Apollo - acolo unde odată munceau oameni

[Rami]

In aceste locuri, cu ani in urma, mirosea frumos... In aceste locuri odata, era o intensa activitate. In aceste locuri, odata , lumea mucea... In aceste locuri, productia era in toi, oamenii aveau o activitate intensa, aveau un zambet, aveau un scop...

In 1990, Guvernul României hotaraste, prin hotărârea nr. 514 din 12/05/1990,publicata în Monitorul Oficial nr. 70 din 15/05/1990

Art. 4. - Pe data de 1 mai 1990, Fabrica chimică "Apollo" Galaţi, Fabrica de anvelope Luduş şi Întreprinderea chimică Mărăşeşti se reorganizează şi îşi schimbă denumirea în Întreprinderea chimică "Apollo" Galaţi, Întreprinderea de anvelope Luduş şi Întreprinderea de detergenţi şi sinteze Mărăşeşti.

De atunci s-a asternut tacerea. Au trecut ani buni si azi, asa arata ceea ce odata constituia un loc de munca pentru mii de galateni. Ruine, atat.

[Guest]

acolo, un mare afacerist al urbei noastre, va ridica un cartier de blocuri. deci, in aceste locuri lumea va locui... nu se stie cand... in curand.

[Rami]

Un cartier dragut pentru copiii sai, adica.

[toto]

Da Rami... acolo sunt ruine. Mi se pare ca Apolo, la un moment dat, fusese preluat de Marian Baila. Nu mai stiu care e situatia juridica a acelui spatiu.

E clar ca cineva se va imbogati de pe urma terenului.

Insa, o fabrica de produse chimice n-are ce cauta in mijlocul orasului.

Dealtfel, tin minte ca nu mirosea deloc frumos. Nu stiu daca iti mai amintesti dar cand ploua in zona apa de ploaie facea bulbuci si toate deseurile chimice erau aduse din aer pe pamant.

[Rami]

Da, cred ca inca este a lui Marian Baila.

Dar, Doamne, zona aceea nu e mijlocul orasului.

Stiu cum era cand functiona, am crescut langa acea fabrica.

[katman]

Mi-aduc aminte ca am fost o data in vizita cu clasa, demult-demult cind eram eu mititel...

Imi placea cum iesea tubul de sapun si apoi il presau in forme... Cred ca Lotca se numea marca aia.... Bineinteles ca la plecare aveam buzunarele pline

In fine... inca o bucata de industrie autohtona maturata de apele tranzitiei...

[dcp100168]

Da, cred ca inca este a lui Marian Baila.

APOLLO SA GALATI

MARIANO SRL 681.204 91,5500%

ALTI ACTIONARI 62.851 8,4500%

[Rami]

Cata exactitate

[toto]

Nu e centrul orasului dar, Rami, stii foarte bine ca zona se schimba si ca foarte multi oameni (cu bani) se muta acolo. Multora nu le vine sa creada dar e o zona cautata.

Mai mult... poluarea de la combinat nu exista. Si din cauza traficului redus nici poluarea auto nu e ridicata.

Deci sa nu ne miram ca in locul fabricii Apollo se vor ridica niste blocuri sau vile... Probabil sursele de finantare au fost deficitare.

[Rami]

Stiu ca e o zona cautata, dupa pretul pe care il au casele. Se vand in jurul meu la preturi (inca) astronomice, in ciuda crizei.

[Rami]

Astazi, era santier in lucru... Sau mai bine spus in plina demolare.

[Rami]

Si astazi era asa..

[Rami]

[Rami]

[dcp100168]

Din fabrica săpunului „Cheia" n-a mai rămas nici măcar o caramidă

Din fosta uzină în care se producea emblematicul săpun comunist a rămas doar un teren viran pe care se plănuieşte construirea unui liceu particular. Vârstnicii îşi mai amintesc de săpunul Cheia cu parfum oribil ca pentru oamenii muncii cărora le era interzis „luxul". Era faimos şi cei nevoiţi să-l utilizeze îl „promovau" mucalit cu mesajul: „Vreţi să cuceriţi femeia? Folosiţi săpunul Cheia!". Fabrica chimică "Apollo" Galaţi a fost una dintre cele mai importante capacităţi de producţie ale industriei chimice din vremea comunismului, şi probabil cea mai importantă dintre cele care fabricau detergenţi dar şi vopsele, coloranţi şi lacuri.

Privatizarea şi falimentul

În jur de 2.000 de muncitori lucrau în fabrică, în 1983, când, printr-un decret al Consiliului de Stat a devenit unitate de sine stătătoare, desprinsă de "Centrala industrială de medicamente, cosmetice, coloranţi şi lacuri" de la Bucureşti. Fabrica Apollo a fost înfiinţată în 1886, şi mulţi ani a funcţionat ca o secţie mică a fabricii bucureştene, cu 50 de angajaţi. "Gama de săpunuri era mai reuşită, detergenţii nu erau aşa buni. Erau vreo trei tipuri de săpun Cheia", îşi aminteşte Emil Popa, un gălăţean pe care istoria vechii uzine nu l-a lăsat indiferent.

Apollo a fost privatizată în perioada 1995-1996 şi cumpărată de omul de afaceri Marian Băilă. "Industria chimică, de săpunuri nu era pregătită pentru concurenţea externe. În acest domeniu, totul era la nivelul anilor 70, nu te puteai bate cu marii producători internaţionali care intrau în România. Aceştia aveau linii de producţie impresionate, aveau bugete de promovare. Eram total depăşiţi! Toate firmele de profil din România, vreo şapte-opt, au dat înapoi şi au pierdut lupta. Nu doar Apollo", ne-a explicat Marian Băilă. "Acolo munceau sute de gălăţeni care au fost disponibilizaţi treptat în momentul privatizării", ne-a mai declarat Emil Popa.

Punctul final al istoriei Apollo a fost pus în 2009, când corpurile principale ale fabricii, de pe strada Domnească, colţ cu strada Radu Negru, au fost demolate cu buldozerele iar utilajele au fost vândute la fier vechi. "Economia e mereu în schimbare, nu puteam ţine o afacere care nu mergea. Acum doresc să ridic acolo un liceu particular. Încă analizez toate datele. Este un proiect complicat pentru care trebuie multă aprofundare", ne-a mai explicat Marian Băilă. Acum societatea comercială Apollo SA are activitatea suspendată pentru trei ani, până 31 decembrie 2012 conform hotărârii acţionarului principal.

Steaneria şi săpunăria din Galaţi a fost prima dată proprietatea lui L. Braunstein. Creată în 6 martie 1886, era una din cele mai mari fabrici de săpun şi lumānari din oraş. În 1908, avea 60 de lucrători. Producţia anuală a fabricii se ridica la 1.200.000 kg săpun de diferite calităţi, iar producţia de lumânări la 400.000 kg.

http://www.adevarul.ro/dosar/Din_fabrica_sapunului_-Cheia-_n-a_mai_ramas_nici_macar_o_caramida_0_422358047.html

[bosorogu']

Adica, delegatul analfabet de alta data cu aprovizionarea IELIF (pe langa sofer), a decis, din '95, ca trebuie sa concediem 2000 de galateni, cu familii, ca, nu este(?) la moda. Dar nici nu ne trebuie istoria noastra. Dar, la privatizare, nu a semnat un plan de reactivare? Beleaua este ca sustine cu fonduri PNL. Prin tepele caracteristice, este totusi si consilier si ???. In lumea civilizata, ar infunda puscaria muullttii ani.

[dcp100168]

Un vechi brand gălățean a renăscut la Baia Mare. Săpunul "Cheia" costă azi 14 lire sterline

Cu investiţii de 170.000 de euro şi opt angajaţi, Alin Laslo, noul proprietar al mărcii de săpun Cheia a ajuns în patru ani să exporte în opt ţări europene, iar acum se pregăteşte intens pentru Australia. 

 „Suntem cu 11 ani mai bătrâni ca brandul Dracula şi suntem din Transilvania", spune Alin Laslo făcând referire la istoria de 131 de ani a brandului Cheia şi la potenţialul acestui brand. În 6 martie 1886, industriaşul L. Braustein lansa la Galaţi producţia săpunului Cheia, care în 1906 avea deja 60 angajaţi şi o producţie de 1.200.000 kg săpun. „Tehnologia tradiţională manufacturieră, la o jumatate de secol de la lansare, în timpul celui de-al doilea razboi mondial, atrăgea aprecierea ofiţerilor germani care îl asociau cu săpunurile franţuzeşti, superior calitativ săpunurilor germane", povesteşte noul site al săpunului, care, după naţionalizarea din 1948, avea să devină sinonim cu comunismul.

După revoluţia din 1989, istoria săpunului Cheia nu a mai avut nimic spectaculos, fabrica fiind vândută la fier vechi.

În noiembrie 2010, statul român a pierdut protecţia pe marcă, fapt care l-a determinat pe Alin Lazlo să facă toate demersurile necesare pentru a cumpăra numele. Doi ani mai târziu, în 2012, a început producţia de săpunuri Cheia pe principiul hand made şi total natural. „Nu am avut mari investiţii în utilaje, investiţiile au fost în cercetare, în felul acesta reuşind să creăm cel mai complet set din lume cu produse pentru îngrijirera bărbii, sau săpunul de curăţat pensulele de vopselurile în ulei folosite în pictură, săpunurile plutitoare pentru copii sau săpunurile în formă de animale care sunt foarte rare la nivel mondial", subliniază Laslo.

În 2016, cei opt angajaţi care produc cam 1.500 de săpunuri pe zi au adus cifra de afaceri a firmei Dakidakodea Distribution din Baia Mare la 120.000 de euro, din care circa 25% s-au transformat în profit. În cei patru ani de funcţionare, Cheia a cucerit pieţe în Germania, Franţa, Elveţia, Norvegia, Spania , Italia. În Anglia şi Irlanda, noul săpun tradiţional românesc, cum îl poziţionează producătorul, se vinde ca produs de lux, prin intermediul unui lanţ de magazine naturiste, cu 14 lire sterline bucata.

În România, acelaşi săpun se vinde cu preţuri cuprinse între 5 lei şi 14 lei bucata. Circa 40% din cifra de afaceri a firmei este asigurată de export. Ultima vizită a proprietarilor mărcii a fost făcută în Australia, iar Alin Lazlo are convingerea în proporţie de 99% că în curând va începe exportul către Australia şi Noua Zeenlandă.

Gândit în special ca un produs pentru diaspora (are şi ambalaj de cadou) vechiul simbol al României ar trebui să aducă proprietarului o cotă de piaţă consistentă, în doi-trei ani, şi o creştere de 100% a bussines-ului începând de anul viitor. Pentru 2017, Alin Lazlo şi-a bugetat o creştere de 30%-40% şi se gândeşte că ar putea trece în circa doi ani la francizarea inversă. Este în proces avansat de cooptare a unui partener strategic care să îl ajute în distribuţie, spun reprezentanţii firmei. Acordul ar trebui semnat cu fondul de investiţii Mackenzie Capital.

Producătorul spune despre săpunul lui că este 100% natural şi că este lucrat manual la rece, cu ulei de palmier şi ulei de cocos cu adaos de scorţişoară. Îl promovează că ar avea un efect curativ antimicrobian, antifungic şi antiviral natural.

economica.net

[dcp100168]

Vechiul Apollo se transformă într-un nou market

O importantă rețea de magazine a aflat, luna trecută, că în curând ar putea avea un nou membru în Galați. Acesta are deja binecuvântare publică și autorizație de construcție, încât ține doar de companie să spună dacă mai e sau nu oportună investiția, pe motiv de Coronavirus. Așadar, în aprilie SC REWE Projektentwicklung Romania a obținut autorizația de construire pentru un nou magazin Penny Market, pe strada Domnească nr. 191B, unde a funcționat, până acum mai bine de zece ani, Fabrica chimică „Apollo”.

Pentru cei care au deschis mai târziu istoria economică a Galațiului, vorbim de una dintre cele mai importante capacități de producție ale industriei chimice din vremea comunismului, în care se fabricau detergenți, vopsele, coloranți și lacuri. Compania era construită pe locul fabricii de săpun și lumânări, ridicate în 1886.

În decembrie 2019, Primăria a propus dezbaterii publice „Aprobarea Planului Urbanistic Zonal, pentru terenul situat în intravilanul municipiului Galati, U.T.R. 12, având ca limite: delimitat la nord-vest de str. Radu Negru, la sud-est de str. Afinului, la sud-vest de str. Știintei, la nord-est de str. Domnească, generat de imobilele situate în str. Domneasca nr. 191A si 191B, în vederea realizării magazin Penny Market și magazin cu produse din carne și brânzeturi – parter, accesuri auto și pietonale, amenajări exterioare, sistematizare verticală, reclame pe fațadă și parcare, totem publicitar, împrejmuire și organizare de șantier, pe terenul proprietate”.

Cum totul a decurs normal, fără obiecții, luna trecută a fost eliberată autorizația. REWE România este prezent în România cu peste 230 de magazine, având peste 4.500 de angajați. Trei dintre unități sunt în Galați. Când va fi ridicat, în noul Penny de pe terenul fostului Apollo vor lucra 20 de oameni. În vechiul Apollo lucraseră, la apogeu, 2.000.

antidotul.ro

[dcp100168]

Un nou proiect comercial se realizează pe strada Domnească

Legile economiei de piață ne propun perspective neașteptate. Urât și deopotrivă venerat, unul dintre arhitecțiii teoriilor moderne, J. M. Keynes, ne-a oferit, în timp, o viziune intervenționistă a statului în economie, anulată, în practică, de condițiile autohtone. Dincolo de astfel de abordări, mutările antreprenorilor locali trebuie privite ca atare, atenți fiind la vremurile pe care le traversăm. Mai concret, un nou supermarket din rețeaua Penny va fi dat în folosință la Galați, într-o zonă mai puțin interesantă, până acum, pentru marii retaileri. Investiția ar urma să fie realizată pe strada Domnească nr. 191, redând parte din vechea fabrică de săpunuri "Apollo" circuitului economic.

Datele tehnice ne spun că terenul de 7.507 metri pătrați este propus pentru realizarea investiției "Magazin Penny Market și magazin cu produse din carne și brânzeturi parter, accese auto și pietonale, amenajări exterioare, sistematizare verticală, reclame pe fațade și parcare, totem publicitar, împrejmuire și organizare de șantier". Suprafața construită este de 1.628 de metri pătrați. Din acest total, clienții vor avea de "parcurs" 975 de metri pătrați. Programul de funcționare propus este între orele 9.00 și 21.00, iar duminica, până la 17.00, cu un număr maxim de angajați de 15 persoane pe tură. Vorbim, în context, de crearea de noi locuri de muncă, cu potențial de creștere pe orizontală, în condițiile nu chiar fericite din prezent ale pieței muncii din Galați.

Simultan, vor fi amenajate căi de acces cu rolul de a nu suprapune mișcarea clienților cu cea de aprovizionare cu marfă. Acestea, cu lățime standard de șapte metri, urmează a pătrunde în incintă, atât dinspre strada Domnească, cât și dinspre Radu Negru. Supermarketul va fi prevăzut cu 89 de locuri de parcare, din care patru vor fi pentru persoanele cu handicap. Restul de teren liber are ca destinație spații verzi (arbuști de aliniament și peluză gazonată), cu rol de protecție și ambientare, pe 2.508 metri pătrați.

Potrivit informaţiilor noastre, lucrările vor începe efectiv în această toamnă, în perioada octombrie - noiembrie.

Marian Băilă, administratorul Brateș-Prut Frumușița SRL, beneficiarul PUZ-ului întocmit pentru această investiție, a dorit să menționeze că, practic, în aceeași locație, societatea comercială mai deține un teren, cu suprafața de 5.105 metri pătrați. "Și pe acest amplasament se poate investi în construcții comerciale similare, conform PUZ-ului aprobat, dar se pot ridica și locuințe în regim P+4 sau clădiri de birouri", a adăugat acesta.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Penny deschide şapte magazine şi încheie anul cu 276 de unităţi în România

Retailerul Penny Market a anunţat luni că deschide luna aceasta şapte magazine în şase judeţe din România şi încheie anul cu 276 de unităţi. ”Planul de expansiune al Penny România continuă şi în luna decembrie prin deschiderea a şapte noi magazine în şase judeţe din România. Astfel, discounterul reuşeşte să îşi atingă obiectivul de a deschide 20 de noi magazine în anul 2020, un an dificil ca urmare a evenimentelor generate de actuala pandemie”, arată compania.

Astfel, patru magazine au fost deschise săptămâna trecută în Băileşti, judeţul Dolj, Giroc, judeţul Timiş, Galaţi, judeţul Galaţi, Slobozia, judeţul Ialomiţa. De asemene, săptamâna aceasta se deschid încă trei magazine noi în oraşele Novaci, judeţul Gorj, Bicaz, judeţul Neamţ, şi Roznov, judeţul Neamţ.

Primul magazin deschis pe piaţa locală a fost în anul 2005. Întreaga reţea este deservită de trei centre logistice situate în localităţile Ştefăneştii de Jos, Turda şi Bacău. În prezent, reţeaua Penny Market în România este alcătuită din 276 de magazine la nivel naţional şi o echipă de peste 4.800 de angajaţi.

news.ro

[dcp100168]

Istoria săpunului Cheia: de la marfă burgheză la produsul urât mirositor din comunism

Săpunul Cheia era singurul care se găsea de vânzare în magazine în perioada comunistă. Lux sau Oana erau produse de lux pe care, de cele mai multe ori, le luai pe sub mână.

Săpunul Cheia, la discreție pe piața de consum românească, era de proastă calitate, iar femeile îl țineau doar ca să spele hainele cu el. Deși mirosea urât, în lipsă de detergenți buni și de balsamuri, gospodinele se bazau pe el. el era folosit și pe post de detergent, după ce era ras și pus în mașinile de spălat.

Istoria vestitului săpun a început în luna martie a anului 1886, în Galați, când afaceristul Lipa Braunstein a obținut de la Primărie dreptul de a deschide o fabrică. În anul 1981, fabrica s-a numit „Apollo“, iar în anul 1901 poartă denumirea de „Cheia“. Câțiva ani mai târziu, fabrica avea 60 de angajați și producea 120.000 kilograme de săpun, printre sortimente găsindu-se și produsul numit „ săpun românesc“ .

În perioada interbelică, scrie istoricului Tudose Tatu în cartea „Istoria trudită a fabricilor uitate“, Cheia era un săpun burghez, adresat industriașilor, avocaților, doctorilor și funcționarilor publici. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, săpunul, numit „Străjerul“, a făcut parte din trusoul soldaților români. Produsul a fost folosit atât la spălatul uniformei, al corpului, dar și la bărbierit.

După instaurarea comunismului în România , fabrica de săpunuri a fost naționalizată, așa cum s-a întâmplat cu toată industria. În anii 70, fabrica a fost retehnologizată, devenind principalul producător de săpun din Romania, cu peste 2000 angajaţi. Așa săpunul „Cheia“ a devenit nelipsit în nicio casă a românilor. Doar cei care aveau prieteni marinari aveau parte de săpunuri occidentale. Glumele specifice acelor vremuri de tipul „Vrei să cucereşti Femeia? Foloseşti săpunul Cheia!?” sau „Ce și-ar fi dorit Femeia? Dacă nu săpunul Cheia!“ au devenit sloganuri hazlii.

Istoria săpunului Cheia nu s-a terminat. În anul 2010, antreprenorul Alin Laslo, a preluat marca și produce, într-o fabrică din Baia Sprie (Maramureș), săpunuri naturale și alte articole de îngrijire personală. „Dumnezeu a fost bun cu noi, cu pandemia - am avut creșteri de 50-60% în ultimii ani. Cuvântul «săpun» a avut o altă greutate, mai mare. Dacă până la începutul pandemiei avea o conotație de multe ori negativă («apă și săpun», «săpun și funie» etc), oamenii au înțeles că săpunul dezinfectează”, a declarat antreprenorul pentru Profit.ro. „Și acum, ca atunci, Cheia este o afacere de familie. Și acum, ca atunci, folosim ingrediente naturale, lucrăm manual, tăiem manual, ștanțăm manual“, conform site-ului de prezentare.

Printre produsele disponibile pe site există și colecția „Cheia de pe vremea lui Ceaușescu“. Produsele costă între 4.80 de lei, cum ar fi săpunul muncitoresc de toaletă, și ajunge la 21,60 de lei – pachetul muncitoresc. „Cartea gri a săpunului Cheia“ costă 53,99 lei. Pe lângă aceste sortimente, fabrica produce și săpun natural cu uleiuri de trandafir, uleiuri de duș natural cu cafea sau cu lavandă.

adevarul.ro