Parcuri eoliene în judeţul Galaţi

[dcp100168]

Energie pe aripile vântului

În maxim doi ani, pe teritoriul comunei gălăţene Smârdan (dar şi al altor localităţi învecinate) ar putea funcţiona, în primă fază, 46 de mori de vânt, pentru producerea de energie eoliană, este convins democratul Mircea Toader, după ultima întrevedere, desfăşurată în urmă cu câteva zile, între primarul localităţii Smârdan şi reprezentanţii unor firme private.

Ideea parcului eolian a fost lansată în anul 2004, de (pe atunci) vicepreşedintele CJ Galaţi, Mircea Toader, devenit, ulterior, secretar de stat în MAI (până anul trecut). Însă, nici acum, după patru ani, în zonă nu funcţionează vreun parc eolian, ci doar un anemometru ‑ o instalaţie de măsurare a curenţilor de aer (la 50 de metri, 25 şi cota zero), amplasată în "Punctul Orezeanu", ne‑a spus primarul din Smârdan, Neculai Botezatu. Deşi s‑ar crede că proiectul a fost abandonat, fostul secretar de stat Mircea Toader susţine că în maxim doi ani în zonă va funcţiona un parc eolian. Potrivit acestuia, investitorul italian, interesat de producerea de energie eoliană în judeţul Galaţi, şi‑a manifestat interesul pentru demararea acestui proiect, urmând ca măsurătorile vitezei vântului să fie continuate. Primarul Neculai Botezatu spune că în finalul proiectului, în zonă vor funcţiona, în total, circa 170 de mori de vânt (în Smârdan, dar şi în zonele apropiate comunelor Tuluceşti, Vânători, Cuca, Pechea, Slobozia‑Conachi), urmând ca 1 la sută din producţia totală de energie electrică să fie folosită de gospodăriile localnicilor. Până acum, nicio autoritate locală sau naţională nu s‑a implicat în sprijinirea proiectului, fiind vorba despre o investiţie privată, a firmei italiene, care va amplasa morile de vânt pe terenuri particulare, pentru care va plăti chirie proprietarilor, a detaliat Mircea Toader.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22072

[dcp100168]

Parc eolian la Smârdan

În maxim doi ani, pe teritoriul comunei gălăţene Smârdan (dar şi al altor localităţi învecinate) s-ar putea realiza un parc eolian, în cadrul căruia ar putea funcţiona, în primă fază, 46 de mori de vânt, pentru producerea de energie. Deşi a fost lansată în urmă cu patru ani, ideea nu a prins contur până acum, iar în zonă nu funcţionează decât un anemometru ‑ o instalaţie de măsurare a curenţilor de aer, amplasată în "Punctul Orezeanu". Un investitor italian, interesat de producerea de energie eoliană în judeţul Galaţi, doreşte să amplaseze, în total, circa 170 de mori de vânt (la Smârdan şi în zonele apropiate comunelor Tuluceşti, Vânători, Cuca, Pechea şi Slobozia‑Conachi). Firma italiană va amplasa morile de vânt pe terenuri particulare, pentru care va plăti chirie proprietarilor.

[Relu]

Poate că ar trebui spus că o asemenea turbină poate produce între 2 şi 5 MW. Comparativ, numai 100 de asemenea turbine ar produce cam cât hidrocentrala de la Bicaz, poate chiar mai mult.

[dcp100168]

În pregătire este şi o investiţie în zona Bereşti - Slivna, unde o companie germană estimează că se pot realiza circa 100 MW.

[Relu]

Dacă în fiecare judeţ ar fi măcar 100, ar fi asigurate măcar satele ...

[dcp100168]

"Eolienele" tulcene migrează spre Galaţi

Directorul Agenţiei de Protecţie a Mediului Tulcea, Cadar Bectaş, a declarat că investitorii interesaţi de producerea energiei eoliene în judeţul Tulcea preferă să se reorienteze către judetele Galaţi şi Vaslui, din cauza Programului Natura 2000, aprobat de curând de către Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile. Programul Natura 2000 interzice desfăşurarea unor activităţi cu impact asupra mediului, iar producerea energiei eoliene se află pe această listă. Potrivit Ordinului 1642 din februarie 2008, peste 80 la sută din suprafaţa judeţului Tulcea a fost inclusă în program, fiind considerată zonă naturală protejată. În acelaşi timp, conform unui studiu efectuat la începutul anului trecut de Ministerul Economiei şi Comerţului, zona Dobrogea este considerată cea mai productivă din punct de vedere al energiilor neconvenţionale, atât eoliene, cât şi solare, acesta fiind şi motivul pentru care investitorii au ales până la instituirea noului act normativ această zonă.

[Relu]

Detalii despre acest program se pot găsi la http://www.natura2000.ro/

[dcp100168]

Rata de succes a unui proiect eolian este in medie de 20-30%

Rata de succes a unui proiect eolian este de aproximativ 20%, cea mai dificila parte a realizarii unui parc de turbine eoliene fiind achizitionarea terenului din cauza gradului de fragmentare foarte accentuat al proprietatii. De la idee pana la prima secunda de functionare a unui astfel de proiect pot trece si peste patru ani. Multi investitori, cu sau fara experienta, au anuntat investitii de miliarde in mii de MW bazati pe puterea vantului, dar foarte putini vor avea succes in acest miraj, spune reprezentantul celei mai mari companii romanesti de consultanta in domeniu, Wind Expert.

Alexandru Teodorescu (30 de ani) a participat la instalarea primei turbine eoliene din Romania, cea de la Ploiesti, mutata in prezent la Topolog, interesul pentru businessul cu energia produsa din aceasta sursa fiind prezent inca din 2003. Acum, Teodorescu conduce cea mai importanta firma romaneasca ce ofera consultanta in domeniul proiectelor de energie eoliana care anul acesta ar putea ajunge la afaceri de 7 milioane de euro. "Suntem in domeniu din 2003, dar firma a luat nastere de abia in 2007, ca urmare a cererii pentru acest tip de servicii", spune Teodorescu. In prezent, echipa Wind Expert numara 18 angajati, dar personalul urmeaza sa creasca. Majoritatea sunt luati de pe bancile facultatii si formati in cadrul companiei, pentru ca deocamdata nu exista cursuri specializate pe tema energiilor regenerabile. "Este o adevarata provocare sa gasesti forta de munca specializata in acest segment. Nu exista specialisti, trebuie sa ti-i formezi. Am atras studenti de pe bancile facultatii si am ajuns acum la 18 angajati, procesul de crestere al personalului fiind aproape permanent", spune directorul general al Wind Expert.

Decizia de a infiinta aceasta companie pe piata locala a venit ca urmare a tendintelor inregistrate pe pietele europene, mult mai avansate in ceea ce priveste dezvoltarea de energii regenerabile fata de ceea ce se intampla in Romania. "Cand am luat decizia infiintarii acestei companii, ne-am inspirat din piata europeana a energiei eoliene. Piete clasice, cum ar fi cea din Germania, Anglia sau Danemarca, au devenit saturate si era doar o problema de timp pana cand investitorii urmau sa-si orienteze fondurile spre alte locatii. Romania are cel mai mare potential eolian din regiune si era normal sa devina o zona fierbinte pentru astfel de investitii. Am anticipat putin nevoile companiilor si de aceea am pus pe picioare aceasta firma", explica Teodorescu. Wind Expert asigura o serie intreaga de servicii care pornesc de la evaluarea potentialului eolian pana la operarea intregului proiect. Pana in prezent, compania a livrat proiecte cu o capacitate de 297 MW care sunt complet autorizati si in urmatorii 3-5 ani are deja contractati 800 MW.

"Cea mai dificila problema in realizarea unui proiect eolian este achizitia terenului. Gradul de fragmentare foarte accentuat al proprietatii, gasirea si convingerea proprietarilor, documentatia necesara sunt adevaratele provocari care stau in fata oricarui proiect eolian", spune Teodorescu. Reprezentantul Wind Expert avertizeaza si asupra gradului destul de redus al sanselor de reusita pentru proiectele eoliene. De exemplu, reprezentantii Transelectrica, operatorul sistemului national de transport, au declarat recent ca pana acum a primit solicitari de racordare pentru 12.000 MW. Compania a mai spus un lucru: doar 25% dintre proiecte se vor realiza. "Rata de succes a unui proiect este in medie la nivel european de aproximativ 20-30% si aceasta rata va fi preluata si de piata locala. Foarte multi dezvoltatori de astfel de proiecte nu au luat in calcul zonele protejate sau limitarile de capacitate, ceea ce poate determina insuccesul unei investitii. Este un miraj ceea ce se intampla acum, acela al posibilitatilor nelimitate de a investi in segmentul energiei eoliene", spune Teodorescu. Reprezentantul Wind Expert a precizat ca atunci cand a pus bazele companiei, in portofoliu se aflau 6-7 proiecte, din care acum au mai ramas in curs de finalizare doar 2. "Majoritatea celor prezenti pe aceasta piata sunt dezvoltatori care pornesc pe acest drum cu gandul de a vinde ulterior proiectele. Desi s-au anuntat pana acum mii si mii de MW, cred ca in urmatorii 3-5 ani numai 800-1.000 MW vor fi in realitate instalati si asta nu din cauza lipsei de proiecte, ci din cauza lipsei posibilitatilor de conectare la retea", explica directorul Wind Expert. El a mai precizat ca perioada de timp care se scurge de obicei intre momentul de inceput si finalizarea unui proiect in acest segment poate depasi chiar si patru ani. "In medie, realizarea unui proiect dureaza aproximativ 4 ani de la faza de masuratori pana la primul MWh livrat in sistem", spune Teodorescu. Potrivit acestuia, investitia intr-un MW de capacitate pe eolian se ridica la aproximativ 1,5-1,7 milioane de euro, costurile fiind dependente de locatie si de potentialul eolian al acesteia. "In medie, echipamentele reprezinta circa 80% din costurile totale, in timp ce partea de consultanta este intre 5-13% din valoarea proiectului", a mai precizat Teodorescu.

Chiar daca majoritatea investitiilor anuntate vizeaza zona Dobrogei, reprezentantii Wind Expert, spun ca mai ales dupa ce proiectul de 600 MW pe care cehii de la CEZ urmeaza sa-l realizeze in acea regiune, investitorii ar trebui sa se reorienteze. "Din cei 800 MW pe care ii avem noi contractati, doar 10-15% sunt in Dobrogea. Am inceput sa analizam si alte zone, cum ar fi Braila, Galati sau regiunea Moldovei. Dobrogea devine destul de ocupata, capacitatea de transport a energiei catre restul tarii fiind redusa", explica Teodorescu. Pana in prezent, cele mai importante proiecte anuntate vor fi dezvoltate de companii precum CEZ Romania, Iberdrola (Spania) sau Enel (Italia).

http://www.zf.ro/companii/wind-expert-r ... 0-3210622/

[dcp100168]

Tendinte in eolian: Moldova - noul rai

* “In Dobrogea este o aglomeratie, o nebunie totala cu eolianul. Noi le recomandam tuturor clientilor nostri sa mearga spre zona Moldova, Braila si Galati, ca in Dobrogea nu mai au unde si cum sa faca investitii”, declara pentru Business Standard directorul celei mai mari companii romanesti de consultanta de profil Wind Expert, Alexandru Teodorescu.

“Incercam sa-i scoatem pe toti din fixatia pentru Dobrogea, Transelectrica a spus foarte clar ca mai mult de 1.500 MW nu se pot prelua de acolo pentru moment”, afirma Teodorescu. Potrivit lui, distribuitorul local ENEL a comunicat ca are cereri pentru conectare in urmatorii doi-trei ani de 4.000-4.500 MW pe eolian. “Sunt investitori care se arunca orbeste in proiecte si incep investitii, chiar daca nu sunt siguri ca energia le va fi preluata de retea. Ei mizeaza pe investitiile Transelectrica, in conditiile in care productia pe eolian incepe cam in patru ani de la start”, explica oficialul Wind Expert. El afirma ca dezvoltarea unui parc eolian dureaza in jur de doi ani, dupa ce este obtinuta locatia si compania a primit toate avizele si autorizatiile necesare. “Circa doi ani dureaza livrarea turbinelor”, mai arata Teodorescu. El adauga ca 75-80% dintre clientii companiei vor sa si opereze centralele pentru care fac pregatirile, in timp ce restul le dezvolta pentru a le vinde. “Tot ce este instalat in Romania ca turbine, la ora actuala, sunt second-hand”, mai spune acesta, care adauga ca in curand va fi instalata si o prima turbina noua. Firma pe care o reprezinta primeste oferte de terenuri de la diversi speculatori in eolian, pentru 6.000 de euro hectarul. “Sunt fara masuratori de vant, fara nimic, dar au impresia ca se poate face o avere din ele”, puncteaza consultantul. Potrivit lui, o alta tendinta este ca head-hunterii sa sune la biroul sau in incercarea de a-i recruta specialistii, pentru ca pe piata, desi sunt anuntate proiecte grandioase, exista putine resurse umane calificate.

http://www.standard.ro/articol_68063/te ... l_rai.html

[dcp100168]

Proiecte controversate. Vânare de vânt

* Având în vedere avalanşa de promisiuni din ultimii ani, judeţul Galaţi ar fi trebuit să fie deja plin de mori de vânt care produc "electricitate verde" * Din păcate, TOATE proiectele s‑au dovedit a fi baloane de săpun sau "vânători" de fonduri europene

Energie electrică din vânt. Ieftin şi ingenios. Cine nu şi‑ar dori asta? În ultimii ani, zeci de firme româneşti sau străine au înaintat autorităţilor judeţene o grămadă de oferte de investiţii în parcuri eoliene. Ce s‑a făcut? Te miri ce şi mai nimic. Aflaţi amănunte în materialul de faţă.

Ce vremuri, ce promisiuni...

În urmă cu şase ani, un investitor german, prezentat presei de Dan Lilion Gogoncea (preşedintele Consiliului Judeţului la acea vreme), aducea în prim‑plan un proiect incredibil: un parc eolian la marginea Galaţiului (spre Smârdan), în care să se producă 30 la sută din necesarul de energie electrică al oraşului. Investitorii propuşi – s‑au recomandat nemţi – au ţinut o lungă prelegere despre avantajele proiectului. Pe ecranul sălii de conferinţe de la Grădina Botanică au fost proiectate detalii tehnice impresionante, ceea ce a întărit tuturor convingerea că avem de‑a face cu o treabă serioasă.

Uite‑aşa a trecut un an, răstimp în care promisiunile s‑au "aprins" şi mai abitir. Iată ce scriam despre mega‑proiectul gălăţean în urmă cu cinci ani: "Consiliul Judeţului Galaţi a încheiat cu firma Estwind Consulting Bucureşti o convenţie în baza căreia să se demareze proiectul privind construirea în judeţ a unor parcuri eoliene. Preşedintele Dan Lilion Gogoncea a precizat că, în baza celor stipulate în convenţie, construirea parcurilor eoliene le va aduce gălăţenilor o serie de avantaje importante. Astfel, contravaloarea a unu la sută din valoarea energiei electrice obţinută va fi virată în contul CJ, de o serie de avantaje financiare urmând să beneficieze şi comunităţile locale pe teritoriul cărora vor fi amplasate turbinele eoliene. De asemenea, s‑a convenit ca, la execuţia şi întreţinerea lucrărilor de amenajare a parcurilor, să fie folosite forţă de muncă şi firme gălăţene. Conform planurilor, la începutul săptămânii viitoare urmează să fie amplasate pe dealurile de la Smârdan, Vârlezi şi Cuca primele sonde de măsurare a intensităţii vântului. Valoarea unei turbine eoliene este de aproximativ 1,5 milioane de euro, aceastea având o putere instalată de 1 MGW".

S‑a făcut?! Da' de unde?

Ce s‑a realizat din toatea astea? Păi... Cam nimic. În 2007, în luna ianuarie (deci la patru ani de la demararea "proiectului"), fostul primar de la Smârdan ne declara: "Am vorbit la Bucureşti cu cel care răspunde de staţia eoliană şi am aflat că s‑a încheiat contractul între România şi o firmă italiano‑spaniolă (N.R.: deci nu cu nemţii). Urmează ca de la 1 martie firma să cumpere teren de la cetăţeni şi să monteze instalaţiile parcului eolian. Din câte am înţeles, vor 200 hectare de teren. O instalaţie montată va fi de 60 de metri pe 60, în rest se poate planta porumb".

Aha! Poate s‑o fi făcut între timp... Surpriză! Nu s‑a făcut. Iată ce ne‑a declarat actualul primar de la Smârdan, Costică Stroea: "Firma a venit, a închiriat teren de la oameni şi a pus un pilon cu un aparat de măsurare a vitezei vântului. Apoi au luat toată instalaţia şi duşi au fost. Mai nou, am aflat că vor iar să pună un aparat de măsură. Dumnezeu să înţeleagă".

La Cuca, situaţia e cam la fel: încă nu s‑a montat nimic, după cinci ani de tatonări. "Contractul a fost încheiat luna trecută, pentru un teren al Primăriei, dar deocamdată doar atât", spune primarul Gheorghe Negrea.

Aşa cum probabil aţi realizat deja, nici la Vârlezi nu s‑a făcut vreun parc eolian ca‑n filmele americane. "Am auzit că au fost ceva discuţii, dar nu există niciun contract sau un proiect concret", spune noul primar Ştefan Patriche.

Un alt sat unde se părea că se vor face investiţii masive este Negrea (Schela). Însă şi acolo proiectul a înţepenit tot la faza de intenţii.

Doar o vânătoare de subvenţii

Probabil că mulţi dintre dumneavoastră vă întrebaţi de ce este o diferenţă aşa de mare între intenţiile declarate şi fapte. Ei bine, doamnelor şi domnilor, există un motiv foarte serios pentru asta: banii!

În primul rând este vorba de fonduri/subvenţii europene. Comisia Europeană promite de vreo şase ani încoace (interesantă coincidenţă, nu?) că va aloca fonduri foarte mari pentru subvenţionarea sectorului producţiei de energie ecologică. În acest context, numeroase firme au început să‑şi dezvolte o divizie specializată şi au stabilit contacte pentru viitoarele afaceri. Asta a fost la Galaţi: tatonarea trenului şi nimic mai mult. Cum banii nu au mai venit, Comisia Europeană având alte priorităţi (în anii trecuţi a fost agricultura, acum este combaterea efectelor crizei financiare), nici eolienele n‑au mai apărut!

Al doilea aspect al problemei este faptul că nu s‑a mai materializat promisiunea făcută de Guvernul Tăriceanu I, cum că în Codul Fiscal vor fi introduse facilităţi fiscale pentru investitorii în "energia verde". Nu‑i facilitatea – nu‑i interesant!

În consecinţă, este foarte posibil ca peste patru‑cinci ani să facem un nou remember al poveştii eolienelor gălăţene şi să constatăm că ne aflăm, în continuare, la faza de basme...

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=28865

[dcp100168]

Parc eolian în satul Măcişeni

* Se vor produce 70 de megawaţi, adică de 70 de ori consumul de curent electric al localităţii unde va fi construit * Producţia poate acoperi, practic, consumul tuturor localităţilor legate la linia de înaltă tensiune Smârdan-Cudalbi * După toate probabilităţile, investiţia va începe în primăvară

În ultimii ani, la Galaţi s-a vorbit intens despre parcuri eoline: întinderi de mori de vânt care să producă energia electrică necesară populaţiei judeţului. După cum constatam într-un articol apărut în „Viaţa liberă” în urmă cu câteva săptămâni, distanţa dintre vorbă şi faptă s-a dovedit, în privinţa eolienelor, mai mare decât se anticipa. Din cele vreo 30 anunţuri de intenţie în a investi, foarte puţine - se pot număra pe degetele de la o mână - au trecut de faza vorbelor. Însă există speranţă.

Nu-i ca-n Dobrogea, dar e bine

Ne-a fost dat să ajungem la primăria din Corni, de care ţine satul Măcişeni, exact în ziua şi la ora la care pe uşa biroului primarului intra reprezentantul firme Eximprod Buzău: inginerul Ştefan Ionaşcu. Omul venise să pună la punct ultimele detalii pentru demararea lucrărilor la ceea ce pare să fie una dintre cele mai mari investiţii din România în captarea energiei vântului. Discuţia s-a legat uşor. Inginerul Ionaşcu ne-a mărturisit că se mândreşte cu proiectul de la Măcişeni. „De un an pregătim începerea lucrărilor. Vântul nu este aici chiar ca în Dobrogea (firma menţionată are instalaţii deja funcţionale în judeţul Constanţa - n.r.), dar e foarte eficient. Aici, în judeţul Galaţi, lucrurile se mişcă mai bine decât în Dobrogea, în special pe partea de avize. Acolo, peste tot sunt zone şi arii protejate, în care se interzic orice fel de activităţi industriale, aşa cum sunt încadrate instalaţiile eoliene”, ne-a declarat buzoianul.

O capacitate de invidiat: 70 megawaţi oră!

Construcţia parcului eolian Măcişeni ar putea începe chiar din primăvară, dacă toate detaliile contractului vor fi aprobate de părţi şi de autorităţile statului. Întâmplător sau nu, Măcişeniul este „buricul judeţului”, fiind situat exact la jumătate distanţei dintre limitele de nord şi sud şi cele de est şi vest ale judeţului. Ei bine, aici va fi nu doar un „buric” geografic, ci şi unul energetic. Din câte spune Ştefan Ionaşcu, capacitatea parcului va fi de 70 de megawaţi, adică de 70 de ori mai mult decât consumă toată comuna Corni. „Am putea acoperi circa un sfert din consumul casnic din judeţul Galaţi. Este vorba de aproximativ 90 la sută din capacitatea liniei de înaltă tensiune Smârdan-Cudalbi”, spune, cu vizibilă mândrie, inginerul.

Primarul Cornilor, Vasile Prodan, este la fel de încântat de investiţie. „Eu, personal, dar şi consilierii locali, am dat tot sprijinul pentru realizarea parcului eolian. Nu poate fi decât o afacere foarte bună pentru noi, căci vom avea curent produs aici, la un preţ sperăm mai mic decât cel pe care-l cumpărăm acum. Însă sunt şi alte avantaje: zona se va dezvolta, vor apărea locuri de muncă”, declară primarul.

Proiectul s-ar putea extinde

După câte ne-a mărturisit Ştefan Ionaşcu, proiectul de la Măcişeni s-ar putea extinde şi în alte sate din apropiere. „Am făcut măsurători ale vântului şi la Rediu şi Băleni, iar rezultatele sunt foarte bune. Ne gândim să investim, dar rămâne de văzut dacă vom găsi resursele financiare necesare”, ne-a spus inginerul. El a mai precizat că un astfel de parc eolian se poate amortiza în 9-10 ani, dar că este o problemă să obţii bani la dobânzi rezonabile pentru acest interval.

Una peste alta, aşteptăm cu mare interes momentul când la prima fundaţie de eoliană de la Măcişeni va fi turnată prima lopată de ciment. Anticipăm că va fi un moment memorabil pentru istoria energetică a judeţului.

http://www.viata-libera.ro/articol-Parc ... eni_2.html

[riaji]

Ei, pe asta nu o mai cred Tocmai la Maciseni? Atunci am sa merg mai des pe la tara..

[dcp100168]

Să vii cu câte-o găleată de curent

[riaji]

Daca ar face si drumurile prin zona aia, ar fi perfect.. As putea veni cu deltaplanu

[dcp100168]

Antreprenorii din eolian s-au grupat în jurul Galaţiului

Antreprenorii din eolian - practic, cei care au facut pasi, concret, in aceasta directie, prin obtinerea avizelor de racordare la retea - s-au orientat in special spre zona Moldovei, mai precis in jurul Galatiului, creand acolo un nou pol, dupa Dobrogea, potrivit datelor centralizate de Business Standard de la Transelectrica si de la distribuitorii locali de electricitate. Potrivit datelor din piata, in prezent, exista mai multi jucatori care au primit avize de racordare la retea pentru centrale eoliene de cateva zeci de MW si care nu au fost cumparati inca de marii investitori. Printre cei mai mari figureaza Eximprod, care are un proiect de 70 MW in Galati, Sibioara Windfarm, cu 42 MW in Vaslui, sau Blue Planet Investements (controlata de firma cipriota Montbel Trading&Consulting Ltd.), care a primit deja de la ANRE autorizatie de infiintare a unui parc de 35 MW in Tulcea.

http://www.standard.ro/articol_80098/ci ... nelor.html

[Guest]

ora la care pe uşa biroului primarului intra reprezentantul firme Eximprod Buzău: inginerul Ştefan Ionaşcu.

eximprod buzau??? ii cunosc destul de bine pe cei de acolo. personal, cred ca e o gogoasa. stiti cate zone favorabile construirii acestor tipuri de parcuri sunt la ei acolo in buzau???? de ce ar veni la galati?? ma rog... sa vedem ce-o mai fi.

[dcp100168]

Judeţul Galaţi ar putea produce din energie eoliană cât două unităţi de la Cernavodă

Judeţul Galaţi ar putea produce energie cât două unităţi nucleare de la Cernavodă, dacă toate solicitările de înfiinţare de parcuri eoliene s-ar materializa, a declarat, sâmbătă, la Galaţi, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, Petru Lificiu. "Există un potenţial dat de Dumnezeu judeţului Galaţi aproape incredibil, şi anume potenţialul eolian. Au venit oamenii din Germania cu GPS-uri şi au zis unde bate vântul şi au nimerit la Bereşti-Meria, la trei kilometri de casa mea şi au plantat un stâlp. A costat 60.000 de euro plantatul stâlpului şi măsuratul vitezei vântului timp de un an. Au constatat că vântul este aur, nu fiindcă este intens, ci fiindcă e foarte constant", a spus Lificiu. Potrivit preşedintelui ANRE, investitorii au depus deja solicitări de înfiinţare a unor parcuri eoliene în judeţul Galaţi. Zonele cu potenţial de exploatare ridicat sunt municipiile Galaţi şi Tecuci cu împrejurimile acestora, jumătatea sudică a luncii Prutului şi axa NE-Centru-SV a judeţului. Proiectele depuse se află în diverse stadii. "Unele sunt în studii faza întâi, altele în faza a doua, alţii - care au avut foarte mare tărie - au reuşit să-şi ia aviz de racordare la reţea. Vârlezi, Smulţi, Corni, Băleni, Folteşti şi Frumuşiţa sunt deja cei foarte avansaţi, care au deja avizul de racordare la reţea. La Independenţa, Piscu, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Pechea, Griviţa, Cudalbi, Tecuci şi Bereşti-Meria sunt studii de soluţii avizate în faza a doua, 1.230 de megawaţi. La Măstăcani este studiu de soluţii în curs de avizare, sunt 500 de megawaţi", a detaliat Petru Lificiu. Potrivit aceleiaşi surse, dacă toate aceste proiecte de parcuri eoline s-ar materializa, ele ar putea produce o cantitate de energie electrică egală cu cea produsă de două unităţi de la Cernavodă. "Puterea instalată activă acum în România e de 7.000 de megawaţi. Numai cererile de la Galaţi sunt cât două unităţi de la Cernavodă, 1.400, deci sunt practic 20% din total putere instalată, dacă această putere va porni în judeţul Galaţi", a spus preşedintele ANRE. Totuşi, oficialul a atras atenţia că, pentru înfiinţarea parcurilor eoliene, este nevoie şi de contribuţia comunităţii locale şi a societăţii Electrica, pe lângă cea suportată de investitori. "Pe Prut, Electrica trebuie să facă o linie de 400 kilovolţi dublu circuit pentru că altfel nu am decât o linie de 20 de kilovolţi care nu primeşte decât 100 de megawaţi. Dacă pornesc un singur parc eolian şi îl descarc pe această linie se topesc firele. Sunt investiţii mari, care intră în costul de electricitate", a spus preşedintele ANRE.

Oficialul a subliniat că statul român încurajează investiţiile în energia verde, în contextul în care rezervele interne de gaz sunt extrem de limitate, iar procentul de exploatare a surselor de energie regenerabilă este foarte scăzut. "Dacă în ţara noastră consumul de gaz continuă în ritmul de astăzi, cam în 20 de ani e gata rezerva internă de gaz. Trebuie să găsim variante să ieşim din criza combustibililor fosili. Şi acestea sunt energia eoliană, energia solară, energia geotermală, microhidrocentralele, biomasa. Ne-a binecuvântat Dumnezeu cu un potenţial hidroenergetic excepţional. Nu valorificăm nici 40 şi ceva la sută din el. Sunt peste 3.500-4.000 de posibilităţi de microhidrocentrale nevalorificate. În noiembrie 2008 a apărut Legea 220, care încurajează foarte mult investiţiile în regenerabile. De exemplu, ca să încurajez energia eoliană, pe lângă preţul de vânzare pe care îl obţine pe piaţa liberă megawatt-ul de putere a vântului, îl încurajez cu certificate verzi, vandabile şi pe plan internaţional. Un magawatt oră produs cu energie eoliană primeşte două certificate verzi. Preţul unui certificat verde este între 27 şi 55 de euro. Energia solară, care e mai complexă şi mai scumpă, este bonificată cu patru certificate verzi pe fiecare megawatt oră", a declarat preşedintele ANRE, Petru Lificiu.

http://www.standard.ro/articol_86819/li ... avoda.html

[webstar]

In Romania de astazi nu e posibila implementarea acestor turbine. Da, ele ar putea inlocui mai vechile termocentrale, insa asta ar duce la dezechilibre economice. Sa lasi termocentralele si sa adaugi turbinele eoliene pe o infrastructura uzata atat fizic cat si moral nu este posibil. Practic, din ce am auzit si eu pe la coltul institutiilor, inainte de a monta aceste turbine, este imperios sa achizitionezi niste transformatoare gigantice, care costa enorm si se produc la nivel mondial intr-o rata foarte scazuta(cred ca investitia pentru modernizarea RETELEI ar costa undeva la 10-15 miliarde de Euro. asta incluzand 5-6 statii de transformare plus inelele de backbone ce ar trebui sa inconjoare Romania si sa se interconecteze cu retelele statelor invecinate).

[dcp100168]

Petru Lificiu: 16 comune din Galaţi au parcurs etapele de instalare de parcuri eoliene

Un număr de 16 comune gălăţene au proiecte pentru realizarea de parcuri eoliene, a declarat, vineri, preşedintele ANRE, Petru Lificiu, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). Comunele care au primit avizul de racordare la reţeaua electrică naţională sunt: Vârlezi, Smulţi, Corni, Băleni, Folteşti şi Frumuşiţa. În faza a II-a cu proiectele sunt comunele Independenţa, Piscu, Tudor Vladimirescu, Slobozia Conachi, Pechea, Griviţa, Cudalbi, Bereşti Meria şi municipiul Tecuci. Potrivit lui Lificiu, 128 de megawaţi au deja aviz tehnic de racordare la reţea, alte 1.230 de megawaţi sunt în fază de studii de fezabilitate şi de aprobare. Aceasta înseamnă în total 1.458 de megawaţi putere eoliană care sunt echivalenţi cu două unităţi de la centrala Cernavodă. Întreg teritoriul Galaţiului dispune de o bogăţie echivalentă cu cea a petrolului din judeţului Prahova şi al gazului din judeţul Mureş”, a afirmat preşedintele ANRE. Oficialul a apreciat că România are un potenţial hidroenergetic „de mare valoare”, dar care este valorificat doar în proporţie de 40 la sută.

[EMIL]

Proiectele eoliene ce vizeaza judetul Galati sunt folosite de straini sa obtina credite de la banci/fonduri de investitii de la ei din tara. Comisionul acrodat de o firma serioasa pentru administratie este de pana la 5 (cinci)%, deci diferenta de la unu la cinci este la ...gogoncieni :!:

[dcp100168]

Cine are contract de racord la retea pentru eoliene

Gigantul energetic ceh CEZ, proprietarul fostei Electrica Oltenia, are contracte de racordare de la compania de stat de transport energie pentru toti cei 600 MW pe eolian pe care vrea sa-i instaleze in Dobrogea, iar alte 25 de companii isi impart restul de contracte pentru 215,39 MW, potrivit datelor de la inceputul lunii aprilie, centralizate de Transelectrica si transmise Business Standard. Astfel, la inceputul lui aprilie existau contracte de racordare pentru 815,39 MW pe eolian si avize pentru inca 2.166 MW, capacitate care o depaseste pe cea a trei reactoare nucleare de la Cernavoda.

Potrivit Transelectrica, Eximprod are contract de racordare pentru 70 MW, EUROPP ENERGOCONS pentru 43 MW, Romwind pentru 36,4 MW, Custom Line Energy pentru 15 MW si Bridgeconstruct pentru 10 MW, iar restul se imparte intre mai multe firme care au capacitati de sub 10 MW. Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE), Petru Lificiu, a explicat intr-un interviu acordat Business Standard ca la ora actuala sunt cereri de racordare la retea pentru circa 18.000 MW pe eolian. “Din cei 18.000, aproximativ 3.000 MW pot fi preluati acum de reteaua Transelectrica fara probleme. Sunt contracte de racordare pentru putin peste cei 600 MW ai CEZ, iar pentru restul pana la 3.000 MW vom avea o ierarhizare, in sensul ca au prioritate cei care investesc si in linii, transformatoare si centrale de echilibrare pe gaze sau hidro”, a spus oficialul ANRE. Acesta a adaugat ca a avut, recent, o intalnire cu reprezentantii Transeletrica pe aceasta tema, iar autoritatea are ca prioritate si dezvoltarea zonei Moldovei prin atragerea de investitori care sa aloce fonduri pentru eoliene pe axa Vaslui-Iasi-Galati.

Romania are un potential pe energie eoliana de circa 14.000 MW.

http://www.standard.ro/articol_94022/ci ... liene.html

[dcp100168]

97 milioane de euro pentru vântul de la Corod

* Pe dealul „Mândra” va răsări o „pădure” de instalaţii eoliene * 97 de elice valorând, fiecare, un milion de euro! *

Judeţul Galaţi pare să devină un adevărat „El Dorado” pentru investitorii în domeniul energiei electrice produsă cu instalaţii eoliene. După ce parcurile eoliene de la Rediu (Măcişeni), Bereşti-Meria, Smârdan, Tuluceşti, Vânători, Schela, Cuca, Pechea şi Slobozia Conachi (ca să le enumerăm doar pe cele mediatizate recent) sunt pe cale să devină realitate, iată că şi la Corod se naşte un astfel de proiect. Mai mult decât atât, pare să fie treabă foarte serioasă, pentru că deja se poartă negocieri cu proprietari terenurilor unde „pică” eolienele.

Primăria ia 100.000 de euro pe an

Potrivit contractului încheiat între Consiliul local Corod şi concernul de firme (româno-spaniol) care asigură investiţia, la bugetul local va fi virată anual o sumă frumuşică: 100.000 de euro. De asemenea, 10 la sută din curentul necesar iluminatului public şi instituţiilor publice va fi livrat gratis. Pare o înţelegere foarte bună, câtă vreme Primăria nu cheltuie nimic pentru parcul eolian, ci doar permite amplasarea a 80 de tubine pe terenurile proprietate publică situate în dealul „Mândra”. Nici sătenii pe al căror teren „pică”, potrivit studiului de fezabilitate, 17 piloni cu elice nu vor ieşi în pierdere. Pentru 30 metri pătraţi de teren extravilan (atâta ocupă o eoliană), acestora li se oferă 300 de euro pe an. Adică în jurul a 100.000 de euro pe hectar, cât se poate câştiga, probabil, doar din cultivarea de cannabis!

Finanţatori sunt spaniolii

Din câte am înţeles, „sacul cu euroi” - 97 de milioane! - vine de la firma spaniolă implicată în proiect, partea română având rolul de partener care ştie cum merg lucrurile prin ţărişoara noastră. De asemenea, se pare că o bună parte din fonduri au ca origine UE, care pentru Europa de Vest subvenţionază proiectele pentru producerea de energie ecologică. Tot e bine! Chiar dacă firmele româneşti nu au astfel de facilităţi, măcar putem beneficia de investiţiile ulterioare.

Primarul de la Corod, Vasile Hârjeu, este foarte optimist în legătură cu acest proiect. „La început am fost cam neîncrezător, dar după ce am văzut că oamenii au intenţii foarte serioase şi au început să încheie contracte pentru teren, mi-am dat seama că nu este o ţeapă. Mă bucur că se face o investiţie atât de importantă la Corod”, spune primarul.

După toate probabilităţile, construcţia „pădurii” însumând 97 de instalaţii eoliene (fiecare valorând un milion de euro şi având peste 100 de tone greutate) ar putea începe chiar în acestă vară, iar finalizarea proiectului va dura circa trei ani. Cât timp va produce parcul eolian este greu de spus, dar contractele de concesiune a terenurilor unde sunt amplasate „moriştile” sunt pentru 30 ani.

http://www.viata-libera.ro/articol-97_m ... rod_2.html

[katman]

Pina una alta am vazut ieri ca a rasarit peste Dunare, la iesirea din Zaclau, un stilp cu moristi pe el, probabil pentru masurarea curentilor de aer. Inca unul s-a montat mai inspre Vacareni.

Se misca vasazica si vecinii tulceni

[toto]

Pina una alta am vazut ieri ca a rasarit peste Dunare, la iesirea din Zaclau, un stilp cu moristi pe el, probabil pentru masurarea curentilor de aer. Inca unul s-a montat mai inspre Vacareni.

Se misca vasazica si vecinii tulceni

Unde l-ai vazut ??? Eu n-am vazut nimic... Trebuia sa-mi fi aratat si mie :roll:

[katman]

Cum iesi din Zaclau, unde face digul curba spre stinga. Cu putin inainte sa dam de fazan.

Ma uitam cu Eugen, "cind a mai rasarit si chestia asta", si am vazut pe stilp citeva moristi puse la diferite inaltimi.

Tu cred ca bicicleai mai in fata...

Si cel din Vacareni l-am vazut cind stateam la bere... cea de la dus, nu de la intors...