Jump to content

Arta din Ţiglina I, distrusă de dragul cârciumilor


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Arta distrusa de dragul carciumilor

» Zeci de opere de arta monumentala realizate de plasticieni remarcati la expozitii organizate in intreaga lume au fost distruse prin haosul urbanistic aprobat de edilii Galatiului.

Opere de arta monumentala in valoare de sute de mii sau milioane de euro au fost distruse de edilii Galatiului pentru ca incomodau construirea unor carciumi sau magazine de haine. Sunt lucrari cu care patrimonial national ar trebui sa se mandreasca, semnate de artisti plastici renumiti, precum Jules Perahim, Constantin Baraschi, Pavel Codita, Valeriu Almasanu, Olga Porumbaru sau Ion Bitan, unii foarte bine cotati la casele de licitatii occidentale. Parte din ei au emigrat in urma cu cateva decenii in Occident, acolo unde au obtinut recunoasterea valorii artistice. Majoritatea au obtinut premii la expozitii din SUA, Franta, Marea Britanie, Brazilia, Japonia, Israel, India etc. Spre exemplu, la casele de licitatii, cota lucrarilor lui Ion Bitan a crescut, din 1989 in 2007, de 30 de ori. Intre timp, unii dintre ei s-au stins, cu regretul ca arta creata de ei este batjocorita.

Un muzeu de arta moderna contemporana a fost distrus de cei ce au condus Galatiul in ultimii 20 de ani, iar mai multe opere de arta monumentala semnate de plasticieni bine apreciati peste hotare au fost demolate sau vandalizate. In locul mozaicurilor si intarsiilor de marmura si piatra colorata au aparut peretii unor carciumi si magazine.

In anii ‘60, arhitectii inca mai aveau mana libera si puteau aplica tendintele existente in arhitectura mondiala. In acest context, in 1967, proiectul Complexului Tiglina 1 a primit Premiul National pentru Arhitectura. Complexul se remarca prin esplanadele largi, generoasa prezenta a spatiilor verzi si numarul mare al operelor de arta monumentala. Ansamblul arhitectonic era completat de cele opt blocuri "A" de pe strada Brailei, ale caror fatade erau decorate cu mozaicuri de marmura colorata, cu dimensiuni de pana la 96 metri patrati. Aceste lucrari erau semnate de plasticieni importanti ai momentului, dintre care multi si-au gasit recunoasterea peste hotare: Jules Perahim, Constantin Baraschi, Pavel Codita, Valeriu Almasanu, Olga Porumbaru, Ion Bitan.

Distrugeri premeditate

Acest muzeu in aer liber a fost demolat de edilii care au distrus urbanistic zona. La blocul A1, mozaicul "Flora", realizat de Virgil Almasanu, a fost acoperit partial de constructia magazinului "La Dolce Vita". La A2, mozaicul "Plante, Soare, Pesti", al lui Ion Bitan, a fost acoperit de extinderea restaurantului "Cozy". La A3, mozaicul lui Virgil Almasanu, "Pasari", a fost acoperit partial de un magazin, iar pe partea ramasa a fost instalat un aparat de aer conditionat. La A7, mozaicul lui Mihai Danu a disparut partial sub peretii pizzeriei "Amadeus", iar pe fragmentul ramas a fost instalat un traseu de gaze naturale. La A8, mozaicul lui Ion Bitan, intitulat "Salcii si barci", a fost acoperit partial de peretii unui magazin. Doar mozaicurile de la A4, A5 si A6, realizate de Mihai Danu si Ion Bitan, au scapat de distrugere, dar supuse la o vandalizare lenta: nepasarea edililor.

In spatele Palatului de Justitie se afla un obelisc din teracota smaltuita, realizat de Olga Porumbaru si Florin Parvulescu. Lucrarea decorata cu motive populare, in culori vii, a disparut de mult. Aceleasi distrugeri sunt si in Complexul Tiglina 1. Invazia de chioscuri de pe vremea fostului primar Eugen Durbaca a facut sa dispara mai multe opere de arta monumentala. Lucrarea "Fauna Dunarii", realizata in relief de caramida rosie de Virgil Almasanu, a disparut cand in locul fostei "Tutungerii" a aparut un magazin de cosmetice. Alta lucrare a disparut sub peretii barului "For You", al carui patron este liderul PNG Galati, Adrian Smarandoiu. "Panoul in forme de teracota smaltuita", realizat de G. Freiberg, a avut o soarta similara.

"Panou de mozaic si incrustatii ceramice" de Pavel Codita a disparut cu aprobarea actualului primar, Dumitru Nicolae. Mozaicul a fost distrus pentru a permite introducerea unor echipamente de aer conditionat in sediul unei firme. La intrarea in Piata Tiglina, a fost ridicata o cladire ce acopera un panou de 50 mp, "Elemente Spatiale", in ceramica si beton, de Ion Bitan. In cladirea ridicata in 1997 se afla astazi un magazin al carui propietar este directorului Prefecturii, Vasile Parlog, si cabinetul dr. Gheorghe Bugeac, presedintele Comisiei de Cultura a Consiliului Municipal. Alte opere sunt vandalizate. Fresca "Folclorul Galatiului", mozaic ceramic realizat in 1965 de Jules Perahim, a fost vandalizat prin instalarea chiar pe mozaic a unui traseu de gaze naturale. Alta lucrare a lui Jules Perahim, "Arta cinematografica", un panou de mozaic ceramic de 120 mp, de pe frontonul cinematografului Tiglina, a scapat mai ieftin: a fost vandalizata prin instalarea a numai doua aparate de aer conditionat! O intarsie in marmura colorata, de Pavel Codita, a fost atacata cu trasee de cabluri electrice.

Cea mai frumoasa lucrare din acest ansamblu, era panoul "Odihna", realizat de Patriciu Mateescu in gresie glazurata policrom. Astazi, lucrarea este intr-o stare jalnica, distrusa si inconjurata de gunoaie.

Lucrari expuse in intreaga lume

Valoarea acestor lucrari este data de palmaresul plasticienilor care le-au realizat, palmares confirmat de directorul Muzeului de Arte Vizuale Galati, Dan Basarab Nanu. Pavel Codita a murit in anul 2000, la Paris. Este apreciat de plasticienii si critica de arta din Franta. Patriciu Mateescu a avut expozitii la Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan si alte 4 expozitii la California. Jules Perahim a expus la Milano, Venetia, Chicago, Paris, Lyon, Tokyo, Roma, Ierusalim, Londra si New York, iar cota lucrarilor sale la casele de licitatii occidentale a crescut de aproape 5 ori din 2003 pana in 2008. Ion Bitan a murit in 1997. El a expus la Ankara, Istanbul, Venetia, Budapesta, New York, New Delhi, Calcutta, Praga, Londra, Bombay, Sao Paolo, Venetia. Cota lucrarilor sale a crescut, din 1989 in 2007, de 30 de ori. Nici una dintre aceste lucrari din Tiglina 1 nu are elemente proltecultiste. Date fiind cotele plasticienilor la casele de licitatii occidentale, aceste opere de arta monumentala valorau milioane de euro.

http://www.romanialibera.ro/a147247/art ... milor.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Încă o lucrare de artă - distrusă cu acordul Primăriei

Încă o operă de artă monumentală din ansamblul arhitectonic Tiglina 1 este vandalizată cu aprobarea Primăriei Galaţi, de această dată fiind vorba de mozaicul în marmură colorată realizat de Mihai Danu pe faţada blocului A4. Pe 29 iunie, CL a aprobat modificarea Regulamentului de vânzare a terenurilor municipalităţii şi o primă listă de „clienţi". În lista transferurilor de terenuri din proprietatea publică în proprietatea privată a municipiului Galaţi, urmată de cumpărare, sunt multe terenuri pe care sunt sau vor fi ridicate construcţii pe trotuare şi pe spaţiile verzi. E şi cazul extinderii pe trotuarul str. Brăilei a unui spaţiu comercial de la parterul blocului A4, care devine un P+2 la fel de înalt ca blocul P+4. Proprietarul Gh. Nicolae deţine Autorizaţia 66/01.06.2009. Lucrările au început timid, prin martie, dar după hotărârea CLM din 29 iunie se lucrează cu aplomb şi se vede că Primăria Galaţi a aprobat extinderea spaţiului comercial peste lucrarea de artă monumentală. Deocamdată, betoanele au ocupat doar o parte din lucrare, dar urmează pereţii. Proiectul a fost executat de Roland Ursache, fost arhitect-şef al Galaţiului.

Remarcaţi în străinătate, ignoraţi în ţară

În Tiglina 1 au fost distruse după 1990 zeci de opere de artă monumentală realizate de plasticieni remarcaţi la expoziţii din SUA, Franţa, Japonia, Italia, Anglia şi Japonia. Pe faţadele blocurilor A1-A8 se aflau mozaicuri de marmură colorată de până la 96 mp. La A1, lucrarea „Flora", de Virgil Almăşanu, a fost acoperit de construcţia magazinului „La Dolce Vita".

La A2, mozaicul „Plante, Soare, Peşti", al lui Ion Biţan, a fost acoperit de restaurantul „Cozy".

La A7, mozaicul lui Mihai Danu a dispărut sub pereţii pizzeriei „Amadeus".

La fel s-a întâmplat şi la A3, A6 şi A8. Din spatele Palatului de Justiţie a dispărut un obelisc din teracotă smălţuită realizat de Olga Porumbaru, care a intrat de mult în dicţionarul artiştilor plastici din Statele Unite. La fel au dispărut lucrarea „Fauna Dunării" de V. Almăşanu în pereţii unui magazin de cosmetice şi „Panoul în forme de teracotă smălţuită", de G Freiberg. „Panou de mozaic şi incrustaţii ceramice" de Pavel Codiţă a fost distrus, cu aprobarea primarului Dumitru Nicolae, pentru introducerea unor echipamente de aer condiţionat în sediul unei firme. Fresca „Folclorul", mozaic ceramic realizat în 1965 de Jules Perahim, a fost vandalizată prin instalarea chiar pe mozaic a unui traseu de gaze. Pe altă lucrare a lui Jules Perahim, „Arta cinematografică", un mozaic ceramic de 120 mp, a fost vandalizat prin instalarea a două aparate de aer condiţionat! Sunt zeci de lucrări de foarte mare valoare distruse astfel.

Lucrări de milioane de euro

Valoarea lucrărilor distruse este dată de palmaresul şi cotele la casele de licitaţii. Jules Perahim a expus la Milano, Veneţia, Chicago, Paris, Lyon, Tokyo, Roma, Ierusalim, Londra şi New York, iar potrivit directorului Muzeului de Arte Vizuale Galaţi, Dan Basarab Nanu, cota lucrărilor sale la casele de licitaţii occidentale a crescut de aproape 5 ori din 2003 până în 2008. Pavel Codiţă a murit în anul 2000, la Paris, fiind foarte apreciat de criticii de artă din Franţa. Patriciu Mateescu a avut expoziţii la Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan şi alte 4 expoziţii în California. Ion Biţan a murit în 1997. A expus la Ankara, Istanbul, Veneţia, Budapesta, New York, New Delhi, Calcutta, Praga, Londra, Bombay, Sao Paolo, Veneţia. Cota lucrărilor sale a crescut de 30 de ori din 1989 până în 2007.

O veritabilă galerie de artă monumentală în aer liber, în valoare de milioane de euro, este spulberată prin haosul urbanistic de după 1990.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/arta-monumentala-distrusa-la-galati-199486.html

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Ansamblul arhitectonic de la A-uri, din Ţiglina 1: Muzeu în aer liber, distrus de cârciumi

Ansamblul arhitectonic de la A-uri, din Ţiglina 1, opera unor renumiţi plasticieni care au colaborat cu arhitecţii, aproape că nu se mai vede. În ciuda numeroaselor sesizări făcute de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, Primăria a continuat să dea autorizaţii de construcţie

Puţini gălăţeni cunosc faptul că desenele din mozaic de pe faţadele blocurilor A1-A8, sunt opere de artă monumentală create de plasticieni de talie internaţională, remarcaţi la expoziţii din SUA, Japonia, Franţa, Italia şi Anglia. Este vorba de triada de artişti plastici Virgil Almăşanu, Ion Bitzan şi Mihail Danu care au realizat ansamblul monumental din zonă (Plante, Soare şi peşti, Flora, Pomicultura, Păsări, Industrie, Bărci şi sălcii, Viticultura, Navigaţie).

Haos urbanistic

După Revoluţie, multe dintre aceste monumente de for public au fost acoperite sau distruse de cârciumile şi chioşcurile care s-au ridicat în această zonă. De pildă, la blocul A1, lucrarea „Flora" a fost acoperită de construcţia magazinului „La Dolce Vita". La A2, mozaicul „Plante, Soare, Peşti" a fost acoperit de restaurantul „Cozy". La A7, mozaicul a dispărut sub pereţii pizzeriei „Amadeus". Din păcate, acelaşi lucru se va întâmpla în curând şi la A4 la lucrarea „Pomicultură".

Anul trecut, Consiliul Local a aprobat construirea un spaţiu comercial la parterul blocului A4, care în curând va acoperi cu totul opera monumentală. Invazia de chioşcuri a început pe vremea fostului primar Eugen Durbacă şi a continuat şi în timpul mandatelor primarului Dumitru Nicolae. În ciuda numeroaselor sesizări făcute de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPNG) Galaţi, Primăria a continuat să dea autorizaţii de construcţie. „În anul 2004, prin repetate adrese am cerut ferm sistarea autorizaţiilor de construcţie în spaţiile în care se găsesc asemenea lucrări. Deşi proprietarii din acea zonă aveau la vremea respectivă autorizaţii de construcţii, aceştia nu au primit şi avizul din partea instituţiei noastre", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier DJCPNG.

Statut juridic incert!

Apariţia Legii 120 din 2006, legea monumentelor de for public, a contribuit la reglementarea situaţiei juridice ale lucrărilor de artă plastică, artă monumentală. Potrivit legii, monumentele de for public sunt bunuri mobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcţii sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ şi de semnal, amplasate în spaţii publice, într-o zonă de protecţie, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale.

Având în vedere că majoritatea apartamentelor blocurilor A, au fost cumpărate, fiind acum în proprietate privată, coroborat cu definiţia monumentului de for public, în sensul că acesta trebuie să se afle pe domeniul public sau privat al statului, Direcţia de Cultură a solicitat, la începutul lunii februarie, un punct de vedere Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, referitor la încadrarea juridică a acestor lucrări.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Galati-_Ansamblul-arhitectonic-A-uri-Tiglina-Muzeu_0_428357219.html

Link to comment
Share on other sites

adică arată mai bine peisajul, acum?



 

Din spatele Palatului de Justiţie a dispărut un obelisc din teracotă smălţuită realizat de Olga Porumbaru, care a intrat de mult în dicţionarul artiştilor plastici din Statele Unite.

 


... ar fi concurat cu succes un panou de escaladă ... de altfel, la asta îl și foloseam, noi, copiii, pe vremea aia ... :rolleyes:

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Mozaicurile de pe faţadele blocurilor din Ţiglina, definitiv pierdute

Extinderile agenţilor economici, duse până la apariţia de construcţii noi din Þiglina, de pe Str. Brăilei, nu au fost vreodată încadrate într-o viziune clară, unitară de urbanism. Chestiunea este indubitabilă pentru orice gălăţean cu oarece simţ estetic, iar presa locală a abordat subiectul de-a lungul anilor, fără ca autorităţile locale să oprească masacrarea estetică urbană a zonei.

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional, Cătălin Negoiţă, şi-a recunoscut neputinţa de a repera răul făcut şi a arătat că se vede resemnat să accepte situaţia. Negoiţă a argumentat că pentru toate acele construcţii există PUZ-uri aprobate de consilierii locali, ca urmare a acordului unui arhitect. Astfel a fost distrus monumentul urban care exista în zona A-urilor. Faţadele blocurilor care reprezentau câte un model mozaicat diferit au fost treptat acoperite de noile construcţii, apărute anapoda. Negoiţă a precizat: „Se pare că acele mozaicuri de la A-uri sunt pe cale de dispariţie. (...) Un arhitect şi-a pus semnătura şi nu o putem combate”.

http://www.monitoruldegalati.ro/societate/mozaicurile-de-pe-fatadele-blocurilor-din-%C3%BEiglina-definitiv-pierdute-4288.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Lucrările de artă din Ţiglina I, distruse cu aviz de la Primărie

Încă o lucrare din ansamblul arhitectonic Tiglina 1 este grav afectată de construcţia unui spaţiu comercial autorizat. Este vorba de mozaicul „Pomicultura” de pe faţada blocului A4. Pentru orice intervenţie, trebuia solicitat avizul Comisiei Naţionale pentru Monumente de For Public.

Un adevărat muzeu în aer liber a fost devastat în ultimii 20 de ani, cu aprobarea celor care au condus Galaţiul. Este vorba de ansamblul arhitectural din Ţiglina1, realizare a artiştilor plastici de renume Virgil Almăşanu, Ion Bitzan şi Mihail Danu, care după Revoluţie a fost acoperit de cârciumile şi chioşcurile ridicate în această zonă.

A retezat „Pomicultura”

Cel mai recent caz de vandalizare, aprobat cu semnătura Consiliul Local Galaţi, îl reprezintă construirea un spaţiu comercial lipit de blocul A4, care în curând va acoperi mozaicul realizat de Mihai Danu pe faţada clădirii.

Pentru a pune capăt acestui abuz, Direcţia Judeţeană de Cultură a trimis o adresă Ministerului Culturii prin care solicită un punct de vedere referitor la încadrarea juridică a acestor lucrări. Pe 17 martie, printr-o adresă scrisă, Direcţia pentru Cultură este înştiinţată că mozaicurile de pe faţada blocurilor A1-A8 sunt monumente de for public şi sunt protejate de Legea 120/2006.

Astfel, conform articolului 10 din Legea respectivă, administraţia publică are obligaţia să asigure protejarea şi punerea în valoare a monumentelor de for public, sub sancţiunea prevederilor Codului penal. „Întrucât ansamblul monumental din Ţiglina 1 continuă să fie agresat şi distrus de construcţii autorizate, am trimis Primăriei o adresă prin care îi reamintim că are obligaţia să intervină şi să protejeze aceste monumente”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu.

Mai mult, pentru orice intervenţie asupra lor, Primăria trebuia să solicite avizul Comisiei Naţionale pentru Monumente de For Public. Lucru care nu s-a respectat. „Intervenţia asupra lucrării de artă –„Pomicultura” constituie un exemplu clar de degradare a monumentului de for public”, ne-a spus Marius Mitrof.

Primăria va face verificări

De la purtătorul de cuvânt al Primăriei am aflat că petiţia a fost trimisă spre soluţionare arhitectului-şef, care urmează să facă o verificare pe teren pentru a vedea dacă se respectă autorizaţia de construcţie. „În funcţie de rezultatul verificărilor, se vor dispune măsurile legale”, ne-a declarat Nicoleta Manole.

Alte monumente de for public distruse

La blocul A1, lucrarea „Flora” a fost acoperită de construcţia magazinului „La Dolce Vita”. La A2, mozaicul „Plante, Soare, Peşti” a fost acoperit de restaurantul „Cozy”. La A7, mozaicul a dispărut sub pereţii pizzeriei „Amadeus”.

În ultima perioadă au existat voci care au susţinut mutarea ansamblului monumental în altă zonă. „Din punct de vedere urbanistic şi arhitectural, aceste lucrări au fost aplicate acolo pentru a se crea un cadru ambiental proprice zonei. După Revoluţie, s-au construit tot felul de spaţii comerciale care au distrus din aspectul estetic. S-a pus mai mult accentul pe valoarea financiară. Scoaterea lor ar distruge o bună parte din mozaic”, ne-a spus Marius Mitrof.

Un alt abuz al autorităţilor se referă la respectarea Legii 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice. Liceul Pedagogic „Costache Negri” este monument istorice, ceea ce înseamnă că pe o rază de 100 de metri nu este permis să se construiască nimic. "Este zonă de protecţie. Arhitectul care a a măsurat distanţa şi-a asumat această răspundere. Cu siguranţă nu sunt 100 de metri”, a mai adăugat consilierul Marius Mitrof.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

O chestie care m-a binedispus in seara asta:

Pentru a pune capăt acestui abuz, Direcţia Judeţeană de Cultură a trimis o adresă Ministerului Culturii prin care solicită un punct de vedere referitor la încadrarea juridică a acestor lucrări.

Nu-i asa ca traim intr-o tara vesela?

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Primăria face inventarul operelor de artă monumentală (vandalizate) din Ţiglina 1. Dar „ce a păpat lupul, e bun mâncat”!

Primarul Marius Stan a dispus o inventariere a bunurilor de patrimoniu aflate în proprietatea municipalităţii, de la monumente istorice şi imobile de patrimoniu, la opere de artă şi statui. Cu această ocazie şi operele de artă monumentală de pe faţadele A-urilor de pe strada Brăilei şi de pe faţadele unor clădiri din complexul comercial Ţiglina 1 vor intra şi ele în noua inventariere.

Cele mai multe au fost instalate în complexul Ţiglina 1, al cărui proiect primise în 1967 Premiul Naţional pentru Arhitectură. Nu sunt opere de artă care să aibă conotaţii propagandistice, fiind compuse din motive decorative sau florale.

Sunt în cea mai mare parte mozaicuri, dar şi lucrări din ceramică sau gresie glazurată, realizate în perioada 1965-1970 de importanţi plasticieni români care şi-au primit confirmarea la nivel internaţional: Constantin Baraschi, Jules Perahim, Virgil Almăşanu, Olga Porumbaru, Patriciu Mateescu, Pavel Codiţă, Mihai Danu, Ion Biţan etc.

Ulterior, mulţi dintre aceştia au emigrat în Statele Unite sau Franţa, unde a fost recunoscută valoarea operelor lor, fapt reflectat şi de creşterile valorilor cu care sunt cotate lucrările lor la casele de licitaţii occidentale. Valoarea mare a acestor lucrări de artă monumentală nu a împiedicat însă distrugerea lor pentru ridicarea unor clădiri care să găzduiască diverse afaceri.

Ce a păpat lupul, e bun mâncat!

Atât în perioada în care primar a fost Eugen Durbacă, dar şi în cele trei mandate ale lui Dumitru Nicolae, o parte din aceste mozaicuri au dispărut în totalitate sub zidurile noilor construcţii, iar altele au fost vandalizate prin montarea unor conducte de gaze sau aparate de aer condiţionat. Toate distrugerile au fost autorizate de Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae. În aceşti 20 de ani, Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCPN) nu a putut interveni pentru stoparea distrugerilor din cauză că statutul acestor mozaicuri era de „monumente de for public” nu de „monumente istorice” sau piese din Patrimoniul Cultural Naţional şi în consecinţă erau doar bunuri aflate în proprietatea Primăriei. Ulterior, legea a impus şi protejarea monumentelor de for public, dar era prea târziu.

„Legislaţia în domeniu a apărut ulterior apariţiei acelor spaţii comerciale. Magazinuţele care au apărut pe la parter s-au făcut înainte să apară legislaţia care să prevadă protejarea monumentelor de for public. Asta este marea noastră problemă şi am încercat să vedem ce am putea să facem şi ni s-a spus <«ce-a mâncat lupul, e bun  mâncat», exact asta ni s-a spus de la minister. Dacă legislaţia a apărut mai târziu, asta este situaţia, pentru că o lege nu se poate aplica retroactiv”, ne-a declarat directorul DCPN Galaţi, Cătălin Negoiţă.

Inventarul operelor de artă şi imobilelor de patrimoniu

mozaic-cladire-2-300x209.jpg

Primarul Marius Stan a dispus efectuarea unei noi inventarieri a bunurilor de patrimoniu aflate în proprietatea Primăriei Galaţi, de la imobile la monumente istorice şi opere de artă monumentală, iar în acest context vor fi reinventariate şi operele de artă monumentală din Ţiglina 1 şi Ţiglina 2.

„Ca element de noutate, la sfârşitul anului trecut, în decembrie 2012, Primăria Galaţi ne-a solicitat un evaluator pentu monumente istorice şi monumente de for public. Noi am comunicat că nu există la nivel naţional, darămite local, un asemenea evaluator. Evaluarea se va face conform ordinului ministrului finanţelor cu privire la evaluarea patrimoniului, dar am recomandat să aibă alături, pentru evaluarea monumentelor istorice şi a monumentelor de for public, specialişti atestaţi de de Ministerul Culturii sau experţi pentru monumente istorice şi artişti plastici consacraţi, care să facă această evaluare în cazul operelor de artă monumentală. În discuţia pe care am avut-o cu cei de la compartimentul de specialitate din cadrul Primăriei, am aflat că au în vedere şi aceste opere de artă monumentală de pe faţadelor blocurilor A de pe strada Brăilei şi unele construcţii din complexul Ţiglina”, a precizat Marius Mitrof, consilier în cadrul DCPN Galaţi.

Artişti apreciaţi în Occident, dispreţuiţi la Galaţi

În ultimii ani, sunt într-o continuă creştere valorile cu care sunt cotate la casele de licitaţii occidentale lucrările plasticienilor care sunt autorii operelor de artă monumentală din Ţiglina.

Spre exemplu, e într-o continuă creştere cota lucrărilor lui Jules Perahim, autorul mozaicurilor de pe faţada cinematografului Ţiglina şi peretele lateral al cofetăriei „Trandafirul”. Dacă în 2003 o placă de ceramică semnată de Perahim se cumpăra la o casă de licitaţii cu 275 de euro, în 2008 discutăm de un ulei pe pânză la 4.400 de euro, iar pe 26.10.2008, o pictură în ulei pe carton a fost adjudecată cu 14.400 euro. Dacă o pictură de mici dimensiuni se vinde cu 14.000 de euro, care ar fi valoarea unui mozaic de 120 mp?

 

foto-22-300x208.jpg

Totuşi, mozaicul lui Jules Perahim de pe peretele lateral al cofetăriei „Trandafirul” a fost vandalizat prin instalarea unor conducte şi a unui contor de gaze naturale chiar pe lucrare.

Ion Biţan, alt autor al unor lucrări din Ţiglina 1, s-a născut în 1924 şi a decedat în 1997. A avut expoziţii la Ankara, Istambul, Dresda, Veneţia, Budapesta, New York, New Delhi, Bombay, Calcutta, Berlin, Atena, Leningrad, Praga, Sao Paolo, Lublijana şi din nou Sao Paolo. Din 1989 până în 2007 cota lucrărilor sale la casele de licitaţii occidentale a crescut de 30 de ori.

Panoul „Odihna”, din faţa fostului restaurant „Distrugătorul”, a fost realizat de Patriciu Mateescu în gresie glazurată policrom. A fost distrusă de beţivii care îşi fac veacul prin zonă. De starea lucrării i s-a făcut milă patronului unui restaurant din zonă, care şi-a pus angajaţii să o repare cu ghips şi să dea o mână de var lucrării lui Patriciu Mateescu. Indiferenţa edililor este uluitoare în raport cu palmaresul artistului. Născut în 1927, a avut expoziţii la Bucureşti, Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan, din nou Los Angeles şi alte patru expoziţii în California. E prezentat în catalogul lui Constantin Prut, catalogul Barbossa, în 1986 fiind prezentat în catalogul „Les Artists Roumains en Occident”, publicat de Academy of Arts & Science.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Lucrări de artă distruse cu voia Primăriei

* Lucrările de artă monumetală realizate acum 50 de ani pe faţadele A-urilor din Ţiglina au fost deteriorate cu acceptul autorităţilor

Ne oprim astăzi asupra unui ansamblu de lucrări de artă monumentală care au o soartă nefericită: cele opt mozaicuri amplasate pe faţadele blocurilor A, de pe strada Brăilei, din zona Ţiglina I, care au fost obturate de construcţiile apărute în ultimii ani şi care au suferit serioase deteriorări în cei 50 de ani de când înfruntă capriciile vremii şi ale vremurilor, fără a fi recondiţionate.
Realizate în 1962, de trei artişti plastici de notorietate - Virgil Almăşanu, Ion Bitzan şi Mihail Danu - cele opt lucrări alcătuiesc o serie, după cum urmează: „Floră” (blocul A1), „Plante şi Peşti” (A2), „Păsări” (A3), „Pomicultură” (A4), „Viticultură” (A5), „Navigaţie” (A6), „Industrie” (A7), „Bărci şi sălcii” (A8). Lucrările au fost executate printr-o tehnică specială, cea a mozaicului, fiind realizate din fragmente de marmură albă şi neagră, prinse pe un suport special pregătit, care să confere frumuseţe şi durabilitate operei de artă.

O lege venită prea târziu

Drama acestui ansamblu de lucrări de artă monumentală a început după 1990, când acestea au fost, efectiv, agresate prin autorizarea de către Primăria Galaţi a unor construcţii care acoperă faţadele blocurilor A: „Poate că nu ar fi fost nimic dacă arhitecţii oraşului care au proiectat grozăviile pe care le vedem astăzi, ar fi refuzat să răspundă solicitărilor comanditarilor, ori dacă aceste proiecte ar fi fost respinse de către responsabilii de la Primărie, sau dacă toţi factorii decidenţi ar fi dat dovadă de responsabilitate şi ar fi dispus ridicarea unor construcţii care să păstreze o anumită coerenţă arhitecturală şi care să pună în valoare mozaicurile”, afirmă Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

Înşelăciuni prin semnătura proiectanţilor

„După 2006, a intrat în vigoare Legea 120 privind monumentele de for public. Era prea târziu pentru aceste mozaicuri, mai ales că legea însăşi este un act normativ cu destule lacune. Printr-o corespondenţă asiduă cu Primăria Galaţi, le-am pus în vedere necesitatea protejării acestor lucrări, precum şi faptul că distrugerea lor constituie infracţiune, cât şi prin intermediul Legii 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în 2006, folosindu-ne de existenţa în apropiere a monumentului istoric Colegiul Naţional „Costache Negri”. Aici însă, proiectanţii, prin semnătura şi ştampila lor, au arătat că noile construcţii nu intrau în zona de protecţie a monumentului istoric, înşelând astfel, printr-o trăsătură de condei, până şi sistemul metric, care arată limpede că acele construcţii oribile se află la mai puţin de 100 de metri de monument, deci în zona de protecţie a acestuia. Astfel, nu am avut posibilitatea să impunem respectarea legislaţiei, distanţa trasată de proiectant scoţând construcţia din regimul Legii 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, edificarea ei intrând doar sub incidenţa Legii 50 din 1990 privind autorizarea lucrărilor de construire”, afirmă Marius Mitrof.

„Extragerea ornamentelor - o posibilă soluţie”

L-am întrebat pe Mihai Costache în ce măsură Primăria se va implica, măcar de acum înainte, în recondiţionarea acestor lucrări dar şi în redarea „vizibilităţii” lor, cu alte cuvinte, ce se poate face, concret, pentru a le salva. „Consiliul Local este doar proprietarul ornamentelor, în timp ce pereţii exteriori pe care sunt amplasate aceste lucrări de artă aparţin celor patru asociaţii de proprietari de la blocurile A”, ne-a răspuns purtătorul de cuvânt al Primăriei, adăugând: „Problema majoră nu este a ornamentelor, ci a blocurilor, la care nu se pot executa lucrări de izolaţie. Vom lua în calcul inclusiv varianta extragerii ornamentelor de pe acele amplasamente, însă acest lucru numai după ce ne vom consulta cu specialişti în domeniu, pentru a vedea ce e mai bine de făcut”. Cât despre hidoşeniile care obturează faţadele, Mihai Costache a recunoscut că „acele clădiri sunt construite pe terenuri concesionate de către Primărie”… Cu alte cuvinte, răul a fost făcut, cu ani în urmă, tot de Primărie.

Alţii ar da orice să aibă ceea ce noi îngropăm

Criticul de artă Mariana Cocoş Tomozei, vorbind despre valoarea lucrărilor, ne-a declarat: „Începutul anilor ’60, când au fost realizate lucrările de artă monumentală din Ţiglina I a însemnat nu numai o perioadă de dezgheţ politic, dar şi o deschidere către arta occidentală şi o desprindere de realismul socialist. Este un moment valorificat cu îndrăzneală de mari artişti romani, cum sunt şi doi dintre autorii acestor ansambluri, Virgil Almăşanu şi Ion Bitzan. Evoluţia lor ulterioară a reconfirmat ceea ce se putea observa în concepţia stilistică a acestor lucrări timpurii: deschidere către valorile artei europene, modernitate şi sinteză a imaginii plastice. E trist că după cinci decenii, cei care au administrat Galaţiul după 1990 n-au ştiut să respecte şi să pună în valoare, ci, dimpotrivă, să deterioreze lucrări care fac parte dintr-o pagină semnificativă a creaţiei contemporane româneşti”. Alţii ar da orice să aibă ceea ce noi îngropăm cu obstinaţie.
viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Complexul din Ţiglina I - artă adusă la ruină

* Zece panouri decorative realizate în 1965 au fost fie vandalizate, fie complet acoperite sau distruse, străpunse de ţevi de gaze şi îngrădite abuzit

Galaţiul se mândrea, în anii 1960, cu un complex comercial modern, cel din Ţiglina I, care a primit, în 1967, Premiul Naţional pentru Arhitectură. Puţini mai  ştiu astăzi că incinta complexului era foarte bogată în panouri de artă decorativă, realizate în 1965 de Pavel Codiţă („Comerţul socialist” şi „Dulciuri”), Jules Perahim („Folclorul judeţului Galaţi”), Virgil Almăşanu („Fauna Dunării” şi „Flora”), Mihai Danu („Fluturi”), Patriciu Mateescu („Odihna”), G.Freiberg („Panou în forme de teracotă smălţuită”), Ion Biţan („Elemente spaţiale”), Constantin Crăciun („Evoluţia”) - în total 10 panouri, la care se adaugă decoraţiunea murală de pe frontonul cinematografului Ţiglina, intitulată „Arta cinematografică”, în suprafaţă de 120 de metri pătraţi, realizată în 1964 de Jules Perahim, din mozaic ceramic.  
Complexul se remarca prin esplanadele largi, prin spaţiile verzi generoase şi prin numărul mare al operelor de artă realizate de artişti bine cotaţi: „Era o fluiditate a spaţiului extraordinară în complexul din Ţiglina I, nu te loveai de pereţi, ochiul fugea de ici-colo, te atrăgea spre cofetăria Nufărul, unde îi vedeai pe cei dinăuntru; la intrare era un efect de punte, iar stâlpii de susţinere erau incredibil de subţiri, aveai senzaţia că eşti ocrotit dar că pluteşte tot ce e deasupra. Te simţeai liber, acesta-i rostul arhitecturii, ca omul să poată respira”, declară arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele OAR Dunărea de Jos.
„Au rămas mai mult în amintire”
Încercând să identificăm astăzi aceste lucrări, văzând în ce hal de degradare sunt, după 48 de ani, (unele lipsesc, altele au fost lăsate în paragină, vandalizate, mâzgălite cu grafitti, câteva au fost găurite pentru a permite instalarea de aparate de aer condiţionat deasupra, sau traversate de o conductă de gaze naturale), avem în faţă adevăratul sens în care am „evoluat”: bătându-ne joc de valori şi călcând în picioare arta.

Sergiu Porumboiu îşi reprimă cu greu durerea: „Mai pot zice altceva decât „of”? Mai mult au rămas în amintirea noastră aceste lucrări, aceste locuri, aşa cum erau, de îţi era drag să revii să le vezi. Acum nu ştii cum să treci mai repede, fără să te uiţi în stânga şi-n dreapta. Încet, încet, dispar toate. A apărut, în schimb, neamprostia, incultura şi nesimţirea, iar când spun nesimţire mă refer la autorităţile de care s-au „bucurat”, cu ghilimelele de rigoare, Galaţiul. Fără scrupule, dornici să facă bani din orice, fără să-i intereseze că omoară ceea ce iubeau oamenii, cu atât mai puţin, nu au făcut nimic să-şi lege numele de viitor”.
Aşa cum menţionăm şi în articolul alăturat, bază legală pentru protecţia monumentelor de acest gen există. Astfel, pentru orice intervenţie care urmează a se executa pe o asemenea lucrare, ar trebui ca mai întâi să se ceară acordul creatorului ei. Cu alte cuvinte, cei care au autorizat în acea perioadă efectuarea unor lucrări care periclitau opera de artă, mozaicul în speţă, trebuiau să ceară acordul. Direcţia pentru Cultură nu are atribuţii pe Legea dreptului de autor decât participarea, la cerea autorităţilor abilitate şi numai împreună cu acestea, la acţiuni de control privind drepturile de autor şi drepturile conexe”. Chiar dacă unii dintre autori nu mai sunt astăzi printre noi, drepturile asupra acestor lucrări au fost transferate urmaşilor lor şi aceştia pot oricând să se intereseze de soarta lor…Şi nu, nu avem nici o scuză. Nu ne iubim oraşul, ăsta-i adevărul.

Cine protejează monumentele de for public

De la consilierul Marius Mitrof, din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, aflăm că monumentele de for public sunt sau, mai bine spus, ar trebui să fie protejate prin Legea 120, intrată în vigoare în anul 2006 (prea târziu pentru multe dintre ele!). „Acest act normativ nu reglementează explicit intervenţiile asupra monumentelor de for public”, declară consilierul, adăugând: „În aceste condiţii, mozaicurile, operele de artă realizate de artişti prestigioşi, recunoscuţi peste hotare, intră sub protecţia Legii drepturilor de autor care, la art.7, prevede: Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creaţie intelectuală în domeniul literar, artistic sau ştiinţific, oricare ar fi modalitatea de creaţie, modul sau forma de exprimare şi independent de valoarea şi destinaţia lor, cum sunt: [...] g) operele de artă grafică sau plastică, cum ar fi: operele de sculptură, pictură, gravură, litografie, artă monumentală, scenografie, tapiserie, ceramică, plastica sticlei şi a metalului, desene, design, precum şi alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice”. E clar, legi avem. Conştiinţă, mai puţin.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

O lucrare de artă monumentală aşteaptă de zece ani să fie repusă în valoare

* Lucrarea „Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, a sculptorului francez de origine română Pavel Codiţă, aşteaptă de zece ani să fie repusă în valoare

Despre distrugerea artei monumentale din Ţiglina I s-a scris mult şi în pofida acestui fapt, primăria nu a făcut absolut nimic pentru a salva măcar mozaicurile care au scăpat de vandalizările „la liber” din vremea foştilor primari Eugen Durbacă şi Dumitru Nicolae. Nici în cei doi ani de mandat ai lui Marius Stan nu s-a întâmplat mai nimic în această privinţă şi probabil că nici nu se va întâmpla în următorii doi ani. Primarul Marius Stan a avut, în urmă cu un an, iniţiativa de a se face o inventariere a operelor de artă monumentală din oraş, dar nu sunt semne că operaţiunea ar fi fost dusă la bun sfârşit.

La primărie, regula de bază e dezinteresul

Cazul distrugerii unuia din aceste mozaicuri demonstrează marea lehamite care există în primărie atunci când vine vorba de monumente de for public şi de artă monumentală. Este vorba de lucrarea „Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, de Pavel Codiţă, artist plastic francez de origine română, pentru că după ce în anii ’60 a realizat lucrarea de la Galaţi a plecat în Franţa. A murit în anul 2000, la Paris. Lucrările sale sunt apreciate de plasticienii şi critica de artă din Franţa, se vând la preţuri mari la casele de licitaţii, însă lucrarea de la Galaţi a avut o soartă cruntă. Lucrarea se afla pe peretele Complexului Comercial Ţiglina I, vizavi de clădirea Oficiului Poştal nr.6. Este vorba de peretele de la etajul unu, al actualului sediu al firmei Trans PEC SA. În anul 2004, lucrarea a trebuit să fie demontată, pentru că zidul se desprinsese de restul clădirii, din cauza tasării. Arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele filialei „Dunărea de Jos” a Ordinului Arhitecţilor, ne-a relatat cum s-au întâmplat lucrurile: „Peretele dinspre strada Regiment 11 Siret pe care era fixat mozaicul s-a deplasat din cauza tasării. Puteai să bagi mâna în rostul care apăruse, intrau păsări şi aşa mai departe. Firma Trans PEC a atras atenţia asupra acestui lucru, a ridicat problema acelui mozaic, dar primăria a fost complet dezinteresată de soarta acelui mozaic. În cele din urmă, mozaicul a fost demontat cu grijă de către firma Trans PEC şi ştiu că a şi fost depozitat undeva, primăria fiind în continuare neinteresată de el”, spune Sergiu Porumboiu.

„În coadă de peşte”

Valoroasa operă de artă ar fi putut fi montată pe zidul unei alte clădiri din oraş, însă în această operaţiune ar fi trebuit să se implice primăria, lucru care bineînţeles că nu s-a întâmplat. „Amplasarea lui în altă parte a rămas în coadă de peşte. Refacerea lui implică nişte condiţii deosebite pe care, până la urmă, cei de la Trans PEC nu au cum să le respecte. Ei au atras atenţia, au împiedicat distrugerea lui, mai mult de atât nu au avut ce să facă”, a mai adăugat arhitectul.

Astfel, putem aniversa zece ani de când primăria nu face nimic pentru salvarea unei opere de artă monumentală de zeci de mii sau de peste o sută sau două de mii de euro, pe care ar trebui să o mai aibă în inventar, dacă nu cumva între timp o fi fost dată la „casare”.

Democraţia, bună la toate

Arhitectul Sergiu Porumboiu are, ca toţi gălăţenii care au amintiri din Ţiglina anilor ’70-’80, o nostalgie pentru cum arăta zona complexului la vremea aceea. În zona dintre strada Regiment 11 Siret şi fostul restaurant Galaţi era unul dintre cele mai frumoase parcuri din Galaţi, cu un lac artificial cu design modern, vegetaţie dominată de arbuşti şi arbori din specii rare şi corpuri de iluminat joase, foarte moderne pentru vremea aceea. Acel parc a dispărut sub clădirea care este sediul Agenţiei de Mediu. „Erau acele oglinzi de apă care au dispărut după ’90 şi a apărut acea monstruozitate care, culmea, este sediul Agenţiei de Mediu. Avuseseră şi obrăznicia, ca agenţie de mediu, să se înţărcuiască cu un gard imens. Ulterior, au mai redus din gard. Cred că Durbacă era primar şi le-a dat autorizaţie de construire acolo. Cum este posibil să te apuci să construieşti acea bazaconie, fără stil, care arată a nimic şi unde se întâmplă asta, într-un complex arhitectonic care a primit Premiul Uniunii Arhitecţilor. Toată Ţiglina I era o frumuseţe. Vegetaţia fusese studiată profesionist. Erau toate cele trei nivele de vegetaţie puse acolo. Era o plăcere să te plimbi. Complexul Francezi era la fel de frumos lucrat. Toate astea până când a intervenit anarhia. Deci fac ce vreau, îmi bat joc cum vreau, îmi bat joc de orice, pentru că e democraţie”, spune Sergiu Porumboiu.

Proiectul arhitectural al Complexului Ţiglina I primise, în 1967, Premiul Naţional pentru Arhitectură.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Cum au pus umărul autorităţile din Galaţi la distrugerea unor lucrări publice de artă în valoare de milioane de euro

Experţii sunt categorici: cele 19 opere de artă monumentală, plasate între 1962-1965 pe pereţii complexului Comercial Ţiglina şi pe faţadele blocurilor de la bulevardul Brăilei, au fost în mare parte distruse cu complicitatea edililor care au avizat construcţii abuzive, prin falsificarea documentaţiei de autorizare.


Reconstrucţia cartierului Ţiglina I din Galaţi, după Al Doilea Război Mondial (oraşul a fost distrus în proporţie de 80% de bombardamente), a fost un demers complex, desfăşurat la limita dintre două tendinţe contrare. Pe de o parte, contructorii au fost nevoiţi să se subordoneze elanului socialist de ridicare a blocurilor „la foc automat” (se pregăteau locuinţe pentru cei care urmau să edifice combinatul siderurgic), iar pe de altă parte se încerca o conservare a prestigiului vechii şcoli româneşti de arhitectură.

A ieşit un proiect interesant (cartierul a fost gata în 1965), care încerca să evite capcanele standardizării absurde impusă de „conducerea superioară”, avea funcţionalitate şi – de remarcat – propunea publicului câteva soluţii arhitecturale şi artistice de o mare valoare.

Din păcate, despre toate acestea suntem nevoiţi să vorbim acum mai ales la timpul trecut deoarece, după cum veţi vedea în cele ce urmează, autorităţile din anii tranziţiei postdecembriste au reuşit să fie dirijorii unui adevărat dezastru.

Complexul Ţiglina obţine marele premiu al arhitecţilor

Din capul locului, trebuie să spunem că aveam de-a face, de fapt, cu două proiecte. Unul este cel legat de construcţia blocurilor (aspect asupra căruia vom reveni), iar celălalt de construcţia unui mare complex comercial la intersecţia străzilor Brăilei, Saturn şi Regiment 11 Siret. În esenţă, amintitul complex comercial era (spunem „era” pentru că în prezent este pe jumătate demolat şi pe jumătate abandonat) un fel de mall, căci îngloba toate elementele specifice unui astfel de obiectiv. Avea magazine de toate feluri, cinematograf, centre de prestări servicii, spaţii de parcare, parc, locuri de joacă, lac artificial, iluminat ornamental, piaţă etc.

Totul integrat într-o soluţie arhitecturală de excepţie şi pus în valoare de 11 lucrări de artă monumentale amplasate în puncte strategice. Lucrările de artă (în special mozaic) au fost realizate în 1965 de Pavel Codiţă („Comerţ” şi „Dulciuri”), Jules Perahim („Folclorul judeţului Galaţi” şi „Arta cinematografică”), Virgil Almăşanu („Fauna Dunării” şi „Flora”), Mihai Danu („Fluturi”), Patriciu Mateescu („Odihna”), G.Freiberg („Panou în forme de teracotă smălţuită”), Ion Bitzan („Elemente spaţiale”) şi Constantin Crăciun („Evoluţia”).

Toţi sunt artişti consacraţi, iar mulţi dintre ei au emigrat între timp căpătând recunoaştere la nivel internaţional. Bunăoară, Jules Perahim (un artist consacrat încă de dinainte de război) şi Pavel Codiţă s-au stabilit (în 1969, respectiv 1971) la Paris, iar lucrările lor monumentale sunt evaluate la sute de mii de dolari bucata. De asemenea, Virgil Alămăşanu (fost vicepreşedinte al UAP) a emigrat în 1986 în SUA, unde a cunoscut un mare succes în arta murală, fiind un autor foarte bine vândut. Tot în SUA a făcut o carieră strălucită şi Patriciu Mateescu, G.Freiberg s-a bucurat de succes în Germania, iar lucrările lui Ion Bitzan se vând în prezent cu preţuri foarte bune în casele de licitaţii europene.

Deloc întâmplător, proiectul primeşte, în 1967, marele Premiu Naţional de Arhitectură, care în acea vreme îşi păstrase o oarecare independenţă faţă de structurile politice al Partidului Comunist. „A fost un premiu obţinut pe merit, căci o astfel de lucrare, complexă din toate punctele de vedere, nu se mai făcuse nicăieri în România”, este de părere arhitectul Sergiu Porumboiu, preşedintele filialei „Dunărea de Jos” a Ordinului Arhitecţilor din România (OAR).

„Era o fluiditate a spaţiului extraordinară în complexul din Ţiglina I, nu te loveai de pereţi, ochiul fugea de ici-colo, te atrăgea spre cofetăria Nufărul, unde îi vedeai pe cei dinăuntru; la intrare era un efect de punte, iar stâlpii de susţinere erau incredibil de subţiri, aveai senzaţia că eşti ocrotit dar că pluteşte tot ce e deasupra. Te simţeai liber, acesta-i rostul arhitecturii, ca omul să poată respira”, adaugă Porumboiu.
Dezastrul unei administrări jumătate fără cap, jumătate rău-intenţionată

În prezent, complexul Ţiglina este o ruină proporţie de 90%. Intrată în proprietatea unei „întreprinderi socialiste” care s-a privatizat după 1990, construcţia a fost apoi privatizată cu bucăţica, iar o parte a fost pur şi simplu abandonată şi a fost dărâmată. Pe aproximativ 40% din suprafaţa complexului (demolată sub mandatul primarului Eugen Durbacă) a început construcţia unui alt complex comercial, care însă a rămas în stadiul de fundaţie şi (parţial) structură de rezistenţă. Foarte interesant este că proprietarul clădirii neterminate este chiar ginerele fostului primar Durbacă, Mircea Marossy, lucru care arată că demolarea nu a fost întâmplătoare.

Parcul din faţă a fost invadat de magherniţe, locurile de joacă din spate au fost demolate pentru a face loc unor cârciumi şi buticuri, iar cinematograful a fost închis, după o tentativă eşuată de parteneriat public-privat. Doar aproximativ 10% din suprafaţa de odinioară a complexului mai este în funcţiune, parcă pentru a asigura contrastul cu dezastrul din rest.

O soartă foarte tristă au avut şi cele 11 lucrări de artă monumentală menţionate. Cu excepţia mozaicului „Arta Cinematografică”, aflat într-o stare decentă, toate celelalte au fost degradate graf sau pur şi simplu au dispărut odată cu demolarea pereţilor. Un caz aparte este ce al lucrării „Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, de Pavel Codiţă, artist plastic francez de origine română.

Acoperită cu chioşcuri, apoi demolată

Lucrarea se afla pe peretele Complexului Comercial Ţiglina I, vizavi de clădirea Oficiului Poştal nr.6. Este vorba de peretele actualului sediu al firmei Trans PEC SA. În anul 2004, lucrarea a trebuit să fie demontată, pentru că zidul se desprinsese de restul clădirii, din cauza tasării.

Iată cum povesteşte arhitectul Sergiu Porumboiu întâmplarea: „Peretele dinspre strada Regiment 11 Siret pe care era fixat mozaicul s-a deplasat din cauza tasării. Puteai să bagi mâna în rostul care apăruse, intrau păsări şi aşa mai departe. Firma Trans PEC a atras atenţia asupra acestui lucru, a ridicat problema acelui mozaic, dar primăria a fost complet dezinteresată de soarta acelui mozaic. În cele din urmă, mozaicul a fost demontat cu grijă de către firma Trans PEC şi ştiu că a şi fost depozitat undeva, primăria fiind în continuare neinteresată de el.

Valoroasa operă de artă (este evaluată la circa un sfert de milion de euro!) ar fi putut fi montată pe zidul unei alte clădiri din oraş, însă în această operaţiune ar fi trebuit să se implice primăria, însă acest lucru nu s-a întâmplat, aşa că acum zace într-o magazie în aşteptarea altor vremuri.

Lucrările de artă de pe Brăilei, batjocorite de arhitecţi fără creier

Cumva „la pachet” cu lucrările artistice din complexul Ţiglina au avenit, în 1962 şi marile mozaicuri artistice de faţadele blocurilor (A-urile) construite, în apropiere, de-a lungul bulevardului Brăilei, între străzile Regiment 11 Siret şi George Coşbuc. Realizate în 1962, de trei artişti plastici de notorietate - Virgil Almăşanu, Ion Bitzan şi Mihail Danu - cele opt lucrări alcătuiesc o serie, după cum urmează: „Floră” (blocul A1), „Plante şi Peşti” (A2), „Păsări” (A3), „Pomicultură” (A4), „Viticultură” (A5), „Navigaţie” (A6), „Industrie” (A7), „Bărci şi sălcii” (A8).

Lucrările au fost executate printr-o tehnică specială, cea a mozaicului, fiind realizate din fragmente de marmură albă şi neagră, prinse pe un suport special pregătit, care să confere frumuseţe şi durabilitate operei de artă, lucru subliniat de specialişti.

„Începutul anilor ’60, când au fost realizate lucrările de artă monumentală din Ţiglina I a însemnat nu numai o perioadă de dezgheţ politic, dar şi o deschidere către arta occidentală şi o desprindere de realismul socialist. Este un moment valorificat cu îndrăzneală de mari artişti romani, cum sunt şi doi dintre autorii acestor ansambluri, Virgil Almăşanu şi Ion Bitzan. Evoluţia lor ulterioară a reconfirmat ceea ce se putea observa în concepţia stilistică a acestor lucrări timpurii: deschidere către valorile artei europene, modernitate şi sinteză a imaginii plastice. E trist că după cinci decenii, cei care au administrat Galaţiul după 1990 n-au ştiut să respecte şi să pună în valoare, ci, dimpotrivă, să deterioreze lucrări care fac parte dintr-o pagină semnificativă a creaţiei contemporane româneşti”. (Mariana Tomozei Cocoş, critic de artă)

Aşadar, la mai bine de o jumătate de secol de la realizarea lor, mozaicurile de pe Brăilei (în lumea artelor se vorbeşte că ar valora, toate opt, peste un milion de euro!) arată jalnic. Sunt parţial distruse de intemperii şi de mâna omului sau pur şi simplu acoperite de construcţii autorizate să se „lipească” pur şi simplu de faţada fără ferestre pe care erau operele de artă.

„Mai mult au rămas în amintirea noastră aceste lucrări, aceste locuri, aşa cum erau, de îţi era drag să revii să le vezi. Acum nu ştii cum să treci mai repede, fără să te uiţi în stânga şi-n dreapta. Încet, încet, dispar toate. A apărut, în schimb, neamprostia, incultura şi nesimţirea, iar când spun nesimţire mă refer la autorităţile de care a avut parte Galaţiul. Fără scrupule, dornici să facă bani din orice, fără să-i intereseze că omoară ceea ce iubeau oamenii, cu atât mai puţin, nu au făcut nimic să-şi lege numele de viitor” (Sergiu Porumboiu, arhitect)

Haosul legislativ care a permis haosul urbanistic

Din păcate, până în 2006, în România a existat un vid legislativ în privinţa protejării lucrărilor de artă de for public. Pe acest fond, au fost distruse lucrări de o valoare inestimabilă, iar reglementările legale (de altfel, destul de neclare) au venit, în multe cazuri, mult prea târziu. Răul fusese deja făcut.

„După 2006, a intrat în vigoare Legea 120 privind monumentele de for public. Era prea târziu pentru aceste mozaicuri, mai ales că legea însăşi este un act normativ cu destule lacune. Printr-o corespondenţă asiduă cu Primăria Galaţi, le-am pus în vedere necesitatea protejării acestor lucrări, precum şi faptul că distrugerea lor constituie infracţiune, cât şi prin intermediul Legii 422 din 2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată în 2006, folosindu-ne de existenţa în apropiere a monumentului istoric Colegiul Naţional Costache Negri”, afirmă Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură.

„Aici însă, proiectanţii, prin semnătura şi ştampila lor, au arătat că noile construcţii nu intrau în zona de protecţie a monumentului istoric, înşelând astfel, printr-o trăsătură de condei, până şi sistemul metric, care arată limpede că acele construcţii oribile se află la mai puţin de 100 de metri de monument, deci în zona de protecţie a acestuia”, adaugă Mitrof.

Experţii în artă spun că, însumate, cele 19 lucrări ar valora între 2 şi 3 milioane de euro.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Mozaicuri de milioane de euro, vandalizate cu binecuvântarea autorităților locale

Opere de artă monumentală în valoare de milioane de euro au fost distruse de mafia imobiliară, aflată într-o continuă acaparare a zonei centrale a Galaţiului. Este vorba de zeci de mozaicuri din piatră, ceramică sau teracotă smălţuită, dispărute sub zidurile noilor cârciumi și magazine sau care au fost vandalizate prin instalarea de conducte de gaze ori aparate de aer condiționat.

Zilele trecute, mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu, a fost acoperit de plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul.

Muzeu de artă modernă în aer liber

Acest veritabil muzeu a apărut în anii 60-70. În 1967, proiectul Complexului Tiglina 1 din Galați a primit Premiul Național pentru Arhitectură. Era o zonă care pe lângă magazine cu-prindea trei parcuri, cinematograf, bibliotecă, un club, cofetării, baruri și un restaurant. Ansamblul se remarca prin esplanadele largi și generoasa prezență a spațiilor verzi, dar și prin numărul mare al operelor de artă monumentală cu care erau decorate fațadele.

Era completat de cele 8 blocuri „A” de pe strada Brăilei, pe ale căror fațade erau mozaicuri de marmură colorată, cu dimensiuni de până la 96 mp. Lucrări erau semnate de plasticieni importanți, printre care Jules Perahim, Constantin Baraschi, Pavel Codiță, Patriciu Mateescu, Valeriu Almășanu, Olga Porumbaru, Ion Bițan, Mihai Danu și G Freiberg, care și-au găsit recunoașterea la expoziții de la Paris, Roma, Londra, New York, Bruxelles, Tokyo, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, etc. În anii 70-80, unii dintre aceștia au emigrat în SUA, Franţa, Israel şi cotele operelor lor la casele de licitaţii occidentale sunt în continuă creştere.

„Toţi aceşti artişti au ştiut să eludeze zona proletcultistă”

Fiind vorba de artă monumentală din anii 60-70, prima tentație a cuiva care nu cunoaște aceste opere ar fi să acuze abordarea proletcultistă, dar, din zeci de mozaicuri, în unul singur apare reprezentarea unui tractor. Majoritatea au teme legate de peisajul dunărean, motive florale sau folclorice, cinematografia, etc. Până la „tezele de la Mangalia”, prin care Ceauşescu impunea ca artele să devină instrumente ale propagandei, artiştii mai aveau un anume grad de libertate. Apoi, plasticienii care în anii 60-70 primeau comenzi de realizare a unor opere de artă monumentală erau formaţi în perioada interbelică, refractari la proletcultism.

„Toţi aceştia au ştiut să eludeze zona proletcultistă. Au lucrat la comandă, dar au căutat să găsească formule estetice de care să nu le fie ruşine”, ne-a declarat directorul Muzeului de Arte Vizuale Galaţi, Dan Basarab Nanu.

După 1990, zona Ţiglina 1 a devenit principalul vad comercial al Galaţiului şi interesele mafiei imobiliare au crescut pe măsură. Fostul primar Eugen Durbacă, în prezent deputat al Pro România, a dat undă verde haosului urbanistic şi ansamblul arhitectonic și spațiile verzi au fost invadate de chioșcuri și noi clădiri. Pe trotuarul străzii Saturn a fost ridicată o clădire ce acoperă 95% din lucrarea „Elemente Spaţiale”, un panou de 50 mp realizat în ceramică şi beton de Ion Biţan. În clădire funcţionează cabinetul dr Gheorghe Bugeac (ALDE), pe atunci preşedintele Comisiei de Cultură a Consiliului Municipal, adică exact omul care trebuia să ia măsuri de protejare a artei monumentale.

De pe faţada blocului A2 a dispărut mozaicul „Plante, Soare, Peşti”, de 96 mp, al aceluiaşi Ion Biţan. Lucrarea a fost acoperită de pereţii restaurantului „Cozy”, al cărui patron, Dan Radu, era un apropiat al fostului ministru PNL al Muncii, Paul Păcuraru. Lucrarea „Panou de mozaic şi încrustaţii ceramice”, de Pavel Codiţă, a fost distrusă cu aprobarea fostului primar, Dumitru Nicolae (PSD). Mozaicul a fost „rașchetat” pentru ca prin zidul pe care era amplasat să fie introduse echipamente de aer condiţionat în sediul Euro Pec SA Galaţi, firmă controlată de Ninel Comşa, apropiat al fostului deputat PDL/PNL, Mircea Toader. Comșa era unul din „băieţii deştepţi” ai afacerilor cu energie, dar a fost „decuplat”.

Opere de artă „racordate” la gaze

Au dispărut peste zece opere de artă monumentală, iar alte peste 25 au fost vandalizate. Printre acestea se află şi două mozaicuri realizate de Jules Perahim, stabilit la Paris din 1969. Pa-noul din mozaic ceramic „Folclorul”, a fost vandalizat prin instalarea chiar pe opera de artă a unui contoar de gaze cu conductele aferente. Altă lucrare a lui Jules Perahim, „Arta cinema-tografică”,  panou de mozaic ceramic de 120 mp amplasat pe faţada cinematografului „Ţiglina” a fost vandalizat cu două aparate de aer condiţionat. La blocul A7, mozaicul lui Mihai Danu a dispărut parțial sub pereții pizzeriei „Amadeus”, iar pe fragmentul rămas, a fost instalat un traseu de gaze naturale.   

Distrugerile continuă de la o lună la alta

La blocul A1, mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu, a fost acoperit parțial de construcția magazinului „La Dolce Vita”. Zilele trecute, a mai dispărut și restul din lucrare sub plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul. La blocul A3, mozaicul lui Virgil Almașanu, „Păsări”, fusese acoperit parțial de zidurile unui magazin, dar în urmă cu câteva săptămâni s-a făcut o extindere și mozaicul a fost acoperit în totalitate. În Complexul Tiglina 1, lucrarea „Fauna Dunării”, realizată în relief de cărămidă roșie de Virgil Almașanu, a dispărut sub pereții unui magazin de cosmetice, iar „Panoul în forme de teracotă smalțuită”, realizat de G Freiberg, a dispărut sub pereții unei taverne de cartier. Altă operă distrusă este panoul „Odihna”, realizat de Patriciu Mateescu în gresie glazurată policrom. De starea lucrării i s-a făcut milă unui patron de restaurant, care şi-a pus angajaţii să dea o mână de var.

Artiști plastici apreciați în Occident, dar ignorați în țară

Patriciu Mateescu, cel căruia i-a fost văruită lucrarea, a avut expoziţii la Bucureşti, Valencia, Bruxelles, Geneva, Las Vegas, Los Angeles, Michigan şi 4 expoziţii în Califor-nia. Și Jules Perahim, artistul căruia lucrările i-au fost vandalizate mozaicurile cu conducte de gaze și aparate de aer condiționat, are o cotă a lucrărilor în continuă creştere: „Dacă în 2003 o placă de ceramică de se cumpăra la o casă de licitaţii cu 275 de euro, în 2008 discutăm de un ulei pe pânză la 4.400 de euro iar pe 26.10.2008, o pictură în ulei pe carton, realizată, culmea, a fost adjudecată cu 14.400”, spune directorul Dan Basarab Nanu. Dacă o pictură de mici dimensiuni se vinde cu 14.000 de euro, care ar fi valoarea unui mozaic de 120 mp?

Primăria n-are soluții, Inspecția de Stat în Construcții n-are intenții

Toate aceste distrugeri au avut loc de multe ori cu aprobarea foștilor primari, Eugen Durbacă și Dumitru Nicolae (PSD), care au considerat că înființarea unei cârciumi e mai importantă decât o operă de artă monumentală. Distrugerile au fost înlesnite și de faptul că în pofida valorilor lor toate aceste opere de artă monumentală sunt doar monumente de for public. Noul primar al Galațiului, Ionuț Pucheanu (PSD), a anunțat că intenționează o reconsiderare a modului în care arată orașul, în special strada Brăilei, așadar și ansamblul arhitectonic din Țiglina 1.

Operele de artă dispărute sub pereții cârciumelor și magazinelor e clar că nu mai pot fi salvate, dar ar mai putea fi salvate cele care au fost doar vandalizate și n-ar trebui decât să fie scoase de pe ele aparatele de aer condiționat și conductele de gaze.

Însă, primarul Ionuț Pucheanu spune că primăria nu poate interveni:  „Autorizațiile de construcții pe care le-au primit toți cei din zona respectivă cred că sunt de minimum 8 sau 10 ani. Dacă într-adevăr există nereguli în acest sens, cu siguranță există instituții ale statului care vor putea să se sesizeze. În legătură cu acele instalații de gaze, Disciplina în Construcții sau Inspectoratul de Stat în Construcții sunt singurele instituții care cred că pot interveni”, ne-a declarat primarul Galațiului.

Iar Inspectoratul de Stat în Construcții nu va interveni, cum nu a făcut-o nici în ultimii ani.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Continuă distrugerea operelor de artă din Țiglina. Mozaicul de la A1 a fost „izolat termic”

Începând din 2003, în Țiglina 1, în zona fostului complex comercial și a blocurilor A de pe strada Brăilei, au fost distruse câteva zeci de lucrări de artă monumentală realizate de artiști plastici importanți, care și-au câștigat un renumele în context mondial, la expoziții din Franța, Statele Unite, Marea Britanie, Israel, Canada, Japonia, etc.

Au dispărut peste zece opere de artă monumentală, iar alte peste 25 au fost vandalizate. Printre acestea se află şi două mozaicuri realizate de Jules Perahim, stabilit la Paris din 1969. Panoul din mozaic ceramic „Folclorul”, a fost vandalizat prin instalarea chiar pe opera de artă a unui contor de gaze cu conductele aferente.

Altă lucrare a lui Jules Perahim, „Arta cinematografică”, panou de mozaic ceramic de 120 mp amplasat pe faţada cinematografului „Ţiglina” a fost vandalizat cu două aparate de aer condiţionat. La blocul A7, mozaicul lui Mihai Danu a dispărut parțial sub pereții pizzeriei „Amadeus”, iar pe fragmentul rămas, a fost instalat un traseu de gaze naturale.

Mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu pe fațada blocului A1, a fost „izolat termic”

Distrugerile continuă. La blocul A1, mozaicul „Flora”, realizat de Virgil Almășanu, a fost acoperit parțial de construcția magazinului „La Dolce Vita”. Recent, a mai dispărut o altă mare parte din lucrare sub plăcile de polistiren cu care proprietarul unei garsoniere și-a izolat termic apartamentul.

La blocul A3, mozaicul „Păsări”, realizat de același artist plastic, Virgil Almășanu, fusese acoperit parțial de zidurile unui magazin, dar s-a făcut o extindere și mozaicul a fost acoperit în totalitate.

În Complexul Tiglina 1, lucrarea „Fauna Dunării”, realizată în relief de cărămidă roșie tot de Virgil Almașanu, a dispărut sub pereții unui magazin de cosmetice.

Artistul plastic Virgil Almășanu, apreciat în Statele Unite, disprețuit la Galați

Realizatorul celor două mozaicuri de pe fațadele blocurilor A1 și A3, artistul plastic Virgil Almășanu, s-a născut în 1926 la Baccealia, în Basarabia și a studiat începând din 1945 la Academia de Arte Frumoase din București.

În perioada 1958 – 1974 a realizat mai multe lucrări murale de mari dimensiuni, mozaicurile din Țiglina 1, un triptic mural pentru gara fluvială Galați, o amplă frescă la Centrul Cultural al Tineretului București și mozaicul mural de la magazinul „Muzica” din București. A lucrat la proiectul de decorare a fațadei Teatrului Național din București. Din 1955, a participat la 56 expoziții internaționale.

În perioada 1986 – 1990 a locuit în America de Sud și în California, SUA, în acea perioadă remarcându-se, potrivit criticilor de artă din Statele Unite, „prin lucrările sale, caracterizate printr-o artă modernă a sintezei și prin armonii cromatice pe tonuri de gri, care au creat chiar un gen artistic”.

După 1990 s-a întors în țară. În 2004 a fost decorat cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer. A decedat în 2009.

Primăria Galați ar trebui să protejeze aceste monumente de for public

Potrivit Legii 422/2006, Legea Protejării Monumentelor Istorice, aceste lucrări de artă monumentală sunt încadrate în categoria „monumentelor de for public”.

Monumentele de For Public sunt, potrivit legii, „bunuri imobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, având caracter decorativ, comemorativ, etc., amplasate în spații publice, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale. Monumentele de for public pot fi clasate ca monumente istorice, urmând regimul juridic stabilit pentru acestea”.

Potrivit articolului 10, aliniatul 1, al Legii Monumentelor de For Public, „autoritățile administrației publice au obligația să asigure protejarea și punerea în valoare a monumentelor de for public aflate în administrarea lor”.

Așadar, Primăria Galați este instituția care trebuie să protejeze aceste opere de artă monumentală. Primarul Ionuț Pucheanu are pe fișa postului și obligația de a proteja aceste opere de artă împotriva încercărilor de vandalizare a lor.

Distrugerea acestor opere de artă, pedepsită cu până la 20 de ani de închisoare

Distrugerea acestor opere de artă este aspru pedepsită de lege. Potrivit articolului 10, aliniatul 2, al Legii Monumentelor de For Public „distrugerea sau degradarea monumentelor de for public se sancționează potrivit prevederilor Codului Penal”.

La art. 360 al Codului Penal, referitor la „distrugerea, jefuirea sau însuşirea unor valori culturale”, se spune că pentru vandalizarea sau distrugerea operelor de artă pedepsele sunt de la 5 la 20 de ani de închisoare: „Distrugerea sub orice formă, fără necesitate militară, de monumente sau construcţii care au o valoare artistică, istorică ori arheologică, de muzee, mari biblioteci, arhive de valoare istorică sau ştiinţifică, opere de artă, manuscrise, cărţi de valoare, colecţii ştiinţifice sau colecţii importante de cărţi, de arhive, ori de reproduceri ale bunurilor de mai sus şi în general a oricăror valori culturale ale popoarelor, se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi”.

Primarul Pucheanu: una spune, alta face

La început de mandat primarul Ionuț Pucheanu anunța că intenționează o reconsiderare a modului în care arată orașul, în special strada Brăilei, așadar și ansamblul arhitectonic din Țiglina 1.

Operele de artă dispărute sub pereții cârciumelor și magazinelor nu mai pot fi scoase de sub betoane, dar ar mai putea fi salvate cele care au fost doar vandalizate și n-ar trebui decât să fie scoase de pe ele aparatele de aer condiționat și conductele de gaze. Însă, primarul Ionuț Pucheanu spune că primăria nu poate interveni, deși potrivit legii Primăria Galați e cea care trebuie să le protejeze: „Autorizațiile de construcții pe care le-au primit toți cei din zona respectivă cred că sunt de minimum 8 sau 10 ani. Dacă într-adevăr există nereguli în acest sens, cu siguranță există instituții ale statului care vor putea să se sesizeze. În legătură cu acele instalații de gaze, Disciplina în Construcții sau Inspectoratul de Stat în Construcții sunt singurele instituții care cred că pot interveni”, declara Pucheanu.

Avem astfel și exemplul diferenței între vorbe și fapte în privința primarului Ionuț Pucheanu. Pe de o parte spune că vrea să schimbe modul în care e perceput Galațiul, zona Țiglina 1, dă de înțeles că nu-i de acord cu ce s-a întâmplat în urmă cu zece ani, când Primăria Galați a dat autorizațiile de construire pentru clădirile „plombate” pe mozaicuri. Din vorbe pare să fie îngrijorat. Dar cum mozaicul de pe fațada blocului A1 a fost „izolat termic” în mandatul lui Pucheanu, e clar că nu-i pasă nici măcar de faptul că în calitate de primar al orașului are acele opere de artă „pe inventar”. E răspunzător de distrugerea lor.

stiridegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.