Jump to content

Fabrica de bere Martens Galaţi


dcp100168

Recommended Posts

Concurenţă pentru Martens

* Compania SAB Miller - Ursus a demarat producţia de bere cu aromă de lămâie, sub marca Redd’s * În România, doar Martens Galaţi mai produce în categoria berilor speciale cu aromă de fructe, toate celelalte mărci de bere „dulce“ de pe piaţă fiind importate.

Ursus a achiziţionat o linie specială de producţie a acestui tip de bere. Marca Redd’s aparţine grupului SAB Miller şi este produsă în prezent şi în Africa de Sud, Polonia şi Rusia. O sticlă de 0,5 litri de bere Redd’s costă la noi 2,2 -2,3 lei. Berea specială, fie neagră, fără alcool, dietetică sau cu arome, reprezintă cel mult 3% din consumul anual de bere în România, motiv pentru care producătorii au evitat să se lanseze pe o astfel de nişă. Într-o discuţie recentă, şeful URBB - îmbuteliatorul mărcilor Tuborg şi Carlsberg - a exclus posibilitatea de a intra pe segmentul berilor cu arome. „Cererea este acum mult prea mică pentru valoarea unei astfel de investiţii“, a spus Shachar Shaine.

Martens face bere albă din 2001

Martens Galaţi, unul dintre primii zece jucători de pe piaţa locală, produce berea albă Ma Donna (cu coriandru şi coajă de portocală) şi berea de abaţie Altvs Abbey Beer, din 2001. Până anul acesta, cele două mărci de bere au fost comercializate în proporţie de 90% la export. „Nu am avut destui bani pentru a ne promova în ţară, aşa că am ales varianta exporturilor“, ne-a declarat Vasile Joantă, directorul general al companiei. Din acest an, berea albă Ma Donna va apărea şi pe rafturile lanţurilor Kaufland şi Plus. Tot în 2008, berile speciale ale Martens vor fi exportate în Statele Unite, şi chiar în Malaysia, în timp ce berea fără alcool produsă la Galaţi va ajunge în Orientul Mijociu, a mai spus Joantă. Compania, deţinută de Breweries Martens din Belgia, produce şi o bere superstrong, cu 17% alcool. Societatea a înregistrat, anul trecut, venituri de 10 milioane de euro. Pe segmentul berilor speciale, în rafturile magazinelor de la noi se găseşte şi Gluhkriek, o bere de cireşe aromatizată, care se consumă caldă.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... ere-dulce/

Link to comment
Share on other sites

Martens, unul dintre puţinii producători de bere atractivi

Producatorii locali de bere din Romania nu mai sunt interesanti pentru o eventuala preluare de catre companiile multinationale, cu exceptia European Food, firma controlata de fratii Micula, deoarece acestia au capacitati de productie mici. Potrivit unor surse din piata de profil, multinationalele de bere prezente in Romania au achizitionat, pana in prezent, producatori cu capacitati de productie de circa un milion de hectolitri pe an, ultimul pe lista fiind Bere Mures, cu o capacitate de 1,6 milioane de hectolitri pe an. Tranzactia anuntata recent s-a ridicat la peste 150 milioane de euro, suma incluzand pe langa fabrica de bere si celelalte proprietati aflate in portofoliul firmei. Heineken Romania detine, in prezent, patru fabrici de bere, dupa ce a inchis unuitatile de la Reghin, Arad si Grivita, din Bucuresti. Conform datelor din piata, in urma recentei preluari, Heinken a ajuns la o capacitate de productie de peste sase mil. hectolitri pe an. Si SABMiller, proprietarul Ursus Breweries, a achizitionat, in 2004, fabrica Aurora din Brasov, iar InBev a preluat controlul in totalitate la Interbrew Efes Brewery, in 2006.

In prezent, in Romania, mai exista doar 15 producatori independeti locali, fata de peste 100, in anul 1989. Dintre acestia, Bermas Suceava, Martens Galati si Bere Azuga, cu capacitati de peste 300.000 de hectolitri pe an, ar mai putea fi atractivi pentru marile companii, cu toate ca strategia de dezvoltare a acestora nu prevede achizitionarea unor astfel de companii. Cel mai mare producator local este European Food, cu o productie anuala de circa doua milioane de hectolitri, care detine o cota de circa 10% pe piata si are o cota de circa 10%. Miza preluarii unei companii locale o constituie cota acesteia. In prezent, Heineken are o cota valorica de circa 31%, fiind urmata de InBev si Ursus Breweries, cu cote de circa 25%, care isi disputa prozitiile doi si trei pe piata interna, nefiind exclus ca acestea sa faca achizitii in perioada urmatoare.

Piata interna a berii a depasit, anul trecut, un miliard de euro, respectiv 19,4 milioane hectolitri de bere, in crestere cu 9,6% in volum fata de anul anterior. Pentru acest an, este prognozata o crestere de pana la cinci procente fata de 2007, potrivit estimarilor companiilor. Principalii competitori pe plan intern sunt multinationalele InBev, Heineken, URBB si Ursus Breweries, care ocupa circa 80% din piata. Producatorii interni sunt reprezentati de companiile European Food, Bere Mures si Bermas.

http://www.standard.ro/articol_33207/ma ... activ.html

Link to comment
Share on other sites

  • 11 months later...

Pierderile Martens Galaţi s-au majorat anul trecut de peste şapte ori, la 4,3 milioane lei

Martens Galaţi a înregistrat în 2008 o pierdere de 4,3 milioane de lei (1,1 milioane euro), de peste şapte ori mai mare decât rezultatul negativ de 600.000 lei (180.000 euro) raportat în 2007, a anunţat, luni, producătorul de bere. Veniturile totale ale Martens au crescut anul trecut cu 7%, de la 35,47 milioane lei la 38,19 milioane lei, iar cheltuielile s-au majorat cu 18%, de la 36,06 milioane lei la 42,49 milioane lei, se arată într-un comunicat al firmei transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Martens a avut anul trecut o cifră de afaceri de 31,59 milioane de lei (8,5 milioane euro), în scădere cu 11% faţă de încasările de 35,57 milioane lei (10,6 milioane euro) obţinute în 2007. Producătorul a încheiat anul 2008 cu datorii totale de 17,28 milioane de lei şi creanţe în valoare de 5,5 milioane de lei.

Firma din Galaţi are o capacitate anuală de producţie de aproximativ 200.000 de hectolitri pe an. Martens are în portofoliu şi bere fără alcool, o parte din producţie fiind livrată la export în Orientul Mijlociu. Martens Breweries din Belgia controlează 67,7% din acţiunile firmei româneşti.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Fabrica de bere Martens din Galati poarta "discutii exploratorii" pentru vanzarea businessului

Martens Galati, unul dintre producatorii de bere de dimensiuni medii de pe piata, a finalizat anul trecut cu o cifra de afaceri de 31,59 mil. lei (8,5 mil. euro), similara cu cea din 2007, si cu o pierdere de aproape sapte ori mai mare fata de rezultatele din 2007, de 4,3 mil. lei (1,1 mil. euro), potrivit rezultatelor preliminare ale companiei transmise BVB. "In ultimul an, am inregistrat pierderi mari din cauza cresterii preturilor materiilor prime si ale materialelor consumabile, dar si din cauza costurilor financiare determinate de cresterea dobanzilor la creditele pe care le avem, ca urmare a programului de investitii din anii precedenti", a explicat Vasile Joanta, directorul general al Martens.

Din vara anului 2006 pana la finalul anului trecut, producatorul de bere din Galati a investit peste cinci milioane de euro in modernizarea fabricii, iar Martens mai are de rambursat in prezent credite de aproximativ 2,8 milioane de euro. De asemenea, Martens a inregistrat in cea de-a doua jumatate a anului trecut o scadere a vanzarilor totale in volum cu circa 12%, la aproximativ 235.000 de hectolitri, pe fondul deteriorarii situatiei economice generale in cea de-a doua jumatate a anului trecut. "Previziunile noastre initiale s-au confirmat in primele patru luni ale anului 2008, perioada in care am inregistrat o crestere a volumelor de vanzari de circa 17% in comparatie cu perioada corespunzatoare a anului 2007. Insa in cea de-a doua jumatate a anului 2008 am inregistrat o scadere a volumului vanzarilor de circa 32.000 hectolitri", a mai spus Joanta.

Reprezentantul companiei sustine ca in prezent Martens poarta "discutii exploratorii" cu alte companii interesate de businessul producatorului de bere, dar ca pentru moment nu poate spunele numele acestora. "Vanzarea nu a fost pana acum un subiect discutat de actionari. Pentru viitor n-as putea spune cum vor evolua lucrurile, dar totul va depinde de ofertele pe care le vom primi. Nu s-a pus vreodata problema vanzarii pe bursa a actiunilor de catre actionarii semnificativi, dupa stiinta mea", a declarat directorul general al Martens, companie detinuta de producatorul belgian de bere Martens Brouwerij si SIF Moldova.

Pentru anul acesta, directorul general al Martens estimeaza stagnarea vanzarilor la nivelul celor din 2008, pe fondul cresterii segmentelor de beri speciale din portofoliu si a berii fara alcool Driver, cat si prin reducerea costurilor energetice prin intermediul unor modernizari

"Inca dupa primul trimestru al anului 2008, in urma analizei costurilor, am decis scoaterea din functiune a tuturor instalatiilor de fermentare vechi, de dinainte de 1989. Aceste lucruri au fost absolut necesare, chiar daca s-a redus capacitatea de productie a unitatii, intrucat consumurile energetice foarte mari ale acestor instalatii dublate de cresterea preturilor la energie generau pierderi semnificative", a spus Joanta, care estimeaza ca va reduce in cursul acestui an costurile energetice cu 35%. De asemenea, masurile tehnice care vor fi derulate anul acesta vor determina o reducere a personalului Martens, dar Joanta sustine ca aceste disponibilizari vor viza in special personalul sezonier angajat cu contract de munca pe perioada determinata, adica aproximativ 10-20 de angajati.

Afacerile companiei au fost afectate in ultimii ani si de aprecierea monedei euro fata de dolar, situatie care a determinat o reducere a exporturilor. Din acest motiv, reprezentantul companiei ia in considerare pentru anul acesta lansarea unui nou brand pe segmentul berilor fara alcool, un segment din care Martens desine o cota de piata de 10% cu brandul Driver. "Cand am inceput exportul, euro era mai mic sau egal cu dolarul. In timp, desi euro a crescut, importatorii nu au acceptat o marire a preturilor. De aceea, am renuntat la exporturile din SUA, Coreea de Sud, Japonia si Australia in ultimii ani", sustine Joanta.

In prezent, singura marca exportata din portofoliul filialei locale Martens este berea fara alcool Driver, principala destinatie de export a acesteia fiind Egiptul. Acest brand a realizat anul trecut peste 15% din vanzarile anuale ale Martens, aproximativ 30.000 de hectolitri. In 2009, Joanta estimeaza ca vanzarile marcii Driver vor ajunge la capacitati intre 35.000 si 40.000 de hectolitri de bere.

http://www.zf.ro/companii/fabrica-de-be ... i-4001566/

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Fabrica de bere Martens Galaţi nu e de vânzare

Conducerea producătorului belgian de bere Martens a dezminţit zvonurile privind o posibilă vânzare a fabricii din Galaţi. „A fost o interpretare greşită a unor declaraţii. Vă pot spune cu siguranţă că fabrica nu este de vânzare”, ne-a declarat Vasile Joantă, preşedintele CA al Martens Galaţi.

http://www.viata-libera.ro/articol-Fabr ... are_2.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Producatorul de bere Martens Galati si-a adancit pierderile cu 37% in T1

Producatorul de bere Martens Galati a inregistrat pierderi de 1,87 mil. lei (438.000 euro) in primele 3 luni ale anului, cu 37% mai mari fata de rezultatul negativ din aceeasi perioada a anului trecut, potrivit raportului publicat miercuri pe Rasdaq. Totodata, veniturile companiei s-au comprimat cu circa 28%, pana la 5,68 mil. lei (1,3 mil. euro), in vreme ce cheltuielile s-au redus cu doar 18%, pana la 7,55 mil. lei (1,8 mil. euro).

Principalul actionar al companie este firma belgiana Brouwerij Martens, cu o detinere de 67,7%. Martens Galati are un capital social in valoare de 2,33 mil. lei, divizat in 932.000 actiuni, in valoare nominala de 2,5 lei. Valoarea de piata a companiei este de 3,64 mil. lei (870.000 euro), potrivit celei mai recente cotatii, de 3,9 lei, stabilita in sedinta de 19 mai.

http://www.dailybusiness.ro/stiri-compa ... n-t1-26816

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Martens Galaţi va lansa berea Ploll

Martens Galaţi, producător cu o cotă de sub 1% din piaţa berii, a decis să rişte totul într-o perioadă de criză şi a decis să mizeze pe inovaţie. Într-un anumit fel spus inovaţie, în condiţiile în care producătorul vrea să readucă pe piaţă o bere cu o vechime de mai bine de un secol.

Criza a lovit în plin piaţa berii în 2009. De prin lunile mai-iunie, vânzările de bere au tot scăzut, lovind fără discriminare atât în micii producători cât şi în multinaţionale. Ce e drept, primii au avut mai mult de suferit, neavând puterea financiară a celor din urmă. Micii producători de bere nu s-au lăsat dezarmaţi şi au început să pună la cale strategii de supravieţuire pe o piaţă foarte competitivă, pe care multinaţionalele fac legea. Producătorulu de bere Martens din Galaţi a decis să mizeze atât pe carte calităţii, cât şi pe cea a tradiţiei dintr-un foc. Compania a decis astfel să lanseze o bere premium, care vrea să respecte, cât mai mult posibil posibil, reţeta unui sortiment care se producea în Galaţi în secolul al XIX-lea.

Pilsen de salon produs la fabrica Ploll

Martens este în prezent în faza de testare cu un nou sortiment de bere, numit Ploll – saloon pils. Povestea berii Ploll a început în anul 1888 atunci când Amelia Ploll, succesoarea lui Josef Ploll anunţa în presa vremii lansarea unui nou sortiment de bere. Amelia Ploll a moştenit fabrica de bere de la Josef Ploll, care a cumpărat-o care la rândul său în 1870 de la Marcu Shein. Fabrica lui Shein, a cărei existenţă este consemnată încă din 1842, este de altfel una dintre cele mai vechi din vechiul regat al României. “Sub-semnata aduc la cunoştinţa onor public ca de astădi pun în consumaţiune bere PILSEN de salon şi bere Granat de primă calitate lucrată după sistemul fabricei din Bohemia. Succesoră JOZEF PLOLL - AMELIA PLOLL” spune anunţul din presa vremii, care se regăseşte acumpe eticheta a sticlelor de bere Ploll. Anunţul arată că berea a fost lansată în perioada în care berea de tip „pilsener”, în prezent una dintre cele mai băute beri de pe mapamond, începea să se răspândească în lume, culoarea transparentă fiind caracteristicile cele mai cunoscute ale sale.

Reţeta respectă carcteristicile berii produse în secolul XIX

Cei de la Martens au încercat, în măsura în care a fost posibil, să păstreze caracteristicile berii Pilsen de salon produsă în Galaţi la sfârşitul secolului al XIX-lea, consultând arhivele fabricii. „Am găsit în documentele de arhivă ce tip de malţ şi de hamei foloseau, de unde proveneau. Totodată, ştim şi ce echipamente au folosit, astfel că ne-am putu da seama în funcţie de acestea care era procesul de fabricaţie. Ce nu cunoaştem este sursa drojdiei, pentru că aceasta nu apare în documente”, a explicat, pentru capital.ro, directorul general al Martens Galaţi, Vasile Joantă. Martens a poziţionat berea Ploll în zona de preţ dintre mainstream şi premium. Sortimentul este disponibil la sticlă de unică folosinţă de 0,5 litri şi este în prezent în faza de testare atât în restuurante şi baruri, dar şi în supermarketuri. Directorul Martens spune că mai sunt de făcut câteva ajustări, urând ca berea să fie pusă în curând în comercializare.

Vânzările Martens aproape s-au înjumătăţit în 2009

Fabrica Martens datează din 1974, iar pachetul majoritar al companiei a fost cumpărat în 1998 de firma belgiană Brouwerij Martens. În prezent compania se află într-o situaţie destul de dificilă. Potrivit celor mai recente date, veniturile companiei Martens, care este listată la Bursa de Valori Bucureşti, au scăzut în primele nouă luni din 2009 cu 44%, la 17,5 milioane de lei. Totodată, compania a înregistrat pierderi de peste 6 milioane de lei în intervalul ianuarie - septembrie 2009. Cu toate acestea, conducerea Martens speră la un an 2010 mai bun şi speră ca lansarea mărcii Ploll, alături de cea a berii albe cu specific bavarez Klausweiss să relanseze producţia companiei.

http://www.capital.ro/articol/marca-de-bere-veche-de-mai-bine-de-un-secol-pusa-din-nou-pe-piata-130908.html?utm_source=rss&utm_medium=rss&utm_campaign=rss

Link to comment
Share on other sites

Damburger a fost faliment din start, din cauza pretului. Bere proasta la pret de bere buna.

In schimb, Premium se vindea foarte bine, nu stiu de ce o fi disparut. Bere proasta, dar cu pretul corect.

Eu is curios la berea aia alba, ca pe piata nu sint decit 2-3 marci straineze, si alea prea scumpe pentru buzunarul meu... Asa ca nu imi iau decit de pofta :)

Link to comment
Share on other sites

De când mă știu, Premium a rămas aceeași. Nicio etichetă nouă, nicio ofertă nouă și niciun gust nou deși să recunoaștem.. berea nu e chiar așa de rea.. Eu între timp mă „ răsfăț ” cu Heineken. Chiar și acum beau una :ymblushing:

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Martens produce bere pentru retaileri

Decizia retailerilor de a extinde portofoliul de mărci private a reprezentat o gură de oxigen pentru producătorii mici şi mijlocii de bere puternic afectaţi de scăderea vânzărilor proprii. Producătorii mici de bere, care mai deţin cumulat sub 10% din piaţa locală faţă de 30% în urmă cu cinci, şase ani, au semnat contracte de producţie de mărci private cu retaileri precum Carrefour, Metro sau Mega Image.

"Noi am început să producem pentru retaileri, realizând mărci dedicate şi în timp am început şi producţia de mărci private", a declarat Vasile Joanţă, directorul general al Martens Galaţi, companie care în 2009 a avut o cifră de afaceri de patru milioane de euro, jumătate din suma obţinută în urmă cu doi ani. Poducătorul de bere din Galaţi comercializează şi mărcile Premium, Anker şi Driver. Martens a produs anul trecut atât mărci private, cât şi mărci dedicate pentru retaileri ca Winny (Cora), Steiner (miniMax Discount), Top Budget (Interex), Soveja, Cozia, Postăvaru şi Kanzel. El a adăugat că procentul deţinut din vânzări ale acestor mărci este "destul de mare", fără a dezvălui însă cifra exactă.

http://www.zf.ro/companii/berea-carrefour-incercarea-micilor-producatori-de-a-ramane-in-piata-6433553

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Martens Galaţi produce bere la PET pentru magazinele Real

Reţeaua de hipermarketuri Real, deţinută de grupul german Metro, a început să comercializeze recent bere sub marca privată TiP. Reprezentanţii retailerului au afirmat că berea TiP, cu o concentraţie alcoolică de 5%, este produsă în România în ambalaje PET (sticlă de plastic) de doi litri de către un furnizor belgian fără a dezvălui însă numele producătorului. Marca este produsă de Martens Galaţi, filiala locală a companiei belgiene Martens. Contactat de Ziarul Financiar, directorul general al companiei Vasile Joanţă a confirmat această informaţie însă nu a oferit mai multe detalii. "Volumul înregistrat (de la momentul lansării - n.red.) a depăşit estimările noastre iniţiale cu un procent de 20%", a declarat Adriana Piţa, division manager corporate communication & PR al real,- Hypermarket România.

Martens, producător de bere care a înregistrat o înjumătăţire a afacerilor în 2009, la 4,1 mil. euro, produce şi pentru mărcile private ale retailerilor Cora (Winny), Steiner (miniMax Discount) sau Top Budget (Interex).

http://www.zf.ro/companii/martens-galati-produce-bere-la-pet-pentru-magazinele-real-6712676/

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Producătorul de bere Martens a raportat pierderi de 2,54 mil. lei

Producătorul gălăţean de bere Martens a înregistrat, în primul semestru al acestui an, pierderi de 2,548 milioane lei, cu 33,41% mai mici faţă de cele din perioada similară a anului trecut, conform datelor financiare remise Rasdaq. Veniturile totale ale companiei au crescut cu 5,68%, până la 11,339 milioane lei, iar cheltuielile s-au redus cu 4,65%, cifrându-se la 13,876 milioane lei. Veniturile din exploatare s-au ridicat la 10,61 milioane lei, fiind cu circa 1% mai mici faţă de cele din primele şase luni ale anului trecut, iar cheltuielile aferente au scăzut cu 11,37%, până la 11,745 milioane lei.

Printre mărcile de bere produse de Martens se numără KlaussWies şi Poll.

http://www.capital.ro/articol/capital-138366.html

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Pierderile Martens Galaţi s-au redus

Producătorul de bere Martens Galaţi (MABE) a înregistrat în primele nouă luni o pierdere de 2,3 milioane de lei, în scădere cu 62,7% faţă de rezultatul negativ de 6,2 milioane de lei raportat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Veniturile totale ale Martens au crescut cu 17,4%, de la 17,5 milioane de lei la 20,5 milioane de lei, iar cheltuielile au scăzut cu 3,7%, de la 23,7 milioane de lei la 22,8 milioane de lei, potrivit raportului trimestrial al firmei transmis, vineri, pieţei Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti.

Martens Galaţi este controlat în proporţie de 67,7% de Bockhold NV Bocholt BEL. Firme are un capital social de 2,3 milioane de lei, divizat în 932.534 acţiuni, cu o valoare nominală de 2,5 lei.

Acţiunile producătorului de bere au încheiat şedinţa de vineri la un preţ de 5,5 lei pe unitate, în scădere cu 2,65% faţă de referinţă. La această valoare, capitalizarea firmei este de peste cinci milioane de lei.

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Berea „Ştefan cel Mare” de Galaţi cucereşte America!

Fabrica de bere Martens SA Galaţi şi-a crescut în primul semestru al acestui an cota de piaţă la 1,38 la sută, faţă de 1,18 la sută în aceeaşi perioadă a anului trecut, şi are perspectiva ca, la finalul acestui an, să treacă din nou „pe plus”, după 2 ani marcaţi de dificultăţi în menţinerea pe piaţă. Cauza dificultăţilor a fost asaltul companiilor multinaţionale care, prin dimensiuni şi putere de promovare mediatică a mărcilor, îi pun în umbră pe producătorii locali.

Relevant în acest sens este faptul că, dacă în anii ‘90 în România existau pe piaţă 33 de fabrici de bere, în prezent, cu excepţia celor care au fost „înghiţite” de multinaţionale, au mai rămas pe piaţă doar fabrica de la Galaţi şi trei producători din Suceava, Oneşti şi, respectiv, Satu-Mare, toţi la un loc având o cotă de piaţă de 5 la sută, restul fiind adjudecat de coloşii multinaţionali. Aşa se face că, dacă în urmă cu 6-7 ani berea produsă la Martens avea, la nivelul Galaţiului, o cotă de aproximativ 40 la sută, acum mărcile locale au fost aproape eliminate de pe piaţă. Berea Damburger, de exemplu, a devenit… istorie. Criza economică şi, implicit, scăderea cererii a pus şi mai multă sare pe rană. „Sărăcia a deplasat continuu consumul spre PET, berea ˝low-cost˝, sticla fiind aproape pe cale de dispariţie… În afară de baruri şi restaurante, nu prea se mai vinde bere la sticlă. Una, că este mai scumpă, dar şi producătorii au probleme – trebuie să umble după navete, după sticle. Dar şi keg-ul (berea la butoi), care în alte ţări este baza, la noi este în regres. Berea la keg se mai găseşte doar pe la localurile mai mari, mai elegante, care bagă şi un preţ pe măsură”, ne-a explicat Vasile Joantă (FOTO 2), managerul fabricii de bere Martens SA Galaţi.

Mărci în stil mare

Mutaţiile de pe piaţă s-au simţit inclusiv la nivelul fabricii gălăţene, care în anul 2009 a fost foarte aproape de a capota. Din fericire, fabrica a reuşit treptat să se redreseze. În primul semestru al acestui an, veniturile din exploatare au fost de 13,4 milioane de lei, faţă de 10,6 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, foarte important, dacă în primul semestru din 2010 fabrica de bere Martens SA Galaţi înregistra pierderi de 2,5 milioane lei, anul acesta ele au fost limitate la doar 0,5 milioane de lei. „Avem perspectiva ca, până la sfârşitul acestui an, să echilibrăm balanţa, iar de la anul să intrăm din nou pe profit. Nu va fi uşor, piaţa este dificilă, dar avem convingerea că am depăşit zona critică”, ne-a declarat managerul Vasile Joantă.

Salvarea fabricii de bere Martens a venit tot din partea pieţei interne, dar nu prin desfacerea la nivel de mici unităţi, ci prin desfacerea asigurată prin marile lanţuri de magazine sau supermarketuri. „Am fost printre primii care am oferit unor astfel de supermaketuri atât mărcile noastre – Premium, Anker, Steiner, cât şi mărci exclusive pentru un anumit lanţ de desfacere – Kanzel, Price, Cozia. Apoi, la cererea clienţilor, s-au dezvoltat anumite mărci, precum TiP sau Price”, a precizat managerul Martens.

În prezent, fabrica de bere gălăţeană a ajuns la o producţie anuală de aproximativ 200.000 de hectolitri pe an. Problema este că, deşi mai bine de 98 la sută din producţie este desfăcută prin reţelele de magazine, marja de profit este încă foarte mică. „Concurenţa şi pe aceste lanţuri a devenit foarte puternică şi elementul care dictează este preţul. În aceste condiţii este nevoie de un rulaj foarte mare de marfă pentru a obţine cât de cât un profit”, a mai arătat directorul fabricii de bere gălăţene.

Bere pentru cunoscători

Un segment care este plin de promisiuni interesante pentru Martens SA este cele al exporturilor. Acestea reprezintă deocamdată doar 1 la sută din producţia fabricii, dar sunt şi mărcile cele mai interesante.

Berea „Driver”, berea fără alcool concepută la Galaţi, a făcut senzaţie în Orientul Mijlociu. „Driver” are o piaţă bună, de exemplu, în Egipt, aşa că să nu vă miraţi dacă o s-o întâlniţi în restaurantele de lux din Sharm El Sheikh! De asemenea, fabrica gălăţeană este în negocieri pentru lansarea acestei mărci şi pe piaţa din Iran, iar lucrurile sunt pe făgaşul cel bun.

Dar berea de Galaţi se poate întâlni şi la capătul celălalt al lumii, în Statele Unite. Berea albă MaDonna este în SUA deja „la ea acasă”, dar la cererea unor distribuitori locali s-au dezvoltat o serie de mărci speciale. Berea „Super Brew 15” este o bere super-strong, cu 15 la sută alcool, iar americanii se dau în vânt după ea. SUA au fost „cucerită” şi de… berea „Ştefan cel Mare”! „Asta a fost dorinţa distribuitorului, este marcă înregistrată, iar dacă americanii vor bere „Ştefan cel Mare”, le dăm bere „Ştefan cel Mare””, a explicat Joantă.

Berile speciale sunt un segment de nişă ce ar putea valorificat pe viitor de fabrica gălăţeană, în plan fiind dezvoltarea unei staţii pilot pentru producerea unor sortimente de bere în cantităţi mai mici, dar mai diverse. Ideea ar fi de ale arăta oamenilor că berea nu este toată „de un neam”, că poate exista o gamă largă de gusturi sau de ingrediente care pot fi folosite.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

„Ne-am adaptat la noile obiceiuri de consum”, declară reprezentanţii fabricii de bere Martens SA Galaţi

Consumul de bere înregistrat în România în primele şase luni s-a menţinut la acelaşi nivel din perioada similară din 2010, de opt milioane de hectolitri, producătorii reuşind să frâneze declinul pieţei din ultimii ani prin strategii adaptate la obiceiurile de consum, potrivit Asociaţiei Berarii României, din care fac parte cinci dintre cei mai mari producători de bere din România: Bergenbier, Heineken Romania, Romaqua Group, United Romanian Breweries şi Ursus Breweries. În acelaşi timp, asaltul pe piaţă al companiilor multinaţionale pune în dificultate fabricile locale de bere, acestea din urmă având o cotă de piaţă de doar aproximativ cinci la sută. Printre micii producători se numără şi fabrica de bere Martens SA Galaţi. După doi ani cu dificultăţi în menţinerea pe piaţă, fabrica gălăţeană a reuşit să se stabilizeze şi să revină în primul semestru al acestui an la o creştere a cotei de piaţă de la 1,18 la sută la 1,38 la sută.

Obiceiuri de criză

În ceea ce priveşte evoluţiile de piaţă din acest an, potrivit lui Hezy Ovadia, preşedintele Asociaţiei „Berarii României”, marii producători şi-au oprit declinul prin strategiile „adaptate deopotrivă noului comportament al consumatorului şi ocaziilor de consum diferite, comunicare constantă etc.”.

Managerul fabricii de bere Martens SA Galaţi, Vasile Joantă, este însă mai direct în analiza pieţei interne actuale. „Sărăcia a deplasat continuu consumul spre PET, berea „low-cost”, sticla fiind aproape pe cale de dispariţie (…). Desfacerea este asigurată în special prin marile lanţuri de magazine. Problema este că, deşi mai bine de 98 la sută din producţie este desfăcută în astfel de reţele, marja de profit este foarte mică şi plasată într-o zonă foarte volatilă”, declara recent pentru „Viaţa liberă” managerul Martens SA.

Şi marii producători se arată prudenţi în ceea ce priveşte evoluţiile viitoare ale pieţei. „O estimare a evoluţiei pieţei până la finalul acestui an este dificil de făcut având în vedere evoluţii anterioare imprevizibile ale pieţei, dar sunt încrezător că au fost create toate premisele pentru a se asigura o evoluţie superioară rezultatelor înregistrate la nivel de piaţă în ultimii doi ani", a declarat Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei "Berarii României".

„Secetă” în industria berii

În 2010, climatul economic instabil a condus la o diminuare cu 3,5 la sută a pieţei berii din România faţă de anul precedent, volumul total al acesteia atingând 17 milioane de hectolitri. În ultimii doi ani, piaţa berii a scăzut cu 16 la sută comparativ cu 2008, anul în care vânzările de bere în volum au atins o cotă maximă, de 20,2 mililoane de hectolitri. Consumul de bere pe cap de locuitor în 2010 a înregistrat o valoare de 78 de litri, continuând trendul descendent început în 2009 şi dovedind că evoluţia economică negativă i-a afectat pe cumpărători, modificându-le obiceiurile de consum, rezultă din datele furnizate de Asociaţia "Berarii României".

Fabrica de bere gălăţeană a resimţit şi ea efectele crizei de pe piaţă, în 2009 fiind foarte aproape de colaps. Fabrica a reuşit, totuşi, să se redreseze şi, în primul semestru al acestui an, veniturile din exploatare au fost de 13,4 milioane de lei, faţă de 10,6 milioane lei în aceeaşi perioadă a anului trecut.

De asemenea, dacă în primul semestru din 2010 fabrica de bere Martens SA Galaţi a înregistrat pierderi de 2,5 milioane de lei, anul acesta ele au fost limitate la doar 0,5 milioane de lei. Potrivit managerului Martens, Vasile Joantă, fabrica gălăţeană ar putea trece din nou „pe plus” la sfârşitul acestui an, începutul lui 2012.

Fabrica de bere are o capacitate de producţie de 200.000 de hectolitri de bere pe an. Martens SA Galaţi produce atât sub mărcile proprii, precum Premium, Anker sau Steiner, mărci exclusive, precum Kanzel, Price, Cozia, cât şi sub mărci dezvoltate la cererea clienţilor, precum TiP sau Price. De asemenea, fabrica produce şi o serie de beri speciale, cu desfacere la export, însă acestea reprezintă doar unu la sută din producţia totală a fabricii, baza desfacerii fiind piaţa internă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Berarii, cu paharul profitului tot mai gol

  • Vremea rece din prima parte a anului şi puterea de cumpărare scăzută a subţiat consumul de bere
  • Producătorii dau vina şi pe faptul că românii trebuie să lucreze prea mult pentru a-şi permite să cumpere o bere
  • Fabrica Martens Galaţi mizează pe rulajul mare al berii la PET
  • În acest timp, berea Ploll, berea gălăţeană cu fason, se vinde în Statele Unite

Capriciile vremii, dar şi veniturile nu foarte ridicate ale clientelei au adus piaţa berii pe un trend mai degrabă negativ. Paharele au ajuns să fie la fel de goale precum buzunarele şi doar valul de căldură din vară i-ar mai putea salva pe producători anul acesta, este mesajul dat de Asociaţia Berarii Românii, din care fac parte cei mai mari producători din ţară. În primul trimestru din acest an piaţa a scăzut cu nu mai puţin de cinci la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

"Scăderea consumului în primul trimestru din 2012 a fost influenţată în special de vremea rece şi zăpada abundentă din ianuarie - februarie, care a făcut ca oamenii să renunţe la bere. Acest factor s-a adăugat unui context deja nefavorabil, respectiv faptul că românii îşi numără fiecare leu, ceea ce face ca şi un produs popular, aşa cum este berea, să fie mai puţin accesibil. Dacă în medie un european trebuie să muncească opt minute pentru a-şi permite o bere, un român trebuie să muncească o jumătate de oră pentru o bere", a declarat Constantin Bratu, directorul general al Asociaţiei Berarii României. Şi la nivelul Galaţiului, fabrica de bere Martens a resimţit din plin capriciile vreme, asta pentru a nu mai pune la socoteală concurenţa acerbă de pe piaţă.

„Într-adevăr, dacă vorbim de bere şi e rece afară, degeaba vorbim. În primul trimestru scăderea a fost foarte puternică şi a stârnit îngrijorare. Abia din aprilie – mai au început din nou să crească vânzările. În luna mai putem să spunem că aproape am ajuns la nivelul de anul trecut, dar să vedem ce va mai urma”, ne-a declarat la rândul său Vasile Joantă, managerul fabricii de bere Martens Galaţi.

Profit pe trei cărări

După un an 2011 în care s-a făcut simţită o oarecare stabilizare a pieţei, 2012 revine pe piaţa berii cu un traseu destul de ezitant. Berarii se întrebă când se vor mai întoarce vremurile în care berea curgea în valuri. De exemplu, comparativ cu anul 2008, un an de referinţă pentru istoria pieţei din punct de vedere al consumului înregistrat, scăderea pe primele trei luni ale anului 2012 este de 23 la sută! „Criza economică şi scăderea puterii de cumpărare au dus la o puternică schimbare a obiceiurilor de consum. Iar asta, la nivelul întregii pieţe s-a tradus în aceşti ani de scădere. Practic, producătorii merg mai mult pe ideea de a rezista pe piaţă până or veni, poate, vremuri mai bune şi mai puţin pe ideea de a obţine cine ştie ce câştiguri spectaculoase”, ne-a explicat directorul Vasile Joantă. Fabrica de bere Martens Galaţi este una dintre puţinele fabrici locale de bere din ţară care au reuşit să mai rămână pe piaţă. Facem aici precizarea că, dacă în anii '90 erau în ţară 33 de fabrici de bere la nivel local, nu au mai rămas pe piaţă decât fabrica de la Galaţi şi cele de la Oneşti şi Suceava. Exceptând, totuşi, fabricile locale care au fost „înghiţite” de marii producători. „Baza consumului o constituie azi berea la PET. Practic, ea reprezintă cam 60-70 la sută din vânzările realizate la nivel naţional. Problema este că, pentru producători, berea la PET nu aduce cine ştie ce profit care să-ţi asigure un spaţiu de manevră pe termen mai lung. Berea la PET e aşa, nici nu mori, nici nu trăieşti…”, a mai arătat directorul Martens Galaţi. Rulajul mare este singurul care poate ţine berea la PET într-o zonă sustenabilă, iar acest lucru este asigurat, în general, prin marile lanţuri de magazine. Fabrica Martens Galaţi s-a axat atât pe mărcile proprii, precum Premium, Anker sau Steiner, cât şi pe mărcile dedicate lanţurilor de magazine, precum Kanzel, Price sau Cozia. Una peste alta, fabrica de bere gălăţeană are o cotă de piaţă de aproximativ unu la sută, un procent care însă are o semnificaţie mai însemnată dacă ţinem cont că bătălia pe piaţa berii se dă cu marii coloşi ai multinaţionalelor.

Bere pentru America

Zona care s-a păstrat relativ stabilă pentru Martens Galaţi a fost cea a exporturilor, unde berile speciale încă mai au căutare pe anumite pieţe de nişă. Aşa se face că berea Ploll, bere care reconstituie o reţetă de bere celebră în perioada de Bell Epoque gălăţeană, a ajuns să se vândă nu în berăriile de la Dunăre, ci tocmai peste Ocean, în SUA. „Chiar dacă Ploll este, să spunem, berea „blazon” pentru Galaţi, nu prea am reuşit să găsim unde să o vindem în Galaţi. În general, barurile, restaurantele au înţelegeri cu marii producători, aceştia le mai asigură mobilier, frigorifice şi alte accesorii pe care, noi, din păcate, nu ni le permitem. Desigur, pe faţă nimeni nu o să recunoască faptul că au o înţelegere cu X sau Y, dar cam aşa merge piaţa. În schimb, zilele trecute am trimis un container de beri speciale în Statele Unite, unde avem o colaborare un distribuitor”, ne-a explicat Joantă.

Distribuitorul american, polonez de origine, s-a axat pe un spaţiu de nişă şi aduce beri din toate ţările foste socialiste şi se adresează comunităţilor de cetăţeni din aceste ţări. Aşa se face că berea Ploll a intrat în portofoliul de beri care reprezintă nu numai Galaţiul, ci şi România. O fi încă o dovadă că nimeni nu-i profet în ţara lui… Pe lângă Ploll, în Statele Unite s-a mai exportat şi o bere super-tare, „Super Brew 15”, dedicată băutorilor fruntaşi… Până la finalul anului, fabrica de bere Martens are planificat să atingă cota de vânzări de aproximativ 200.000 hectolitri. Asta şi dacă vremea sau vremurile vor fi mai îngăduitoare atât cu consumatorii, cât şi cu producătorii de bere.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Berea de Galaţi dă semne de... întărire

* După aproape cinci ani de dificultăţi financiare, SC Martens SA Galaţi a trecut din această lună „pe plus” în materie de venituri şi cheltuieli * La trântă cu producătorii multinaţionali * O bere din 100 este produsă la Galaţi * Investiţii de 700.000 euro în tehnologie modernă

După câţiva ani destul de dificili din punct de vedere financiar, în sfârşit începe să se vadă luminiţa de la capătul… halbei şi la fabrica de bere gălăţeană, SC Martens SA. Mai exact, din această lună, fabrica a trecut din nou „pe plus”, după ce efectele crizei economice s-au resimţit din plin din 2009 şi până în prezent. Problemele fabricii de bere au plecat de la lipsa de… lichidităţi. Lichidităţi financiare, desigur. Pentru a-şi susţine activitatea, societatea a fost nevoită să apeleze la credite, iar costul acestora nu a fost deloc unul mic. Restrângerea pieţei ce a urmat perioadei 2008-2009 şi concurenţa companiilor multinaţionale producătoare de bere au fost alţi factori care au pus societatea gălăţeană în dificultate.
În 2012, de exemplu, deşi a avut o cifră de afaceri de 27,6 milioane de lei, fabrica de bere a încheiat anul cu o pierdere de 0,8 milioane de lei. „Am reuşit, din fericire, să reducem treptat volumul datoriilor, avem şi profit din exploatare, iar după luna aprilie putem, în sfârşit, la nivelul primului trimestru, să raportăm un mic profit net, în jurul a 25.000 lei. Odată cu încălzirea vremii, intrăm pe un trend ascendent şi în ceea ce priveşte nivelul producţiei, iar după proiecţiile noastre cred că vom încheia anul cu un profit de jumătate de milion de lei. Nu e mult, dar asta ne face să vedem viitorul cu mai multă încredere”, ne-a declarat Vasile Joantă, directorul general al SC Martens SA.
Berea, în zodia PET-ului
Fabrica de bere gălăţeană a reuşit să scape din clinciul datoriilor atât prin adaptarea la cerinţele şi condiţiile pieţei actuale, cât şi prin derularea unui plan de investiţii în utilaje moderne.
În ceea ce priveşte piaţa, după cum spuneam, partea leului le aparţine concernelor internaţionale, ce cumulează 95,5 la sută din desfacerea din România! Practic, micii producători care existau pe vremuri mai în toate oraşele mari din ţară au fost eliminaţi de piaţă. În prezent, în afară de fabrica de bere de la Galaţi, mai sunt doar trei producători locali care au reuşit să reziste, la Suceava, Oneşti şi Satu-Mare. Aceştia împart o cotă de piaţă de 4,5 la sută. „Strict în ceea ce ne priveşte, avem o cotă de piaţă de 1,1 la sută. Poate că nu pare mult - asta înseamnă o producţie de aproximativ 200.000 hectolitri - dar în condiţiile în care te confrunţi cu nişte coloşi, fiecare bere vândută contează”, arată directorul general Vasile Joantă.
Chiar dacă unii producători se feresc s-o spună pe de-a dreptul, odată cu criza, piaţa românească a berii a intrat în zodia… PET-ului. Berea la bidon a ajuns să domine peste 60-70 la sută din piaţă. „Când veniturile oamenilor au început să fie mai mici, mai drămuite, realităţile sociale împing consumul de bere în zona asta, de low-cost. Berea la sticlă a ajuns să ocupe un loc modest în totalul vânzărilor şi merge în general pe zona de baruri şi restaurante. Dar, acasă, oamenii îşi iau bere la PET, în ideea că ar fi mai ieftin aşa. Marea perdantă este berea la keg (la butoi), care foarte rar se mai întâlneşte pe piaţă, deşi berea draft avea în anii din urmă o poziţie dintre cele mai bune”, ne explică managerul Martens.
Ca desfacere, fabrica de bere gălăţeană s-a orientat spre marile lanţuri de magazine sau supermarketuri, cele mai căutate fiind sortimentele de bere la PET, aceasta reprezentând practic mai bine de 90 la sută din producţia fabricii. Trebuie spus că la Galaţi se produce bere atât sub o serie de mărci deţinute de Martens, precum Premium, Anker, cât şi sub mărci deţinute de lanţurile de magazine, precum Ambrosius, Cozia, Negoiu, Kanzel sau Steiner.
„Este, practic, segmentul care ne face competitivi în faţa marilor producători. Marja de profit nu este mare, costurile de producţie trebuie ţinute sub un control foarte strict, dar este o dovadă că, din punct de vedere calitativ, berea gălăţeană se poate bate de la egal la egal cu oricare bere din România. Acum, sigur, fiecare îşi laudă marfa, dar calitativ piaţa chiar s-a triat foarte drastic. În acest moment, în România nu mai există beri care să nu fie „corecte” ca proces tehnologic, materii prime etc. Dar, în fine, dincolo de asta, alegerea unei mărci ţine de gusturi, posibilităţi, obiceiuri de consum”, a explicat directorul Vasile Joantă.
Modernizare tehnologică
Una dintre marile probleme pe care le a avea fabrica Martens Galaţi, respectiv aceea de a face faţă prin capacităţile de producţie perioadelor de vârf de comenzi, cum sunt cele din perioada verii, este pe cale să se rezolve graţie unui plan destul de ambiţios de investiţii. „În total este vorba de investiţii de aproximativ 700.000 euro, o sumă destul de însemnată pentru o companie nu foarte mare, ca a noastră, ce au ca scop pe de o parte reducerea costurilor de producţie - condiţie esenţială pentru menţinerea într-o marjă de profit a produselor noastre, iar pe de altă parte acoperirea acestor vârfuri de comenzi. De exemplu, până în prezent, deja începeam să avem probleme dacă era vorba de a produce peste 30.000 de hectolitri de bere pe lună. Vă daţi seama, e esenţial ca atunci când ai comenzi, să le poţi onora integral”, a precizat directorul Martens.
Cea mai mare investiţie - de 300.000 euro - a fost în modernizarea instalaţiilor frigorifice. „Asta era una dintre zonele în care, în perioade de vârf, ne „sufocam” pentru că nu aveam capacităţi suficiente sau consumurile erau mari. De asemenea, o altă investiţie importantă, de aproape 100.000 euro, este pe partea de energie termică, unde am achiziţionat două cazane de patru tone pentru obţinerea aburului necesar în procesul de fierbere a berii, fapt ce ne va permite optimizarea unor procese tehnologice”, ni s-a explicat. Nu în ultimul rând, fabrica de bere gălăţeană a achiziţionat cu 200.000 euro, pentru linia de îmbuteliere, o nouă instalaţie de modelat PET-uri.
Prin urmare, la Galaţi, semene bune berea are pe 2013. Halbe să fie, că la fabrică are cine să le ţină pline toată vara.
Din 1998 - Bere gălăţeană cu reţetă belgiană
SC Martens SA este o societate cu capital privat, provenită din fosta Fabrică de Bere Galaţi. În 1998, Brouwerij Martens - Bocholt, al patrulea mare producător de bere din Belgia, cu experienţă în domeniu din 1758, a achiziţionat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de FPS la fabrica gălăţeană. În prezent, 67,67 la sută din acţiuni sunt deţinute de compania belgiană, 7,62 la sută de SIF Moldova, iar 24,71 la sută este împărţit între alţi diverşi acţionari. Fabrica de bere are 117 angajaţi, iar în 2012, cu o cifră de afaceri de 27,6 milioane de lei, a avut o cotă de 1,1 la sută din piaţa românească a berii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Berarii autohtoni, ţinuţi în viaţă de brandurile de bere ale marilor retaileri

* Marile lanţuri vând bere sub marcă proprie, iar cei patru mici producători, 100% români, îşi fac afacerile pe acest segment * Producătorii internaţionali ocupă în prezent circa 90% din piaţa de bere din România
Piaţa berii din România este dominată de marii producători internaţionali, ocupând aproape în întregime piaţa locală, condiţii în care singurii producători 100% autohtoni îşi menţin afacerile prin fabricarea de bere pentru marile lanţuri de retail, pe care o comercializează sub propriile branduri.
Cei patru producători mici de bere din România sunt Bermas Suceava, Martens Galaţi, Imex Satu Mare şi Albrau Oneşti.

"După ce au pierdut din cotele de piaţă în favoarea marilor grupuri internaţionale prezente pe piaţa românească a berii, care au ajuns la o cotă cumulată de piaţă de circa 90%, micii producători au încercat să găsească noi strategii pentru a rămâne în business. Colaborarea cu marile reţele de magazine care au dezvoltat produse proprii are la bază schimbarea în obiceiurile de consum şi orientarea consumatorilor către formele de retail moderne şi către mărcile proprii oferite de acest tip de magazine, competitive din punct de vedere al preţului", se arată într-un raport, realizat de Consiliul Concurenţei.
Astfel, micii producători de bere, care mai deţin cumulat sub 5% din piaţă, au semnate contracte de producţie de mărci private cu retaileri precum Carrefour, Metro, Kaufland, Selgros, Billa sau Mega Image.
Contracte stabile şi volume mai mari de vânzare
În condiţiile în care micii producători nu dispun de mijloacele de distribuiţie şi de promovare ale marilor producători de bere internaţionali, retailerii le oferă avantaje pe care nu şi le pot crea singuri. Avantajele unui asemenea parteneriat sunt creşterea volumelor vândute şi un contract stabil, cu venituri asigurate, într-un mediu economic caracterizat, în special, de lipsa de lichidităţi. De asemenea, costurile sunt mai mici decât în cazul producţiei de branduri proprii, deoarece costurile logistice, de distribuţie, de desfacere aparţin retailerilor proprietari ai mărcilor respective. "Barierele semnificative la intrarea pe piaţă constau în valoarea iniţială ridicată a investiţiei în capacitatea de producţie, investiţiile mari în marketing, publicitate, necesare construirii şi promovării mărcilor, crearea unei reţele de distribuţie cu acoperire naţională", potrivit raportului. Astfel, micii producători români comercializează propriile produse doar la nivel regional.
Berăriile româneşti se închid una câte una, pe o piaţă dominată de patru producători străini
Alţi producători mici de bere care au existat pe piaţa locală sunt: Bere Spirt din Drobeta Turnu Severin, ale cărui active se află în conservare din august 2007, şi Bere şi Malţ Robema din Teleorman, care şi-a încetat producţia în anul 2008. În acelaşi timp, Bere Trei Stejari SA33 din Sibiu se află în insolvenţă.
Studiul Consiliului Concurenţei arată că piaţa berii este concentrată, de tip oligopol, patru mari producători, SAB Miller - Ursus, Heineken, Molson Coors - Bergenbier şi URBB - Grupul Carslberg, deţinând împreună aproximativ 85-90% din piaţa românească. Pe lângă aceştia, mai sunt prezenţi doi producători autohtoni care au dezvoltat capacităţi de producţie mari, respectiv Romaqua şi European Food. "Principalii producători au optat pentru o strategie de consolidare a portofoliilor de produse pe segmente diferite, reducând, în acest fel, presiunea concurenţială", se mai arată în raportul Consiliului.
Heineken şi Ursus sunt producătorii cu cele mai mari vânzări pe piaţa românească, cu cote de circa 30-40%, respectiv 25-35% volumic şi 30-40% valoric, la nivelul anului 2012.
"Anul 2008 a marcat un maxim al consumului pe piaţa românească a berii, cu circa 20,6 milioane hectolitri. În anul 2012, consumul de bere, de circa 18 milioane hectolitri, s-a situat sub nivelul înregistrat în anul 2007, de 19,5 milioane hectolitri", potrivit studiului. În 2012, valoarea pieţei berii a fost de 821 milioane euro.
Şi în 2013, consumul de bere a scăzut cu 10%, atingând un volum de 16,3 milioane de hectolitri, potrivit Asociaţiei Berarii României. România a ocupat anul trecut locul şase în Europa la consumul de bere, plasându-se peste media europeană, de 70 de litri.

curierulnational.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

"Berea de Galaţi" cucereşte supermarketurile

* Fabrica Martens Galaţi este una dintre puţinele fabrici de bere locale care au rezistat în faţa asaltului multinaţionalelor * Programele de investiţii au asigurat supravieţuirea companiei * Cu berea din supermarket, locuri de muncă pentru 130 de gălăţeni şi impozite de 10 milioane de lei plătite statului

Sub asaltul companiilor multinaţionale, puţini sunt gălăţenii care mai ştiu că, la ei în oraş, este o fabrică de bere. Mai mult, nu puţini sunt cei care beau cu plăcere bere cumpărată de la supermarket, fără însă a bănui că e fabricată la Galaţi. Şi chiar dacă nimeni nu-i profet cu… berea lui, berea produsă după model belgian la SC Martens SA face faţă cu brio pe piaţă, a ajuns la o cifră de afaceri de peste 33,1 milioane de lei şi asigură aproape 130 de locuri de muncă.
Evoluţia afacerii
Piaţa berii din zona Galaţi - Brăila a fost considerată drept una cu potenţial şi aşa se face că, în 1998, după o serie de prospecţiuni de piaţă, grupul Martens s-a decis să investească în achiziţionarea de FPS a pachetului majirtar de acţiuni de la fabrica de bere Ro Bier Galaţi. „Din septembrie 1998, fosta fabrică de bere a devenit Martens SA. Fabrica şi-a continuat activitatea în mod independent, dar ambiţia noastră era de moderniza fabrica şi de a reuşi să producem bere la standarde vestice. Prin urmare, imediat au început şi primele investiţii în îmbunătăţirea instalaţiei de fermentare, pentru a avea o producţie corespunzătoare. A urmat linia de îmbuteliere, în 1999, la vremea respectivă una dintre cele mai bune ale momentului. Şi chiar dacă procesul de producţie este mai puţin vizibil din afară, treptat am schimbat toate utilajele, instalaţiile prin care circulă produsul, astfel încât berea să fie protejată şi la norme de calitate superioare.”, ne-a explicat managerul Fabricii de bere Martens SA Galaţi, Vasile Joantă.
Investiţii consistente s-au făcut şi în modernizarea centralei termice şi în instalaţiile de frig, astfel încât, în paralel cu diminuare consumurilor de energie să fie asigurată şi o mai mare flexibilitate în reglarea volumului de producţie, în funcţiei de cererea pieţei. „În total, de la preluarea de către Martens s-au investit în această fabrică în jur de 10 milioane de euro. E vorba, ce-i drept, de resurse financiare generate de activitatea fabricii. Dar lucrul pe care trebuie să-l ştie lumea este că Martens, cu excepţia unor achiziţii făcute prin ei, n-a primit încă nici un ban de la Galaţi. E o investiţie pe termen lung, dar şi o dovadă de încredere faţă de noi, că vom face o treabă bună aici, la Galaţi”, a precizat directorul Vasile Joantă.
Bere cu obstacole
Chiar dacă fabrica de bere de la Galaţi şi-a urmat cu perseverenţă planurile de investiţii, modernizarea a semănat cu o cursă cu obstacole. Imediat după preluarea fabricii au atârnat greu cele peste 22 miliarde de lei, datorii şi penalităţi de întârziere „moştenite” de Martens, ce trebuiau achitate la bugetul de stat. Oarecum bizar, deşi fabrica asigura un număr însemnat de locuri de muncă, cu greu autorităţile au accepta până şi o formă de plată eşalonată a datoriilor. „Era în perioada lui „nu ne vindem ţara” şi nu era simplu deloc. A trebuit să ne batem să primit eşalonare, pur şi simplu nu doreau să o dea!”, îşi aminteşte directorul Vasile Joantă.
Nici băncile nu au fost foarte generoase în sprijinirea planurilor de modernizare a fabricii, costurile unor împrumuturi fiind de-a dreptul vecine cu camăta. Dar cel mai greu moment al fabricii a fost în 2010, când o fabrică de bere concurentă a intrat pe piaţă la preţ de dumping, iar Martens a pierdut 30 la sută din piaţă! „Atunci am fost, practic, foarte aproape de a ne prăbuşi, de a intra în faliment. Acţionarul majoritar a venit cu o infuzie de capital de 1,5 milioane de euro care, practic, a salvat fabrica. După asta am început să ne revenim, ne-am făcut şi un sistem de protecţie pentru a nu mai fi expuşi pe piaţă”, a arătat directorul Martens Galaţi.
Rezultate financiare
În termeni financiari, suişurile şi coborâşurile companiei s-au reflectat şi în rezultatele financiare ale companiei. Astfel, dacă în 2009 compania înregistra pierderi de 7,3 milioane de lei, iar în 2010 de 3,2 milioane de lei, din 2011 a început să mai scadă presiunea datoriilor. Pierderile au scăzut la 0,9 milioane de lei în 2011 şi la 0,7 milioane de lei în 2012. Iar în 2013, în sfârşit, fabrica de bere a reuşit să treacă „pe plus”. Profitul net a fost de 25.293, nu mare, dar un semn cer că fabrica a reuşit să reziste crizei şi a găsit calea spre competitivitate. De altfel, şi cifra de afaceri a crescut constant în ultimii ani, dublându-se, practic, faţă de anii 2009-2010, la valoarea de 33,1 milioane de lei.
La trântă cu multinaţionalele
Nu este un secret că, pe piaţa berii din România, partea leului este adjudecată de marile companii multinaţionale, mult mai agresive în campaniile de promovare. E un asalt în urma căruia, din zecile de fabrici de bere care erau în România nu au mai rezistat pe piaţă decât cinci, printre care şi fabrica de bere Martens Galaţi. În prezent, fabrica produce în medie, pe an, în jur de 200.000 hectolitri de bere, ceea ce înseamnă cam unu la sută din piaţa berii din România. Procentul poate că nu pare foarte mare, dar el înseamnă nu numai berea care ajunge pe piaţă, ci şi locurile de muncă şi banii care ajung în visteria publică sub formă de taxe şi impozite. În 2013, fabrica de bere gălăţeană a asigurat 127 de locuri de locuri de muncă şi a plătit peste 9.963.000 lei la bugetele publice.
Planuri de viitor
Planurile de investiţii vor continua la Martens Galaţi şi în acest an, în jur de 800.000 euro urmând să fie direcţionaţi spre achiziţia unei linii de îmbuteliere la doză. „E o investiţie care se va definitiva la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, iar din acel moment vom putea să acoperim toate tipurile de cereri venite din partea pieţei. Va fi un avantaj competitiv care sperăm să ne ajute inclusiv la creşterea producţiei şi la lansarea unor noi tipuri de bere”, a mai arătat directorul Martens Galaţi.

Profil de manager - Vasile Joantă

În vârstă de 73 de ani, Vasile Joantă este absolvent al Facultăţii de Mecanică Bucureşti, specializarea Maşini şi aparatură pentru industria chimică. Timp de 27 ani, Vasile Joantă a lucrat în domeniul proiectării echipamentelor pentru industria alimentară, parcurgând, între 1996 – 1993, toate treptele ierarhice, de la inginer la director general, în cadrul Institutului de Studii şi Proiectări pentru Construcţii pentru Agricultură şi Industria Alimentară (ISPCAIA). Între 1992-1994, Vasile Joantă a contribuit la realizarea Fabricii de bere Bergenbier, de la Blaj, iar din 1998 a fost solicitat de grupul Martens pentru a relansa fabrica de bere de la Galaţi.

Fişa afacerii

Fabrica de bere gălăţeană a devenit, în 1998, sub numele SC Martens SA, membră a grupului Martens, unul dintre cei mai importanţi producători de bere din Belgia. În 2013, fabrica a înregistrat o cifră de afaceri de 33,1 milioane de lei şi un profit de 25.293 lei. Fabrica a avut 127 de angajaţi şi a plătit peste 9,9 milioane de lei la bugetele publice.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Berarii de la Martens Galaţi se transferă de pe RASDAQ pe AeRO

Acţionarii producătorului de bere Martens din Galaţi (simbol bursier MABE) au decis în AGA să menţină la tranzacţionare acţiunile companiei, care va fi transferată de pe RASDAQ pe sistemul alternativ de tranzacţionare AeRO operat de bursa de la Bucureşti (BVB).

Producătorul de bere este controlat în proporţie de 67,6% de compania belgiană Bockhold NV, restul acţiunilor fiind deţinute de alţi investitori de pe bursă.

Martens a încheiat primele nouă luni din 2014 cu un rulaj de 26,5 mil. lei, în stagnare comparativ cu perioada similară a anului anterior, în timp pe profitul a crescut de 12 ori, până la 1,4 mil. lei.

Piaţa RASDAQ se va desfiinţa la finele lunii octombrie, iar companiile listate aici mai au o săptămână pentru a convoca AGEA în care să decidă dacă se delistează sau dacă rămân pe bursă, pe ATS sau pe piaţa reglementată.

Acţiunile MABE s-au tranzacţionat cel mai recent pe 11 februarie, în urcare cu aproape 17% până la preţul de 2,5 lei/acţiune. La această referinţă compania are o capitalizare bursieră de 2,3 mil. lei.
zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Berarii gălăţeni nu-şi pun nădejdea în scăderea TVA

Reducerea TVA la 9 la sută în cazul berii la halbă/draft nu va fi un sprijin pentru producătorii de bere, ci mai degrabă pentru cei care comercializează acest sortiment, apreciază directorul Fabricii de Bere Martens Galaţi, Vasile Joantă. „Această măsură, pentru noi, ca producători, nu va avea un impact semnificativ. De altfel, berea la halbă nici nu mai are o cotă importantă de piaţă, este undeva la doar 3,5 la sută din totalul vânzărilor. În ceea ce ne priveşte, mai importantă este scăderea TVA la 9 la sută pentru berea fără alcool, care însă nu are nici ea o cotă de piaţă foarte mare. Deocamdată, cea care conduce este berea la PET, care la nivelul întregii pieţe are o cotă de peste 53 la sută. La noi, berea la PET reprezintă cam 90 la sută din producţie”, ne-a declarat directorul Martens Galaţi.

Camera Deputaţilor a aprobat săptămâna trecută un amendament la Codul Fiscal, prin care taxa pe valoarea adăugată va fi redusă la 9 la sută pentru berea la draft, în contextul diminuării TVA la produsele alimentare. “Berea va fi încadrată tarifar la codul NC 22 03 00 10, fiind singura băutură alcoolică destinată consumului exclusiv în restaurante, necesitând instalaţii specifice de servire deţinute de persoane juridice. Din acest punct de vedere, nu există riscul ca vânzarea în HORECA să capete o dimensiune de retail, datorită caracterului de servire a berii la draft specific doar industriei ospitalităţii”, au motivat iniţiatorii. Aceştia mizează pe faptul că noua măsură va duce la majorarae veniturilor la buget prin creşterea vânzărilor de bere la draft, dar şi la generarea de noi locuri de muncă.
O veste bună pentru fabrica gălăţeană ar fi însă că amendamentele adoptate mai prevăd că, pentru berea produsă de mici fabrici de bere independente, precum Martens Galaţi, a căror producţie în anul calendaristic precedent nu a depăşit 200.000 hl/an, se aplică nivelul redus al accizelor specifice.

Fabrica de bere Martens Galaţi a încheiat anul trecut cu un profit de 482.290 lei, reuşind astfel să-şi consolideze rezultatele din anul precedent, când, cu un profit de 25.993 lei, a reuşit să depăşească perioada de pierderi declanşată în 2008, odată cu prăbuşirea pieţelor, pe fondul crizei economice.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Berarii de la Martens au mărit vânzările, dar profitul a scăzut cu 75%

Producătorul de bere Martens Galaţi (simbol bursier MABE), controlat de familia belgiană Martens, a mărit vânzările cu 13% în primul semestru, însă profitul net a scăzut cu 74% pe fondul costurilor financiare mai mari.

Martens, ale cărei vânzări se derulează printr-o reţea de distribuitori în Muntenia şi Moldova, dar şi prin retaileri precum Kaufland sau Billa, a obţinut afaceri de 18,3 mil. lei în prima jumătate din 2015. Rezultatul din exploatare a fost de 0,47 milioane de lei, mai mic cu 30% comparativ cu anul trecut, din cauza creşterii cu 20% a cheltuielilor cu materiile prime, în timp ce profitul net a scăzut la 0,2 mil. lei.

Printre brandurile de bere ale Martens se numără Premium, Negoiu, Anker şi berea fără alcool Driver. Familia Martens, care controlează propriile berării în Belgia, deţine 67% din acţiunile fabricii gălăţene de bere. Ceilalţi acţionari semnificativi sunt directorul general Vasile Joantă, care are 9,7%, şi SIF Moldova (SIF2), cu 7,7%. Compania are o capitalizare de 3,7 mil. lei pe piaţa AeRO.

zf.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Martens Galaţi vrea să cucerească Iranul

Producătorul de bere Martens din Galaţi şi-a propus anul acesta să cucerească Orientul Mijlociu cu berile sale aromatizate fără alcool, după ce anul trecut a avut succes pe pieţele din Bulgaria şi Italia. Berea de la Galaţi, a ajuns în trecut în SUA şi Egipt.

Fabrica de bere Martens SA din Galaţi, controlată de compania belgiană  Bockhold BV, vrea să iasă anul acesta puternic la export, după ce în 2015 şi-a extins capacitatea de producţie şi a început să livreze în marile lanţuri de magazine din Bulgaria şi Italia. Managementul companiei are în plan să intre pe piaţa musulmană, o zonă riscantă, dar cu un consum foarte mare de bere fără alcool, cu arome. "Pentru anul acesta avem două ţinte. Să continuăm relaţiile cu reţelele din afara ţării (reţele de retail prin care compania exportă bere n.red) şi să încercăm, alături de acţionarul majoritar, să ducem berile fără alcool cu aromă în lumea musulmană, prin distribuitori", a declarat pentru ECONOMICA.NET Vasile Joantă, directorul general al companiei. Potrivit acestuia, Martens a exportat, în trecut, în Egipt şi va încerca acum să intre pe piaţa din Iran. "Noi am avut şi aprobările religioase necesare pentru aceste exporturi. La ei este o problemă pentru că bere înseamnă alcool. Berea noastră Driver are 0% alcool, lucru atestat de institutele specializate", mai explică Joantă, potrivit căruia vânzările de bere Driver au ajuns şi la 8-9.000 de hectolitri.

Livrează în hipermarketurile de peste graniţe

|n jur de 80% din producţia de bere de la Galaţi ajunge în lanţurile de magazine din România- Kaufland, Rewe (Billa şi Penny Market) şi Selgros, iar din vara anului trecut, de când compania a finalizat investiţia într-o nouă linie de ambalat la doză, berea Kastel produsă de Martens a început să fie comercializată şi în lanţurile de hipermarketuri din Bulgaria şi Italia. Cu succes, se pare, având în vedere că, în perioada iunie-decembrie 2015, exporturile de la Galaţi au ajuns la aproximativ 6% din cifra de afaceri. În 2014, exporturile companiei au fost zero."Pentru 2016 sperăm la o dublare", mai spune directorul general al Martens.

Investiţii de 3 milioane de euro

Compania a investit în ultimii doi ani în jur de 3 milioane de euro, mare parte din sumă fiind destinată unei noi linii de ambalat la doză, având în vedere că o parte din producţia companiei era externalizată, cu costuri mari de transport. Anul acesta, investiţiile vor merge tot spre ambalare. "Noi am cam finalizat investiţiile importante anul trecut. Pentru anul acesta, probabil vom aloca aproximativ jumătate de milion de euro pe zona de ambalare şi prezentare", mai spune directorul general, potrivit căruia, capacitatea fabricii va ajunge anul acesta la aproximativ 400.000 de hl. "Totul depinde însă de piaţă care pare să îşi revină, dar climatul economic şi politic este totam imprevizibil", susţine Joantă.

Directorul Martens estimează că piaţa berii va ajunge anul acesta la aproximativ 18 milioane de hectolitri, faţă de aproximativ 14,9 milioane hectolitri în 2014 (conform estimărilor Asociaţiei Berarii României).

Miză pe berile speciale în România

În ceea ce priveşte strategia pentru piaţa locală, producătorul de la Galaţi se va concentra în 2016 pe berile premium din portofoliu, care au o creştere lentă, dar generează profituri mai mari. De asemenea, din estimările companiei, vor exista creşteri ale consumului şi pe segmentul KEG (bere la butoi, comercializată în baruri, restaurante etc), un segment care a scăzut în ultimii ani. "Vrem să creştem berile speciale, cum ar fi berea Altus-care este o bere de abaţie, Steiner Legacy (bere produsă în stilul India Pale Ale, ce conţine şi hamei aromat), Ma Donna (bere albă belgiană),  Ma Donna Twist (bere albă şi suc de coacăze) şi MaDonna lemon (bere alba şi suc de lămâie). Sunt beri cu care trebuie să ai răbdare, pentru că oamenii nu ştiu despre ce este vorba", mai spune Joantă care oferă şi un exemplu. "În cazul berii MaDonna am lucrat aproape doi ani cu vânzări de două cifre (hectolitri n.red), dar anul acesta sperăm să vindem în jur de 2.000 de hl. Anul trecut am fost aproape de 1.000 de hl".

De altfel, doar aproximativ 1% din cifra de afaceri a Martens este generată de vânzarea berilor speciale, în contextul în care, din total piaţă a berii (incluzînd importurile), doar 2% reprezintă vânzările pe acest segment. 

Martens SA, listată pe AeRo, a raportat în primul semestru al anului un volum total de peste 18,6 milioane de lei, cu 15,74% faţă de veniturile totale obtinute în aceeasi perioada a anului 2014. În 2014, cifra de afaceri a companiei a fost de 35,2 milioane de lei, iar pentru 2015 compania estimează o cifră de afaceri de 42,3 milioane de lei.

Fabrica de bere din Galaţi a fost fondată în anul 1978, iar timp de două decenii fabrică a operat ca un producător cu capital integral românesc sub denumirea SC Malt Bere SA şi apoi RO BEER SA. În anul 1998 Martens Brouwerij a preluat pachetul majoritar de acţiuni al fabricii, societatea devenind Martens SĂ Galaţi.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.