Legea privind salarizarea unică în sectorul bugetar

[dcp100168]

Ultima varianta a legii unice a salarizarii

Potrivit ultimei variante a proiectului privind salarizarea in sectorul bugetar, valoarea coeficientului 1 de la care porneste grila de salarizare va fi de 705 lei in 2010. Practic, acesta este salariul minim. In 2011, nivelul coeficientului 1 va ajunge la 765 de lei, in 2012 la 845 lei, in 2013 la 935 lei, in 2014 la 1.015 lei, iar in 2015 la 1.100 lei. La constructia coeficientilor de ierarhizare corespunzatori nivelului studiilor s-au avut in vedere ca element de comparatie si raportare, coeficientii minimi de ierarhizare prevazuti in contractul colectiv de munca unic la nivel national. Ca urmare, coeficientii minimi de ierarhizare au urmatoarele valori: 1,00 – pentru muncitor necalificat fara sporuri si respectiv 1,10 cu sporuri; 1,20 – pentru studii medii liceale; 1,30 – pentru studii superioare de scurta durata; 1,50 – pentru studii superioare.

Presedintele Romaniei va fi singurul demnitar care va fi platit cu 15 salarii minime pe economie, se arata in ultima varianta a proiectului de lege. Reprezentantii celor doua Camere ale Parlamentului si presedintii din justitie vor fi platiti cu 14,5 salarii minime pe economie. In primele variante ale proiectului de lege, presedintele tarii, presedintii Parlamentului si presedintii Curtii Constitutionale si Inaltei Curti se aflau pe acelasi nivel.

In ciuda nemultumirilor manifestate de sindicalistii din sanatate, coeficientii din grila de salarizare au ramas neschimbati fata de ultima varianta pentru medici. Astfel, un medic primar va castiga pana la 5,10 salarii minime pe economie, iar un medic specialist 3,75 salarii. Medicul rezident ar putea ajunge la 3,20 salarii minime, iar cel stagiar va fi remunerat cu 1,90 salarii. Asistentul medical principal va fi platit cu pana la 3 salarii minime, iar asistentul medical debutant cu 1,20 salarii. Un farmacist primar va avea 3,65 salarii minime, iar un farmacist rezident va castiga cel mult 2,70 salarii minime. Pentru un dentist, salariile pornesc de la coeficientul 1,30 si ajung la 2,85. Managerul de spital va castiga pana la 6,80 salarii minime.

Si in cazul profesorilor, nemultumirile manifestate de acestia fata de proiectul legii unice a salarizarii nu au avut efect. Astfel, un profesor cu grad I va castiga intre 3,4 si 4,1 salarii minime, iar un profesor gradul II cu studii superioare ar putea avea intre 2,65-3,4 salarii minime pe economie.

In grila de salarizare, un manager public superior este trecut cu 4,80 salarii minime pe economie, iar un manager public principal cu 4,65 salarii. In administratia publica locala, directorii generali ar putea castiga pana la 5,10 salarii minime. Un consilier ar putea ajunge la 3,35 salarii minime, iar un referent de specialitate la 2,10 salarii minime, iar un inspector de specialitate ar putea castiga maxim 3,35 salarii minime. Pentru consilierii juridici, coeficientii pornesc de la 1,50 salarii minime si ajung la 3,35 salarii minime.

Potrivit proiectului, seful unei echipe de muncitori ar putea castiga 2,20 salarii minime, un secretar 1,65 salarii minime, la fel ca un casier, un sofer ar putea ajunge la 1,70 salarii, iar un portar la 1,55 salarii.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finant ... alarii.htm

[dcp100168]

Guvernul a redus coeficientul maxim de la 15 la 12

Premierul, impreuna cu mai multi ministri si secretari de stat, au facut noi ajustari privind grila de salarizare unitara a bugetarilor, in discutiilor avute la intalnirea informala de duminica. Astfel, Guvernul a decis sa accepte propunerea sindicatelor de a reduce diferenta dintre salariile minime si cele maxime din grila Legii unitare de la 1/15 la 1/12, urmand ca Ministerul Muncii sa finalizeze proiectul de lege pana luni seara, potrivit unor surse participante la discutie. Astfel, toti coeficientii cuprinsi intre 9 si 15 au fost comprimati intre nivelurile 9 si 12, iar coeficientul maxim din grila va fi atribuit doar presedintelui Romaniei, care ar urma sa aiba cel mai mare salariu din sistemul bugetar, a informat pentru NewsIn unul dintre participantii la intalnirea de duminica.

O noua runda de negocieri cu sindicatele este programata pentru luni, iar proiectul de lege ar urma sa fie distribuit ministrilor pana marti, urmand ca in sedinta de guvern de miercuri sa se ia o decizie in ce priveste asumarea raspunderii.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-60 ... -15-12.htm

[dcp100168]

Gheorghe Pogea: Legea este gata!

Ministrul Finanţelor Publice, Gheorghe Pogea, a declarat, la finalul negocierilor cu reprezenţanţii sindicatelor, că speră ca actuala variantă a textului negociat cu sindicatele să mulţumească o mare parte din angajaţii din sistemul bugetar. "Sperăm ca prin această structură, toate categoriile de bugetari să fie parţial mulţumite. Legea unică de salarizare cred că va aduce linişte în justiţie, sănătate, învăţământ şi în rândul funcţionarilor publici. Legea este gata!", a spus Pogea. Sindicatele au convenit cu guvernul ca salariul minim pe economie să crească de la nivelul actual de 600 lei, la 705 lei în 2010 şi la 1.100 lei în 2015.

Preşedintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a precizat că veniturile actuale ale angajaţilor din sistemul bugetar nu vor scădea în anul următor, în condiţiile în care există un articol care prevede în mod expres că sporurile care nu se regăsesc în salariul de bază din proiectul de lege şi în anexe vor fi compensate până când veniturile salariale vor ajunge la nivelul valorii de încadrare pe coeficient.

http://www.adevarul.ro/articole/gheorgh ... -gata.html

N-am înţeles care e rostul unei legi care nu schimbă nimic! Doar să existe o lege pentru guvernul următor, care oricum o s-o modifice?

Probabil pentru a mai asigura câteva luni de linişte, până la alegeri, că altă explicaţie nu găsesc...

[dcp100168]

Legea unica a salarizarii: Anul viitor vor creste doar salariile mai mici de 705 lei pe luna. Au fost majorati coeficientii pentru magistrati

In 2010, majorarea salariilor, a soldelor si indemnizatiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei pe luna, prevede proiectul final al Legii unice a salarizarii. In aceste conditii, salariile care depasesc acest nivel urmeaza sa fie inghetate. Potrivit proiectului, majorarile salariale trebuie facute in asa fel incat ponderea in PIB sa se reduca progresiv de la 9,40% in anul 2009, la 8,70% in anul 2010, la 7,97% in anul 2011, la 7,30% in anul 2012, la 6,70% in anul 2013, la 6,30% in anul 2014 si la 6,00% in anul 2015 si in anii urmatori.

Daca in 2010, salariul minim va fi de 705 lei, in 2011, acesta va ajunge la 765 lei, in 2012 la 845 lei, in 2013 la 935 lei, in 2014 la 1.015 lei, iar in 2015 la 1.100 lei. Diferentierea salariilor se realizeaza prin utilizarea unor coeficienti de ierarhizare, cuprinsi in intervalul 1,00 pentru functia cu cea mai mica responsabilitate si 12,00 pentru functia cu cea mai inalta responsabilitate in stat.

Sporurile de care pot beneficia bugetarii

Cei interesati de castiguri suplimentare, pot lucra peste program. In cazul in care munca prestata peste durata normala a timpului de lucru nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, aceasta se plateste in luna urmatoare, cu un spor de 75% aplicat la salariul de baza. Munca prestata peste durata normala se poate plati numai daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de seful ierarhic, fara a se depasi 360 ore anual. In cazul prestarii de ore suplimentare peste un numar de 180 ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative, sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. De asemenea, munca prestata in zilele nelucratoare si de sarbatori legale, se plateste cu un spor de 100% din salariul de baza. Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depasi, in medie 30% din salariile de baza, soldele la functia de baza sau indemnizatiile lunare de incadrare. Incepand cu 1 ianuarie 2010 sporurile, acordate prin legi sau hotarari ale Guvernului, si dupa caz indemnizatiile de conducere, care potrivit legii faceau parte din salariul de baza, din solde, respectiv din indemnizatiile lunare de incadrare, se intoduc in salariul de baza, in solde, respectiv in indemnizatiile lunare de incadrare acordate in luna decembrie 2009, mai prevede Legea unica a salarizarii. Sporurile de risc si de confidentialitate vor fi incluse in salariul de baza din 2010, iar alte sporuri se vor adauga la indemnizatia lunara de incadrare.

Legea mai prevede ca "in anul 2010, personalul aflat in functie la 31 decembrie 2009 isi va pastra salariul avut, astfel: a) noul salariu de baza, solda la functia de baza sau, dupa caz, indemnizatia lunara de incadrare vor fi cele din luna decembrie 2009 la care se adauga sporurile care se introduc in acestea potrivit anexelor la prezenta lege; B) sporurile prevazute in anexele la prezenta lege ramase in afara salariului de baza, a soldei la functia de baza sau, dupa caz, la indemnizatia lunara de incadrare se vor acorda intr-un cuantum care sa conduca la o valoare egala cu suma calculata pentru luna decembrie 2009".

Bugetarii pot lucra si la privat

In raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fi acordate personalului salarizat urmatoarele categorii de sporuri:

a) pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;

B) pentru conditii grele de munca, un spor de pana la 15% din salariul de baza,corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective;

c) personalul care lucreaza, potrivit contractului individual de munca in zone izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiaza de un spor de pana la 20% din salariul de baza.

"Functionarii publici pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice, al creatiei literar-artistice si in alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt in legatura directa sau indirecta cu atributiile exercitate ca functionar public potrivit fisei postului", se mai arata in proiectul final al legii de salarizare.

Cele mai mari salarii

Cel mai mare salariu il va avea presedintele Romaniei care va primi echivalentul a 12 salarii minime pe economie. Acesta este urmat de presedintii celor doua Camere din Parlament, primul-ministru, presedintele Curtii de Conturi si presedintele Curtii Constitutionale pentru care a fost stabilit un coeficient de 11,7 salarii minime. Vicepresedintii Senatului si ai Camerei Deputatilor vor primi 11,2 salarii minime. Tot atat vor avea si presedintele Consiliul Concurentei, presedintele Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii, vice-premierul si patriarhul Bisericii Ortodoxe. Ministrii vor avea un coeficient de 10,8, iar parlamentarii 9.90. Consilierii prezidentiali vor avea 10,8 salarii minime. Tot in fruntea celor mai mari salarii se afla si cel al primarul general al capitalei pentru care a fost stabilit coeficientul 10.

Magistratii, categorie privilegiata

Privilegiatii Legii unice a salarizarii sunt si magistratii. Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, presedintele Consiliului Superior al Magistraturii si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie vor avea un coeficient de 11,7. Vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Vicepresedintele Consiliului Superior al Magistraturii vor primi 11,6 salarii minime pe economie. Pentru judecatorii cu grad de Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au stabilit intre 8,75 si 11,2 salarii minime pe economie. Pentru un judecator de tribunal sau procuror de parchet de pe langa tribunal s-a stabilit un coeficient cuprins intre 6,2 si 8 salarii minime. Un magistrat cu grad de judecatorie are un coeficienti intre 4,5 si 7,3. In urma presiunilor facute de reprezentantii magistratilor, Guvernul a decis, in cazul acestora, majorarea unor coeficienti cu 1-2 salarii minime. De exemplu, salariul judecătorului cu grad de instanţă supremă , al procurorului din ICCJ, DNA şi DIICOTcu vechime peste 20 de ani coeficientul era de 9,6.Acum, acesta a ajuns la

11,2. De asemenea, pentru magistrati au fost stabilite tot felul de sporuri: un spor de risc si suprasolicitare neuropsihica de 25% si de un spor de confidentialitate de 5% din salariul de baza, remuneratii acordate in termen de trei zile de la publicarea in Monitorul Oficial a legii de salarizare unitara, stabileste forma finala a proiectului. De la 1 ianuarie 2010, magistratii vor beneficia, pentru risc si suprasolicitare neuropsihica si pentru pastrarea confidentialitatii, de un adaos de 25% (pentru risc si suprasolicitare neuropsihica) si respectiv de 10% (pentru asigurarea confidentialitatii), calculate la indemnizatia de incadrare bruta lunara sau, dup caz, la salariul de baza si care, incepand cu 1 ianuarie 2010, vor fi incluse in indemnizatia de incadrare bruta lunara sau, dupa caz, la salariul de baza. In acelasi timp, magistratii vor beneficia de sporurile ramase in afara salariului de baza si care se vor acorda intr-un cuantum care, impreuna cu noul salariu de baza, sa conduca la un castig salarial egal cu cel aferent lunii mai 2009. Pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase, judecatorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridica asimilat acestora si magistratilor-asistenti li se acorda un spor de 15% din indemnizatia de incadrare bruta lunara, proportional cu timpul efectiv lucrat in aceste conditii.

Un medic isi va incepe cariera cu un coeficient de 1,9

In schimb, in alte sectoare coeficientii au ramas nemodificati dupa diminuarea de 25% stabilita la inceputul lunii august. Cele mai mari salarii in sistemul sanitar le vor avea managerii de spitale, maxim 6.80 salarii minime in cazul unui spital cu peste 400 de paturi si maxim 6.30 salarii minime in cazul unui spital cu mai putin de 400 de paturi. Un medic primar care lucreaza intr-un spital de urgenta va primi intre 4.20 si 5.25. Intr-un astfel de spital, pentru un medic specialist coeficientii sunt intre 3.30 si 4.15, iar un medic rezident va primi intre 2.45 si 3.20 salarii minime. Medicul stagiar va avea doar 1,9 salarii minime. Asistentul medical principal, cu studii superioare va primi inntre 2.70 si 3.30 salarii minime. La categoria "Biolog,biochimist,chimist,fizician;principal", coeficientii au fost stabiliti intre 2.75 si 3.45. Psihologul principal va fi platit cu 3.40 pana la 4.30 salarii minime. Acestia sunt coeficientii valabili pentru salariatii din spitalele de urgenta. Medicii care nu lucreaza in spitale de urgenta vor fi platiti cu mai putin: intre 3.35 si 4.25 salarii minime pe economie. De asemenea, un medic specialist va avea intre 2.90 si 3.70 salarii minime.

Profesorii debutanti vor primi intre 1,65 si 2,15 salarii minime pe economie

In invatamant, profesorul I Studii superioare de lunga durata, ciclul II Bologna) grad didactic I va avea intre 2,3 si 4,25 salarii minime, iar profesorul I, gradul II va castiga intre 2,25 si 3,45 salarii minime. Profesor I debutant va avea intre 2.10 si 2.60 salarii minime. Profesorul II debutant va avea coeficienti intre 1,65-2,15 salarii minime pe economie. Invatatorul, educatorul debutant si intructorul grad didactic I vor avea intre 2.00 si 2.75 salarii minime, iar pentru debutanti coeficientul minim este de 1,35, iar cel maxim de 1,85. Personalul didactic care asigura predarea simultana la 2-4 clase de elevi in invatamantul primar, primeste un spor la salariul de baza pentru activitati care solicita o incordare psihica foarte ridicata: pentru 2 clase elevi – 5%;pentru 3 clase elevi – 7%; pentru 4 clase elevi – 10%.

In invatamantul universitar, salariile vor fi ceva mai mari. Astfel, un profesor universitar va avea intre 5.85 si 7.60 salarii minime. Pentru un conferentiar universitar, coeficientii sunt intre 3.70 si 5.00, iar pentru un preparator universitar intre 2.00 si 2.65. Un rector va primi intre 8.25 si 8.50 salarii minime, iar un decan intre 7.85 si 8.15 salarii minime.

Un preot cu studii superioare va primi intre 1.75 si 2.65 salarii minime

In administratia publica centrala de specialitate, consilierii, expertii, inspectorii de specialitate si auditorii vor primi maxim 3,95 salarii. Pentru un referent, inspector sau revizor contabil debutant, salariile pornesc de la un coeficient de 1,75. Salarii mici sunt si in cercetare. Astfel, un cercetator stiintific va avea un salariu baza de 2.60 si in functie de vechime ar putea ajunge la 7.20.

De asemenea, asistentul de cercetare stiintifica va primi intre si 2.85 salarii minime. Artistii de opera, coristii, balerinii, regizorii artistici,dirijorii,solistii au coeficienti cuprinsi intre 4.00 si 5.10. Un muzeograf, restaurator, conservator, arheolog sau istoric cu cel mai inalt grad ar putea primi intre 3.10 si 4.00 salarii minime. Pentru debutanti, coeficientul este 1,75. Un preot cu studii superioare va primi intre 1.75 si 2.65 salarii minime, iar un pret cu studii medii intre 1,2 si 1,85 salarii minime.

Seful unei echipe de muncitori va primi intre 2,10 si 2,20 salarii minime, un stenodactilograf cu cel mai inalt grad intre 1,3 si 1,7 salarii minime, un portar, paznic sau pompier va avea intre 1,2 si 1,55 salarii minime, un sofer va fi platit cu 1,3 pana la 1,7 salarii minime, iar un muncitor calificat grad I cu 1,3 pana la 1,7 salarii minime.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-61 ... strati.htm

[dcp100168]

Salariul minim de 705 lei, stabilit de la 1 ianuarie 2010, va fi primit doar de bugetari

Salariul minim de 705 lei, stabilit de la 1 ianuarie 2010, va fi primit doar de bugetari. Potrivit NewsIn, legea unică a salarizării prevede că această sumă să fie luată drept reper doar în cazul angajaţilor de la stat, şi nu este valabilă şi pentru cei care lucrează în sistemul privat. Informaţia a fost confirmată pentru jurnaliştii de la NewsIn atât de ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, cât şi de cel al Muncii, Marian Sârbu.

Totodată, ministrul Muncii a declarat că va încerca să convingă Guvernul să accepte varianta ca şi în sistemul privat, salariul minim să ajungă de anul viitor la 705 lei, însă discuţiile pe această temă continuă. Reprezentanţii patronatelor au spus că nu vor accepta un salariu minim în mediul privat mai mare de 650 lei şi au cerut chiar desfiinţarea contractului colectiv de muncă la nivel naţional. "Noi am cerut în mediul privat ca salariul minim să fie maximum 650 lei. Se pare că Guvernul vrea 705 lei. Cel mai bine ar fi să se rupă contractul colectiv de muncă la nivel naţional în două, să existe unul pentru sistemul bugetar, să se spele Guvernul pe cap cu sindicatele, şi unul în mediu privat sau să se renunţe definitiv la contractul colectiv de muncă la nivel naţional", a declarat secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Vasile Pârvan.

[dcp100168]

Legea salarizării unice, asumată de Guvern, este constituţională

Legea salarizării unice, asumată de Executiv în şedinţă comună a celor două Camere, este constituţională, a decis miercuri Curtea Constituţională a României. Judecătorii Curţii au respins astfel sesizarea formulată de PNL privind neconstituţionalitatea legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. "Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice este constituţională în măsura în care prevederile art. 41 alin. (2) lit.e) din lege, criticate prin obiecţia de neconstituţionalitate, nu se referă la cazurile în care Legea fundamentală admite în mod expres cumulul de funcţii", se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de CCR. Deciziile sunt definitive şi general obligatorii şi se comunică preşedintelui României în vederea promulgării legii, potrivit art. 77 alin. (3) din Constituţie.

http://www.agerpres.ro/full_medianews.php

[dcp100168]

Salarii mai mari pentru medici, conform noii legi a salarizării unitare

Coeficienţii de ierarhizare ai personalului de specialitate medico-sanitar ar putea fi majoraţi de la 1 ianuarie 2011, când va intra în vigoare noua lege a sapentrularizării unitare. Creşterea ar putea fi resimţită şi de rezidenţi.

Astfel, potrivit noului proiect, un medic primar cu studii superioare va avea un coeficient de ierarhizare de 5,77 faţă de 4,20, cât era prevăzur în prima lege. Şi un medic specialist va avea un salariu mai mare cu un coeficient de 1,21 faţă de nivelul actual.

În noul proiect al legii unitare de salarizare personalul din serviciile de ambulanţă şi compartimentele de primire urgenţe: UPU - SMURD, UPU, CPU vor avea coeficienţi de ierarhizare separaţi. Astfel, un medic primar din cadrul unei astfel de unităţi va avea un coeficient de 6,7, iar un medic specialist de 4,74.

Rezidenţii vor fi şi ei remuneraţi mai bine confrom noii legi a salarizării unitare. Coeficienţii de ierarhizare ai acestora vor fi între 3,52 şi 3,99, în funcţie de anul de rezidenţiat, faţă de 2,45 şi 3,20 în forma actuală a legii.

Medicii stagiari vor fi printre puţinii care nu vor simţi însă efectele noii legi a salarizării unitare. Coeficientul de ierarhizare al acestora a rămas neschimbat, la 1,90.

Salariile de bază vor fi majorate şi pentru farmacişti. Coeficientul de ierarhizare al unui farmacist primar a crescut în noul proiect al legii unitare de salarizare de la 2,95 până la 3,99. Aproximativ aceeaşi creştere va fi resimţită şi de un farmacist specialist, coeficientul acestuia fiind majorat cu 1,04.

Farmaciştii rezidenţi vor avea un coeficient de ierarhizare între 3,35 şi 3,70, în funcţie de anul de rezidenţiat faţă de maxim 2,70 cât are în actuala formă a legii.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Social&articol=9

Salariile cadrelor didactice, şi mai mici în 2011

Salariile cadrelor didactice ar urma să fie şi mai mici anul viitor, potrivit proiectului noii legi a salarizării unitare, conform căruia un profesor debutant cu studii superioare de lungă durată va primi 1,9 salarii minime, faţă de 2,1 conform vechii legi.

Dezavantajaţi sunt şi profesorii cu studii superioare de lungă durată şi grad definitiv, cu vechime între doi şi şase ani, care vor trece de la un coeficient de bază de 2,2 la 1,95. Tot o scădere este prevăzută şi în cazul celor cu vechime între şase şi zece ani. Conform vechii legi a salarizării unitare, aceştia aveau un coeficient maxim de 2,75, iar prin noua lege vor trece la 2,56.

Sindicaliştii din învăţământ spun că noua lege a salarizării unitare este inacceptabilă şi mai proastă decât cea veche. "Noua lege a salarizării porneşte cu coeficienţii de la veniturile pe care le avem acum, adică cele reduse cu 25 %. Deci este inacceptabil să modifici legea în aşa fel încât să ai coeficient de plecare salariul micşorat cu 25%. (...) Pierderile din sistemul educaţional vor fi şi mai mari, lucru ce va transforma România într-o ţară de mâna a treia, iar învăţământul se va face cu persoane necalificate sau cu pensionari", a declarat preşedintele Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Social&articol=11

[dcp100168]

Grila de salarizare a bugetarilor din legea unitară nu se aplică din 2011

* Sporurile si compensatiile nu pot depasi 30% din salariu

Bugetarii nu vor primi in 2011 salariile, indemnizatiile sau soldele lunare in functie de grila de salarizare, suma sporurilor si a compensatiilor nu poate depasi 30% din salariu, iar premiile lunare acordate celor care au rezultate deosebite vor fi plafonate la doua salarii de baza lunare pe an, potrivit notei de prezentare a proiectului de lege a salarizarii, obtinuta de Mediafax.

In documentul citat se arata ca nu se aplica din 2011 prevederea potrivit careia salariile de baza, indemnizatiile lunare de incadrare si soldele functiilor de baza se stabilesc prin inmultirea coeficientilor de ierarhizare corespunzator claselor de salarizare cu valoarea de referinta a coeficientului de ierarhizare corespunzator clasei de salarizare 1, rotunjindu-se din leu in leu, in favoarea salariatului.

Valoarea de referinta corespunzatoare coeficientului de ierahizare 1 din grila de salarizare se stabileste anual prin lege, conform Legii responsabilitatii fiscal bugetare 69/2010, la propunerea Ministerului Muncii si Ministerului Finantelor.

In cadrul noii grile de salarizare a bugetarilor au fost stabilite 110 clase de salarizare, carora le corespund coeficienti de ierarhizare la un interval de 1.025.

Totodata, legea salarizarii unitare reglementeaza situatia anumitor sporuri care au fost date sub forma unor sume compensatorii in anul 2010, stabilind ca in aceste cazuri se majoreaza salariile de baza cu cateva clase de salarizare succesive celei detinute.

Prin noua lege a fost stabilit si un plafon pentru premiile lunare ce pot fi acordate de ordonatorii de credite personalului care a realizat sau a participat direct la obtinerea unor rezultate deosebite in activitatea institutiei. Acest plafon a fost stabilit la 2% din cheltuielile cu personalul prevazut in statul de functii, iar individual la nivelul a doua salarii de baza lunare pe an. Astfel, coeficientul de ierarhizare prevazut de noua lege pentru functia de auditor contine si sporul pentru complexitatea muncii, iar pentru persoanele care exercita activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, salariul de baza detinut se majoreaza cu patru clase de salarizare succesive.

Prin noua lege de salarizare a fost fixat si plafonul pentru sporuri, fiind prevazut ca suma sporurilor, compensatiilor si indemnizatiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depasi 30% din suma salariilor de baza, a soldelor sau salariilor functiilor de baza ori ale indemnizatiilor lunare de incadrare. Suma sporurilor, compensatiilor si indemnizatiilor individuale nu poate depasi 30% din salariul de baza, solda, salariul functiei de baza sau indemnizatia lunara de incadrare.

Proiectul legii salarizarii unitare se va afla luni, 22 noiembrie, pe masa Birourilor Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului, pentru stabilirea calendarului de angajare a raspunderii Guvernului, a anuntat, luni, la postul public de televiziune, premierul Emil Boc. El a precizat ca documentul va include, practic, doua legi, respectiv o lege-cadru privind grila de salarizare, cu coeficiente de departajare intre 1 si 15 de la cel mai mic la cel mai mare salariu, si o lege de aplicare a salarizarii pentru anul 2011.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8045636-grila-salarizare-bugetarilor-din-legea-unitara-nu-aplica-din-2011-sporurile-compensatiile-nu-pot-depasi-30-din-salariu.htm

[dcp100168]

Guvernul a adoptat legea salarizarii pe 2011 a bugetarilor si Legea-cadru privind salarizarea unitara

Guvernul a adoptat legea salarizarii pe 2011 a bugetarilor si Legea-cadru privind salarizarea unitara. Premierul Emil Boc a declarat ca in 2011 salariile bugetarilor vor creste cu 15% raportat la salariul din octombrie 2010. Boc a precizat ca "maine dimineata (joi - n.red.) legile se vor afla la Parlament" in vederea demararii procedurilor de asumare a raspunderii.

Emil Boc a mai spus ca salariul minim pe economie va creste pina la 670 de lei in 2011, de la valoarea actuala de 600 de lei.

Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale a avut in vedere parametri macroeconomici privind un numar de 1.290.000 de salariati in sectorul bugetar si o anvelopa salariala de 39 miliarde lei alocati pentru anul 2011.

Principalele declaratii ale premierului pe tema legilor salarizarii unitare

* Cea mai importanta prevedere a Legii de aplicare pentru anul 2011 a Legii salarizarii este aceea ca salariile de baza din luna octombrie 2010 se majoreaza cu 15%.

* Am stabilit ca Legea cadru cu privire la salarizarea personalului platit din fonduri publice si Legea de aplicare a salarizarii pe anul 2011 vor fi promovate prin procedura angajarii raspunderii guvernului in conditiile art. 114 din Constitutia Romaniei.

* Am stabilit salariul de baza minim brut pe tara la valoarea de 670 de lei care acopera in fapt nivelul inflatiei pentru anul 2009 si pentru anul 2010.

http://www.hotnews.ro/stiri-esential-8067557-ultima-ora-guvernul-adoptat-proiectul-legii-salarizarii-unitare.htm

[dcp100168]

Guvernul şi-a asumat răspunderea pe legea salarizării unitare

Guvernul şi-a asumat marţi răspunderea asupra proiectului legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Premierul Emil Boc a precizat în plenul Parlamentului că, dacă s-ar realiza aplicarea integrală, începând cu 2011, a grilei de salarizare din legea-cadru, Guvernul ar avea nevoie de 54 de miliarde de lei, însă, pentru anul viitor, dispune de doar 39 de miliarde de lei. El a explicat, în cadrul procedurilor de angajare a răspunderii, de ce este nevoie de două legi ale salarizării, una cadru şi una a salarizării pe 2011 a personalului plătit din fonduri publice, menţionând că pentru aplicarea legii-cadru ar fi nevoie de o creştere a fondului de salarii existent cu 44,6%, însă Guvernul îşi permite doar o creştere cu 15% pe anul viitor.

Prezentând proiectul legii-cadru a salarizării unitare, el a spus că principalul obiectiv al acestuia este includerea tuturor funcţiilor din sectorul bugetar în cadrul unei ierarhii rezultate din evaluarea posturilor şi gruparea acestora în cadrul structurii de 11 grade şi 6 familii ocupaţionale, pe mai multe domenii. Emil Boc a menţionat că legea realizează şi crearea unei noi ierarhii între salariile de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu. Potrivit premierului, legea va reglementa şi un aspect foarte aprig discutat şi disputat în ultima vreme, şi anume situaţia anumitor sporuri acordate sub aspect compensativ - prin majorarea salariilor de bază cu câteva clase de salarizare succesive celei deţinute. De asemenea, el a admis că noua lege fixează un plafon pentru sporuri la 30% din suma salariilor de bază pe ordonatorii de credite a soldelor, indemnizaţiilor lunare de încadrare, iar suma sporurilor şi compensaţiilor nu va putea depăşi 30% din salariul funcţiei de bază sau indemnizaţia lunară. Accentuând că absorbţia fondurilor europene este o prioritate, premierul a spus că legea prevede o majorare cu până la 25 de clase de salarizare suplimentare aplicate la salariul de bază lunar, proporţional cu timpul efectiv alocat realizării activităţilor pentru fiecare proiect cu fonduri europene, pentru personalul din administraţia publică centrală şi din instituţiile din subordinea acestora, precum şi a angajaţilor din instituţiile aflate în subordinea autorităţilor publice locale.

Totodată, legea-cadru stabileşte că, prin contractele colective şi individuale de muncă, nu pot fi negociate salarii sau alte drepturi salariale care exced prevederilor legii-cadru, a mai menţionat primul-ministru.

http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/42675-Guvernul-sia-asumat-raspunderea-pe-legea-salarizarii-unitare.html

[dcp100168]

Cui îi este frică de legea salarizării unitare?

* Cei cu salariile mici şi foarte mici dau vina pe clientela politică, acuzând-o că face presiuni în scopul neaplicării legii 284/2010 * Politicienii spun că există perspectiva aplicării noii grile de salarizare începând cu 2013, după revenirea la salariile din 2010 *

La sfârşitul anului 2010, după mai bine de jumătate de an de întoarcere a coeficienţilor de ierarhizare pe toate feţele, toate părţile implicate în dialogul social au negociat şi au ajuns la o înţelegere vizavi de diferenţa de la cel mai mic la cel mai mare salariu. Deşi se lăuda la vremea respectivă cu conceperea unei legi drepte, Guvernul a reuşit să nemulţumească pe mai toată lumea atunci când şi-a asumat Legea 284/2010 – cunoscută şi sub numele de legea salarizării unitare a bugetarilor. S-a convenit ca raportul să fie de 1 la 12 (adică se stabileşte un coeficient unic, iar salariul maxim admis nu poate depăşi valoarea rezultată din înmulţirea acelui coeficient cu numărul 12), deşi în cele mai multe ţări din Europa acest raport este de 1 la 8. Oricum, era altceva decât ceea ce se aplica la momentul respectiv în România, adică un raport de 1 la 72! Nimeni nu ştie ce s-a întâmplat, dar după ce cu toţii au convenit ca acest raport să fie de 1 la 12, în legea asumată de Guvern în luna decembrie 2010 a apărut… 1 la 15.

Lege da, aplicare ba!

Chiar şi aşa, legea nu este aplicată nici acum, la aproape un an şi jumătate de la asumare, motivul cel mai frecvent invocat de politicieni fiind cel al lipsei fondurilor. Întrebarea care stă pe buzele tuturor salariaţilor cu venituri mici este de ce oare guvernanţii s-au mai grăbit să-şi asume această lege dacă ştiau că nu au fondurile necesare aplicării ei!

„Acest raport, această apropiere a celui mai mic de cel mai mare salariu ar fi dus în primul rând la o echilibrare a veniturilor oamenilor din toate sectoarele bugetare. N-ar mai fi existat salarii nesimţite de peste 50.000 de lei, dar nici salarii extrem de mici de câteva sute de lei. Însemna practic o creştere destul de importantă a salariilor mici. Oare cui îi este frică de această echilibrare în interiorul salariilor? În nici un caz celor cu lefuri mici”, spune preşedintele executiv al Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Galaţi, Lidia Antoniu.

Reacţia de partea reprezentanţilor Puterii este una fermă: „Nu puteam aplica această lege din cauza tăierilor salariale operate în 2010. Am fost nevoiţi să stabilim salariile în fiecare an prin altă lege. Dar, acum, că există perspectiva revenirii la salariile de dinainte de tăieri, eu cred că legea salarizării unitare se va aplica de la 1 ianuarie 2013”, spune deputatul democrat-liberal Mircea Toader.

Lefurile nesimţite merg către clientela politică

Cine are lefuri extrem de mari în România? E vorba în principal de personalul contractual aflat în posturi publice importante – clientela – instalată în sutele de instituţii fantomă, cu statut incert, dar cu venituri mari şi constante. Dar e vorba şi de înalţi funcţionari, magistraţi, şefi şi „şefuleţi” din poliţie, ofiţeri superiori din armată sau “agenţi secreţi”. La polul opus - bugetarii de rangul doi: profesorii şi medicii, funcţionari operativi, poliţişti şi alţii. Există voci care spun şi astăzi că, dacă legea salarizării unitare era aplicată din prima zi a anului 2010, nu mai era nevoie de tăierile uniforme de la jumătatea anului. E drept, unele salarii – cele umflate artificial – ar fi scăzut foarte mult. Altele ar fi scăzut puţin sau deloc.

viata-libera.ro