Jump to content

Afaceri "europene" la Schela


dcp100168
 Share

Recommended Posts

O vie suspendată, model italian

Viaţa la ţară pare a fi o soluţie deja pentru câţiva orăşeni care s-au decis să depună dosare pentru finanţări europene ce-i vor ajuta să ţină afaceri în mediul rural. Au planuri mari, nu doar de supravieţuire, planuri profitabile şi de asta satul, pentru ei, pare a fi o mină de aur în plină criză financiară.

Gabriel Lungu, din Galaţi, a decis să pună pe picioare o vie pe principii italiene, în satul Schela din judeţ. Va avea un sistem pe care tânărul viitor viticultor, contabil de meserie, îl prezintă mândru. „Sistemul pe care-l vreau eu a fost deja implementat pe la Turcoaia. E rentabilitatea foarte mare. E cel mai rentabil sistem existent pe piaţă. Se ajunge undeva la 30- 35 de tone la hectar, pe palier. E vorba de cultivarea unui soi de struguri de masă, pe model italian, cu vie suspendată”, spune Gabriel Lungu. Nu e riscant însă să investeşti tocmai acum, când toţi încep să tremure de la veştile neplăcute legate de criză? „Nu mă îngrijorează deloc treaba asta! Eu sunt şi economist şi tare am impresia că asta e o chestie artificială. Şi probabil că, până voi intra efectiv în producţie, lucrurile se vor mai limpezi. Pe piaţa asta agricolă, sincer, nu mi se pare că se simt tulburări. Unde mi se pare mie că a apărut, într-adevăr, este criza imobiliară. Şi totul pleacă de la bănci, de la BNR, de la credite. Trebuia reglată puţin totuşi, prea săriseră în aer preţurile. Şi, na, evident, de aici pleacă totul: nu mai ai credit, nu mai poţi lua nici măcar o maşină... Dar deocamdată nu mă afectează pe mine”. A investit puţin deocamdată în via lui de la Schela. În timp, va părăsi viaţa la oraş. Că „s-a ivit oportunitatea” şi că-i place cea de la sat. Motivele sunt clasice deja: e mai linişte şi mai sănătos. Şi poate că multora le va prinde bine o experienţă din asta, dacă se vor confrunta cu lipsuri, spune Gabriel. „Cu toate problemele astea, cu disponibilizări, eu zic că se vor îndrepta mulţi spre sat. Şi în special se vor apuca să investească în mediul rural cei care au fost plecaţi în străinătate. Au căpătat expe rienţă acolo şi se vor întoarce ca să facă aici ceva. Vin cu idei noi şi cu afaceri noi. Am prieteni care deja fac asta. Chiar discutam acum câteva zile cu un prieten care s-a întors din străinătate. Treburile merg prost acolo, a căpătat ceva experienţă şi o să se apuce de o firmă de construcţii în sat, la Schela. Nu ştiu cum o să-i meargă, dar el vrea asta”, spune Gabriel Lungu.

„Important ar fi să fie vremea bună”

Tot în satul Schela din Galaţi, a primit OK pentru finanţare europeană de la Agenţia de Consultanţă Agricolă din judeţ şi familia Gabrielei Vieru. Ea de acolo provine, dintr-o casă cu tradiţie în apicultură, şi s-a decis ca anul ăsta să părăsească oraşul, pentru a se ocupa de miere. „Eu zic că dacă ne apucăm de apicultură, criza n-are cum să ne afecteze. La noi important ar fi să fie vremea bună, să fie bine pentru albine. Să fie nectar. Până la urmă, noi ne facem datoria şi totul va fi bine”, spune optimistă Gabriela. Soţul ei lucrează la combinatul Sidex, unde se mai aude de disponibilizări din timp în timp şi poate că mutarea la ţară îi dă siguranţa că va avea cum să continue un trai decent. „Ştiţi cum e, acum aşteaptă, că nu se ştie cum va evolua criza. Aşteptăm deocamdată, soţul mai stă cât mai stă la combinat, ca să vedem cum ne intrăm în ritm. Vă daţi seama, de atâta timp lucrează acolo, vine acasă atât de stresat...”, spune Gabriela.

http://www.evz.ro/articole/detalii-arti ... e-la-tara/

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.