Secetă de idei în oraşul dintre ape

[dcp100168]

Neputinţă şi resemnare

Vai de apele noastre!

* Secetă de idei în oraşul dintre ape * Două decenii de nemişcare * De la poluare la lipsa agrementului, totul se perpetuează la nesfârşit * N-avem pod peste Dunăre, n-avem aer curat, nu ne folosesc la nimic Brateşul, Prutul sau Siretul * În schimb, avem organisme

grămadă şi sărbătorim Ziua Apei *

Duminica asta e Ziua Mondială a Apei, sărbătorită şi la Galaţi, după bunul nostru obicei, prin mutarea atenţiei asupra unor copii care desenează, scriu, cântă despre apă sau pur şi simplu ştiu că o beau. Ideea că o astfel de zi ar putea să coincidă cu demararea sau chiar încheierea unor proiecte cu subiect apa dimprejurul nostru e departe de preocupările autorităţilor din această zonă. Dincolo de problemele majore ale apei în natură, de seceta de pe glob şi de inundaţiile din anii trecuţi de pe aceste meleaguri, există un adevăr de necontestat. Dumnezeu ne-a dat şansa să locuim într-un oraş înconjurat de ape.

Speranţe moarte din faşă

Despre Galaţi, oraş înconjurat de ape din trei puncte cardinale, de Dunăre, Siret şi Prut, ca să nu mai punem la socoteală câteva întinderi de apă ca Brateş, Lacul Vânători, Cătuşa sau mai îndepărtatele bălţi Lozva, Potcoava, Şovârca, Maţa Rădeanu şi altele, nu se poate spune că ar beneficia, nu neapărat turistic, dar nici măcar pentru locuitoriii săi, de prea mari avantaje de pe urma acestei aşezări. Cu portul de la Dunăre ne-am liniştit demult, cam de când străinii trec în fugă prin zona noastră de fluviu ca să nu tuşească din cauza Combinatului. La Siret e mizerie, la Prut graniţă, iar drumurile către toate zonele unde ar putea gălăţeanul, cel civilizat, nu vandalii care lasă sticle de plastic şi care pescuiesc cu explozibil, să se recreeze, sunt de mai mare jalea. Nici nu ştii ce să pui mai întâi pe lista speranţelor legate de aceste ape, speranţe care s-au prăbuşit una după alta în ultimii ani. Poluarea, portul pentru ambarcaţiuni uşoare, podul peste Dunăre, locurile de agrement pentru perioada estivală şi nu numai?

Înecaţi şi viituri

Dacă intri pe internet şi dai o căutare „Galaţiul şi apele” îţi apar sute de ştiri cu înecaţi şi viituri, cu inundaţii şi faptul că din cauza apelor oraşul Galaţi nu are unde să se extindă imobiliar. Mai sunt date despre solul slab al oraşului, subiect pe care l-am tratat şi noi pe larg în campania „Oraşul cu picioare de lut”. Faptul că mai avem încă un şantier naval, din ce în ce mai palid reprezentat în viaţa comunităţii, că Faleza noastră e unică în Europa datorită expunerii în aer liber a unor lucrări de artă plastică şi că vara ne ducem, câţi ne mai ducem, la bazinele de la Dunăre nu aduce consolare pentru ce am fi putut face şi n-am făcut de două decenii încoace. Nici măcar campania începută tot de ziarul nostru cu Lacul Brateş, susţinută de specialişti şi îmbrăţişată, doar ca idee, de autorităţi (e vorba despre renaturarea zonei) nu a dus nicăieri. Aşadar, avem ape, dar habar nu avem ce să facem cu ele, sau când mai facem câte ceva e cu circuit închis, ca şi cum apele Celui de Sus ar fi bunul unor potentaţi care îşi fac pe malul lor vile de protocol.

Strategii de conferinţă

Ca să vă dau un singur exemplu despre interesul (pur teoretic) pe care unii sau alţii l-au avut pentru Galaţiul dintre ape, o să vă fac un scurt rezumat al unui simpozion la care printre organizatori s-au aflat şi autorităţile gălăţene. În 2002, pentru că atunci se desfăşura întâlnirea, se vorbea apăsat despre relaţia oraş-apă. „Apa este considerată un aliat, nu putem discuta de confort urban fără apă”, spunea prof. dr. arh. Alexandru Sandu, vorbind despre oraşele moderne, mentalitatea locuitorilor care nu ştiu să respecte ce le oferă mediul şi despre o strategie a apei. Dr.ing. Gelu Kahu vorbea despre participarea activă a Galaţiului în reţelele internaţionale de oraşe (ex: Clubul internaţional al Mării Negre), care facilitează accesul la tendinţe actuale de dezvoltare ale oraşelor cu situaţie existentă similară, traversate de sau tangente la cursuri de apă. „Galaţiul, mărginit de ape pe trei părţi, are extrem de limitate opţiunile de dezvoltare spaţială a teritoriului în viitor, una din soluţii fiind dezvoltarea unei zone metropolitane generate de oraş”. Între lucrări, una prezentată de un talentat arhitect gălăţean, Dan Ujeucă, propunea noi tipuri de locuire (experiment) legate de apă. ”Houseboat: locuinţa modernă pe apă” nu este o idee nouă. Există în multe oraşe, care beneficiază de aşezarea în apropierea apelor, astfel de oportunităţi pentru locuitori. Însă ce folos au toate astea, atâta vreme cât între apele noastre şi noi sunt drumurile proaste, mizeria, neputinţa, lipsa interesului, declaraţiile care ţin loc de fapte şi un noian de autorităţi de pe urma cărora nu se vede nimic. Nici în privinţa amenajării, nici a mediului şi nici a schimbării de mentalitate. Ca să aveţi şi imaginea clară a tuturor celor care au o tangenţă mai mică sau mai mare cu toate cele amintite mai sus anexăm lista tuturor organismelor şi autorităţilor gălăţene care, astăzi, fiind Ziua Apei, ar trebui să sărbătorească ceva. Şi nu au ce!

http://www.viata-libera.ro/articol-Vai_ ... tre_2.html

Cu mâna pe ape

Sistemul de Gospodărire a Apelor Galaţi, care e subordonat Regiei Naţionale Apele Române, se ocupă cu consolidarea malurilor şi a unei părţi a digurilor de la Dunăre, Prut şi Siret; percepe o redevenţă de la cei care folosesc apa din subteran sau din apele curgătoare amintite mai înainte; mai percepe o redevenţă şi de la cei care deversează ape uzate în apele curgătoare amintite.

Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare(ANIF),sucursala judeţeană Galaţi, se ocupă de întreţinerea digurilor interioare cum ar fi cele de la Lacul Brateş.

Agenţia Regională de Protecţia Mediului Galaţi se ocupă de coordonarea activităţii agenţiilor judeţene de mediu din judeţele Galaţi, Brăila, Tulcea, Vrancea, Buzău şi Constanţa, fiind subordonată Agenţiei Naţionale de Protecţia Mediului şi implicit Ministerului Mediului.

Agenţia Judeţeană de Protecţia Mediului, subordonată Agenţiei Regionale, se ocupă de partea de avizare, de eliberare a unor autorizări de mediu pentru diverse entităţi (firme) a căror activitate se presupune că are un impact asupra mediului înconjurător, inclusiv asupra apelor; urmăreşte ca activitatea entităţilor autorizate să se încadreze în parametrii de mediu, adică să nu polueze; prin autorizări colectează fonduri de mediu.

Comisariatul General al Gărzii de Mediu, subordonat Ministerului Mediului, organizează şi coordonează controlul privind poluarea aerului, apelor, solului. Cum controlează?, din moment ce ArcelorMittal, cel mai mare poluator din zonă, foloseşte foarte multă apă (curgătoare sau stătătoare) în diverse variante, cu un impact devastator asupra mediului fără a avea măcar nişte staţii de epurare a apelor uzate?

Cei de la ArcelorMittal folosesc un deversor care aduce ape uzate poluate într-unul din bazinele Bălţii Cătuşa. Acolo apa se decantează, dar reziduurile deosebit de poluante intră în sol şi, evident, în circuitul pânzei de apă freatică din zonă. Mai deţin un deversor la Movileni care trece pe sub şosea şi cară o grămadă de mizerii de la Combinat direct în Siret. Numai acest poluator (Combinatul) face ca parametrii de mediu din zona Galaţiului să fie dezastruoşi. Asta în condiţiile în care, la bilanţ, cei de la Mediu, afirmă că şi-au îndeplinit indicatorii, că şi-au făcut treaba adică.

Administraţia Domeniului Statului, care gestionează luciurile de apă stătătoare, cum ar fi cele ale amenajărilor piscicole din judeţ (Maţa Rădeanu, Vlădeşti, Potcoava, Mălina, Brateş etc.). ADS-ul, în desfiinţare acum, percepea taxe pentru fiecare hectar de luciu de apă, dar nici această entitate nu făcea nimic pentru apele din zona noastră şi din ţară.

Inspecţia Piscicolă Galaţi autorizează toate activităţile piscicole din apele curgătoare (Dunăre, Siret, Prut), dar, tot aşa, nu face nimic pentru îmbunătăţirea calităţii apelor ca suport pentru fondul piscicol, pentru peşte.

Institutul de cercetări piscicole şi ecologie acvatică Galaţi se ocupă cu creşterea unor specii rare de peşte cu care populează apele.

Administraţia Fluvială a Dunării de Jos Galaţi face marcajele şi dragajele şenalului navigabil pe Dunăre, fiind şi proprietarul malurilor Dunării.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi răspunde de porturile de pe Dunărea Maritimă, până la Brăila inclusiv.

Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (A.J.V.P.S.) Galaţi, asigură existenţa resurselor şi habitatului, menţinerea biodiversităţii faunei, acvafaunei şi avifaunei. Menţin zone umede; prin personalul propriu, dar şi cu sprijinul membrilor vânători şi pescari sportivi veghează la menţinerea echilibrelor ecologice ce ţin de vânătoare şi pescuit sportiv.

Drumurile de acces către cursurile sau luciurile de apă din zona noastră ţin de Primării, Consiliul Judeţului, Direcţia Silvică Galaţi etc.

[kos]

Pacat ca luptele politice nu permit mai marilor Galatiului si a Romaniei ( de ce nu?) sa puna in valoare Dunarea. Totul se rezuma la vorbe iar "organismele" abilitate nu fac nimic...