Jump to content

Biodieselul - un pariu pierdut


dcp100168

Recommended Posts

Un pariu pierdut: Producatorii de ulei au renuntat la investitii de peste 40 mil. euro in biodiesel, pentru ca afacerea nu este rentabila

* La 40 de dolari cat este pretul barilului de titei acum, afacerea cu biodiesel nu mai este rentabila.

Producatorii de ulei au renuntat la investitii de peste 40 mil. euro in fabrici de biodiesel, dupa ce in urma cu trei ani se grabeau sa anunte mai multe astfel de proiecte. Motivele opririi investitiilor in fabrici de biodiesel sunt scaderea constanta a pretului barilului de petrol si lipsa de sustinere din partea guvernului. Printre companiile care au decis sa renunte la investitiile in energie verde se numara in principal producatorii de ulei vegetal.

Producatorul constantean Argus intentiona la inceputul anului 2006 sa produca biodiesel din ulei semirafinat, urmand sa directioneze catre productia de combustibil uleiul pe care nu reusea sa il plaseze pe piata. "Era rentabil sa produci biodiesel atunci cand barilul de petrol costa 140 de dolari. La 40 de dolari nu mai este rentabil. Noi, ca producatori de ulei vegetal, eram avantajati in dezvoltarea productiei de biodiesel deoarece aveam infrastructura necesara cat si materia prima, uleiul reprezentand 80% din produsul final, biodieselul", a declarat Vasile Leu, directorul general si proprietar al Argus Constanta.

Prima fabrica procesatoare de ulei care a decis sa produca biodiesel pe piata locala a fost insa Ultex Tandarei, companie controlata de omul de afaceri Vasile Nitescu. Ultex a fost de asemenea primul producator de biodiesel din Romania cu certificat de conformitate si licenta de fabricatie eliberate de Registrul Auto Roman pentru utilizare 100%, brandul sub care compania din Tandarei a vandut biodisel catre gigantii Petrom si Rompetrol numindu-se Biodil. Cu toate ca producatorul a investit in 2006 din fonduri proprii circa 4,5 mil. euro in dezvoltarea instalatiei si tehnologiei de obtinere a biodieselului, aceeasi suma fiind alocata si in 2007 pentru dublarea capacitatilor de producere a biodieselului la 4.500 de tone lunar, fabrica de biodiesel a fost inchisa la finalul anului 2007. "Am inchis fabrica de biodiesel la sfarsitul lunii decembrie a anului 2007 deoarece nu am primit sustinere de la Guvern. Acum fabrica este in conservare", a declarat Nitescu.

In mai 2007, Prutul Galati anunta ca intentioneaza sa investeasca peste 23 mil. euro intr-o fabrica de biodiesel, o piata care nu reprezentase pana atunci o prioritate pentru compania condusa de Marian Andreev, directorul general si actionarul majoritar. In scurt timp insa, Prutul a considerat ca este mai important sa isi concentreze eforturile catre piata alimentara. "Ceea ce se considera a fi un mare pas pentru protejarea mediului, multi analisti considera ca este una din cauzele ce au dus la cresterea pretului alimentelor. Pentru noi initial a fost o idee foarte buna, apoi a urmat chiar criza uleiului din 2007 care ne-a pus mari semne de intrebare. Nu mai credem in acest proiect si am hotarat sa renuntam", a declarat Mirela Olarescu, director de marketing al producatorului de uleiuri vegetale Prutul Galati.

Singurul producator de ulei vegetal din top zece al pietei locale care detine in acest moment o fabrica de biodiesel operationala este Ulerom Vaslui, companie care face parte din grupul Racova al omului de afaceri Adrian Porumboiu. Ulerom a finalizat in august 2007 investitia de 18 mil. euro derulata in constructia fabricii de biodiesel din Vaslui cu o capacitate de productie initiala de 60.000 de tone pe an, care poate fi insa extinsa pana la 120.000 de tone pe an.

http://www.zf.ro/companii/un-pariu-pier ... -4108769//

Link to comment
Share on other sites

Investiţie nerentabilă

Andrei Lişinschi: „Am pierdut un milion de euro”

* Este vorba prima şarjă de producţie de la fabrica de biodiesel a Profiland, care a devenit nerentabilă din cauza schimbării legislaţiei * „Nu renunţ la fabrică, pentru că sunt convins că situaţia se va schimba”, spune omul de afaceri *

În decembrie anul trecut, firma Profiland Galaţi, deţinută de omul de afaceri Andrei Lişinschi, dădea în folosinţă o fabrică de biodiesel. O investiţie de cinci milioane de euro, în care se puneau speranţe mari. Din păcate, însă, ritmul ameţitor în care se schimbă legile româneşti a dat o grea lovitură acestei investiţii, devenită nerentabilă peste noapte. Dar să vedem despre ce este vorba.

Un patent românesc

Pentru început, câteva date tehnice. Fabrica de motorină ecologică a grupului Profiland este realizată după un proiect 100 la sută românesc, iar cea mai mare parte dintre echipamente provin de la producători din România. „În perioada decembrie 2005-ianuarie 2006, am achiziţionat un brevet de invenţie a tehnologiei fabricaţiei produsului biodiesel de la un grup de cercetători români. Această echipă a pus la punct o tehnologie de esterificare a acizilor graşi, a uleiurilor vegetale (N.R.: uleiuri din rapiţă, in, floarea-soarelui, porumb etc), iar în urma acestui proces tehnologic se obţine biodiesel, un produs asemănător cu motorina, respectiv cu parametrii şi caracteristicile tehnice pe care le are motorina obţinută din petrol”, ne-a declarat administratorul grupului de firme Profiland-Infor, Andrei Lişinschi. Fabrica a fost concepută să funcţioneze cu o instalaţie cu flux continuu şi are o capacitate de 200 de tone de biodiesel pe zi, ceea ce înseamnă în jur de 70.000 de tone de motorină ecologică pe an. O adevărată bijuterie tehnologică, dar care, din păcate, şi-a întrerupt producţia la scurtă vreme după ce a fost pusă în funcţiune.

„Statul a schimbat regulile în timpul jocului”

Iată cum explică Andrei Lişinschi eşecul afacerii: „Am pornit această investiţie, de cinci milioane de euro - bani care acum sunt blocaţi -, în urma promisiunilor făcute la nivel guvernamental că producţia de motorină ecologică va fi încurajată. Nu ne-am pus nicio secundă problema că nu va fi aşa, dar se vede că ne-am înşelat. Cel puţin pentru moment”. „Nu cu mult timp înainte de a începe producţia (N.R.: în vara anului 2008), statul ne-a dat lovitura de graţie, prin introducerea accizelor la producţia de biodiesel. În acest fel, producătorii români au rămas necompetitivi faţă de cei din Vest sau din America de Nord, care beneficiază de subvenţii uriaşe din partea statului”. Lişinschi mai spune că procedurile de autorizare a producţiei de biodiesel sunt un calvar în România: „Este nevoie de zeci de drumuri, de zeci de zile pierdute, de sute de hârtii, de sute de avize. Vă recomand să încercaţi să treceţi prin această procedură şi veţi constata că atâta birocraţie nu aţi văzut vreodată. Parcă trebuie să obţii autorizaţie pentru a fabrica bombe, nu un banal combustibil ecologic”.

Scoţi un leu şi cheltuieşti doi

Materia primă necesară fabricii de motorină ecologică a fost cumpărată în august 2008, când preţul rapiţei era la cote ameţitoare, pentru că industria biodieselului era în plină expansiune. Asta a făcut ca preţul de cost al produsului final să fie undeva în jurul 1.500 de euro pe tonă (incluzând aici şi acciza). Partea proastă este că pe piaţă lucrurile s-au schimbat dramatic în ultimele luni. Dacă statul român a găsit de cuviinţă să accizeze şi să complice toate procedurile, în Europa de Vest şi în Statele Unite treburile merg şnur: fermierii primesc subvenţii masive pentru culturile energetice (în special rapiţa), iar producătorii de biodiesel sunt sprijiniţi cu credite subvenţionate, facilităţi fiscale (inclusiv scutiri de impozite) şi alte astfel de măsuri. Consecinţa este că preţul motorinei ecologice a ajuns, pe piaţa mondială, în jurul a 700 de euro pe tonă, ceea ce aruncă producătorii români în afara pieţei. Din păcate...

Managerul firmei Profiland este însă optimist cu privire la viitorul afacerii. „Nu cred că lucrurile vor rămâne aşa pentru mult timp. Cred că preţul biodieselului va creşte în perioada următoare, deoarece statele la care făceam referire vor reduce subvenţiile”. „Dacă şi guvernanţii români vor decide să ne dea o mână de ajutor în acest domeniu, atunci pe piaţă va exista egalitate de şanse, iar noi vom putea reîncepe producţia. Până atunci, nu putem spune decât că avem cinci milioane de euro «la borcan» şi că un milion de euro s-a dus pe apa Sâmbetei. La atât estimăm pierderile noastre de pe urma producţiei realizate”, a declarat Lişinschi.

http://www.viata-libera.ro/articol-Andr ... %9D_2.html

Link to comment
Share on other sites

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.