din judeţul Galaţi. Aproximativ 45% din arborii pădurilor de salcâm n-au înflorit din cauza îngheţului. După cum ne-a declarat şeful Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), George Osanu, apicultorii gălăţeni s-au confruntat, în acest an, cu o serie de probleme, printre care îngheţul şi seceta. Dacă alte judeţe se pot lăuda cu o producţie de miere de albine excepţională, regiunea noastră nu stă prea bine la capitolul acesta. „Anul trecut a fost foarte prost şi nici anul acesta nu putem spune că este mai bun. Avem o medie de 20 kilograme pe familia de albine. Producţia este mai slabă deoarece 45% din pădurile de salcâm au fost compromise din cauza îngheţului. În plus, în ultimii ani, agricultura românească este invadată de tot felul de soiuri de floarea soarelui, care nu sunt atât de productive precum cele autotohne. Seceta s-a accentuat şi ea, aducându-ne şi mai multe pagube”, a spus preşedintele ACA.

Combinatul - un pericol pentru mierea autohtonă

Influenţele nocive ale combinatului siderurgic afectează în mod defavorabil mierea de albine din judeţul nostru. Apicultorii spun că poluarea este dăunătoare atât pentru albine, cât şi pentru plante. „Noi suntem într-o zonă siderugică, cu poluare foarte mare. Vrând-nevrînd, aceasta afectează solul, plantele, dar şi albinele. Indienii nu au investit nimic în mediu”, acuză Osanu.

Mierea gălăţeană- căutată de nemţi

Apicultorii colectează mierea de albine la Combinatul apicol cu sediul în Capitală, cea mai mare parte fiind destinată exportului. Cei mai importanţi consumatori ai mierii “de Galaţi” sunt nemţii. “De aproape 15 ani comercializăm mierea în Germania. Anul acesta, s-au exportat cinci tone. Mierea de albine preferată de gălăţeni este cea de salcâm. Este cea mai căutată datorită fluidităţii, cât şi aspectului. Cea de tei conţine însă cele mai multe minerale, potrivit specialiştilor”, a adăugat Osanu.

Sprijin condiţionat

Statul acordă subvenţii pentru familiile de albine de elită şi/sau albine productive, apicultorilor care trebuie să livreze minimum zece kilograme de miere de la fiecare familie, în baza documentului fiscal de valorificare a produsului la unităţile de procesare autorizate. “Suntem condiţionaţi să predăm statului zece kilograme de miere per familie de albine. Spre exemplu, dacă un apicultor are 40 de familii, el este condiţionat să dea 400 de kilograme. Pentru acestea, el primeşte 7 lei/kg de miere şi 20 lei/familie de albine”, ne-a declarat preşedintele ACA, George Osanu. Oficial, la Galaţi sunt 230 de apicultori. Împreună, apicultorii gălăţeni au 12.000 de familii de albine.

http://www.adevarul.ro/rss/articol/gala ... atate.html

[dcp100168]

Mierea gălăţeană - premiată la Montpellier

* Anul acesta, producţie de 300 de tone de miere din stupinele gălăţenilor * La Apimondia via Combinatul Apicol * Medalii de aur şi argint pentru mierea de salcâm şi medalie de bronz pentru mierea de tei * Produsele apicultorilor gălăţeni, la mare căutare în Germania *

Producţia de miere din acest an a fost, pentru apicultorii gălăţeni, cu 10-15 la sută mai mare decât anul trecut. Mai exact, cele 14.000 de familii de albine din judeţ au produs, în total, peste 300 de tone de miere! „Este o recoltă mulţumitoare, dar asta nu înseamnă că am fost lipsiţi de peripeţii. Îngheţul de la începutul primăverii şi seceta au compromis în judeţ floarea de salcâm în proporţie de 40 la sută, cu toate consecinţele de rigoare în producţia de miere”, ne-a declarat George Osanu, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine Galaţi.

Chiar şi aşa, albinele gălăţene şi-au turat „motoarele” şi, în medie, s-a obţinut o producţie de 10 kg de miere de salcâm pe stup. Front de lucru a mai fost şi la rapiţă, unde s-au scos cam 8-11 kilograme de miere pe familia de albine, dar şi la floarea-soarelui, cu o producţie de 10 kg pe familie. „La floarea-soarelui poate că s-ar fi obţinut mai mult, însă din păcate tot mai mulţi agricultori folosesc soiuri hibride mai puţin melifere”, a explicat Osanu. Din cele 300 de tone obţinute de apicultorii gălăţeni, cam 80 au mers spre procesare la Combinatul Apicol Bucureşti, 50 de tone la alţi procesatori, iar restul a fost destinat consumului propriu sau valorificării pe piaţa liberă.

A crescut „porţia” de miere

Îmbucurător pentru apicultori este că a început să crească şi în România consumul de miere. Astfel, dacă anul trecut un român consuma cam 700 grame de miere pe an, la „porţie” s-au mai adăugat vreo 100 de grame. Suntem încă departe de „raţia” de 3-3,5 kg pe locuitor din alte state europene, dar e un început. „Mierea încă e considerată un produs de lux la noi, dar oamenii au început să realizeze că merită. Nu numai că e mai bună decât zahărul, dar este şi mai sănătoasă, nu are contraindicaţii”. „În plus, mierea este folosită atât în medicina naturistă, cât şi pentru cosmetice. Chiar merită să ai un borcănel de miere în casă!”, spune reprezentantul apicultorilor. Iar dacă este vorba de calitate, gălăţenii au cu ce se lăuda. Mierea lor, procesată alături de cea a altor apicultori din ţară, a fost medaliată chiar şi la nivel internaţional. Mai exact, în septembrie, la Congresul Internaţional Apimondia, de la Montpellier (Franţa), o veritabilă „Olimpiadă” a apicultorilor, mierea de salcâm mioritică a primit două medalii, una de aur şi una de argint, în timp ce mierea de tei a câştigat medalia de bronz. De altfel, mierea de pe la noi este o preţioasă marfă de export. Anul acesta, mierea gălăţenilor, predată şi prelucrată la Combinatul Apicol, a mers sută la sută la export, în Germania, atât pentru consum, cât şi pentru fabricarea produselor cosmetice.

Fonduri pentru apicultori

În ce priveşte socotelile apicultorilor, acestea stau cam aşa: preţurile de colectare en-gros a mierii la centre precum cel deschis de Asociaţia Crescătorilor de Albine Galaţi sunt acum de 7 lei pe kg, faţă de 6,5 lei, cât era anul trecut. „Trebuie precizat că, la zece kilograme de miere predate se acordă şi o subvenţie de 20 lei pe familia de albine. De asemenea, apicultorii mai pot beneficia de un sprijin financiar prin Programul Naţional Apicol”. „Mai exact, pentru apicultorii gălăţeni, în acest an s-au alocat cam 250 milioane lei (vechi) pentru cei ce au depus dosare de subvenţionare a tratamentelor sau refacerea mătcilor”, ne-a explicat preşedintele George Osanu. În ce priveşte piaţa liberă, un kilogram de miere polifloră ajunge, în medie, cam la 10 lei/kg, în timp ce mierea de salcâm, în funcţie de calitate, poate ajunge chiar şi la 15 lei/kg.

http://www.viata-libera.ro/articol-Mier ... ier_2.html

[dcp100168]

Mierea gălăţeană, ameninţată de criză şi de condiţiile meteo

Potrivit declaraţiilor lui George Osanu, preşedintele Filialei Asociaţiei Apicultorilor din judeţul Galaţi, dacă statul român nu va reveni asupra deciziei de a nu acorda subvenţii apicultorilor români, meseria de creştere a albinelor va dispărea în curând.

Potrivit lui Osanu, până anul trecut, Guvernul României acorda o subvenţie în valoare de 20 de lei pentru fiecare familie de albine, punând condiţia ca respectivul beneficiar să predea, contra cost, minim 10 kg de miere către Asociaţia Apicultorilor. Subvenţia a fost stopată în acest an, motiv pentru care apicultorii încep să se confrunte cu probleme financiare. Deşi din cei 400 de membri ai asociaţiei de la Galaţi, circa 250 beneficiază sau vor beneficia de finanţări europene, prin accesarea diverselor programe în domeniu, acest ajutor nu este suficient fără subvenţia de stat, a avertizat George Osanu.

Cât priveşte preţurile de achiziţie a mierii, acestea sunt pentru 2010, la fel ca şi în 2009: 7 lei/kg pentru mierea polifloră şi 10 lei/kg pentru mierea de salcâm.

În afară de problemele financiare cu care se confruntă apicultorii, nici condiţiile meteo nu au favorizat, până acum, producţia de miere la floarea de rapiţă şi la salcâm. În medie, s-a obţinut o producţie de circa 3 kg pe fiecare familie de albine, în condiţiile în care, în 2009, producţia medie de miere, pentru un cules, a fost de 20 de kg/familie, iar teoretic, o producţie maximă ajunge la 25-30 de kg/familie. Potrivit lui Osanu, motivele care au condus la o producţie scăzută sunt temperaturile joase din perioada mai-iunie, dar şi ploile puternice.

Toate aceste condiţii, financiare şi de mediu, au determinat un consum scăzut de miere la nivel naţional, de 2-3 kg/cap de locuitor/an, comparativ cu media din UE care se ridică la 5-6 kg/cap de locuitor/an.

Asociaţia Apicultorilor din România – Filiala Galaţi a fost constituită în anii ’60, iar în prezent din ea fac parte aproximativ 400 de membri. Potrivit preşedintelui asociaţiei, George Osanu, cei 400 de membri cresc în total circa 14.000 de familii de albine, în condiţiile în care, în medie, o familie de albine numără 40-50.000 de albine. Faţă de ultimii 2-3 ani, asociaţia de la Galaţi înregistrează o creştere a numărului de membri, ca urmare a cursurilor de specializare oferite gratuit de asociaţie.

http://www.viata-libera.ro/articol-Mierea_romaneasca_amenintata_de_criza_si_de_conditiile_meteo__2.html

[Mikka]

Cât priveşte preţurile de achiziţie a mierii, acestea sunt pentru 2010, la fel ca şi în 2009: 7 lei/kg pentru mierea polifloră şi 10 lei/kg pentru mierea de salcâm.

Cine plateste preturile astea??

[dcp100168]

Inundaţiile de pe Siret şi Prut au făcut mierea amară

Pagubele produse de inundaţii apar în domenii în care nici nu te aştepţi. Astfel, din pricina ploilor şi inundaţiilor, mierea gălăţeană din acest an este înjumătăţită. La floarea-soarelui peste 50% din producţie a fost compromisă, la fel la cea de tei şi salcâm.

Câţiva apicultori care se aflau cu stupii la floarea-soarelui abia au scăpat cu viaţă de inundaţiile de pe Siret. Probleme au avut şi apicultorii care au trecut peste Dunăre, la tei, la Luncaviţa, şi care au rămas din cauza ploilor cu utilajele înnămolite. „În Lunca Prutului am scăpat ca prin urechile acului să nu ne trezim cu stupinele luate de ape. Apicultorii care au avut familii de albine suficient de puternice au apucat să mai strângă ceva, cei care aveau familii mai slabe au rămas cu ramele goale. Menta a fost distrusă aproape în totalitate deoarece balta a fost inundată” ne-a declarat George Osanu, apicultor şi preşedinte Asociaţiei Crescătorilor de Albine Galaţi.

O altă problemă cu care se confruntă apicultori este faptul că agricultura românească este invadată de tot felul de soiuri de floarea-soarelui, care nu sunt atât de productive în privinţa polenului precum cele autohtone. Un factor nociv pentru mierea gălăţeană este şi combinatului siderurgic. Apicultorii spun că poluarea este dăunătoare atât pentru albine, cât şi pentru plante. „Noi suntem într-o zonă siderurgică, cu poluare foarte mare. Vrând-nevrînd, aceasta afectează solul, plantele, dar şi albinele. Indienii nu au investit nimic în mediu”, spune apicultorul.

De peste 15 ani, aproape toată mierea de albine din Galaţi este destinată exportului. Cei mai importanţi consumatori sunt nemţii, dar ajunge şi pe pieţele din Spania, Portugalia şi Olanda. „Anul trecut au plecat din judeţul Galaţi 60 de tone de miere de albine. Anul acesta, din păcate, vor ajunge în Germania doar 30 de tone. Nemţii consumă 3 kilograme de miere pe cap de locuitor, iar ai noştri consumă 0,5 kg. La noi este considerat un produs de lux. Nu există putere de cumpărare. Ce să facă omul? Să-şi ia pâine sau miere?”, a adăugat George Osanu.

Oficial, în judeţul Galaţi sunt 300 de crescători de albine, care au aproximativ 12. 000 de familii de albine.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Inundatiile_de_pe_Siret_si_Prut_au_facut_mierea_amara_0_326367452.html

[mambo]

La noi este considerat un produs de lux

pai este, tinand cont de pretul pe care il cereti voi pe miere. daca mulgeai albina precum vaca mai ziceam, dar asa...?? nu te duci zilnic cu albina la camp, nu ranesti rahatul (scuze),... pur si simplu stai si din cand in cand aduni mierea din stup. sa nu uitam ca sunt si persoane care fac apicultura din placere.

[AdiTZA]

Poi e mai ieftina mierea in Olanda fratilooooooorrrr!!!!! De ce la noi e LUX, daca astia o importa de la noi?? Pentru ca ne-am invatat sa dam cat ni se cere. In schimb, cu astialalti, nu merge jmenu'. Cu pretul asta ti-o cumpar...daca nu...PA!!!

[dcp100168]

Apicultorii gălăţeni au exportat anul acesta către vestul Europei peste 50 de tone de miere de albine

Reprezentanţii apicultorilor gălăţeni se declară mulţumiţi de producţia de miere de albine pe anul 2011. Deşi condiţiile meteo nu au fost cele mai bune, „afacerea” s-a derulat perfect. „A fost un an relativ bun. Nu excepţional, dar producţia a fost mulţumitoare. Spre exemplu, o familie de albine a produs aproximativ 20 – 25 de kilograme de miere”, spune George Osanu, apicultor şi preşedinte Asociaţiei Crescătorilor de Albine Galaţi.

Cele mai mari probleme au fost întâmpinate în ceea ce priveşte mierea de salcâm şi rapiţă. “La rapiţă temperaturile au fost prea mici. Au existat multe nopţi cu temperaturi scăzute. La salcâm am avut în schimb zile la rândul cu temperaturi de peste 35 – 36 de grade Celsius. Asta iar nu a fost bine. Clima a influenţat în mod clar producţia de miere de albine”, mai spune George Osanu.

În ceea ce priveşte exportul, situaţi este mai mult decât îmbucurătoare. “Fiecare îşi valorifică mierea aşa cum ştie. Din câte ştiu, numai eu ca şi filială, am exportat 50 – 55 de tone de miere către Germania, Italia sau Spania”, a declarat George Osanu.

adevarul.ro

[dcp100168]

Apicultorii sapă tranşee prin zăpadă pentru a-şi salva albinele de la moarte

Crescătorii de albine spun că este necesar să se intervină pentru deszăpezirea stupinelor deoarece că există riscul ca la orificiile de intrare în stup să se formeze dopuri de gheaţă care să ducă la sufocarea micilor insecte.

Operaţiuni spectaculoase de deszăpezire a stupilor de albine din judeţul Galaţi. Apicultorii s-au mobilizat cu mic cu mare şi, înarmaţi cu lopeţi, înlătură nămeţii care au şi peste doi metri în foarte multe locuri. „Este o muncă foarte grea. Mie mi-a luat câteva ore ca să curăţ zăpada din stupină. Când am terminat eram frânt de obosit", ne-a declarat apicultorul George Osanu, care este şi şeful Asociaţiei judeţene a crescătorilor de albine din judeţul Galaţi.

Pentru a ajunge la stupi, apicultorii trebuie să dea deoparte tone de zăpadă. Ei sapă adevărate tranşee, care seamănă cu marile excavaţii arheologice. Însă tot efortul este necesar, pentru că altfel albinele riscă să moară. „Dacă zăpada rămâne în zona urdinişului (N.R. locul de intrare şi de ieşire din stup a albinelor), acolo se poate forma un dop de gheaţă. Stupul este un spaţiu închis, iar în timp, dacă nu se intervine, poate apărea sufocarea şi moartea albinelor", spune George Osanu. Acesta a mai precizat că pentru majoritatea apicultorilor gălăţeni stupăritul nu este doar o pasiune, ci şi o formă de asigurare a existenţei, caz în care o eventuală moarte a albinelor ar fi o adevărată dramă.

În judeţul Galaţi există câteva sute de stupine, însă doar 39 sunt înregistrate ca exploataţii agricole. Anul trecut, producţia de miere a fost foarte bună şi a adus apicultorilor un profit bun. „A fost un an relativ bun. Nu excepţional, dar producţia a fost mulţumitoare. Spre exemplu, o familie de albine a produs aproximativ 20-25 de kilograme de miere", spune George Osanu.

Pozitiv a fost, în 2011, şi faptul că, pentru prima dată în ultimii 10 ani a apărut o creştere a cerrerii de miere pe pieţele externe. „Au fost exporturi bune. De la Galaţi am exportat peste 50 de tone de miere către Germania, Italia sau Spania", a mai declarat George Osanu.

adevarul.ro

[dcp100168]

Apicultorii gălăţeni sînt afectaţi de seceta anului trecut. Mierea de salcâm este compromisă

Emotii pentru apicultorii galateni. Productia de miere din acest an la rapita este zero din cauza secetei din toamna anului trecut, dar si a iernii prelungite. Vesti proaste si in ceea ce priveste mierea de salcam, care este compromisa in proportie de 80 % din cauza vantului puternic din ultima saptamana. Florile de salcam s-au scuturat si albinele nu au mai avut ce culege.

Probleme mari la mierea de rapita. Din cauza secetei din toamna trecuta, rapita nu s-a putut planta si albinele nu au avut ce culege. O alta problema cu care se confrunta apicultorii este faptul ca, in ultimii ani, agricultura romaneasca este invadata de tot felul de soiuri de floarea-soarelui, care nu sunt atat de productive precum cele autohtone.

Temperaturile scazute si vantul puternic din ultima saptamana au compromis si culesul la salcam. Floarea de albine a fost scuturata aproape in intregime. Apicultorii din zona Galatiului si-au instalat stupiii in zonele cele mai productive, dar cu toate acestea cred ca productia din acest an va fi mult mai slaba decat cea de anul trecut.

Apicultorii isi pun, totusi, sperante in recolta la floarea de tei si floarea soarelui. Un factor nociv pentru mierea galateana este si combinatului siderurgic.

Apicultorii spun ca poluarea este daunatoare atat pentru albine, cat si pentru plante. In judetul Galati sunt 350 de crescatori de albine, care au aproximativ 14. 000 de familii de albine.

a1galatibraila.ro

[dcp100168]

An groaznic pentru apicultorii galateni. Nu vom avea nici macar miere

Seceta din acest an a afectat mult producerea mierii, asa ca mii de familii de albine sunt in pericol. Apicultorii nu se mai gandesc la cum sa castige mai mult din vanzarea de miere, ci isi fac griji cu ce isi vor hrani albinele pe timp de iarna.

Seceta si temperaturile extreme din ultimele luni dau batai de cap apicultorilor. Dupa ce productia de miere la rapita a fost compromisa in totalitate, apicultorii si-au pus speranta ca abinele sa recolteze mai mult la salcam, insa vremea nu a tinut cu ei.

Apicultorii spun ca si mierea produsa din nectarul florii soarelui este mai putina, in conditiile in care agricultura romaneasca este invadata de tot felul de soiuri de floarea-soarelui, care nu sunt atat de productive in privinta polenului precum cele autohtone.

Apicultorii isi acum fac griji cu ce isi vor hrani albinele pe timp de iarna, tinand cont ca o familie de albine are nevoie de opt kg de miere pentru a ierna.

Temperaturile ridicate au afectat si ritmul biologic al famiilor de albine. Acestea au foarte putin puiet la momentul actual.

Nici comercializarea nu mai este motivanta pentru apicultori, pretul mierii de albine fiind intre 8 si 10 lei pe kilogram, in conditiile in care, in alte tari, se comercializeaza cu 40 de euro pe kilogram. In judetul Galati sunt 400 de apicultori, care au impreuna 15.000 de familii de albine

a1galatibraila.ro

[dcp100168]

Mierea din Galaţi se vinde bine şi în Anglia

Pe Ştefan Culache l-am găsit la târgul apicol care s-a desfăşurat, zilele trecute, în Piaţa Centrală. Are 31 de ani şi reprezintă a patra generaţie de apicultori, în familia sa. Toată experienţa predecesorilor săi i s-a transmis. La fel, parte dintre dotările de care este nevoie într-o exploataţie apicolă performantă. Familia Culache locuieşte în oraş, dar ferma apicolă cu 150 de familii de albine o are în zona Barboşi.

„Părinţii mei vând miere, în piaţa din Micro 19, de vreo 20 de ani. Chiar au venit oameni la mine, în timpul târgului din Piaţa Centrală, şi mi-au spus că s-au bucurat să găsească şi aici produsele noastre. Părerea mea este că gălăţenii sunt amatori de miere. Sunt cumpărători buni. Totuşi, asta nu înseamnă că o afacere cu 150 de stupi, cum avem noi, îţi poate trăi doar din vânzarea de la taraba. Tot încercând să găsim soluţii, am hotărât să nu vindem angros, la intermediari. În schimb, am început să punem bazele dezvoltării unei mici pieţe de desfacere în Anglia. Există acolo români plecaţi de multă vreme, care şi-au deschis magazine româneşti şi care se aprovizionează şi de la noi. De ce? Păi, cu tot cu transport, tot e mai ieftină mierea noastră. Eu vând aici borcanul mic (de 400 de ml - n.r.) cu 13 lei. În Anglia, într-un magazin britanic, acelaşi borcan costă şapte lire (peste 36 lei - n.r.). Suntem mulţumiţi de felul în care merge”, spune Ştefan Culache.

Apicultorul spune că ia în calcul ca, pe viitor, să producă numai pentru piaţa englezească. Dar pentru asta, ar mai avea nevoie să studieze piaţa. Salcâmul merge cel mai bine, asta-i sigur. Ar mai fi însă multe de pus la punct...

„Faptul că fac parte dintr-o familie de apicultori a fost un mare avantaj pentru mine. Sunt şi tineri, la început de drum în meseria asta, care fac tot felul de lucruri… mai puţin corecte. De exemplu, dacă le dai zahăr albinelor, ele vor produce mai multă miere şi nici n-o să mai cheltuieşti cine ştie ce bani ca să pleci, cu stupii, în pastoraţie. Dar şi albina se va uza mai tare. Nici mierea nu va mai avea aceeaşi calitate. Nu spun că tinerilor care se apucă acum de apicultură nu le e greu. Dacă îmi este mie greu, cu toate că am avut investiţiile esenţiale deja făcute de părinţi… Eu mă bucur doar că pot produce miere natural, fără să fie nevoie să apelez la astfel de metode”, mai spune Ştefan Culache.

Şi cu toate că se declară relativ mulţumit de felul în care merge afacerea sa de familie, nu-i prevede o dezvoltare explozivă, în perioada imediat următoare. Se gândeşte uneori chiar să emigreze în Anglia. Fără stupi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

George Saizu: "Sprijinul pentru apicultori, doar vorbe!"

George Saizu, apicultorul de 30 de ani care a organizat târgul apicol din Piaţa Centrală, din perioada 18-20 noiembrie, spune că sectorul în care vrea să se dezvolte este foarte puţin sprijinit de stat. „Guvernul promitea un ajutor de 56 de lei per familie de albine, având în vedere că vremea a fost nefavorabilă pentru producţia de miere. Dar cu cât a promis, cu atât am rămas. Nu s-a mai auzit nimic. Iar mulţi dintre apicultori ar avea nevoie de banii ăştia, ca să poate trece de iarnă. Fiecare a produs şi a vândut câtă miere a putut. Dar de aici încolo… Până prin mai, nu mai scoţi nici un strop de miere. Toată perioada aceasta, mai ales pentru apicultorii care au avut producţii mici, va fi foarte grea”, spune George Saizu.

De asemenea, tânărul spune că apicultorului mic şi mediu îi este greu să îndeplinească toate condiţiile necesare accesării de fonduri europene. „Sigur, fondurile mi-ar fi de mare ajutor. M-aş dezvolta cu ele. Dar şi aici e o problemă. Poţi accesa fonduri numai dacă ai cel puţin 180 de familii de albine. Eu, spre exemplu, am 100 de familii. Numai ca să pot spera la fonduri, ar trebui să îmi dublez, aproape, exploataţia. Or asta ar înseamnă investiţie de multe zeci de mii de lei numai în cumpărarea familiilor. Dar ar înseamnă, totodată, şi creşterea cheltuielilor de întreţinere. Şi ar fi o extindere care ar putea da roade sau nu. Cine şi-ar permite, după un an prost ca 2016, să îşi dubleze efectivul?”, se întreabă, retoric, tânărul apicultor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Apicultorii sunt fericiţi: ploile i-au ajutat să aibă miere multă şi bună

Ploile torenţiale din ultima lună nu le-au stricat planurile apicultorilor, ci, dimpotrivă,  2021 se preconizează a fi un an excelent pentru mierea de albine, care va fi de calitate şi în cantităţi impresionante.

Iulian Bobocea, 43 de ani, a moştenit pasiunea şi dragostea pentru albinărit din casa părintească. Tatăl a crescut albine, iar acum fiul duce mai departe tradiţia. Are 180 de familii de albine şi este cel mai mare apicultor din judeţul Galaţi. El spune că până acum vremea a fost numai bună pentru apicultură. Ploile din ultimele săptămâni au fost binevenite deoarece urmează ca albinele să culeagă teiul şi floarea soarelui, care au nevoie de apă. „Anul acesta este bun pentru apicultori. Va fi miere bună şi multă. Pentru noi, apicultorii, ploaia a fost binevenită deoarece urma să mergem la pădurea de tei, la floarea soarelui, iar solul avea nevoie de multă umiditate. S-a întâmplat după placul meu. După ploile care au fost, trag nădejde că va fi multă miere la tei, multă miere de floarea soarelui”, spune Iulian Bobocea.

Mai mult de jumătate de an, Iulian este plecat cu rulota şi stupii în diverse locuri din ţară pentru ca albinele să culeagă cel mai bun nectar: în Vrancea, atunci când înfloreşte rapiţa, apoi în pădurile de salcâm şi tei. 

Producţie bună va fi şi la mierea de salcâm, una dintre cele mai căutate şi apreciate de consumatori. „În partea noastră, în Moldova, stăm bine şi la mierea de salcâm. Producţia va fi mult mai bine decât anul trecut, când a fost secetă. Din cauză că nu a plouat deloc, floarea nu a dat nectar. Era uscată, nu avea de unde să secrete. Anul acesta totul e verde, pădurea e vie”, explică Iulian Bobocea.

De asemenea, apicultorul spune că şi mierea de rapiţă va fi anul acesta excelentă. „Înainte de a merge la rapiţă, am fost într-o livadă de pomi fructiferi, în judeţul Vrancea. Am extras o parte din miere, dar cea mai mare parte a rămas în stupi şi am extras-o odată cu mierea de rapiţă.  Mierea a luat din aroma corcoduşilor, vişinilor, cireşilor sălbatici. Are o aromă deosebită”, povesteşte apicultorul.

Produsele lui Iulian Bobocea sunt naturale sută la sută, crescătorul de albine fiind în pas cu vremurile şi, mai ales, cu tehnologia. Şi-a creat un grup de Facebook cu clienţi fideli, dar are şi un canal Youtube cu peste 450 de filmări în care oferă sfaturi pentru creşterea albinelor, canal urmărit de 21.500 de oameni. „Pe grupul de Facebook ne caută lumea pentru comenzi. Le livrăm la domiciliu, mă ajută mult soţia cu clienţii, cu telefoanele”, spune apicultorul.

Un borcan de un kilogram de miere polifloră se vinde cu 20 de lei, mierea de rapiţă costă 25 lei, cea de coriandru 30 de lei, în timp ce mierea de salcâm şi mierea de mană se vând cu 40 de lei borcanul de un kilogram. 

Din cauza condiţiilor meteorologice neprielnice, anul 2020 a fost unul prost. Dovada că apicultura poate fi o loterie. „ Anul trecut a fost cel mai prost pentru apicultură. În perioada salcâmului a bătut vântul şi a plouat. Când a fost vremea bună, pământul a fost uscat, floarea nu a avut nectar din cauza secetei”, spune apicultorul.

adevarul.ro