Jump to content

Parcuri eoliene în judeţul Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Invazia eolienelor: afaceri de milioane din soare şi vânt!

* În Galaţi se va produce tot mai multă energie verde * Avem şase parcuri eoliene funcţionale, dar sunt planuri pentru încă 33 de astfel de proiecte * Parcul fotovoltaic de la Scânteieşti s-ar putea extinde * Primăriile care au încheiat contracte avantajoase cu firmele de eoliene şi-ar putea dubla bugetul local

Pe zeci de hectare de câmp, traversate până în urmă cu doi-trei ani doar de turme de oi, se înalţă acum parcuri fotovolatice şi turbine eoliene care varsă în sistemul naţional zeci de megawaţi. Potrivit CJ Galaţi, la nivelul judeţului funcţionează şase parcuri eoliene, pe raza comunelor Scînteieşti, Smulţi, Vîrlezi, Cudalbi şi Schela. Investiţiile dezvoltatorilor de parcuri ajung la sute de mii sau chiar milioane de euro, dar se amortizează destul de repede, odată ce instalaţiile încep livrarea energie pe piaţă. Că afacerile merg, se vede şi din ritmul alert al investiţiilor. La Corni se va inaugura în curând cel mai mare parc eolian din judeţ, cu 35 de turbine de 2 MW. De asemenea, numărul firmelor străine care se interesează de potenţialele zone de amplasament al unor noi parcuri eoliene, unele şi cu peste o sută de turbine, este în continuă creştere. De câştigat au şi primăriile pe raza cărora se află terenul parcurilor, investitorii fiind dispuşi să acorde comunităţilor o serie de facilităţi, cum ar fi, de exemplu, o cotă parte din energia verde. Dacă acum se înalţă spre cer vreo 170 de turbine, numărul lor s-ar putea dubla până la finele anului viitor. Consiliul Judeţean a emis deja 39 de autorizaţii de construcţie pentru parcuri eoliene, astfel că investiţii s-ar putea face şi la: Smîrdan, Cuca, Pechea, Şendreni, Braniştea, Independenţa, Slobozia Conachi, Folteşti, Galaţi, Bereşti-Meria şi Priponeşti.

Primul parc fotovoltaic

Pe o suprafaţă de 1,7 hectare de teren din comuna Scânteieşti se întinde singurul parc fotovoltaic din această parte a ţării. Firma care a investit aici aproximativ 800.000 de euro se numeşte SC Esthesis Energy SRL şi e din Satu Mare. Aceelaşi dezvoltator a investit şi într-un parc eolian cu două turbine, tot la Scânteieşti. Potrivit informaţiilor furnizate chiar de unul dintre investitori, Tudor Stăncioiu, parcul cu panouri fotovoltaice are o putere de 500 de KW şi produce 660 de MW oră pe an.

"Am putea lua în calcul o extindere, în situaţia în care sistemul din zonă ar putea asigura transportul unor cantităţi mai mari de energie. Noi am şi cumpărat de la oamenii din comună terenul pe care se află parcul. În ceea ce priveşte energia eoliană, vă pot spune că am investit cam 2,2 milioane de euro în cele două turbine de la Scânteieşti. Per total, în acest moment, putem spune că investiţia este una rentabilă”, a precizat Tudor Stăncioiu.

Bugetul primăriei se dublează când bate vântul

Oamenii din Scânteieşti nu se vor mai plânge, cel puţin în următorii cinci ani, că bate vântul peste comuna lor. Contractul încheiat de primarul Ghiorghi Bute cu firmele de energie verde îi avantajează pe gălăţeni.

„Am concesionat tot terenul pe care îl mai aveam la dispoziţie în comună către firmele de eoliene. Contractele s-au semnat deja. În aceste condiţii, investitorii plătesc concesiunea la preţul de 84 de euro pe hectare, până la punerea în funcţiune a turbinelor. După ce acestea vor începe să producă energie vor plăti 190 de euro, la care se adaugă evident şi impozitul pe teren. În plus, firmele ne vor da contravaloarea a unu la sută din producţie. După estimările mele, în bugetul primăriei ar putea intra, anual, între 2.000.000 şi 3.000.000 de lei”, precizează Ghiorghi Bute. Cu alte cuvinte, bugetul primăriei ar putea chiar să se dubleze.

Prin "desişul" de turbine

Pădurea de eoliene e pe dealurile comunei Corni. Nu e tocmai desiş, pentru că turbinele trebuie amplasate la minim 400 de metri distanţă unele de altele, iar între două parcuri trebuie să fie măcar 700 de metri de teren liber.

„Avem cel mai mare parc eolian din această parte a Moldovei. Sunt, per total, 35 de turbine - 31 pe teritoriul Măcişeniului şi patru pe cel din Corni. Puterea turbinelor, din câte ştiu eu, este de 2 MW. Încă nu sunt funcţionale, dar parcul se va inaugura curând. Investitorii au cumpărat pământul de la oameni, pentru că noi nu mai avem decât suprafeţe de păşune, care nu se prea pretează la astfel de construcţii. Primăria câştigă din eliberarea autorizaţiilor şi din încasarea, în timp, a impozitelor. Poate ne vor da şi energie, rămâne să discutăm după ce turbinele vor deveni funcţionale”, a declarat primarul comunei Corni, Vasile Prodan.

Discuţii cu primăria au avut şi reprezentanţii unei firme spaniole, care vrea să înfiinţeze un parc cu nu mai puţin de 200 de turbine.

Avantaje colaterale

Printre comunele unde se produce energie verde se numără şi Vârlezi. Potrivit datelor SC Electric SA, firma care a investit aici se numeşte SC Custom Line Energy SRL. „Până în acest moment avem trei turbine funcţionale. Au început să producă energie în luna noiembrie a anului trecut. Curentul ajunge în staţia de la Târgu Bujor, firma asigurându-şi logistica pentru acest transport de curent. Investitorul şi-a cumpărat terenul de la proprietarii din comună. Mai sunt, cu siguranţă, şi alţi oameni dispuşi să vândă pământ, în condiţiile în care parcul eolian s-ar dezvolta”, ne-a spus primarul comunei, Ştefan Patriche.

O variantă oarecum diferită se înregistrează la Smulţi. „Investitorii iau în concesiune terenul, de la proprietari, pe o perioadă de 49 de ani. Momentan, avem o singură turbină montată, dar urmează să se amplaseze, tot pe teritoriul comunei noastre, încă 66 de astfel de dispozitive. Alte circa 30 de eoliene ale aceluiaşi dezvoltator vor fi amplasate pe teritoriul comunei Corni. Din câte am înţeles eu, intenţia investitorilor ar fi să îşi construiască şi o centrală proprie, în zona Târgu Bujor. Avem de câştigat, pentru că oamenii primesc bani pe pământul concesionat şi astfel mai creşte nivelul de trai”, a declarat primarul comunei Smulţi, Petrică Gafton.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Unde merită să-ţi pui turbinele

Zona Galaţiului este una dintre cele mai potrivite din ţară pentru contrucţia de parcuri eoliene. „Singurele zone în care merită să extinzi astfel de investiţii sunt sudul Moldovei şi Dobrogea”, apreciază Tudor Stăncioiu, investitorul sătmărean cu parc eolian şi fotovoltaic la Scânteieşti. Potrivit specificaţiilor de specialitate, în zona Galaţiului viteza vântului variază între 6,5 şi 7,5 metri pe secundă, ceea ce înseamnă că se pot obţine, în medie, între 300 şi 500 de waţi pe metru pătrat de parc eolian. O zonă şi mai productivă decât a noastră este Dobrogea, unde viteza medie a vântului este mai mare decât maximul din zona noastră şi unde se pot obţine cantităţi de energie care pornesc de la mai mult de 500 de waţi pe metru. Porţiuni mici cu rentabilitatea zonei Dobrogei mai sunt doar în porţiunile înalte ale Arcului Carpatic.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Eoliene de peste 2,5 miliarde de euro se învârt în România: Care sunt cele mai mari 21 de parcuri de „mori de vânt“

La începutul lunii decembrie, 21 de mari parcuri eoliene funcţionau în Ro­mânia sau erau într-o perioadă de probe, valoarea totală a in­ves­tiţiilor fiind de peste 2,5 mld. euro, după cum arată cele mai recente date pu­bli­ca­te de Transelectrica. România are acum cel mai mare parc eolian din Europa.

Dacă se iau în calcul şi unităţile mai mici, care au o capacitate cumulată de circa 176 MW, în total în decembrie România avea parcuri eoliene de circa 1.770 MW, mai mult decât cele două reactoare de la Cernavodă şi dublu faţă de capacitatea de anul trecut. Anul 2012 devine astfel un nou an în care România îşi dublează investiţiile în parcuri eoliene şi în 2011 piaţa locală crescând de două ori faţă de 2010.

Mari firme de audit aşa cum este cazul Ernst&Young au catalogat România ca fiind raiul din estul Europei pentru energie regenerabilă, piaţa locală fiind a zecea ţară la nivel global în ceea ce priveşte atractivitatea pentru investitorii în energia eoliană.

Vântul, scutul anticriză

În cei trei ani de zile în care piaţa locală a ex­perimentat un adevărat boom în sectorul ener­giei eoliene, trecând de la un nivel de 14 MW la finalul anului 2009 la circa 1.770 MW în prezent, o serie întreagă de firme locale au be­neficiat de acest fenomen, vântul devenind în multe cazuri un scut de protecţie veritabil an­ti­criză. Businessuri specializate în furnizarea de servicii şi echipamente pentru industria ener­getică au crescut în aceşti ani dificili orien­tându-se spre proiectele de energie verde.

Un exem­plu este cel al clujenilor de la EnergoBit care au lucrat cu cehii de la CEZ la montarea par­cului eolian de 1,1 mld. euro am­plasat în două co­mu­ne dobrogene şi care la ora aceasta este cea mai mare investiţie de profil din toată Europa. Firme precum Comelf au început să facă com­po­nente pentru această industrie por­nind de la piese de 0,5 kg pentru a ajunge acum la echi­pa­mente de 3,5 tone. Alte firme, cum este cazul Upetrom 1 Mai Ploieşti, caută acum în ener­gia verde o salvare pentru scă­derea cererii de utilaj petrolier, activitatea tradiţională a companiei.

Totodată, contribuţia energiei eoliene în pro­ducţia totală de electricitate începe să de­vină din ce în ce mai vizibilă. În unele zile, aşa cum a fost cazul zilei de miercuri de exemplu, eolie­nele produceau mai mult decât centrala de la Cernavodă, care mergea cu un singur reactor, sau decât toate hidrocentralele aflate la acel moment în funcţiune, ajungând să acopere

17%. Toate acestea au avut ca bază de dezvoltare o schemă de sprijin foarte ge­neroasă pusă la dispoziţie de statul român ale cărei efecte se vor vedea însă şi în creşterea fac­turilor la electricitate.

Un antreprenor printre giganţi

Topul celor mai mari parcuri eoliene arată că cele mai importante proiecte le aparţin cehilor de la CEZ, portughezilor de la EDP Reno­vables, spa­niolilor de la Iberdrola şi ita­lienilor de la Enel.

Cehii de la CEZ au finalizat recent o investiţie de 1,1 mld. euro într-un parc eolian de 600 MW în două comune dobrogene, Fân­tâ­nele şi Cogealac. Prima turbină din acest pro­iect, fost montată pe 1 iunie 2010, iar ultima a fost instalată pe data de 22.11.2012.

Printre giganţii europeni ai energiei şi-a făcut loc însă şi un antreprenor român. Com­pa­nia Corni Eolian, controlată de omul de afaceri Se­bastian Ghiţă, aflat în spatele grupului Asesoft, alături de alţi trei investitori au fina­lizat un proiect de 70 MW în Galaţi. Potrivit cal­cu­lelor ZF valoarea acestei investiţii s-ar putea ridica la peste 100 mil. euro ţinând cont de faptul că pentru a monta un megawatt într-un parc eolian sunt necesare fonduri de circa 1,5 mil. euro.

post-2782-0-76874000-1355168586_thumb.jp

Pentru finalul acestui an reprezentanţii Transelectrica estimau că parcurile eoliene vor ajunge la o capacitate de circa 2.100 MW în timp la finalul anului 2013 România ar putea avea circa 3.000 MW în parcuri eoliene.

Alături de "morile de vânt", în 2013 s-ar putea dezvolta şi piaţa proiectelor solare, un seg­ment care nu a evoluat aşa cum se aşteptau mulţi anul acesta pe fondul numeroaselor schimbări legislative.

Cu toate acestea, oamenii din piaţă spun că în 2013 valoarea proiectelor solare care ar putea fi instalate în România ar urma să ajungă la circa 650 de milioane de euro.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

Continental Wind cauta cumparator pentru un proiect eolian in Romania

Compania americana Continental Wind Partners LLC, dezvoltatorul celui mai mare parc eolian din Europa, cauta cumparator pentru un proiect eolian dezvoltat in regiunea de sud-est a Romaniei la Galati, estimat sa genereze energie pentru aproximativ 400.000 de case. Constructia proiectului de la Galati, “Independenta”, va incepe imediat ce procesul de vanzare va fi realizat, estimat sa se intample in prima jumatate a anului viitor, a spus Marta Pruszynska, directorul proiectului. Proiectul de la Galati a obtinut autorizatii de constructie pentru 113 turbine cu o capacitate totala de 232 MW.

Compania americana, cu sediul in Wilmington, Delaware, a dezvoltat cel mai mare parc eolian din Europa, la Fantanele-Cogealac, de aproximativ 600 MW, si l-a vandut companiei cehe CEZ AS in 2008. Recent, CEZ a anuntat ca ultima turbina din totalul de 240 a fost conectata la retea.

doingbusiness.ro

Cred că e a treia oară când băieţii ăştia anunţă că vor să vândă 8-}

Link to comment
Share on other sites

GDF Suez face un parc eolian la Băleni

SC GDF SUEZ Energy România SA informeaza ca, în data de 18.12.2012, a achizitionat societatea de proiect SC Alizeu Eolian SA, cu scopul de a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Baleni, judetul Galati.

Dezvoltarea parcului eolian va avea loc pe parcursul anului 2013 si va fi finantata partial din surse proprii si partial prin contractarea unui credit extern. Valoarea totala estimata a investitiei este de 90 MEUR.

curierulnational.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Judeţe cucerite de energia verde

Constanţa, Tulcea, Galaţi, Caraş-Severin şi Brăila sunt judeţele fruntaşe ale României în ceea ce priveşte pute­rea instalată totală a proiectelor de energie verde. Cele cinci judeţe au atras până în acest moment investiţii de peste 2,5 mld. euro, majoritatea covârşi­toare a ba­nilor fiind alocată proiectelor eoliene.

Dacă se face împărţirea României în funcţie de forma de producere a ener­­giei regenerabile, atunci Constanţa este capitala eolienelor, Prahova este sediul central al proiectelor solare, în Alba se produce cea mai mare cantitate de energie din biomasă, iar în Hunedoara merg cele mai multe mici hidrocentrale, după cum arată datele Transelectrica aferente datei de 12.12.2012.

În ceea ce priveşte zonele care vor atrage cel mai probabil investiţiile viitoare în energia regenerabilă, Oltenia este cel mai bun loc pentru plasarea parcurilor solare, dar şi pentru construcţia de hidrocentrale de mici dimen­siuni. Dobrogea conduce în continuare în topul destinaţiilor pentru montarea turbinelor eoliene, în timp ce Transilvania Nord se profilează a fi cea mai bună zonă pentru proiectele de biomasă.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Topul celor mai mari 25 de proiecte eoliene din România

În topul celor mai mari trei proiecte eoliene din România şi-a făcut loc şi un antreprenor local, omul de afaceri suedez de origine română Emanuel Muntmark. Medaliile de aur şi argint au fost însă adjudecate de cehii de la CEZ, care au umplut două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac, cu 600 de turbine. Proiectul în care cehii au investit 1,1 miliarde de euro a fost însă dezvoltat iniţial de acelaşi Muntmark.

În total, în acest moment în România există 25 de mari parcuri eoliene care intră în responsabilitatea dispecerului energetic, adică răspund la comenzile acestuia în vederea funcţionării în condiţii de siguranţă a sistemului, cu o capacitate totală de aproape 1.900 MW în care s-au realizat investiţii de circa 3 miliarde de euro. Pe lângă aceste mari proiecte, mai sunt o serie de parcuri de mici dimensiuni, care nu intră sub controlul dispecerului energetic naţional, a căror capacitate este de peste 200 MW, potrivit datelor publicate de Transelectrica pe data de 01.04.2013.

Astfel, în total, în acest moment România are proiecte eoliene cu o capacitate similară cu trei reactoare nucleare de la Cernavodă. Clasamentul celor mai mari 25 de proiecte eoliene este dominat de investitori străini, dar printre ei şi-au făcut loc şi câţiva oameni de afaceri români.

7-proiecte-eoliene.jpg?height=371&width=

Omul de afaceri suedez de origine română Emanuel Muntmark, unul dintre cei mai puternici dezvoltatori de proiecte eoliene din România, mai are puţin şi va finaliza o investiţie de peste 200 de milioane de euro într-un parc cu o capacitate de 150 MW, amplasat în comuna Pantelimon din nordul Constanţei. Deocamdată, potrivit datelor Transelectrica, parcul a ajuns la o capacitate de 123 MW, turbinele fiind încă în probe. La finalul anului 2011, una dintre firmele controlate de Muntmark a obţinut o finanţare de 68 de milioane de euro de la banca austriacă Erste pentru construirea parcului eolian din comuna Pantelimon.

Omul de afaceri Sebastian Ghiţă, proprietarul grupului de companii Asesoft, cu activităţi în domeniul IT&C, a realizat, alături de alţi investitori, un proiect eolian de peste 100 de milioane de euro în judeţul Galaţi. Proiectul este acum în probe şi are o capacitate instalată de 70 MW.

Până în acest moment cel mai puternic investitor în sectorul eolian este grupul CEZ, urmat de Enel cu proiecte de peste 400 MW şi de portughezii de la EDP cu 310 MW, potrivit datelor Transelectrica.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Gălăţenii, nemulţumiţi de încasările de pe urma parcurilor eoliene

Judeţul Galaţi este o zonă perfectă pentru producerea de energie eoliană. După Dobrogea, partea de sud a Moldovei este a doua regiune din România în ceea ce priveşte numărul de parcuri eoliene. Totuși, autoritățile și localnicii din zonele unde au fost făcute aceste investiții nu sunt prea mulțumiți de impactul sub așteptări produs de acestea asupra bugetului local sau asupra facturii.

În Galaţi există şase parcuri eoliene şi sunt în plan alte câteva zeci de astfel de proiecte. Pe zeci de hectare, în tot judeţul, au apărut tot mai multe turbine care produc energie verde.

Iar comuna Corni se poate mândri cu cel mai mare parc eolian din judeţ. Şi totuşi, oamenii din zonă, în frunte cu autorităţile, nu mai văd cu aceeaşi ochi buni eolienele de la marginea comunei. Pentru că, spun ei, avantajele sunt infime.

Pe drumul care duce spre localitatea Corni, chiar și de la zece kilometri distanță se vede pădurea de turbine. Semn că afacerea merge cât se poate de bine. S-au investit peste 500 de milioane lei în cele 35 de eoliene care produc câte 2MW. Când a fost pus proiectul pe hârtie în 2009, primăria din localitate a crezut că va da lovitura, că-și va dubla sau tripla bugetul. Însă nu a fost deloc așa.

„De la început, speranțele au fost foarte mari cu privire la beneficiile pe care am putea să le avem de pe urma acestei investiții. Dar, până la urmă, am rămas cu impozitul de pe terenul unde sunt amplasate cele 35 de turbine eoliene. Impozit înseamnă aproximativ un miliard jumătate pe an”, spune Ionel Alexandru, secretar al Primărie Corni.

Ceea ce înseamnă doar 3 la sută din bugetul anual al primăriei. Atât de puțin, în comparație cu investiția și profitul, pentru că patronii eolienelor au cumpărat terenul de la proprietari și acum plătesc impozit către primărie doar pe suprafața pe care este construită baza turbinei. Dacă pământul era luat în concesiune de la primărie, lucrurile ar fi stat cu totul altfel. Nici când vine vorba de curent electric, localitatea nu câștigă absolut nimic.

„Curentul se distribuie în sistemul național la centrala din Cudalbi, localitate în vecinătatea noastră, mergând spre consumul național”, detaliază Ionel Alexandru.

Sătenii din Corni sunt și ei nemulțumiți că nu beneficiază nici măcar de o reducere la factură, în condițiile în care curentul electric produs de o singură turbine ar putea alimenta cu energie întreaga localitate.

„Ar fi fost bine dacă beneficiam și noi de energia asta. Fiind făcută în zonă aici, să beneficiem un an, doi, gratuit, cât era stabilit în contract. Dar nu s-a întâmplat așa. Deci asta e benefică la nivel național”, spune Alec Stanciu, localnic din Corni.

Drumurile au rămas afectate

Nici de vândut terenurile pentru viitoare parcuri eoliene nu vor oamenii să mai audă. Cât despre infrastructură, ea a fost grav afectată de camioanele de mare tonaj care au tranzitat zona luni întregi de la demararea proiectului.

Au existat promisiuni că vor fi refăcute, dar nici pănă acum nu s-a întâmplat acest lucru.

„Până la urmă investiția s-a realizat, drumurile au rămas așa cum sunt. Ei au spus că nu ține de ei reabilitatea drumurilor, fiind drum județean, 251G, care face legătura între Valea Mărului și Vârlezi, spunând că ei și-au plătit toate dările către stat, rovignetă, taxe auto”, explică Ionel Alexandru.

Consiliul Județean a emis deja 39 de autorizații de construcție pentru parcuri eoliene, astfel că investiții s-ar putea face și la: Smîrdan, Cuca, Pechea, Șendreni, Braniștea, Independența, Slobozia Conachi, Foltești, Galați, Berești-Meria și Priponești.

digi24.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

LUKERG Renew a preluat de la Vestas un parc eolian de 70 MW din Galaţi, în valoare de 109 mil. euro

LUKERG Renew a preluat de la Vestas un parc eolian din zona Galaţi, cu o capacitate totală de 70 MW, pentru 109,2 milioane euro, tranzacţia urmând să se încheie în următoarele opt săptămâni.

Vestas a încheiat un acord pentru vânzarea proiectului Gebeleisis din România şi Hrabrovo din Bulgaria către LUKERG Renew, tranzacţie în valoare totală de 127 milioane euro, se arată într-un comuncat transmis vineri de compania daneză. Poiectele au fost vândute deoaece dezvoltarea şi operarea de parcuri eoliene nu se încadrează în modelul obişnuit de business al Vestas, precizează compania.

Proiectul din zona Galaţi este operaţional din luna februarie a acestui an, funcţionând cu 35 de turbine a câte 2 MW. Producţia medie anuală a unităţii este estimată la peste 165 GWh. Proiectul Hrabrovo din Bulgaria, localizat în regiunea Dobrici, este operaţional din luna matie a anulu trecut şi are o capacitate totală de 14 MW. Cele 7 turbine au o producţie anuală estimat la peste 34 GWh, iar valoarea proiectului este de 17,6 milioane euro.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...
Vânt de schimbare pe piaţa eolienelor
* Efectele crizei, resimţite şi pe piaţa energiilor regenerabile
Surse apropiate negocierilor susţin că intenţiile de scoatere la licitaţie a 60% din participaţiile pe care GDF Suez le deţine la mai multe proiecte energetice din Europa vizează şi proiectul „Alizeu Eolian”, de construire a unui parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni (Galaţi), investiţie cifrată la 90 milioane de euro. Potrivit aceloraşi surse, zilele acestea GDF Suez va începe procedurile, urmând să aştepte ofertele până la jumătatea lunii iulie.

Măsurile de eşalonare, până în 2017-2018, pentru plata a 50% din subvenţiile acordate pentru producţia de energie eoliană, respectiv plata unui singur certificat verde, de 58 euro, pentru un MW de energie eoliană, faţă de două certificate verzi, în valoare de 116 euro/MW, cum era până acum, pare să aibă efect şi asupra intenţiilor companiilor implicate în proiecte de construire a unor parcuri eoliene. Una dintre aceste companii este Gas de France Suez Energy România, componentă a grupului francez GDF Suez, care deţine două proiecte de parcuri eoliene în judeţele Galaţi şi Brăila, intenţionează să vândă 60% din participaţiile la parcul eolian de la Băleni, judeţul Galaţi.

Măsura nu este luată numai în ţara noastră, ea vizând şi alte proiecte dezvoltate în Europa şi este determinată şi de efectele crizei asupra pieţei energiei. Potrivit Mediafax, care citează Wall Street Journal, grupul francez GDF Suez, la care Guvernul Franţei deţine un pachet de 36,7% din acţiuni, intenţionează să atragă cel puţin 600 milioane euro prin vânzarea unor participaţii semnificative la unele proiecte de producţie de energie eoliană şi solară din Europa. Afacerile vizate sunt evaluate la 1 miliard de dolari şi au o capacitate de aproximativ 1.000 MW. GDF Suez vrea să păstreze 40% din aceste proiecte şi să rămână operatorul industrial. Grupul ar putea începe în următoarele zile procedurile de lansare a licitaţiei, urmând să aştepte oferte până la jumătatea lunii iulie.

Aşa cum am precizat, GDF Suez deţine în România două firme cu activităţi în domeniul energiei eoliene. În luna decembrie, una dintre companiile din grupul GDF, respectiv GDF Suez Energy România, care a preluat fosta companie de distribuţie a gazelor naturale Distrigaz Sud, a achiziţionat firma de proiect „Alizeu Eolian”, cu intenţia de a construi un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, investiţie cifrată la 90 milioane de euro. Prin vânzarea pachetului de acţiuni, GDF Suez va deveni acţionar minoritar, dar va participa în continuare la dezvoltarea proiectului. În decembrie, reprezentanţii GDF Suez anunţau că parcul eolian de la Băleni va fi dezvoltat cu finanţare asigurată parţial din surse proprii şi restul prin contractarea unui credit extern. În distribuţia de gaze, GDF Suez Energy România are 1,3 milioane de clienţi în Bucureşti şi în 18 judeţe.

Brăila şi Galaţiul au potenţial eolian atractiv

În judeţul Galaţi, potenţialul eolian din zona Podişului Covurlui este echivalent cu energia produsă de două reactoare de la Cernavodă. ANRE a avizat proiectul Electrica, de dezvoltare a unui parc eolian de 45 MW la Frumuşiţa, valoarea investiţiei fiind de 95 milioane euro. Sunt, în diverse faze, proiecte de parcuri eoliene mai mici în peste 20 de localităţi gălăţene. A mai fost anunţată intenţia de a investi într-un parc eolian în judeţul Galaţi a unui lider în producţia de energie, Compania Electricite de France–EDF, cu o cifră de afaceri de 66 miliarde euro şi care produce 22% din consumul de energie din UE. Noul parc eolian ar urma să fie în comuna Pechea şi va avea o capacitate de 150 MW, investiţia fiind de 267 milioane euro.

Şi potenţialul eolian din Bărăgan a atras investiţii în parcuri eoliene. Grupul francez Filasa International a achiziţionat trei proiecte de parcuri eoliene în judeţul Brăila, „Wind Energy Power Trade”, „Wind Energy Advance Tech” şi „Wind Energy Strategy”, cu o capacitate totală proiectată de peste 400 MW, investiţia fiind estimată la 800 milioane de euro. Preluarea a fost realizată prin firma EolEnvest, la care pachetul de acţiuni este deţinut de trei companii franceze, Filasa International (70%), Fibusa (25%) şi Sanafi (5%). În judeţul Brăila, mai erau anunţate investiţii în construirea altor 17 parcuri eoliene, cu o putere totală de 570 MW, cele mai importante fiind cele de la Însurăţei (126 MW), Scorţaru Vechi (93 MW) şi Tudor Vladimirescu (78 MW).

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

BERD ar putea acorda un împrumut de 59 milioane euro pentru construcţia unui parc eolian în Galaţi

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) ar putea acorda firmei spaniole Inveravante Inversiones Universales un împrumut de 59 milioane euro pentru construcţia unui parc eolian în Galaţi. Investiţia totală în construcţia parcului eolian este estimată la 84,2 milioane de euro, potrivit datelor BERD.

Unitatea va avea o putere instalată de 54 MW. Proiectul este dezvoltat de firma spaniolă Inveravante Inversiones Universales prin intermediul unui special purpose vehicle, denumit Smardan SRL.

Firma spaniolă este prezentă, cu activităţi de producţie a energiei eoliene şi producţie a petrolului şi gazelor, în peste 20 de ţări.

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

GDF SUEZ Energy a majorat cu 150 mil. lei capitalul unei subsidiare care dezvoltă un parc eolian

Compania GDF SUEZ Energy România, parte a grupului francez GDF SUEZ, a majorat cu 150 milioane de lei (34 milioane de euro), la 154 milioane de lei, capitalul social al dezvoltatorului de parcuri eoliene Alizeu Eolian din Buzău, pe care l-a cumpărat anul trecut.

Distribuitorul de gaze naturale a cumpărat Alizeu Eolian pentru a dezvolta un parc eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, judeţul Galaţi, investiţie estimată la 90 milioane de euro.

GDF SUEZ Energy România (fosta companie Distrigat Sud), cu activităţi de distribuţie şi furnizare a gazelor şi electricităţii, are 1,3 milioane de clienţi în Bucureşti şi 18 judeţe. Compania a înregistrat anul trecut un profit net de 354,75 milioane lei (79,6 milioane euro), în creştere cu 51,4%, şi afaceri mai mari cu 4,8%, la 4,04 miliarde lei (908,2 milioane euro).

Link to comment
Share on other sites

La Scânteieşti, săpături pentru cablurile electrice ale eolienelor

În comuna Scânteieşti se trag cabluri electrice de-a lungul drumului pentru a face legătura cu viitoarele mori de vânt care vor fi construite, motiv pentru care, astăzi, în comună se va şi opri furnizarea cu energie electrică.

Firma Smart Breeze intenţionează să amplaseze în Scânteieşti două turbine eoliene, în primă fază, urmând ca, ulterior, să mai fie amplasate încă trei. Potrivit managerului de proiect al clientului Smart Breeze, Iuliu Butoarcă, fiecare turbină instalată va avea o putere de trei megawaţi, iar energia produsă de eoliene va fi distribuită la reţeaua naţională.

Ajunşi la faţa locului în urma unei sesizări că firma care lucrează doboară copacii de pe marginea drumului, l-am întrebat pe managerul de proiect Iuliu Butoarcă care este situaţia, acesta răspunzându-ne că există autorizaţie de construcţie, iar traseul respectă întocmai proiectul.

În prezent, în comună sunt, potrivit primarului Gheorghe Bute, două turbine eoliene funcţionale, amplasate pe teren privat, însă pe viitor acesta are de gând să concesioneze terenuri ale primăriei pentru amplasarea a 50 de mori de vânt, turbine eoliene, dar şi pentru panouri voltaice.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

S-a finalizat instalarea turbinelor pentru parcul eolian de la Băleni

Compania americană General Electric (GE) a finalizat instalarea turbinelor pentru un proiect producţie a energiei eoliene de 50 MW al distribuitorului de gaze şi electricitate GDF SUEZ Energy România, din grupul GDF SUEZ. Parcul eolian este instalat în comuna Băleni, judeţul Galaţi, iar când va fi pus în funcţiune va putea furniza electricitate pentru 15.000 de gospodării, se arată într-un comunicat al celor două companii.

GE este unul dintre cei mai importanţi furnizori de turbine eliene pentru proiectele din România. Compania a livrat turbine pentru cel mai mare parc eolian de pe uscat din Europa, cel de 600 MW de la Fântânele/Cogealac al grupului ceh CEZ, care poate alimenta un milion de gospodării.

Compania GDF SUEZ Energy România, fosta Distrigaz Sud, a înregistrat în primul semestru o cifră de afaceri de 2,24 miliarde lei, în scădere cu 5,6%, şi un profit net în creştere cu 35,6%, la 352,5 milioane lei.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Electrica încă se gândeşte dacă mai face parcul eolian de la Frumuşiţa, din cauza legislaţiei

Compania Electrica SA, care a anunţat în urmă cu trei ani că vrea să producă energie în parcuri eoliene, reevaluează oportunitatea acestei investiţii, care ar putea ajunge la 100 milioane de euro, în contextul reducerii sprijinului acordat de stat energiei regenerabile. "Reevalăm aceste proiecte, după ce sprijinul acordat de stat a fost diminuat", a declarat vineri agenţiei MEDIAFAX directorul general al Electrica SA, Ioan Roşca.

Compania are în plan construcţia a două parcuri fotovoltaice, fiecare cu o putere instalată de 45 MW, în Frumuşiţa, judeţul Galaţi, şi Chirnogeni, judeţul Constanţa. Cele două proiecte totalizează o investiţie de aproximativ 100 milioane de euro.

Guvernul a decis recent că producătorii de energie eoliană vor primi, în perioada 2014-2017, doar 1,5 certificate verzi pentru fiecare MWh de energie livrat consumatorilor, iar după 2018 vor beneficia de 1,25 de certificate verzi. În prezent, centralele eoliene primesc 2 certificate verzi.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Parcurile eoliene din Băleni şi Frumuşiţa sunt în impas. Dezvoltatorii lor s-au cam răzgândit după schimbările legate de subvenţiile pentru energia verde

Cele două parcuri eoliene care ar fi trebuit construite de Electrica şi GDF Suez Energy România în zona localităţilor gălăţene Frumuşiţa şi Băleni sunt în mare impas. Dacă GDF a anunţat încă de acum trei luni că vinde la licitaţie 60 procente din proiectul de la Băleni (parc eolian de 90 de MW în valoare totală de peste 90 de milioane de euro), Electrica a făcut anunţul acum câteva zile.

Compania Electrica SA îşi anunţa în urmă cu trei ani intenţia de a construi două parcuri eoliene, în valoare de 100 de milioane de euro. În urmă cu câteva zile conducerea executivă a companiei a anunţat că reevaluează oportunitatea acestei investiţii, în contextul reducerii sprijinului acordat de stat energiei regenerabile. "Reevaluăm aceste proiecte, unul în comuna Frumuşiţa, iar celălalt la Chirnogeni, judeţul Constanţa, după ce sprijinul acordat de stat a fost diminuat", a declarat recent directorul general al Electrica SA, Ioan Roşca.

Alegerea zonei Frumuşiţa pentru construirea parcului eolian de 45 MW a fost motivată de faptul că potenţialul eolian din zona Podişului Covurlui este echivalent cu energia produsă de două reactoare de la Cernavodă. Măsurile de eşalonare, până în 2017-2018, pentru plata a 50% din subvenţiile acordate pentru producţia de energie eoliană, respectiv plata unui singur certificat verde, de 58 euro, pentru un MW de energie eoliană, faţă de două certificate verzi, în valoare de 116 euro/MW, cum era până acum, pare să aibă efect şi asupra intenţiilor companiei Gas de France Suez Energy România.

Componentă a grupului francez GDF Suez, compania care deţine două proiecte de parcuri eoliene în judeţele Galaţi şi Brăila, intenţionează să vândă 60% din participaţiile la parcul eolian de la Băleni, judeţul Galaţi. În luna decembrie GDF Suez Energy România a achiziţionat firma de proiect „Alizeu Eolian” care urma să construiască parcul eolian cu o capacitate de 50 MW în comuna Băleni, investiţie cifrată la 90 milioane de euro.

Prin vânzarea pachetului de acţiuni, GDF Suez va deveni acţionar minoritar, dar va participa în continuare la dezvoltarea proiectului. Primarii din cele două localităţi sunt dezamăgiţi pentru că îşi puneau mari speranţe în taxele pe care le-ar fi adus la buget de pe urma acestor eoliene.

adevarul.ro
Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

67 de milioane de euro pentru un parc eolian din Galaţi

Lukerg Renew, un joint venture între Lukoil (Rusia) şi ERG Renew (Italia), a încheiat un acord cu Raiffeisen Bank International (Austria) şi ING Bank (Olanda) pentru un credit de 67 milioane euro, pe o perioadă de 11 ani, destinat finanţării proiectului eolian de 70 MW Gebeleisis din zona Galaţi.

Contractul a fost încheiat prin subsidiara Corni Eolian a Lukerg Renew, se arată într-un comunicat publicat miercuri de compania italiană ERG Renew.

Raiffeisen şi ING Bank sunt aranjori principali mandataţi ai împrumutului, se spune în comunicat. Lukerg Renew a preluat anul trecut, de la compania daneză Vestas, parcul eolian Gebeleisis din zona Galaţi, cu o capacitate totală de 70 MW, pentru 109,2 milioane euro.

Proiectul din zona Galaţi este operaţional din luna februarie a anului trecut, funcţionând cu 35 de turbine a câte 2 MW. Producţia medie anuală a unităţii este estimată la peste 165 GWh.

Lukerg Renew este un joint venture între divizia Lukoil Ecoenergo a grupului petrolier Lukoil, din Rusia, şi ERG Renew, din Italia.

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Parcurile eoliene și fotovoltaice: erau pe când nu le vedeam, azi le-am vedea, dar nu-s!
Asta este concluzia unuia dintre rapoartele prezentate astăzi la Colegiul Prefectural de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Galați. Dacă în urmă cu câțiva ani ne confruntam cu o avalanșă de știri despre zeci de parcuri eoliene care urmau să fie construite în zona centrală și în nordul județului, statistica realizării acestora este jalnică: au fost puse în funcțiune doar 8,35% din turbinele eoliene pentru care a fost acordat acord de mediu.
Potrivit „Informării cu privire la situaţia parcurilor eoliene şi a parcurilor fotovoltaice pe teritoriul judeţului Galaţi”, prezentat de şefa Serviciului Reglementări și Monitorizare din cadrul APM Galați, Mirela Culcea, după „boom”-ul înregistrat în urmă cu câțiva ani în domeniul investițiilor în parcuri eoliene și parcuri fotovoltaice, nivelul investițiilor reale este la acest moment unul nesemnificativ. După ce au fost soluționate favorabil 84 solicitări de acord de mediu pentru dezvoltarea unor proiecte de parcuri, cu un număr total de 898 turbine eoliene, în întreg județul s-au construit efectiv doar 75 turbine eoliene. Adică 8,35%! Cel mai mare parc de turbine eoliene este cel de la Corni, format din 35 turbine și al cărui titular este SC Corni Eolian SRL. Zonele cu cea mai mare densitate de turbine eoliene sunt cele ale comunelor Corni și Băleni.   
La capitolul „parcuri fotovoltaice” situația este similară: au existat 13 solicitări de acord de mediu pentru dezvoltarea unor proiecte cu un număr total de 309.465 celule fotovoltaice, dar din acestea au fost amplasate efectiv un număr de 6.564 celule fotovoltaice, pentru care APM Galați a emis autorizații de mediu. Cel mai mare parc de panouri fotovoltaice este cel dezvoltat de SC Esthesis Energy SRL la Scânteiești, format din 5.184 celule.  
Una dintre cauzele acestei situații ar fi amânarea la plată a unei părți din subvențiile pentru energia verde, pentru reducerea prețului plătit pentru energia electrică de marii consumatori industriali. Dar aceasta este o cauză recentă, pentru că măsura a fost pusă în practică în urmă cu două luni. O altă cauză este faptul că în urmă cu câțiva ani era o afacere obținerea autorizațiilor pentru construirea unui parc eolian și vânzarea firmelor pe care fuseseră obținute autorizațiile. Probabil că mulți dintre acești investitori nu și-au găsit clienți.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Cine şi câţi bani face, la Galaţi, din soare şi vânt

* Investitorii în energia verde îşi propuseseră să obţină la Galaţi jumătate din producţia  totală a României * Din păcate, producătorii şi-au montat doar vreo zece la sută din echipamente * Firmele autohtone deţin o felie minusculă din piaţă, iar pentru viitor par mai degrabă interesaţi de parcurile de panouri fotovoltaice decât de cele de turbine * Producătorii de energie verde se plâng că statul schimbă regulile în timpul jocului

Firme gălăţene care investesc sau măcar şi-au propus să investească masiv în crearea şi exploatarea de parcuri eoliene pe teritoriul judeţului sunt puţine, momentan.

Multe dintre cele 14 societăţi autohtone care au obţinut acord de mediu de la Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) pentru montarea de eoliene nu vor de fapt să construiască vaste câmpuri cu turbine care să-i transforme în negustori de energie, ci doar să-şi amplaseze o turbină cu care să-şi alimenteze electric fabrica sau ferma, în regie proprie. Celelalte peste 20 de societăţi care şi-au instalat sau ar vrea să-şi amplaseze mai mult de o turbină eoliană au sediul prin alte zone din ţară. Din cele 75 de turbine funcţionale, doar şase sunt ale gălăţenilor.

Altfel stau lucrurile în ceea ce priveşte parcurile de panouri fotovoltaice. Şi aici singura investiţie mare îi aparţine unui sătmărean, dar numărul gălăţenii interesaţi să investească e mai mare, dat fiind faptul că şi cheltuiala inţială poate fi mai mică decât în cazul parcurilor de eoliene.

Din păcate, la acest moment se exploatează doar câteva procente din potenţialul judeţului în ceea ce priveşte producţia de energiei verde. De-a lungul anilor, investiţii de sute de milioane de euro anunţate de mari companii în dezvoltarea unor parcuri eoliene din judeţul Galaţi au rămas doar o amintire.

Câte turbine şi panouri fotovoltaice avem

Potrivit unui raport al APM Galaţi, la acest moment sunt construite pe teritoriul judeţului 75 de turbine eoliene. Acorduri de mediu s-au cerut pentru amplasarea a nu mai puţin de 894 de turbine, dar investiţiile nu s-au mai concretizat. Până la începutul acestui an s-au amplasat, deci, mai puţin de 12 la sută din numărul total de turbine cu care investitorii îşi propuseseră să facă bani din energie.

Nici dezvoltarea parcurilor fotovoltaice n-a înflorit în judeţ. Chiar dacă se obţinuseră 13 acorduri de mediu pentru montarea a nu mai puţin de 309.465 celule fotovoltaice, până la urmă s-au montat doar a 47 parte dintre ele. Mai exact, produc la acest moment energie 6.564 celule, dintre care peste 5.000 îi aparţin unui singur investitor.

Câţi bani fac societăţile care au investit cel mai mult 

Cel mai mare parc de turbine eoliene se găseşte în comuna Corni, are 35 de turbine (deci aproape jumătate din totalul celor montate în Galaţi) şi e controlat de firma SC Corni Eolian SRL, cu sediul în Buzău. Potrivit APM, turbinele nu sunt autorizate însă să producă. De la înfiinţare, din 2009, profitul firmei a crescut spectaculos, semn că afacerile merg, totuşi, destul de bine. Mai exact, în anul 2009, potrivit datelor comunicate de societate către Finanţe, profitul era de doar 1.069 lei. În 2010, profitul a crescut la 46.869 de lei. Pierdere s-a înregistrat în 2011, dar situaţia s-a redresat rapid. În 2013, SC Corni Eolian SRL raporta către finanţe un profit de 18.658.361 lei.

În cazul panourilor foto voltaice, cel mai mare investitor este firma Esthetis Energy SRL din Satu Mare. Firma produce energie în parcul inaugurat, în comuna Scânteieşti, în anul 2012. Cu circa 800.000 de euro, societatea a creat aici un parc cu o putere 500 de KW şi care are capacitatea de a produce 660 de MW oră pe an, cu cele 5.184 de panouri fotovoltaice. Acelaşi investitor cheltuise, la acea vreme, 2,2 milioane de euro pentru a crea, lângă parcul fotovoltaic, unul eolian cu două turbine noi, de 100 de metri înălţime.

Câţi gălăţeni sunt pe piaţă şi câţi alţii ar putea intra

Potrivit informării APM Galaţi, 14 societăţi cu sediul în oraşul sau judeţul Galaţi au acord de mediu pentru a-şi crea parcuri eoliene. Dintre acestea, şase vor doar o turbină de mică putere, semn că îşi doresc, mai degrabă, să îşi producă energia în regim propriu şi mai puţin să facă averi din vânzarea ei pe piaţa liberă. Avem, spre exemplu, societatea Smart Clean Power SRL are patru turbine cu o putere instalată de opt MW. Investind mult, cel mai probabil, societatea a rămas pe pierdere din 2009 până în 2013, din datele comunicate către Finanţe.

Tot în Galaţi îşi au sediul, spre exemplu, societăţile SC Wind Industry SRL şi SC EDF Wind Farm SRL cu sediul în Galaţi, care au acord de mediu pentru parcuri de câte trei turbine la Folteşti, dar, potrivit APM, nu şi autorizaţie de mediu.

Societăţi ca Agrimat Matca sau Helyanthus Priponeşti îşi doresc energie eoliană, dar nu şi-au propus dezvoltarea unor parcuri gigant, ci amplasarea turbinelor care să fie, înainte de toate, sursă de alimentare cu energie a unităţilor de producţie, respectiv fermă de vaci cu lapte şi fabrică de ulei.
În afara investitorului de la Satu Mare care produce energie în parcul fotovoltaic de la Scânteieşti, mai sunt alte 12 societăţi care au obţinut acord de mediu pentru a o face. Nouă sunt din Galaţi, iar trei din Bucureşti.

Cât am fi putut produce

Au obţinut acord de mediu pentru a produce energie din surse regenerabile, în judeţ, peste 20 de firme, din Bucureşti, Iaşi, Buzău, Satu Mare, Ploieşti, Tulcea, Bihor, Vrancea, Prahova şi Ialomiţa. Per total, am avea o putere totală instalată (capacitate de a produce a utilajelor) de 2.188 de MW, dacă toţi s-ar hotărî să îşi şi monteze eolienele şi să-şi obţină şi autorizaţia de mediu.

Harta vântului

Judeţul nostru are o poziţie privilegiată pe harta vântului din România, potrivit datelor oferite de EnergieLive.ro. Mai exact, în estul şi nordul Galaţiului, mai cu seamă, vântul atinge sau chiar depăşeşte viteze de opt metri pe secundă. Viteze la fel de bune ale vântului se înregistrează pe suprafeţe mici din Carpaţii de curbură şi în zona restrânse din Dobrogea. Or, asta ne-ar plasa în topul celor mai bune trei zone pentru investiţii din ţară! Viteze superioare ale vântului, de peste nouă metri pe secundă se înregistrează doar deasupra Mării Negre.

Per total, în România există potenţialul producerii a circa 14.000 de MW pe an. Or, potrivit celor mai recente raportări ale Transelectrica, în vara trecută se ajunsese în parcuri eoliene şi cele fotovoltaice la o putere instalată de doar 4.707 MW.

Cum se fac banii din energia verde?

Pe de o parte, producătorul de energie verde, care a investit şi în infrastructură de transport şi stocare a acesteia, îşi poate vinde producţia pe piaţa liberă. Tot producătorul primeşte însă şi subvenţie de la stat, sub forma certificatelor verzi. Valoarea certificatelor o plătim noi, consumatorii casnici şi cei industriali, iar suma pe care o achităm sub formă de certificat verde este individualizată pe factură.

Posibilitatea încasării acestor subvenţii a fost cea care i-a făcut pe unii oameni de afaceri români şi străini să investească în parcurile eoliene şi fotovoltaice. De prin 2012, însă, au început să apară probleme la plata subvenţiilor. Anul trecut, parte dintre certificatele verzi au fost chiar amânate la plată pentru 2017. În 2014, Guvernul a anunţat că nu va majora cota de achiziţie a energiei verzi de la 11,5 la 15 la sută, aşa cum anunţase anterior, derutându-i din nou pe producători. Motivul schimbării de plan: România şi-a atins cota de 24 la sută din consumul total brut asigurată din surse regenerabile. Iar mai puţină energie cumpărată înseamnă şi mai puţine certificate.

În acest an, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a estimat că, la nivel naţional, se vor produce 43.880 de GHW.

Din totalul de energie verde produsă, se vor emite certificate verzi, în 2015, pentru om cotă de 11,9 la sută. Mai exact, susţine Autoritatea, se vor emite 18.147.720 de certificate verzi pentru tranzacţionare, în 2015, în condiţiile în care legea obliga la respectarea normei prin emiterea a doar 12.003.178 certificate verzi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Electrica SA vrea să externalizeze proiectul de parc eolian de la Frumuşiţa

Furnizorul şi distribuitorul de energie electrică Electrica SA vrea să externalizeze cele două proiecte de parcuri eoliene, aflate în stadiul de "gata de construcţie", întrucât investiţiile în energie regenerabilă nu mai sunt la fel de atractive ca în urmă cu câţiva ani.

Electrica a anunţat încă din anul 2010 că vrea să intre pe piaţa producţiei de energie din surse regenerabile şi intenţiona să construiască trei parcuri eoliene în acest sens, fiecare de câte circa 50 MW, însă între timp a renunţat la unul dintre aceste proiecte. În perioada listării la bursă s-a luat decizia amânării derulării proiectelor de investiţii în domeniul producerii de energie din surse regenerabile, în baza unei recomandări a consorţiului de privatizare, potrivit informaţiilor transmise de companie la solicitarea MEDIAFAX. În prezent, ambele proiecte sunt în faza de "ready to built" (gata de construcţie, n.r.), iar Electrica analizează posibilitatea de a externaliza aceste obiective.

"În prospectul IPO (...) se prevede la alte activităţi secundare care vor fi încetate: «înainte de schimbările cadrului legal din România care a determinat ca investiţiile in producerea de energie din surse regenerabile în România să fie mai puţin atractive în termeni de risc/rentabilitate, conducerea a utilizat resurse relativ limitate în proiecte de producere de energie regenerabilă. În pofida acestui aspect, societatea intenţionează să înceteze aceste activităţi având în vedere: (1) modificările nefavorabile în regimul producerii de energie electrică din surse regenerabile, (2) strategia Grupului concentrată pe investiţii în activităţile sale principale de distribuţie şi furnizare de energie electrică, (3) sinergia limitată a activităţii de producere de energie electrică din surse regenerabile cu activitatea de distribuţie şi furnizare. Situaţiile financiare reflectă planul conducerii de a înceta aceste proiecte", a transmis compania.

Investiţia totală în aceste parcuri eoliene, conform devizului, ar fi de 68,5 milioane euro (308,25 milioane lei) pentru parcul eolian de 45 MW de la Frumuşiţa (judeţ Galaţi). În ceea ce priveşte parcul eolian de 48 MW de la Chirnogeni (judeţ Constanţa), valoarea totală conform devizului actualizat este de 90,5 milioane euro (407,25 milioane lei). Sumele cheltuite până în prezent de Electrica cu aceste două proiecte sunt de 8,37 milioane lei pentru parcul eolian Frumuşiţa şi de 4,15 milioane lei pentru parcul eolian din Chirnogeni.

Planul anual de investiţii pentru anul 2015 consolidat la nivelul grupului Electrica este de aproape 860 milioane lei. Electrica estimează pentru acest an o cifră de afaceri de 5,662 miliarde lei şi un profit net de 460,7 milioane lei. În 2014, Electrica a înregistrat la nivel de grup o cifră de afaceri de 5,044 miliarde lei şi un profit net de 401,4 milioane lei, din care 287,84 milioane lei reprezintă profitul net atribuibil acţionarilor. Electrica are o arie de cuprindere naţională, cu organizare în trei zone, pentru distribuţia şi furnizarea energiei electrice: Transilvania Nord, Transilvania Sud, Muntenia Nord şi la nivel naţional pentru întreţinere şi servicii energetice. Compania deserveşte aproximativ 3,5 milioane de clienţi. Acţionarul principal al Electrica SA este statul, reprezentat prin Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri (48,78%), urmat de BERD, cu 8,66%.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

Electrica renunţă la parcul eolian de la Frumuşiţa

  • Descurajaţi de problemele apărute la plata certificatelor verzi, marii investitori bat în retragere * În judeţ sunt doar 75 de turbine, în mare parte ale unor investitori străini

Electrica SA vrea să-şi vândă proiectul de parc eolian pe care îl începuse în comuna gălăţeană Frumuşiţa. Din păcate, compania românească nu e singura care dă înapoi, în industria energiei verzi. Şi investitorii străini care îşi anunţaseră intenţia de a înfiinţa parcuri eoliene de proporţii prin alte comune gălăţene, cum ar fi Scânteieşti, au anunţat că nu-şi vor mai duce planurile la bun sfârşit. Aşa vor sta lucrurile cel puţin până când nu se vor schimba legile româneşti, pe care investitorii le consideră, de ceva vreme, dezavantajoase. De unde trebuia să fie Galaţiul a doua putere eoliană a României, s-ar putea să rămânem doar cu cele 75 de turbine eoline care sunt montate acum în comune ca Băleni, Corni sau Schela şi care nu se învârt chiar tot timpul. Ba, vânzând cum Mossom Group îşi strânge turbinele şi pleacă de la Constanţa, ne-am putea gândi că şi dacă rămân cele 75 de turbine e bine.

Electrica şi jocul de-a parcul eolian

Electrica SA anunţa încă din anul 2010 că vrea să investească masiv în energie eoliană, construindu-şi mai mpotential ulte parcuri de turbine, în România. Unul dintre acestea, cu capacitatea de 45 de MW, urma să fie amplasat în comuna gălăţeană Frumuşiţa. Investiţia s-ar fi ridicat, potrivit informaţiilor Electrica SA de la acea vreme, la 68 de milioane de euro, adică peste 300 de milioane de lei. Din nefericire, parcul de turbine nu s-a realizat niciodată. S-au făcut calcule, strategii şi planuri. Prin 2012, se anula licitaţia pentru atribuirea de lucrări la parc. Apoi, în 2013, Electrica anunţa că proiectul de la Frumuşiţa, împreună cu un parc de turbine de 48 MW de la Chirnogeni, judeţul Constanţa, reintră în etapa de analiză a rentabilităţii. Acum, societatea anunţă că vrea să le externalizeze pe amândouă. Electrica informează că la Frumuşiţa s-au cheltui 4,15 milioane de lei pentru parcul eolian.

„S-au cumpărat terenuri, asta ştiu sigur. Dar altceva nu s-a făcut, în comuna noastră, în vederea realizării acestui parc eolian. Din păcate. Ar fi fost foarte bine pentru Frumuşiţa să avem acest parc eolian. Impozitul pe care Electrica l-ar fi plătit către primărie ne-ar fi ajutat foarte mult. Aşa, rămânem deocamdată cu cele două turbine pe care le avem”, a precizat primarul comunei Frumuşiţa, Ioan Nelu Munteanu.

Fără subvenţie, îţi iei turbina şi pleci

Turbinele eoliene sunt scumpe. Una singură poate să coste şi un milion de euro. Or, investitorul ar urma să îşi recupereze banii vânzându-şi energia obţinută pe piaţa liberă, dar şi încasând subvenţie de la stat. Statul subvenţionează producerea de energie alternativă prin certificate verzi, a căror valoare o plătim de fapt noi, consumatorii. Pe factura de energie electrică valoarea certificatelor verzi e individualizată. Or, în repetate rânduri, au apărut probleme la plata subvenţiei. Anul trecut, parte dintre certificatele verzi au fost chiar amânate la plată pentru 2017. Şi tot în 2014, Guvernul a anunţat că nu va majora cota de achiziţie a energiei verzi de la 11,5 la 15 la sută, aşa cum anunţase anterior, derutându-i pe producători. Motivul oficial schimbării de plan: România şi-a atins deja cota de 24 la sută din consumul total brut asigurată din surse regenerabile ce ar fi trebuit până în... 2024! Iar mai puţină energie cumpărată înseamnă şi mai puţine certificate.

Puteam fi pol de energie eoliană

Nu mai puţin de 2.188 de MW ar fi fost capacitatea totală de producţie a parcurilor eoliene gălăţene, dacă toate cele 20 de firme care şi-au exprimat intenţia de a investi ar fi venit cu banii. Potrivit unui raport al Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Galaţi, 14 societăţi cu sediul în oraşul sau judeţul Galaţi au acord de mediu pentru a-şi crea parcuri eoliene. Dintre acestea, şase vor doar o turbină de mică putere, semn că îşi doresc, mai degrabă, să îşi producă energia în regim propriu şi mai puţin să facă averi din vânzarea ei pe piaţa liberă. Per total, au obţinut acord de mediu pentru a produce energie din surse regenerabile, în judeţ, peste 20 de firme, din Bucureşti, Iaşi, Buzău, Satu Mare, Ploieşti, Tulcea, Bihor, Vrancea, Prahova şi Ialomiţa. La momentul de faţă, cel mai mare parc eolian din judeţ este amplasat în comuna Corni şi are 35 de turbine.

Cu viteze ale vântului care pot depăşi 7,5 metri pe secundă, Galaţiul este unul dintre locurile ideale din România pentru amplasarea de turbine eoliene.

Energielive.ro informează că, în conformitate cu concluziile unui studiu PHARE, “potenţialul eolian al României este de circa 14.000 MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, producţie anuală”.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Cum au ajuns praf în vânt marile investiţii în parcurile eoliene de la Galaţi. O poveste despre ţepe, speculaţii şi fraudarea banilor publici

Judeţul Galaţi ar fi putut avea aproape 900 de eoliene, dacă toţi investitorii care au solicitat acord de mediu şi-ar fi pus în practică proiectele. În final, însă, au ajuns să fie amplasate doar 75 de turbine. Unele dintre contractele pentru teren au fost încheiate cu o serie de primării, care, bizar, primeau o redevenţă de 84 de euro pe hectar, dar pierdeau o subvenţie de 112 euro pe hectar. Caz clar de DNA.

 

În urmă cu câţiva ani, se părea că judeţul Galaţi a devenit un fel de „El Dorado” al energiei eoline. Zeci de investitori au dat năvală şi s-au apucat să concesioneze pe întrecute terenuri, nu puţine fiind situaţiile în care între concurenţi au izbucnit scandaluri violente în cursul tentativei lor de a pune mâna pe cele mai bune zone.

Acum, după ce lucrurile s-au mai limpezit, investiţiile se pot număra pe degete. Aproape 90% dintre proiectele anunţate cu surle şi trîmbiţe s-au dovedit doar simple vorbe în vânt.

Conform unui raport realizat la începutului lui 2015 de către Agenţia pentru Protecţia Mediului, judeţul Galaţi ar fi putut avea astăzi aproape 900 de eoliene, dacă toţi investitorii care au solicitat acord de mediu şi-ar fi pus în practică proiectele. În perioada 2009-2012, au existat 84 de solicitări de acord de mediu pentru dezvoltarea unor proiecte, cu un număr total de 898 de turbine eoliene, însă dintre acestea au ajuns să fie amplasate doar 75. Potrivit primarilor din localităţile gălăţene unde investiţiile nu s-au mai concretizat, eşecul s-a datorat în bună măsură lăcomiei. Mai exact, cei mai mulţi dintre cei care se grăbeau să concesioneze terenurile înalte, expuse la curenţi de aer favorabili, erau intermediari care încercau apoi să revândă concesiunea, cu profit, adevăraţilor investitori. Situaţia a creat, însă, un val de neîncredere, aşa că potenţialii investitori au preferat să se orienteze spre alte judeţe, unde puteau negocia direct cu proprietarii terenurilor, evitând „rechinii” imobiliari, care s-au pomenit „cu ochii în soare”. Au fost însă şi situaţii în care firmele care au început proiectul pur şi simplu nu au mai găsit finanţarea la care sperau, aşa că au ajuns să abandoneze totul. Un astfel de exemplu este la Scânteieşti.

„Magnatul” vântului a intrat în insolvenţă

Proiectul eolian de la Scânteieşti (circa 25 de kilometri de Galaţi) a fost de la bun început unul dintre cele mai vânate. După ce, în 1998, o delegaţia de afacerişti chinezi a fost gata-gata să semneze un contract de exploatare cu Consiliul Judeţului (este vorba de circa 600 de hectare de păşune publică, situată pe un versat unde sunt permanent curenţi de aer), ulterior au existat mai multe tentative eşuate, însă în 2012 se părea că totul s-a pus la punct cu un investitor gălăţean. Conform primarului de la Scânteieşti, Ghiorghe Bute, peste 270 de hectare au fost concesionate către firma Amfion SRL Galaţi, preţul fiind aparent bun (o să vedeţi în continuare de ce era doar aparent bun): 84 de euro pe hectar până la începerea exploatării, după care primăria urma să încaseze 1 la sută din valoarea producţie de energie. Se estima (prin calculaţia anexată la contractul nr. 1566 din data de 7.05.2012) că Primăria Scânteieşti urma să încaseze din afacere între 2.000.000 şi 3.000.000 de lei pe an, plus că 95% din păşune rămânea în continuare disponibilă pentru vitele satului. „Ar fi fost un lucru bun pentru noi, am mers şi cu păşunatul mai departe, şi cu terenurile arabile, dar aveam şi nişte bani în plus. Din păcate, investitorul a zis că nu poate merge mai departe”, spune primarul din Scânteieşti.

Timp de un an, investitorul Amfion SRL Galaţi - care se anunţa un fel de „magnat al vântului” - a plătit concesiunea de 84 de euro pe hectar, însă, din 2014, plăţile au încetat, fără însă să se rezilieze şi contractul de concesiune. Au urmat mai multe somaţii de plată şi, în cele din urmă, aprobarea de către justiţie (în aprilie 2015) a intrării în insolvenţă a „marelui” investitor care promitea că va investi zeci de milioane de euro, dar n-a fost în stare să achite o redevenţă de 25.000 de euro.

Amfion SRL, ţeapă şi la Frumuşiţa

O situaţie aproape similară consemnăm şi la Frumuşiţa, acolo unde Amfion SRL Galaţi a concesionat teren public pentru a monta instalaţii eoliene, dar nu s-a achitat de obligaţii. Firma a fost dată în judecată de Primărie, iar judecătorii (Hotarârea nr. 13111/2014 a Tribunalului Galaţi) au obligat societate să achite daune în sumă de 93.000 de lei. Evident, plata nu s-a făcut, iar cei de la Frumuşiţa sunt nevoiţi să se „lipească” la masa credală din dosarul de insolvenţă deschis de vecinii lor de Scânteieşti împotriva amintitei firme. Interesant este şi un alt aspect: firma amintită a ajuns să nu-şi achite obligaţiile de 84 de euro pe hectar, în condiţiile în care a încasat de la stat (prina APIA), ca subvenţie pe terenul concesionat, 112 euro pe hectar. Cu alte cuvinte, ieşea oricum în profit, chiar nefăcând nimic, ca efect al unor contracte de concesiune doar aparent avantajoase, asupra cărora, la un moment dat, ar fi nevoie inclusiv de „părerea” procurorilor DNA.

Electrica a renunţat şi ea la proiectul de la Galaţi

Dincolo de ţepe, există şi investitori care au renunţat din motive care ţin de starea infrastructurii locale sau de conjunctura din piaţă piaţa energiei. Un exemplu este Electrica SA, care a anunţat că vrea să-şi vândă proiectul de parc eolian pe care îl începuse în comuna gălăţeană Frumuşiţa. Electrica SA anunţa încă din anul 2010 că vrea să investească masiv în energie eoliană, construindu-şi mai mpotential ulte parcuri de turbine, în România. Unul dintre acestea, cu capacitatea de 45 de MW, urma să fie amplasat în comuna gălăţeană Frumuşiţa. Investiţia s-ar fi ridicat, potrivit informaţiilor Electrica SA de la acea vreme, la 68 de milioane de euro, adică peste 300 de milioane de lei. Din nefericire, parcul de turbine nu s-a realizat niciodată. S-au făcut calcule, strategii şi planuri. Prin 2012, se anula licitaţia pentru atribuirea de lucrări la parc, apoi, în 2013, Electrica anunţa că proiectul de la Frumuşiţa reintră în etapa de analiză a rentabilităţii. Acum, societatea anunţă că vrea să-l externalizeze după ce s-au cheltuit peste patru milioane de lei pentru achiziţia de terenuri şi amenajările de bază. „S-au cumpărat terenuri, dar altceva nu s-a făcut, în comuna noastră, în vederea realizării acestui parc eolian. Ar fi fost foarte bine pentru Frumuşiţa să avem acest parc eolian. Impozitul pe care Electrica l-ar fi plătit către primărie ne-ar fi ajutat foarte mult”, a spus primarul comunei Frumuşiţa, Ioan Nelu Munteanu.

Spaniolului i-a plăcut vântul, dar a fost fugărit de drumurile proaste

În localitatea Corni a fost cât pe ce să se facă cel mai mare parc de eoliene din judeţ. Însă n-a fost să fie, căci starea proastă a drumurilor l-a pus pe fugă, acum patru ani, pe investitorul spaniol venit la faţa locului. Măsurătorile de dinamică a curenţilor de aer au ieşit excelente - unele dintre cele mai bune din ţară - şi se părea că afacerea se va face în scurt timp, însă totul s-a năruit la fel de repede pe cât se plănuise. „A venit spaniolul, până a văzut drumurile, a plecat. Nu vine nimeni să bage bani aici în condiţiile în care nu are drumuri. Infrastructura îi alungă. Vă daţi seama câţi bani intrau dacă s-ar fi realizat acest lucru”, a spus Vasile Prodan, primarul de la Corni.

Totuşi, de ce mor proiectele de parcuri eoliene? Dincolo de infrastructură, de bani şi de evoluţia preţului energiei, cel mai important motiv pentru care parcurile eoliene au încremenit este acela că statul român a redus masiv subvenţia pentru instalaţiile de producere a energiei verzi. În 2014, Guvernul a anunţat că nu va majora cota de achiziţie a energiei verzi de la 11,5 la 15%, aşa cum se angajase anterior, producând panică printre investitori. Motivul oficial al schimbării de plan este simplu: România şi-a atins deja cota de 24 la sută din consumul total brut asigurată din surse regenerabile, ce ar fi trebuit realizată până în 2024, deci nu mai are niciun interes să cheltuie bani pentru a subvenţiona producţia.

În aceste condiţii, nici perspectivele nu sunt tocmai roz, iar şansele ca parcurile eoline începute să fie finalizate devin, cu zi ce trece, tot mai mici.

adevarul.ro
Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Capacitatea instalată la energie regenerabilă a Galaţiului a ajuns la 166 MW

Județul Constanța conduce detașat topul județelor unde se produce cea mai multă energie regenerabilă, cu o capacitate instalată de peste 1.639 de MW, urmat de Tulcea și Giurgiu. La polul opus se situează județele Sălaj, Ilfov și Covasna, unde sunt mai puțin de 10 MW instalați, potrivit unui document al Transelectrica.

Astfel, județul Constanța este campion la capitolul energie eoliană, aici fiind instalate turbine de 1.636 de MW, iar 3,5 MW sunt panouri fotovoltaice, conform Agerpres. Județul vecin Tulcea a fost și el o atracție pentru turbinele eoliene. Din totalul capacităților instalate aici, 809 MW, eolienele reprezintă 796 de MW, iar restul este energie fotovoltaică. Dobrogea reprezintă, de altfel, zona cu cel mai mare potențial eolian din sud-estul Europei, ceea ce a și atras în România investitorii din acest sector.

Clasamentul continuă cu județele Giurgiu (193 MW), Prahova (188 MW), Galaţi (166 MW), Brașov (152 MW), Ialomița (142 MW) și Brăila (110 MW). Restul județelor au sub 100 de MW, dar cele mai puțin reprezentate pe această piață sunt județele Sălaj (4,7 MW), Covasna (6,4 MW), Ilfov (6,5 MW), Neamț (10,5 MW), Iași (14 MW) și Harghita (14,3 MW).

reporterntv.ro

Link to comment
Share on other sites

Cu o putere instalată de 166 MW, Galațiul este pe locul 9 la producția de energie eoliană

  • În județul nostru erau anunțate zeci de poiecte de parcuri eoliene, cu o putere totală de 1.400 megawati, dar au fost realizate numai 8% din aceste proiecte

Dacă în urmă cu câțiva ani existau perspective ca Galațiul să devină unul din județele cu cele mai mari producții de energie eoliană, după Constanța și Tulcea, acum este situat pe locul 9.

Potrivit datelor Transelectrica, judeţul Constanţa conduce detaşat clasamentul judeţelor cu cea mai mare producție de energie regenerabilă, cu o capacitate instalată de peste 1.639 MW. Constanţa excelează la energie eoliană, având instalate turbine de 1.636 de MW, o putere de 3,5 MW fiind aceea a parcurilor fotovoltaice.

Judeţul vecin, Tulcea, a fost şi el o atracţie pentru investitorii în parcuri eoliene. Din totalul capacităţilor instalate, 809 MW, eolienele reprezintă 796 MW, iar restul este puterea instalată a parcurilor fotovoltaice. Dobrogea este considerată zona cu cel mai mare potenţial eolian din sud-estul Europei.

În clasament urmează judeţele, Giurgiu (193 MW), Prahova (188 MW), Galaţi (166 MW), Braşov (152 MW), Ialomiţa (142 MW) şi Brăila (110 MW).

Restul judeţelor au sub 100 de MW, dar cele cu cele mai mici puteri instalate sunt Sălajul (4,7 MW), Covasna (6,4 MW), Ilfov (6,5 MW), Neamţ (10,5 MW), Iaşi (14 MW) şi Harghita (14,3 MW).

În România, sunt funcționale parcuri eoliene și fotovoltaice cu o putere de 5.127 MW

Centrale eoliene pe camp la Fantanele judetul Constanta

Transelectrica şi cei opt operatori de distribuţie a energiei electrice din România au semnat până în decembrie 2015 contracte de racord la reţea pentru proiecte de energie regenerabilă care totalizează 10.798 de MW.

Cele mai mari capacităţi sunt cele de producere a energiei din surse eoliene, respectiv 7.521 de MW. Proiectele fotovoltaice care au contract de racord la reţea au ajuns la o putere instalată totală de 2.500 de MW, în timp ce hidrocentralele mici însumează 621 de MW.

În plus, mai sunt capacităţi de 139,9 MW pe bază de biomasă şi de 16,7 MW pe biogaz care au deja contracte de racord la reţea, precum şi un mic proiect de 0,05 MW de energie geotermală.

Dar în puterea instalată totală de 10.798 MW pentru care a fost acordat avizul pentru racord la rețea și a fost semnat contractul sunt incluse și proiecte aflate în stadiu avansat, dar încă nu sunt funcționale. Capacitatea parcurilor de producere a  energiei regenerabile funcționale la acest moment este la jumătate. Potrivit datelor Transelectrica, la sfârșitul lui noiembrie 2015, în sistem erau funcţionale capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile cu o putere instalată totală de 5.127 MW, parcuri eoliene cu o putere de 3.129 MW, panouri fotovoltaice cu o capacitate totală de 1.312 de MW, microhidrocentrale de 583 de MW şi proiecte pe bază de biomasă cu o putere cumulată de 103 MW.

În urmă cu câțiva ani, Galațiul era un „El Dorado” al parcurilor eoliene

Reducerea subvențiilor pentru producerea de „energie verde” a determinat investitorii să renunțe la proiectele de parcuri eoliene sau fotovoltaice. În urmă cu câțiva ani, în județul Galați erau anunțate zeci de poiecte de parcuri eoliene, cu o putere instalată totală de 1.400 megawati, echivalentul energiei produse de două din grupurile centralei de la Cernavodă.

În acea perioadă de „boom” al investițiilor în parcuri eoliene, pentru un megawatt oră produs, producătorul primea două „certificate verzi”, fiecare în valoare de 58 euro. În total, 116 euro. Însă această încurajare a investițiilor în parcuri eoliene a afectat marea industrie, pentru că puținele companii industriale rămase în România ajunseseră să plătească un cost mediu al energiei electrice de 80 de dolari/MWh, în vreme ce competitorii lor plăteau 50 de dolari/MWh în Germania, 60 de dolari/MWh în Franţa sau 40 de dolari/MWh în SUA. Măsura de reducere a cuantumului „certificatelor verzi” a fost adoptată de Comisia Europeană, pentru susținerea companiilor europene în competiția pe piețele internaționale și ulterior a fost adoptată și de guvernul de la București.

Efectul a fost reducerea investițiilor în parcuri eoliene. Explicația a fost oferită de conducerea Electrica SA când anunța renunțarea la investiții de 50 milioane euro într-un parc de 45 MW la Frumușița: „Reevaluăm aceste proiecte, după ce sprijinul acordat de stat a fost diminuat”, explica Ioan Roşca, director general al Electrica SA.

În județul Galați au fost instalate doar 8% dintre turbinele eoliene

Potrivit unui raport prezentat anul trecut la ședința Colegiului Prefectural de Agenției pentru Protecția Mediului Galați, după „boom”-ul din perioada 2009-2012, au fost puse în funcțiune doar 8,35% din turbinele eoliene pentru care a fost obținut acord de mediu.

Pentru parcuri eoliene au fost 84 de solicitări de acord de mediu, pentru dezvoltarea unor proiecte cu un număr total de 898 de turbine eoliene. Dintre acestea, s-au construit efectiv un număr de 75 de turbine.

Cel mai mare parc de turbine eoliene autorizat este cel din comuna Corni, format din 35 turbine și al cărui titular este SC Corni Eolian SRL. Zonele cu cea mai mare densitate de turbine eoliene se află în comunele Corni și Băleni.

Pentru parcuri fotovoltaice, în județul Galați au fost înregistrate 13 solicitări de acord de mediu pentru dezvoltarea unor proiecte cu 309.465 de celule fotovoltaice, dar din acestea au fost amplasate efectiv un număr de 6.564 de celule fotovoltaice.

stiridegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

IKEA preia cinci parcuri eoliene ale danezilor de la Vestas

IRI Investments SRL, subsidiara românească de exploatare forestieră controlată de divizia de investiții a grupului suedez IKEA, totodată cel mai mare proprietar local de păduri, a preluat 3 companii dezvoltatoare și operatoare de parcuri eoliene în România de la danezii de la Vestas, cel mai mare producător de turbine eoliene din Europa, firme care la finalul anului trecut cumulau pierderi de peste 33 milioane lei și datorii de 390 milioane lei.

Vestas anunțase anterior că a vândut unui cumpărător neprecizat câte 80% din capitalul a trei firme cu profil de producție de energie eoliană deținute în România contra sumei totale de 136 milioane euro. Documente analizate de Profit.ro relevă că subsidiara IRI Investments SRL a IKEA a preluat controlul, cu câte 80% din părțile sociale, asupra firmelor românești EWIND SRL, Smartbreeze SRL și Eol Energy Moldova SRL. Anterior, companiile erau deținute integral de Vestas, prin intermediul a 2 vehicule investiționale înregistrate în Danemarca, la Aarhus.

EWIND SRL operează parcul eolian Pantelimon 4 din comuna omonimă din județul Constanța, cu putere instalată de 123 MW, și a terminat anul trecut cu pierderi de 26,3 milioane lei, la o cifră de afaceri de 46,6 milioane lei, plus datoriii de 311,2 milioane lei. În iulie anul acesta, înainte de tranzacția cu IKEA, Vestas a majorat capitalul firmei cu numerar în sumă de 260,8 milioane lei lei, aportul efectiv la capital fiind însă de doar 100 lei, iar restul – primă de emisiune. Primele de emisiune sunt definite juridic ca "diferență între prețul de emisiune (preț de piață – n.r.) de noi acțiuni sau părți sociale și valoarea nominală a acestora".

Smartbreeze SRL deține centrala electrică eoliană Apollo din Frumușița, județul Galați, de 6 MW. În 2018, firma a consemnat pierderi de 3,39 milioane la rulaj de 3,62 milioane lei, terminând anul cu datorii totale de 31,3 milioane lei. Și capitalul social al Smartbreeze a fost majorat de Vestas înainte de tranzacția cu IKEA, respectiv cu 30,74 milioane lei în numerar, din care aport la capital de 100 de lei, iar restul – primă de emisiune.

Cea de-a treia firmă intrată sub controlul IKEA, Eol Energy Moldova SRL, operează parcurile eoliene Mahmudia din Tulcea (4 MW), Vârlezi și Smulți (ambele din Galați, cumulând 8 MW) și a înregistrat anul trecut pierderi de 3,39 milioane lei la afaceri de 7,12 milioane lei și datorii de 47,7 milioane lei. La fel, înainte de tranzacția cu IKEA, danezii de la Vestas au majorat în numerar capitalul firmei, cu aproape 46,7 milioane lei, din care doar 100 lei aport efectiv la capital, restul constituind primă de emisiune.

Cele 5 parcuri eoliene preluate de IKEA de la Vestas au fost puse în funcțiune în perioada 2012-2014. Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți. De asemenea, a fost plafonată acreditarea capacităților de producție de energie regenerabilă noi pentru accesul la schema de sprijin pe bază de certificate verzi. Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori și a făcut chiar ca statul să fie dat în judecată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Generozitatea subvențiilor a redus o perioadă prețul energiei pe piețele engros, dar l-a majorat la consumatorii finali.

Situația s-a schimbat în 2017 și mai ales anul trecut, în urma modificării legislației certificatelor verzi, care a rezolvat în bună măsură problema excesului de astfel de instrumente din piață. Mai mult, după cum a relatat Profit.ro, Guvernul își pune problema majorării țintei de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, și a comandat în acest scop un studiu "de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România, în vederea actualizării și îndeplinirii țintelor de energie din surse regenerabile în 2030, în condiții de eficiență tehnico-economică". Acest lucru ar crea premisele luării de măsuri legislative favorabile producției de energie verde, de natură să stimuleze investițiile în acest sector. De asemenea, se lucrează la o nouă schemă de sprijin pentru producătorii de energie cu emisii reduse de carbon, dat fiind că actualele subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia regenerabilă ar urma să se acorde până în anul 2032.

Pe de altă parte, grupul IKEA și-a asumat ca țintă ca, până în 2020, la nivel global, întreg consumul de energie al operațiunilor sale să fie satisfăcut integral din surse regenerabile, compania demarând încă de acum 10 ani un program de achiziții de astfel de active de producție de electricitate.

profit.ro

Grupul suedez IKEA, totodată cel mai mare proprietar local de păduri, preia companii dezvoltatoare și operatoare de parcuri eoliene în România de la danezii de la Vestas, cel mai mare producător de turbine eoliene din Europa, informația, anunțată anterior de Profit.ro, fiind confirmată oficial. Tranzacția a fost efectuată și prin intermediul Ingka Group, proprietarul IKEA, pentru 136 milioane euro. Grupul Ingka operează acum 900.000 de module solare și 534 de turbine eoliene în 14 țări. Finalizarea tranzacției este așteptată pentru luna viitoare și vizează un total de 7 parcuri, care, cumulat, au 64 de turbine ce pot asigura echivalentul consumului a 150.000 gospodării din România, echivalentul consumului a 65 de magazine IKEA.

profit.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.