A început postul Paştelui

[dcp100168]

A început postul Paştelui

Credinciosii ortodocsi si greco-catolici intra in Postul Pastelui sau Postul Mare, care incepe de luni, 2 martie, si tine pana pe 18 aprilie. In cele sapte saptamani de post, preotii recomanda nu doar post de bucate, dar si de pacate, pentu ca aceasta perioada este comparabila cu o jertfa a fiecarui credincios. Postul Pastelui a fost instituit in cinstea Patimilor si Invierii Mantuitorului Iisus Hristos, prin care noi am fost mantuiti, si nu reprezinta doar abtinere de la anumite alimente, ci inseamna si indreptare sufleteasca prin spovedanie si fapte bune, au aratat capii Bisericii Ortodoxe Romane. In aceasta perioada, in toate lacasurile de cult ortodoxe se oficiaza o serie de slujbe si randuieli liturgice deosebite, specifice numai acestei perioade. In acest an, credinciosii de rit ortodox si greco-catolic sarbatoresc Pastele in 19 aprilie.

http://www.emaramures.ro/stiri/Stire.as ... elor-Pasti

Ţineţi post în următoarele şapte săptămâni? Care vă sunt motivaţiile?

[riaji]

Nu. Motive diverse, de genul: nu am vointa sa il duc pana la capat, nu sunt un bucatar iscusit ca sa-mi pot prepara ce vreau, cand vreau, unde vreau si nu in ultimul rand, nu simt nevoia tinerii postului gastronomic.

[katman]

Ţineţi post în următoarele şapte săptămâni? Care vă sunt motivaţiile?

Eu nu tin..

1. N-as zice ca sta credinta in tinerea postului

2. a tine post, chipurile, mincind pate vegetal si alti inlocuitori este de-a dreptul fariseism. Postul ar trebui sa insemne de ex NU sa nu maninci carne, ci ABTINEREA psihica de la a o minca. Daca maninci soia cu gust similar, care mai e treaba? Parerea mea...

3. Nu as rezista atita pe vegetale iar pestele nu imi place

4. si cel mai important... 7 saptamini fara....?

Am tot respectul pentru cei care tin Postul din convingere adevarata si incearca prin asta sa devina mai buni.

Ii detest pe cei care il tin pentru ca ii vede Doamne Doamne dar isi bat nevasta cu aceeasi convingere si, dupa Inviere, revin la balcanismul de zi cu zi.

[Relu]

Părerea mea e că la originea oricărui post stă ideea de detoxifiere a organismului. După câtă cărnăraie am băgat în noi în ultimele luni, o perioadă de regim, care să dea ocazia organismului să mistuie grăsimile, e benefică. Nu cred că un regim strict ne-ar ajuta... Din când în când, un ou, o cană cu lapte, o bucată de peşte sau de carne de pasăre i-ar mai da un plus de energie organismului.

[George]

Nici eu nu tin postul. Pur si simplu nu pot rezista sa ma abtin. Chiar azi am mancat branza si salam. Cred ca posturile sunt facute pentru babe si mosi. Si asta e o superstitie veche de 2000 de ani. Suntem in sec XXI si avem libertatea sa mancam ce ne place cand ne place. Nu imi place sa imi fie impus ce sa mananc.

[Mikka]

Nu.

In primul rand nu cred ca esti sau devii mai credincios daca tii post. Nu cred ca la capatul postului esti mai evalvios. Poate doar mai infometat, gata sa te arunci in mielul pascal, drob, cozonaci si oua.

In al doilea rand, la cate posturi a impus biserica, toti preotii ar trebui sa fie piele si os. Ceea ce nu mi se pare ca se intampla, chiar de loc. Iar lucru asta s-ar traduce ca nici macar cei care sunt pusi sa "lumineze", "pastoreasca" etc. nu cred in asa ceva si deci, nu respecta.

Ar mai fi si altele, dar ma abtin (post, nu??!! )

[Relu]

E-urile de post dau afară de pe raft E-urile de dulce

Mâncare de post pentru credincioşi şi eco-fiţoşi

Megaafacere de sezon: producătorii alimentelor de post care înlocuiesc alimentele obişnuite vor să-şi extindă clientela, ţintindu-i pe cei care încearcă să mănânce sănătos

Nutriţioniştii ne îndeamnă însă să ne uităm atent pe etichetele produselor de post sau eco: multe conţin aceleaşi E-uri ca şi mâncarea nesănătoasă

O afacere de milioane de euro care s-a dezvoltat încet, dar sigur – tot ce e de dulce are o replică pe raft de post. Cremvurşti, salam, cârnaţi, crochete, hamburgeri, pate, ciocolată, dulceaţă, toate se fac şi fără lapte, carne sau ouă. Şeful unei fabrici de profil se laudă că într-o singură lună, în Postul Paştelui, vinde 70 de tone de produse. Dacă soia este principala materie primă pentru această mâncare, fiind folosită pe ambalaje ca agent de marketing, în branşă au apărut şi metode inedite de advertising: reclame în revistele Mitropoliei. Produsele de post nu ţintesc însă doar cumpărătorul credincios.

O altă modă a prins teren în România, cea a mâncatului sănătos, adică eco. Sunt însă aceste produse atât de sănătoase? Medicii şi nutriţioniştii spun că ar trebui să ne uităm cu atenţie pe etichetă: vom găsi E-urile de care fugim atunci când mâncăm „nesănătos“ mascate în spatele denumirilor ştiinţifice: coloranţi, antioxidanţi, substanţe de gelifiere, carmin sau azotit de sodiu. Nici la capitolul „credinţă” alimentele care le înlocuiesc pe cele adevărate nu prea stau în picioare. Cristian Tabără, spre exemplu, crede că „dacă postul cade în formalism, degeaba îl ţii. Dacă mănânci cârnaţi falşi cu gândul la cârnaţi adevăraţi, n-ai făcut nimic.“

http://www.gandul.info/actualitatea/man ... 27;4013321

[SAMUR1]

Postul Pastelui, intre regim alimentar si curatenie spirituala

Postul care precede sarbatoarea Învierii Domnului, cunoscut si ca Postul Mare sau Postul Patruzecimii este cel mai lung post de peste an, durând 48 de zile.

Durata de 40 de zile are la baza semnificatii multiple si profunde: atât a durat potopul lui Noe, atât a durat calatoria poporului evreu în pustiu, atât a stat Moise pe Muntele Sinai, atât a postit Mântuitorul, atât dureaza sa se formeze inima copilului din momentul conceperii.

În primele trei secole ale erei noastre durata si felul în care se postea nu erau aceleasi pentru toata lumea: unii posteau doar o zi (în Vinerea Patimilor), altii doua zile (Vineri si Sâmbata), altii trei zile, altii o saptamâna ajungând si pâna la sase saptamâni. În secolul al III-lea, la Ierusalim se posteau opt saptamâni iar în Apus 40 de zile. Începând cu sfârsitul secolului al III-lea postul a fost împartit în 2 perioade: Postul Paresimilor care se încheia în duminica Floriilor având o durata variabila si Postul Pastilor care dura o saptamâna. În secolul al IV-lea, dupa uniformizarea datei Pastilor, hotarâta de Sinodul I ecumenic, Biserica de Rasarit a adoptat definitiv practica postului de sapte saptamâni.

Postul nu este un scop în sine, nu este dieta, regim alimentar sau alt motiv de slabit. E adevarat ca sunt impuse unele restrictii alimentare fiind interzis consumul de carne, oua, produse lactate, dar, mai presus de acestea postul este un exercitiu de cumpatare, de introspectie si autoanaliza, de împacare cu sine si cu cei din jur, de iertare, bunatate si rabdare.

A te abtine de la alimentele interzise înseamna a mânca de post, a te abtine de la fapte rele, de la a rosti injurii, de la a te înfuria si a jigni înseamna a posti. Postul determina întoarcerea atentiei de la oamenii si lucrurile din jur spre sine cu scopul autoevaluarii, caintei si corectarii tinzând spre autodepasire. Este un exercitiu de vointa acela de a deveni mai bun, mai tolerant, mai iubitor. Regimul alimentar purifica organismul, postul purifica spiritul.

Autor: Raluca Alupoaie | Publicat: 08.04.2008 | (preluat din egirl.ro)

[Rami]

Nu as denumi post un regim alimentar strict. Nu as denumi post infranarea de la consumul anumitor alimente. Si sub nicio forma nu te aduce acest lucru mai aproape de Dumnezeu. Nu un regim alimentar!

[Aiyana]

Postul e de fapt infranarea de la ceea ce-ti place si provoaca dependenta. Asta nu e ok. Si nu se include numai mancarea Parintele meu asa mi-a spus.

[dcp100168]

Dieta postului religios

Postul pentru raţiuni religioase şi spirituale a făcut parte din obiceiurile oamenilor încă din preistorie. El este menţionat în Biblie, atât în Vechiul Testament cât şi în Noul Testament, în Coran, Mahabharata şi Upanishade.

Postul în religia creştin ortodoxă

Postul are un aspect material şi un aspect spiritual, el reprezentând un mijloc şi o cale de desăvârşire a omului atât din punct de vedere trupesc cât şi sufletesc. Credinţa creştin ortodoxă consideră că omul a fost creat de Dumnezeu trup şi suflet într-o stare de desăvârşire relativă, cu posibilitatea de a ajunge la desăvârşirea absolută prin efort personal. Sub aspect material, postul se referă la un set de reguli restrictive, mai ales din punct de vedere alimentar. Există zile de post săptămânale şi posturi mai mari. În zilele de post masa trebuie să fie simplă şi modestă. Sunt excluşi de la post copii mici, bolnavii, bătrânii, femeile gravide şi cele care alăptează. Creştinilor ortodocşi li se recomandă să ţină post miercurea (ziua când Hristos a fost trădat de către Iuda) şi vinerea (ziua când Hristos a fost răstignit). În aceste zile este interzisă carnea şi produsele de carne, peştele (cu excepţia crustaceelor şi fructelor de mare), ouăle, produsele lactate (lapte, brânză, unt) uleiul de măsline (după unele interpretări chiar toate uleiurile vegetale), vinul şi alte băuturi alcoolice (tradiţia slavă a dat dezlegare la bere).

Posturile mari sunt în număr de patru:

- Postul Paştelui

- Postul Crăciunului

- Postul Adormirii Maicii Domnului

- Postul Sfinţilor Apostoli

Postul Paştelui – este cel mai lung şi cel mai strict post din an. El comemorează învierea Domnului. Postul Paştelui începe cu o „săptămână albă” sau „săptămâna brânzei”, când carnea şi produsele de carne sunt prohibite, dar sunt permise ouăle şi produsele lactate, chiar şi miercurea şi vinerea. Urmează şase săptămâni (41 de zile) de post din care prima are reguli mai severe. În prima săptămână nu se mănâncă nimic de luni dimineaţa până miercuri seara, fiind cel mai lung post negru din an. De miercuri până vineri în prima săptămână ca şi în toate zilele de lucru din celelalte cinci săptămâni (de luni până vineri inclusiv) nu se mănâncă carne şi produse de carne, peşte, ouă, produse lactate, vin şi ulei. În schimb în toate sâmbetele şi duminicile din săptămâna a doua şi până în săptămâna a şasea există dezlegare la vin şi ulei. În Vinerea Mare din ultima săptămână se ţine post negru, dar sâmbătă sunt permise fructe şi puţin vin.

Postul Crăciunului - durează şase săptămâni (14 nov. – 24 dec.) şi comemorează naşterea Domnului. Regulile din postul Crăciunului spun că lunea, miercurea şi vinerea este post strict, marţea şi joia este permis ulei şi vin, iar în partea a doua a postului, cu excepţia ultimei săptămâni, se mănâncă peşte în fiecare sâmbătă şi duminică.

Postul Adormirii Maicii Domnului – durează două săptămâni (1-14 august) înainte de Adormirea Maicii Domnului. În această perioadă, de luni până vineri este post strict iar sâmbăta şi duminica este permis ulei şi vin.

Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel – are durată variabilă în funcţie de cum cade Paştele. Regulile acestui post sunt: luni, miercuri şi vineri post strict, marţi şi joi este permis ulei şi vin, iar sâmbătă şi duminică este permis peşte, ulei şi vin.

Mai sunt şi alte zile de post în timpul anului: Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), Tăierea Capului Sf.Ioan Botezătorul (29 august) şi Înălţarea Sfintei Cruci (14 septembrie).

Postul religios nu ridică nici un fel de probleme de sănătate dacă din dietă fac parte:

- suficiente proteine vegetale (produse din soia, fasole, mazăre, linte, fructe de mare)

- minerale şi vitamine (spanac, broccoli, cereale integrale, fructe nucifere, seminţe, ciuperci şi în general cât mai multe fructe şi sucuri de fructe).

Postul în alte religii

Buda a fost un ascet. Călugării budişti nu mănâncă în nici o zi după masa de prânz, petrecându-şi timpul în meditaţii. Acesta nu este considerat chiar un post şi în general în religia budistă nu se practică postul propriu-zis.

În religia hindusă postul face parte integrantă din viaţa credincioşilor, dar există mai multe reguli funcţie de credinţele locale. Unii hinduşi ţin post în anumite zile din lună, alţii în anumite zile din săptămână.

Adepţii lui Shiva ţin post lunea, iar adepţii lui Vishnu ţin post vinerea sau sâmbăta. Joia este o zi de post pentru hinduşii din nordul Indiei, când îmbracă haine galbene şi preferă mâncare de culoare galbenă.

În religia islamică postul (Ramadanul) durează o lună şi este obligatoriu de la răsăritul până la apusul soarelui, când credincioşii nu au voie să mănânce, să bea sau să fumeze.

În religia iudaică cea mai sfântă zi a anului este Yom Kipur, adică ziua iertării şi a împăcării. Ziua se petrece în abstinenţă de la tot ce este material şi este dedicată spiritului. În această zi evreilor le este interzis să mănânce, să bea lichide, să facă baie sau să poarte pantofi de piele. În ciuda faptului că este o zi de post nu este o zi tristă. Nimeni nu lucrează şi toată lumea se roagă în sinagogă. Sărbătoarea cade la sârşitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie. Mai sunt şi alte zile de post în religia iudaică, dar mai puţin importante.

http://www.viata-libera.ro/articol-Diet ... ios_2.html

[Dumitru Ivanov]

Daca va pregatiti pentru postul Craciunului, puteti sa incercati si branza vegana de la Double Vegan. Recomand!