Jump to content

Galaţii (popor celtic) au colonizat această zonă?


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Asemenea unui torent ce-si paraseste brusc vadul obisnuit, marea invazie celtica se extinde in toate directiile, intai spre vest, ocupa Renania si estul Frantei unde infloreste civilizatia de la Tene ale carei urme im¬presionante au facut sa se spuna despre departamentul Marnei ca ar fi un «vast cimitir celtic». Apoi se intinde spre vest si sud-vest, zona prin excelenta a monumentelor megalitice. Acolo, casatorindu-se cu populatia ce ridicase dolmenele si menhirele, celtii s-au impregnat de o religiozitate profunda, necaracteristica nordicilor. in elanul lor, trec de Bidassoa si se lupta cu ibericii. Are loc un fenomen foarte curios. Nu se mai intalnesc cu tarani pasnici si usor de dominat ca in vaile marilor fluvii occidentale, ci cu o rasa la fel de mandra si de belicoasa ca a lor. Se intrunesc toate conditiile pentru un razboi de exterminare. Acesta insa nu are loc. Cele doua popoare se intrepatrund, galii asimiland civilizatia materiala mai avansata a ibericilor si acestia adoptand limba invadatorilor. Rezulta o natie solida, care se va lasa greu de infrant de catre romani. E discutabila afirmatia anticilor ca «galatii» nu asteptau decat un pretext minor ca sa puna mana pe arme. Se dezbate inca ipoteza producerii unei miscari de reflux dinspre centrul suprapopulat al Galiei spre Europa Centrala. Legenda regelui Ambigat seamana insa cu o explicatie plauzibila a prezentei galilor la est de Rin.

O alta cauza a migrarii populatiilor celtice a fost orientarea triburilor teutone catre caldura si soarele din zonele sudice. Acestea, care nu mai aveau suficient pamant ca sa se hraneasca in tarile lor de origine, Scandinavia de Sud si malurile septentrionale ale Germaniei, i-au impins pe celti sa migreze. Linia de oppidumuri galice care delimiteaza inaltimile Harzului si, ceva mai incolo, cele din Turingia, sugereaza linii de rezistenta succesive pe un ax mergand dinspre nord-est spre sud-vest, impotriva unui inamic sau a unei amenintari venite din Nord. Aceasta amenintare nu putea fi decat cea a teutonilor, a caror inaintare catre sud este dovedita de istorici. Datarea precisa a migrarilor este dificila. Nu sunt decat doi celtologi care s-au pus de acord asupra subiectului, la diferenta insa de cateva secole. Vom vedea mai tarziu cand vom discuta despre goi'deluri.

Spre Nipru, Asia Mica, Italia, Bretania si Irlanda in orice caz, invazia celtica a luat si alte trei directii, intai de-a lungul Dunarii cu oprire la sciti (pe Nipru) si in Asia Mica, unde douazeci de mii de razboinici s-au constituit intr-o confederatie autonoma de trei «regate», corespunzand celor trei triburi diferite. Acesti galati s-au suprapus peste populatia autohtona frigiana, de limba greaca, fara ca sa ne fi parvenit marturii scrise despre conflicte sau ciocniri. S-a produs, ca si in Spania, un fel de civilizatie mixta, aici greco-celtica, acolo ibero-celtica, ce nu avea sa se mentina prea mult dupa ruptura de trunchiul principal celtic, inglobati in lumea elenistica, galatii urmau sa dispara prin casatorii mixte si asimilare lingvistica.

Alte doua curente migratoare puternice au vizat Sudul, inspre valea raului Po, ducand la intemeierea Galiei cisalpine care a fost timp indelungat motiv de cosmare pentru romani. Celalalt curent s-a indreptat spre Nord-Vest in directia insulelor Cassiteride, dand nastere Bretaniei si Irlandei, regiunea de predilectie a celtilor dupa disparitia Celtiei continentale.

Cat de multi erau celtii?

Este greu de apreciat, intrucat recensamantul metodic al locuitorilor unei tari este o inovatie recenta. O evaluare se poate obtine pornind de la numarul de popoare sau de natiuni. Importanta lor era foarte variata, mergand de la 50.000 la 500.000 de membri. O medie de 100.000 poate fi un minimum. Existau aproximativ 60 de popoare in Galia transalpina, o jumatate de duzina in Italia, trei probabil in Spania de Nord-Vest, vreo treizeci in Marea Britanie si o duzina in Irlanda, probabil aproape o duzina de la izvoarele Dunarii pana-n Galatia. In total cam 120 de popoare, dintre care unele e posibil sa nu fi insumat mai rnult de cateva mii de capete, in orice caz, daca impartim numarul deja obtinut de 30 milioane la 120, obtinem o medie de 125.000 pentru fiecare popor, ceea ce este evident prea putin. Este mai indicat, deci, sa estimam populatia celtica globala, in epoca celei mai vaste ex¬pansiuni, intre 30 si 50 milioane de oameni.

http://www.preferatele.com/docs/istorie ... ilor13.php

Nu ştiu cât de corect istoric este acest referat, dar mi s-a părut interesant să-l propun ca tema de discuţie, pentru cei cărora istoria nu le este străină... Este sau nu posibil ca în drumul lor spre Asia Mică galatii sa fi colonizat şi zona noastră?

Galatia (280 î.Hr. – 64 î.Hr.)

Galatia antică a fost o regiune din Asia Mică situată pe platoul Anatoliei pe teritoriul actual al Turciei. Numele provine de la triburile celtice venite din Galia în jurul anului 300 î.Hr.

Galatia celtă

Triburile celtice din Galatia au făcut parte dintr-un val de migrație al unor triburi celtice ce au invadat Imperiul Macedon. Formarea statului celt este descrisă de Strabo. În 189 î.Hr. o expediție romană condusă de Gnaeus Manlius Vulso reușește să învingă triburile galatice, acestea intrând în zona de influență a Romei. În 64 î.Hr. organizarea statală a Galatiei este modificată, aceasta devenind un stat clientelar al Romei. În 25 î.Hr., sub domnia lui Augustus, Galatia este transformată în provincie.

Provincia Romană

Provincia Galatia cuprindea Pisidia, Licaonia, Isauria, Frigia (galatică), Galatia centrală şi Galatia de nord. În Galatia de Nord populaţia majoritara era de origine celtică, care-şi păstrase credinţa şi obiceiurile, dar împrumutase destule elemente din cultul popoarelor cu care venise în contact (exemplu: cultul zeiţei frigiene Cybela). În Galatia de Sud majoritară era populaţia grecească. Galatenii sunt creştinaţi de apostolul Pavel în timpul celei de a doua călătorii misionare. Dar, datorită marilor tulburări care apar în cadrul acestei comunităţi şi pentru a pune capăt acestora, apostolul Pavel scrie Epistola către Galateni.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Galatia

Link to comment
Share on other sites

Probabil ca in maxim 20 de ani istoria se va srie cu ajutorul biologilor. Actuala istorie se scrie pe baza izvoarelor scrise(mereu de invingatori) si pe baza izvoarelor nescrise(care sunt variabile). Daca e sa ne bazam pe "adevarurile" spuse de istorici in decursul istoriei o sa observam ca Dacii s-au tetras in sudul Dunarii, ca romanii si-au impus limba in 170 de ani si in provinciile necucerite... Dar paradoxal, in ultimul deceniu pe fondul dezvoltarii geneticii s-a constatat ca toate adevarurile istorice se rezuma la o clasa conducatoare, nicidecum la tarani. Apoi istoricii se leaga tot timpul de descoperirile din siturile arheologice, dar mestesugurile s-au raspandit odata cu dezvoltatea rutelor comerciale, practic un atelier de tesut matase sau un depozit de portelanuri chinezesti situat in Florenta anilor 1700 nu implica o cucerire a florentei de catre chinezi, ci doar importul unor tehnologii.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...
  • 3 weeks later...

Domnule Mikka

Acest "TANASIS GALATIE" de pe Tabula Peutingeriana interpretat de unii ca fiind cea mai veche atestare documentara a orasului nostru, ar trebui interpretata ca "CELTII DE PE DONET", Tanais fiind denumirea raului Donet in antichitate (Herodot).

Link to comment
Share on other sites

Domnule poemil,

Nu am sustinut ca ar fi legat strict de orasul Galati (mai exact de numele lui) ci doar faptul ca numele populatiei celtice s-a pastrat multa vreme dupa ce triburile parasisera zona.

E doar o tema de discutie.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Domnule poemil,

Nu am sustinut ca ar fi legat strict de orasul Galati (mai exact de numele lui) ci doar faptul ca numele populatiei celtice s-a pastrat multa vreme dupa ce triburile parasisera zona.

E doar o tema de discutie.

Se mai pastreaza si astazi in numeroase colturi ale Europei de la Galitia la Galicia cu trecere prin Galatia, Galati, Galata, Galita, Galeta, Galea, Galatea precum si in numeroase nume de familie europene; Gal, Gall, Galatius, Gallatius, Gala, Galea, Galia, Galiatsatsos, Galiea, Galilea, Galileus, Galenus.

Foarte posibil ca numele localitatii sa provina de la substantivul comun "galea" (coif) prin "galeati", (cei care purtau coif) cu referire directa la trupele romane stabilite in garnizoana de la Galati (Barbosi), spre ai deosebi de etnicii locali tarabostes (pileati) care purtau caciuli, sau de capilati (comati) care nu purtau nimic pe cap.

E si asta o tema de discutie.

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.