Fonduri europene atrase de Galaţi

[dcp100168]

În Regiunea Sud‑Est,

Bătălia de 100 milioane euro

* Prin Regio, apel de proiecte pe încă trei domenii de intervenţie * Vizate sunt infrastructura de afaceri şi serviciile din turism * Galaţiul ar putea intra în cursă cu proiectele vizând Parcul Industrial, Portul de ambarcaţiuni şi Centrul de vizitatori la Dunăre * În Regiunea Sud‑Est, concurenţă între şase judeţe

Aproape 100 de milioane de euro vor fi puse la bătaie în Regiunea de Dezvoltare Sud‑Est, din care face parte şi Galaţiul, pentru finanţarea de proiecte ce vizează dezvoltarea mediului de afaceri şi a serviciilor turistice. Mai exact, este vorba despre încă două cereri deschise de proiecte, pe trei domenii de intervenţie, lansate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor în cadrul Regio - Programul Operaţional Regional.

Bani şi afaceri

Prima cerere de proiecte este pe Axa 4 - "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local", pe domeniile de intervenţie 4.1 - "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" şi, respectiv, domeniul de intervenţie 4.2 - "Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea de noi activităţi". Alocarea financiară pentru cele două domenii în Regiunea de Dezvoltare Sud‑Est totalizează, pentru perioada 2007 - 2013, peste 64,34 milioane euro (34,63 milioane euro pe 4.1 şi 29,71 milioane euro pe 4.2 - n.r.) Consiliul Local Galaţi are deja în portofoliu un proiect care ar putea fi eligibil pe această axă. Este vorba de înfiinţarea Parcului Industrial Galaţi, a doua etapă de dezvoltare, proiect pentru care, conform unui studiu de fezabilitate realizat în 2007 ar fi nevoie de 5,5 milioane euro. Desigur, în cazul în care se va încerca obţinerea de finanţare prin Regio, în balanţă vor cântări şi proiectele depuse şi de celelalte judeţe din cadrul Regiunii de Dezvoltare. Alături de Galaţi, în cursa pentru banii europeni mai sunt Brăila, Buzău, Constanţa, Tulcea şi Vrancea.

Turism în forţă

A doua cerere de proiecte pe Regio se încadrează în Axa 5 - "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului", domeniul de intervenţie 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice". Pe acest domeniu pot depune proiecte autorităţile publice locale, fie singure, fie în parteneriat cu alte autorităţi locale, ONG‑uri, asociaţii sau IMM‑uri. La nivelul Regiunii Sud‑Est, în joc pe domeniul de intervenţie amintit sunt fonduri de 33,78 milioane euro. Galaţiul ar avea, de exemplu, două proiecte care ar putea intra la această categorie. Cel mai costisitor ar fi proiectul realizat de Consiliul Local în colaborare cu APDM, care are ca obiectiv deschiderea Centrului de primire a vizitatorilor pe Dunăre - Cheiul Istoric, pentru care fi necesare nu mai puţin de 11 milioane euro. Al doilea proiect, realizat tot de Consiliul Local, se referă la mult doritul Port de ambarcaţiuni, ce ar necesita, potrivit studiului de fezabilitate întocmit încă din 2004, un buget de 2,6 milioane de euro. Concurenţa se anunţă însă destul de mare. E suficient să amintim aici că Brăila are proiecte pentru dezvoltarea turismului la Lacul Sărat, Lacul Blasova şi în Parcul Natural Insula Mică a Brăilei. Constanţa şi‑ar dori, printre altele, modernizarea pasarelei pietonale şi a portului de agrement din Mamaia, în timp ce Tulcea doreşte realizarea în Deltă a unor miniporturi şi a unor foişoare de observaţie în scopuri turistice. La o primă evaluare, numai din Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa, proiectele care ar putea fi eligibile au o valoare de aproape trei ori mai mare decât fondurile disponibile! Cursa se anunţă, aşadar, foarte strânsă, pe măsura mizei puse în joc.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23866

[dcp100168]

Fonduri nerambursabile

Bani europeni la Galaţi

Galaţiul nu se poate plânge că îi lipsesc banii europeni pentru investiţii. Potrivit informaţiilor furnizate de către directorul Direcţiei Programe Europene, ing. Costel Hanţă, în acest moment, Primăria are patru proiecte în derulare, alte nouă proiecte sunt depuse pentru finanţare, iar încă patru proiecte se află în pregătire. Pentru că informaţiile pe care le-am obţinut de la Costel Hanţă sunt foarte bogate şi detaliate, ne vom referi, pentru început doar la stadiul proiectelor în derulare.

Piaţa de gros

„Piaţa de gros Calea Basarabiei - zona Galaţi - Cahul” - PHARE CBC RO, proiect cu o durată de 20 luni, urmăreşte promovarea unor mecanisme de piaţă care să faciliteze comercializarea produselor agroalimentare din cadrul Euroregiunii «Dunărea de Jos», zona Galaţi - Cahul, prin circuitul comercial românesc, al Republicii Moldova şi internaţional, precum şi crearea condiţiilor de dezvoltare la nivel local a industriei de prelucrare a acestor produse. Grantul acordat este în valoare de 432.871,12 euro, cofinanţarea Consiliului Local fiind de 59.027,88 euro. Deocamdată s-a încheiat contractul pentru lucrări şi echipamente şi s-a desfăşurat procedura de achiziţie a echipamentelor.

Parcul din Micro 13

Valoarea proiectului “Amenajare Parc Micro 13, aferent blocuri ANL - str. N.Mantu” este de 1.598.664,68 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 1.598.664,68 lei, din Fondul pentru Mediu. Potrivit lui Costel Hanţă, implementarea a început pe 2 septembrie 2008 şi deja s-a încheiat prima etapă: împrejmuirea, reţeaua de apă rece, o parte din instalaţia electrică, s-a cumpărat materialul dendrologic, din care a fost plantat gardul viu (ulm) şi bradul de şase metri înălţime. Următoarele lucrări şi plantări vor fi executate în etapa a doua, care se va încheia la 15 aprilie 2009.

URBACT II

710.000 euro este valoarea proiectului „FIN - URB - ACT - Crearea structurilor eficiente pentru accesarea fondurilor europene” - URBACT II. Proiectul va dura 36 de luni. „Oraşul Aachen (Germania) în colaborare cu „Asociaţia Germană pentru Locuinţe şi Dezvoltare Urbană şi Spaţială (DV)” şi European Savings Banks Group”, este lider al proiectului, ceilalţi parteneri fiind oraşele Gijon (Spania), Maribor (Slovenia), Miasto Gliwice (Polonia), Edinburgh (Marea Britanie), Leipzig (Germania), Linz (Austria), Reims (Franta), Roma (Italia), Aveiro (Portugalia) şi Galaţi (România). Fiind un proiect orientat pe crearea de reţele de informaţii pe plan local, regional şi internaţional, se va concretiza în formarea unui Grup Local de Suport în fiecare oraş participant, care să dezvolte acţiuni şi să creeze programe şi aplicaţii specifice realităţilor şi nevoilor locale ale IMM-urilor. Proiectul se află în etapa a II-a de implementare”, ne informează dl Hanţă.

Strada Basarabiei

Nu mai puţin de 24 de luni va dura „Modernizarea Străzii Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc” - proiect câştigat pe fonduri POR, Axa prioritară 2. Valoarea totală a proiectului este de 13.269.690 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 10.911.233 de lei. Proiectul se află în etapa de încheiere a contractului de finanţare.

Vom reveni cu amănunte despre proiectele pe care municipalitatea luptă să le câştige.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Patru proiecte în etapa de implementare

Potrivit directorului Direcţiei de Programe Europene a Primăriei Galaţi, ing. Costel Hanţă, municipalitatea are patru proiecte în etapa de implementare, alte nouă proiecte sunt în diverse faze de evaluare, iar unele sunt în faza de precontractare. Valoarea totală a proiectelor finanţate din bani europeni este de 56 milioane lei, transmite corespondentul Informaţia. ro (AMOS News).

Printre proiectele finanţate de UE se numără şi „Piaţa de gros Calea Basarabiei - zona Galaţi - Cahul” - PHARE CBC RO, proiect ce urmăreşte promovarea unor mecanisme de piaţă care să faciliteze comercializarea produselor agroalimentare din cadrul Euroregiunii «Dunărea de Jos». Grantul acordat este în valoare de 432.871,12 euro, cofinanţarea Consiliului Local fiind de 59.027,88 euro.

Al doilea proiect finanţat din bani europeni este Parcul situat în Micro 13, în valoare de 1.598.664,68 lei.

Cel de-al treilea proiect în derulare urmăreşte „Crearea structurilor eficiente pentru accesarea fondurilor europene –Urbact II”, în valoare de 710.000 euro, cu o durată de 36 luni.

Ultimul proiect care a primit acceptul UE este „Modernizarea Străzii Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc” - proiect câştigat pe fonduri POR, în valoare de 13.269.690 de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 10.911.233 de lei.

În curând urmează să fie semnat şi proiectul pentru ambulatoriul Spitalului de Pediatrie, în valoare de 3,5 milioane de euro.

În cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană, în valoare totală de 18, 6 milioane de euro, judeţul Galaţi a aplicat o serie de proiecte ce vizează un drum de accses la Parcul Industrial, reabilitarea Parcului Rizer (alei cu plantări de arbori, băncuţe, fântâni arteziene, loc de joacă copii), modernizare Grădina Publică, precum şi proiecte pentru modernizarea unor străzi: Oţelarilor, Stadionului, Asachi, Frunzei, care vor fi făcute similar cu strada Basarabiei. De asemenea, municipalitatea a mai aplicat două proiecte pe axa care priveşte întărirea educaţiei preuniversitare ( Şcoala nr.38, Grupul Şcolar Elena Doamna), ambele proiecte sunt în faza de contractare şi au o valoare de 12 milioane de lei.

[dcp100168]

De la UE, pentru Galaţi

Punguţa cu 140 de milioane de euro

* Municipiul Galaţi şi-a tras partea leului din fondurile europene: peste 100 de milioane de euro * Tecuciul: doar 2,5 milioane de euro, adică la nivelul unei comune! * S-au făcut (şi încă se mai fac) de toate cu aceşti bani: de la modernizări de străzi la cursuri de perfecţionare *

O statistică a banilor europeni intraţi în judeţul Galaţi în ultimii ani ne arată că, exceptând SAPARD-ul pentru agricultură (pe care l-am tratat separat într-un articol publicat în februarie), avem de-a face cu o sumă impresionată: peste 140 de milioane de euro! Bani frumoşi, din care s-au făcut tot felul de minunăţii. Unele aplaudate, altele controversate. Dar să vedem cu ce avem de-a face.

E bine să fii capitală de judeţ!

O evaluare teritorială a beneficiarilor de proiecte cu finanţare europeană, arată că municipiul Galaţi conduce detaşat. Aici au ajuns finanţări europene în cuantum total de peste 100 de milioane de euro (mai precis, 93.325.000 euro şi circa 32 de milioane de lei noi). Evident, „capitala de judeţ” este un loc aparte pentru noi toţi. Însă nu putem să nu remarcăm că Tecuciul, care are o cam o cincime din populaţia Galaţiului, a primit doar 2,5 milioane de euro, adică de 40 de ori mai puţin decât oraşul de la Dunăre. Ni se pare o diferenţă foarte mare, greu de explicat prin argumente de ordin logic.

Paradoxal, deasupra Tecuciului, la capitolul bani europeni, se află Târgu Bujor (2,6 milioane euro), deşi această localitate are o populaţie de 12 ori mai mică!

Bani frumoşi au mai primit: Barcea (2,88 milioane de lei noi), Cerţeşti (2,55 milioane lei şi 172.000 euro), Corod (2,56 milioane lei şi 214.000 euro), Piscu (3,22 milioane lei), Umbrăreşti (2,88 milioane lei şi 180.000 euro) şi Vânători (2,93 milioane lei).

De cealaltă parte, avem 18 comune care n-au simţit încă gustul dulce al finaţărilor europene pe SAPARD, ISPA sau PHARE: Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Costache Negri, Cuca, Cudalbi, Cuza Vodă, Independenţa, Jorăşti, Lieşti, Măstăcani, Movileni, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Smârdan, Smulţi şi Suhurlui.

Este adevărat, unele au proiecte în lucru (în sensul că întocmesc documentaţia), iar altele au luat bani prin programe finanţate de autorităţile române. Însă avem convingerea că primarii (sau foştii primari, după caz) se puteau mişca mai bine în aceste comune care, la un loc, au peste 50.000 de locuitori.

ISPA - cea mai tare

Dacă este să analizăm lucrurile prin prisma tipului de program de finanţare, descoperim că marea majoritate a fondurilor au venit prin ISPA (mai pe româneşte „Instrumente Structurale de Pre-Aderare”): 83,8 milioane de euro. Suma a fost alocată în totalitate oraşului Galaţi (pentru gunoi, apă şi canalizare) şi presupune trei mari categorii de cheltuieli. Asistenţa tehnică a proiectului a costat 800.000 de euro, reabilitarea reţelei de apă şi canalizare costă 60 de milioane de euro, iar noua groapă de gunoi va înghiţi 23 de milioane de euro.

Pe locul 2 se află finanţările PHARE, care se ridică la 12,35 milioane de euro, urmate de POR (Programul Operaţional Regional) - 107,16 milioane de lei noi, SAPARD - 59,65 milioane de lei, POS DRU (Programul Operaţional Sectorial - Dezvoltare Resurse Umane) - 20,77 milioane de lei. Sunt în curs de implementare alte două tipuri de proiecte (POS CCE şi POS DCA), însă încă nu se ştie pe ce sume.

În subsolul Galaţiului - 60 de milioane de euro

Cele mai mari proiecte cu finanţare europeană derulate la Galaţi sunt cele amintite deja: reabilitarea reţelei de apă şi de canalizare din Galaţi (60 de milioane de euro) şi groapa ecologică (23 de milioane euro).

Următoarele trei proiecte (ca valoare a finanţării europene) sunt ale Consiliului Judeţului. E vorba despre reabilitarea DJ 251 Galaţi-Tecuci (13,7 milioane de euro), construirea Centrului de Afaceri din Galaţi (6,29 milioane de euro) şi reabilitarea DJ 235 Băleni-Cudalbi (3,05 milioane de euro). Drumurile sunt prin POR, iar centrul de afaceri prin Phare.

Alte proiecte cu o finanţare de peste un milion de euro fiecare: Modernizarea străzii Basarabiei (beneficiar: Consiliul Local Galaţi - 2,6 milioane euro), Modernizarea Spitalului de Copii (beneficiar CL Galaţi - 2,58 milioane euro), Conectic - Ocuparea profesională a nevăzătorilor (beneficiar: AJOFM - 1,75 milioane euro), Extindere Colegiu „Elena Doamna” (beneficiar: CL Galaţi - 1,35 milioane euro), SIMBAD - Managementul burselor acordate doctoranzilor (beneficiar: Universitatea Dunărea de Jos - 1,3 milioane euro) şi Modernizare infrastructură apă-canal (beneficiar: CL Târgu Bujor - 1,05 milioane euro).

Infrastructura ia 95 la sută din bani

În final, trebuie să spunem că aproximativ 95 la sută din banii care au intrat în judeţul Galaţi prin programele de finanţare europeană sunt destinaţi lucrărilor de infrastructură. Este vorba despre apă, canalizare, gunoi, drumuri, dar şi de facilităţi cu impact social sau economic.

http://www.viata-libera.ro/articol-Pung ... uro_2.html

[dcp100168]

Zero fonduri europene în 19 comune din judeţ

Conform unui raport întocmit de către Instituţia Prefectului Judeţului Galaţi şi prezentat ieri în cadrul Comisiei de dialog social, mai multe comune gălăţene figurează la capitolul "exemple negative", în ceea ce priveşte atragerea de fonduri europene pentru anul 2008. 19 localităţi rurale din judeţ nu au reuşit să atragă nici măcar un leu de la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, alte localităţi şi instituţii sunt date drept exemplu de bună practică în acest domeniu. Comunele Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Costache Negri, Cuca, Cudalbi, Cuza Vodă, Drăguşeni, Gohor, Independenţa, Jorăşti, Lieşti, Măstăcani, Movileni, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Smulţi şi Suhurlui nu au reuşit anul trecut să îşi înmulţească bugetele cu bani de la Uniunea Europeană, deşi ar fi avut mare nevoie de bani în plus pentru modernizarea infrastructurii. Delăsarea conducătorilor acestor localităţi a făcut ca judeţul Galaţi să se claseze pe locul 13 pe ţară, ca număr de proiecte declarate câştigătoare şi doar pe locul 33 ca sume atrase din această sursă, conform raportului prezentat ieri în cadrul Comisiei de Dialog Social, care a avut loc la Prefectura Galaţi. De asemenea, în anul 2008, pe măsura 3.2.2 (cea mai importantă sursă de finanţare aferentă PNDR), în judeţul Galaţi s-a câştigat un singur proiect, de către Consiliul Local al comunei Smârdan (9.234.725 RON). Cu toate acestea, au fost şi localităţi sau instituţii care au profitat din plin de ajutorul UE. Astfel, Târgu Bujor a avut 7 proiecte câştigătoare, Slobozia Conachi, 3 proiecte, iar Folteşti, Fundeni, Iveşti, Nicoreşti, Oancea, Schela, Scânteieşti, Şendreni, Ţepu şi Valea Mărului au avut câte 2 proiecte câştigătoare, din care au obţinut sume importante de bani. De asemenea, la capitolul "exemple de bună practică se află şi Universitatea "Dunărea de Jos" cu 40 de proiecte câştigătoare, Universitatea "Danubius", cu 14 proiecte şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Galaţi, cu 6 proiecte câştigătoare.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=4

[dcp100168]

Primii de la coadă la atragerea de fonduri europene

Primarii din judeţul Galaţi au fost preocupaţi în perioada de preaderare de cu totul alte lucruri decât accesarea de fonduri europene şi s-au lăsat pe mâna specialiştilor din cadrul Consiliului Judeţului Galaţi pentru realizarea proiectelor finanţate prin programele PHARE şi SAPARD, care au redactat cererile de finanţare, au asigurat cofinanţarea necesară şi s-au ocupat de toate etapele aferente implementării. La indiferenţa autorităţilor locale s-a adăugat şi lipsa personalului calificat în redactarea şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Ca urmare a dezinteresului primarilor din judeţ, Galaţiul a reuşit să se plaseze în 2008 pe locul 13 la nivel naţional ca număr de proiecte câştigătoare şi abia pe locul 33 ca sume atrase, pentru ca acum să ajungă pe locul 35. Dacă s-ar face un clasament, primăriile din judeţul Galaţi ar ieşi cu siguranţă pe primele locuri la nivel naţional la capitolul proiecte cu finanţare redusă. Cu alte cuvinte, au sărit exact peste finanţările care contează pentru dezvoltarea satelor şi îmbunătăţirea serviciilor de bază în zona rurală. Vorbim de realizarea de drumuri, apă-canalizare, alimentare cu gaze, obiective din patrimoniul cultural şi servicii sociale.

19 comune pe lista neagră

Primarii din oraşe au reuşit să atragă mult mai mulţi bani europeni decât cei din localităţile rurale atât în ceea ce priveşte perioada de preaderare, cât şi cea postaderare. Autorităţile din Târgu Bujor ocupă primul loc, cu 2.624.764 de euro, iar la comune localitatea Schela se detaşează cu investiţii de 670.250 de euro, urmată de Corod (213.886 de euro), Cerţeşti (172.591de euro) şi Bălăşeşti (194.131 de euro).

La cealaltă extremă, pe lista neagră cu primăriile din judeţ ce nu au reuşit să atragă anul trecut nici măcar un euro, apar 19 comune: Brăhăşeşti, Buciumeni, Corni, Costache Negri, Cuca, Cudalbi, Cuza Vodă, Drăguşeni, Gohor, Independenţa, Jorăşti, Lieşti, Măstăcani, Movileni, Poiana, Priponeşti, Rădeşti, Smulţi şi Suhurlui.

Prefectura şi Consiliul Judeţului Galaţi au venit cu ideea ca autorităţile din comunele şi oraşele care au reuşit să acceseze fonduri europene să colaboreze cu cele care nu au contat la acest capitol. Ideea nu este rea, dar de la un punct iniţiativa trebuie să o preia primăriile din aceste comune, lucru care s-a întâmplat prea puţin sau deloc până acum.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=12

[dcp100168]

Şapte proiecte POR în derulare

Miercuri, 28 iulie, a fost încheiat primul din cele 8 proiecte de modernizare a obiectivelor sociale din municipiul Galaţi, derulate prin Programul Operaţional Regional (POR) 2007-2013.

În afară de acest proiect (modernizarea Şcolii 38) mai există alte 7, în diferite grade de implementare, am aflat de la Costel Hanţă, directorul Direcţiei de Programe şi Proiecte Europene:

- modernizarea străzii Basarabiei (între Coşbuc şi Piaţa Energiei),

- modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice „Sf. Spiridon”,

- modernizarea şi echiparea ambulatoriului Spitalului de Copii „Sf. Ioan”,

- extinderea Colegiului de Industrie Alimentară „Elena Doamna”,

- modernizarea şi reabilitarea Grupului Şcolar „Gh. Asachi”,

- modernizarea centrelor medico-sociale din Galaţi (str. Domnească) şi Pechea.

În total, cele 8 proiecte POR au o valoarea de 55 milioane lei.

Cinci proiecte în curs de evaluare

Costel Hanţă a mai afirmat că există încă 5 proiecte europene în curs de evaluare, cu o valoare totală de 80 de milioane de lei. Acestea, care au fost stabilite în cadrul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană şi ar putea primi finanţare prin programul POR – Programul Operaţional Regional, sunt următoarele:

• modernizarea străzilor Oţelarilor, Stadionului, Gh. Asachi şi Frunzei,

• modernizarea străzii Unirii,

• modernizarea Parcului Rizer,

• modernizarea Grădinii Publice,

• sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creşterii fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi prevenirii criminalităţii

http://www.viata-libera.ro/articol-Sapte_proiecte_POR_in_derulare_2.html

[dcp100168]

Proiecte europene de 42 milioane de euro atrase la Galaţi

La nivelul municipiului Galaţi, de la finele lui 2008, s-au finalizat opt proiecte cu fonduri europene în valoare totală de peste 8 milioane de euro, alte două în valoare de 5 milioane de euro sunt aproape de a fi încheiate, iar 20 în valoare totală de 31 de milioane de euro sunt în diverse stadii de implementare. Potrivit datelor prezentate de viceprimarul Nicuşor Ciumacenco, cele 8 proiecte finalizate sunt: "Monitorizarea integrată a factorilor de mediu (aer, apă, sol) în Euroregiunea Dunărea de Jos - zona Galaţi-Cahul" de 298.000 euro, cofinanţarea în valoare de 35.760,00 euro fiind asigurată de Consiliul Local Galaţi; "Amenajare Parc Micro 13, aferent blocuri ANL - str. N. Mantu" - Fondul pentru Mediu, de 1.085.316,43 lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă este de 907.045,48 lei; "Piaţa de gros Calea Basarabiei - zona Galaţi-Cahul" de 432.871,12 euro, cofinanţarea în valoare de 59.027,88 euro fiind asigurată de Consiliul Local Galaţi; "Dezvoltarea şi Extinderea Laboratorului de Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu (aer, apă, sol) în Euroregiunea Dunărea de Jos - zona Galaţi-Cahul" de 560.869,00 euro, cofinanţarea în valoare de 67.304,00 euro fiind asigurată de Consiliul Local Galaţi; "Modernizarea şi reabilitarea Şcolii nr. 38 din municipiul Galaţi" de 2.291.179,63 lei, asistenţa financiară nerambursabilă fiind de 1.888.316,20 lei; "Modernizarea clădirilor Căminului pentru Persoane Vârstnice Galaţi" de 3.499.444,90 lei din care, asistenţa financiară nerambursabilă este de 2.880.151,00 lei; "Modernizare Strada Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc" de 13.546.065,41 lei; "Extindere Colegiu de Industrie Alimentară şi modernizarea utilităţilor existente" de 6.346.541,57 lei.

Cele două proiecte în curs de finalizare sunt "Modernizarea şi Echiparea Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sf. Ioan" Galaţi", în valoare totală de 14.050.979,74 lei, şi "Modernizarea şi reabilitarea Grupului Şcolar Gh. Asachi din municipiul Galaţi", în valoare totală de 8.571.722,32 lei.

Potrivit lui Ciumacenco, Primăria are în vedere pentru anul acesta pe lângă refacerea mai multor străzi, şi modernizarea Grădinii Publice şi a Parcului Rizer.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Administratie&articol=9

[dcp100168]

Parcul Rizer şi Grădina Publică vor fi modernizate

Primarul Dumitru Nicolae a anunţat că pe data de 10 mai vor fi semnate cele 3 contracte de finanţare aferente proiectelor incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană a Galaţiului, aprobate în cadrul programului POR 2007- 2013 axa prioritară 1. Primarul Nicolae a mai declarat că contractele vor fi semnate de Răzvan Murgeanu, gălăţeanul care ocupă funcţia de secretar de stat în Ministerul Dezvoltării şi Turismului, edilul şef afirmând că Primăria nu contribuie cu niciun leu la derularea celor trei proiecte, care sunt finanţate cu bani de la ministerul condus de Elena Udrea.

Unul dintre proiecte este cel legat de modernizarea parcului Rizer, valoarea totală a proiectului fiind de 10.441.084,04 lei, iar durata lucrărilor este de 24 de luni. Obiectivul proiectului ar urma să-l reprezinte crearea unui mediu atractiv de recreere pentru cetăţenii municipiului Galaţi - cel puţin aşa scrie în documentul informativ primit de mass-media.

Al doilea proiect vizează modernizarea Grădinii Publice, valoarea totală a lucrărilor care se vor derula tot timp de 24 de luni fiind de 10.550.723,70 de lei, iar obiectivul este creşterea calităţii mediului de recreere din Grădina Publică prin realizarea unor lucrări de modernizare a parcului. După ce a spus că lucrările la Grădina Publică vor începe după terminarea toamnei, primarul Nicolae a ţinut să remarce faptul că ţinând cont de faptul că lucrările vor dura 24 de luni iar mandatul său expiră anul viitor în iunie, va lăsa altora plăcerea de a tăia panglicile la finalizarea lucrărilor.

Al treilea proiect care va fi realizat cu ajutorul fondurilor alocate de Ministerul Mediului este cel privitor la modernizarea centrului multifuncţional de servicii socio-medicale pentru persoane vârstnice. Valoarea totală a proiectului este de 4.107.513,63 de lei, iar perioada de derulare este 24 de luni. Obiectivele proiectului sunt reabilitarea şi dotarea imobilului pentru asigurarea de servicii sociale specifice centrului de zi pentru persoane vârstnice, respectiv consiliere socială, juridică, terapie ocupaţională, socializare şi recreere, dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării vârstnicilor prin modernizarea serviciilor de asistenţă şi îngrijire la domiciliu pentru 50 de vârstnici, dintre care 40 vor beneficia de asistentul virtual la domiciliu care va avea rolul de a socializa cu persoanele vârstnice.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Trei proiecte, în valoare de şase milioane de euro

În prezenţa premierului Emil Boc – aşteptat câteva minute, timp în care a vorbit cu pensionarii - primarul Dumitru Nicolae a semnat, alături de ministrul Elena Udrea, contractele de finanţare a trei dintre cele şapte proiecte ce se vor desfăşura la Galaţi, după ce au fost incluse în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU).

Cele trei proiecte se referă la modernizarea Grădinii Publice, a Parcului Rizer şi a Centrului Multifuncţional de Servicii Socio-Medicale pentru Persoane Vârstnice şi au o valoare aproximativă de şase milioane de euro – din totalul de 18,06 milioane de euro alocaţi Galaţiului prin PIDU.

Elena Udrea a adăugat că pentru accesarea de fonduri europene „Galaţiul a depus 172 de proiecte pe toate cele cinci axe prioritare din POR, din care s-au contractat 26 de proiecte, în valoare de 193 milioane de lei”.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Un sac de euro mai mult teoretic

Europarlamentara PSD Adriana Ţicău şi deputatul PDL şi lider al grupului democrat-liberal din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, au păreri diferite privind absorbţia fondurilor europene.

Prezentă la lansarea a două proiecte ce urmează să se realizeze cu bani europeni – modernizarea parcului CFR şi a Grădinii Publice – europarlamentara Adriana Ţicău a vorbit şi despre cum folosim banii pe care Uniunea Europeană ni-i pune la dispoziţie. Gălăţeanca a invocat o analiză a Comisiei Europene, dată publicităţii la sfârşitul lunii martie: „În acest raport, făcut la jumătatea exerciţiului financiar pentru perioada 2007-2013, România nu este un exemplu pozitiv. Unul din motivele pentru care rata de absorbţie a României este undeva în jur de 14 la sută este acela că s-a pierdut timp important, în perioada 2005-2006 când, în perspectiva integrării în UE, am fi putut pregăti multe proiecte şi am fi putut să asigurăm şi cofinanţarea necesară”, a atenţionat europarlamentara Adriana Ţicău.

Analiza CE arată că România ocupă penultimul loc în topul statelor europene în privinţa volumului financiar al proiectelor europene selectate, cu o rată de doar 14,1 la sută, singura ţară cu un rezultat mai slab fiind Grecia, cu 12 la sută. Bulgaria, la care ne place să ne raportăm când eurobarometrul este negativ, are o rată de 20 la sută, sub acest prag mai aflându-se Polonia şi Slovacia (dar peste procentul românesc). La nivelul întregii Uniuni, până la finele lui martie, volumul financiar raportat al proiectelor selectate reprezintă peste 27 la sută din resursele disponibile.

Dacă nu ne mişcăm, pierdem banii!

„Raportul făcut la mijlocul exerciţiului financiar 2007-2013 este important, căci acum se pot reorienta fondurile slab accesate, de la un Program Operaţional Regional la altul. State europene precum Franţa şi Germania, care cotizează serios la bugetul UE, şi-ar dori ca politica de finanţare a Uniunii să fie îndreptată către alte domenii, precum schimbările climatice sau eficienţa energetică – domenii în care şi alte state mai dezvoltate ar putea accesa proiecte”, a atenţionat Ţicău.

Acesta a promis că „în contextul stabilirii alocării de fonduri în perioada următoare voi susţine respectarea principiului de coeziune, adică statele UE mai sărace să poată dispune de mai multe fonduri europene”.

Galaţiul stă destul de bine

„Nu zic că nu suntem sub medie, dar se vede că am făcut şi noi ceva...”, spune deputatul PDL Mircea Toader, care a dat exemple despre modul de absorbţie a fondurilor europene – este drept, nu „per total”, ci pe Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013. „În plan naţional, până acum au fost depuse 60.870 de proiecte cu o valoare de 13,5 miliarde euro, iar din ele au fost selectate 31.414 proiecte pentru o valoare de 4,2 miliarde de euro. Proiecte finanţate şi contractate sunt 29.312, cu o valoare de 3,8 miliarde de euro, iar 1.562 de proiecte sunt finalizate”, a exemplificat Toader. „La nivelul judeţului Galaţi, gradul de absorbţie stă destul de bine. Pentru Galaţi, pe toate măsurile PNDR sunt 560 de beneficiari, suma totală a proiectelor fiind de 61,8 milioane de euro din care 23 de milioane de euro sunt achitaţi până acum, adică 38 la sută din suma alocată”, a adăugat Toader, vorbind chiar despre „cea mai importantă măsură, 322 pe drumuri-alimentare cu apă, unde avem finanţare de 24 de milioane de euro”.

„Sincer, aşteptam să fie mai rău”...

Un adevăr, însă spus doar pe jumătate. Din datele puse la dispoziţie de deputatul PDL reiese că pe cea mai importantă măsură, 322, există doar zece beneficiari (comune), Smârdan, Cerţeşti, Fârţăneşti, Corni, Băleni, Umbrăreşti, Măstăcani, Vlădeşti, Ţepu şi Oancea, cu menţiunea că ultimelor şase nu li s-a alocat, practic, niciun euro. De fapt, din totalul de 24 de milioane de euro câştigaţi s-au efectuat plăţi de doar patru milioane euro. Din aceleaşi date reiese că şi la nivel naţional gradul de absorbţie pe PNDR este de 26 la sută, iar la nivelul Galaţiului, de 38 la sută. Asta, ca să nu intrăm în „detalii” de genul unui calcul matematic al fondurilor alocate la nivel naţional raportate la cele accesate de Galaţi (unde rezultă un procent de aproape 1,5 la sută!). „Nu vreau să fac un calcul matematic, este util şi aşa ceva, dar datele trebuie privite global. Sigur, la Galaţi, pe măsura 322 avem nouă proiecte, iar alţii au 30. Nu înseamnă că e foarte bine, dar ca să fiu sincer, mă aşteptam să fie mai rău”, comentează Toader. Totuşi, a precizat acesta, „grosul” banilor de abia de acum încolo va veni în România – pentru agricultură, infrastructură etc. „Categoric vom îmbunătăţi rata de absorbţie”, spune Toader, menţionând şi câteva din cauzele care au condus la un procent atât de redus de absorbţie: prea puţini specialişti, prea prost plătiţi, o legislaţie neclară (în domeniul exproprierilor, de pildă), sau lipsa de încredere a europenilor după anumite cazuri în care proiectele nu au fost realizate la standardele impuse.

„De pildă, am avut verificarea proiectelor Sapard, a modului cum au fost implementate şi am găsit un dezastru. Se pare că vom avea repercusiuni financiare”, a completat Toader, făcând trimitere la posibilitatea ca beneficiarul să restituie UE fondurile alocate în cazul în care lucrarea nu a fost făcută cu respectarea tuturor condiţiilor impuse.

Unirea cu Brăila, şanse mai mari la bani

O mai mare şansă pentru accesare de fonduri structurale ar fi ca Galaţiul să se unească cu Brăila, într-o conurbaţie de peste 500.000 de locuitori – ceea ce ar reprezenta viitoare „noduri în infrastructură rutieră, aeriană, feroviară şi pe apă, inclusiv în privinţa construcţiei de piste pentru biciclete”, extrem de importante în stabilirea bugetului pe proiectul TEN–T, susţine eurodeputata gălăţeană Adriana Ţicău. Este adevărat, printre nevoile infrastructurii româneşti pare ilară construcţia unei piste doar pentru biciclete, între Galaţi şi Brăila, paralelă cu digul – însă ce frumos ar fi!

viata-libera.ro

[Mikka]

modernizarea parcului CFR

Poate Rizer.

[dcp100168]

Valoarea proiectelor POR in regiunea Sud-Est este de peste 530 milioane euro

Din analiza implementării tuturor axelor prioritare a POR la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est a rezultat un grad de contractare a proiectelor de peste 60%, se arată într-un comunicat de presă transmis de Consiliul Judeţului Galaţi, în urma şedinţei de joi de la Focşani a Consiliului de Dezvoltare Regională a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est.

Astfel, valoarea proiectelor aflate în diferite stadii, la nivelul regiunii, o depăşeşte pe cea alocată pentru perioada de programare 2007 - 2013, respectiv de peste 530 de milioane de euro. Implementarea proiectelor pe fiecare axă specifică diferă, în funcţie de problematica abordată şi complexitate.

O valoare foarte mare a fost înregistrată la nivelul Axei 2 care finanţează proiectele de infrastructură rutieră, necesarul de fonduri fiind de cel puţin 70 milioane euro, până la data suspendării depunerii cererilor de finanţare.

De asemenea, există şi întârzieri în contractarea şi cheltuirea fondurilor alocate, în cadrul Axei 1 - Dezvoltare Urbană şi în cadrul Axei 4 - Dezvoltarea structurilor de afaceri şi a micro-întreprinderilor, se mai spune în comunicat.

Având în vedere valoarea semnificativă a proiectelor aflate în listele de rezervă ale Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, în cadrul POR, proiecte care ar putea fi contractate şi implementate în perioada imediat următoare, membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est au stabilit iniţierea unui demers faţă de Guvernul României şi Comisia Europeană în vederea analizării posibilităţii de alocare de resurse suplimentare POR, prin transfer de fonduri de la celelalte programe operaţionale, care se află în imposibilitatea de a contracta fondurile alocate, respectiv riscul de a pierde aceste fonduri.

"Nevoia de fonduri pentru infrastructura judeţului, fie că este vorba de drumuri sau de servicii medicale, sociale sau educaţie, este crescută iar realocarea de fonduri din Programele Operaţionale Sectoriale ar fi indiscutabil o şansă pentru dezvoltarea viitoare a Galaţiului. În condiţiile în care infrastructura de transport este una dintre cele mai importante în susţinerea dezvoltării economice aş vrea să-mi reafirm susţinerea pentru includerea autorităţilor judeţene în rândul aplicanţilor eligibili la Programul Operaţional Sectorial de Transport", a declarat preşedintele Eugen Chebac, vicepreşedinte al CDR Sud-Est.

Referitor la următoarea perioadă a programare a bugetului Uniunii Europene, respectiv perioada 2014-2020, membrii Consiliului pentru Dezvoltare Regională al Regiunii de Dezvoltare Sud-Est au stabilit iniţierea unui dialog cu celelalte 7 Consilii pentru Dezvoltare Regională din celelalte regiuni de dezvoltare, în vederea identificării unui punct de vedere comun în privinţa modului în care vor fi repartizate, în cadrul diferitelor programe operaţionale, fondurile europene care vor fi alocate Romaniei.

i-medic.ro

[dcp100168]

Doar 4 proiecte gălăţene pe POS Mediu

Organismul Intermediar pentru POS Mediu Regiunea Sud-Est organizează peste câteva zile un eveniment de prezentare a stadiului de implementare a programului la nivelul regiunii. Pe agenda acestui eveniment sunt înscrise două abordări ale aceleiaşi tematici, respectiv privirea de ansamblu a Organismului Intermediar ca entitate cu rol de management şi control în implementarea POS Mediu dar şi punctele de vedere ale beneficiarilor de finanţare prin POS Mediu asupra implementării programului. Cu această ocazie ni s-au pus la dispoziţie câteva date referitoare proiectele depuse în regiune.

În acest moment la nivelul Regiunii 2 Sud-Est se află în diferite stadii de derulare 29 de proiecte (din care 3 urmează să semneze în scurt timp contracte de finanţare) ce însumează un total de aproximativ 880 milioane de euro.

Pe Axa Prioritară 1 - sectorul apă/apă uzată, sunt 7 proiecte, dintre care şi unul al Galaţiului, mai exact al SC Apă Canal SA, pentru 129,80 milioane de euro. Pe Axa Prioritară 2 – sectorul de gestionarea integrată a deşeurilor şi Axa Prioritară 3 – sectorul de termoficare s-au depus doar câte un proiect, dar nu e niciunul de la Galaţi. Pe Axa Prioritară 4 – sectorul biodiversitate şi protecţia naturii, la Sesiunea 2 sunt 8 proiecte, niciunul de la Galaţi; Sesiunea 3 - s-au depus 7 proiecte, dintre care unul este al Consiliului Judeţului Galaţi, în valoare de 0,18 milioane de euro, pentru Pădurea Gârboavele; Sesiunea 4 are două proiecte, ambele de la Galaţi, aparţinând Asociaţiei Ecologice Universitare Galaţi (0,28 milioane de euro) şi Asociaţiei Judeţene a Pescarilor Sportivi Galaţi (0,38 milioane de euro). Axa Prioritară 5 – sectorul de prevenire a inundaţiilor şi a eroziunii costiere finanţează proiecte pentru inundaţii (2 proiecte, niciunul de la Galaţi) şi eroziune costieră (un proiect, care nu e de la Galaţi).

Bilanţul arată cam aşa: Regiunii 2 Sud-Est are şase judeţe, cu 29 de proiecte, dintre care doar 4 sunt ale Galaţiului; din valoarea totală a proiectelor de finanţare, de 880 milioane de euro, Galaţiul a cerut 130 de milioane de euro. Nu e rău, dacă te raportezi la media per judeţ, dar sigur se putea mai bine, deoarece Galaţiul este situat într-o zonă geografică ce i-ar fi permis să acceseze fonduri mult mai multe pe mediu. Şi nu vorbim aici doar de autorităţi publice, ci şi de ONG-uri, de exemplu.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Codaşi la atragerea de fonduri europene

Un amplu studiu realizat de IPP (Institutul pentru Politici Publice) a analizat următoarele Programe Operaţionale: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA), Programul Operaţional Regional (POR), Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS Mediu), Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE) şi Programul Operaţional Sectorial Transport (POST).

Primării

Iaşi - 75,1 milioane euro, Oradea - 72,93 milioane euro, Târgovişte - 68,26 milioane euro, Craiova - 60,28 milioane euro, Alba Iulia - 58,2 milioane euro, Brăila - 44,41 milioane de euro, ..., Cluj - 40,42 milioane euro, Braşov - 30,77 milioane euro, Galaţi - 27,3 milioane euro, Bucureşti - 23,3 milioane euro, Focşani -14,76 milioane euro, Buzău - 12,09 milioane euro, Tulcea - 11,52 milioane euro, Timişoara - 8,78 milioane euro, Constanţa - 4,59 milioane euro, Sibiu - 3,6 milioane euro.

Consilii judeţene

Suceava - 78,3 milioane euro, Sălaj - 73,5 milioane euro, Ilfov - 66,5 milioane euro, Timiş - 60,3 milioane euro, Neamţ - 57,9 milioane euro, ..., Vrancea - 43,9 milioane euro, Tulcea - 40,4 milioane euro, (locul30) Brăila - 29 milioane de euro, Buzău - 28,1 milioane euro, Constanţa - 27 milioane euro, Galaţi - 20,9 milioane euro.

obiectivbr.ro

[Mikka]

Hai, bre, da-o naibii de treaba. Tot codas esti si cand te situezi inaintea Bucurestiului, Constantei, Timisoarei???

Altfel, sumele mi se par calculate cu picioarele. Adica au facut si ei un "studiu"...

[dcp100168]

16 milioane de lei pentru Galaţi, prin Programul Regio

Micii întreprinzători gălăţeni au reuşit în cadrul Programului Operaţional Regional (Regio), să acceseze 16,3 milioane de lei, reprezentând valoarea totală a celor 18 proiecte aprobate până acum, rezultă din datele furnizate de Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est. De altfel, domeniul major de intervenţie DMI 4.3 „Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor” din Regio a fost cel pe care Galaţiul a reuşit să se înscrie, dacă nu cu cele mai costisitoare proiecte, cel puţin pe cele mai numeroase. Facem aici precizarea că, pe acest domeniu, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, în care în afară de Galaţi mai fac parte Brăila, Tulcea, Buzău, Vrancea şi Constanţa, au fost direcţionate 29,64 milioane euro din cele 534,82 milioane de euro alocate pe întregul program Regio.

În cazul proiectelor aflate în curs de implementare, zece dintre acestea au o valoare de peste un milion de lei, gama de activităţi fiind una dintre cele mai diverse. Cel mai amplu proiect a fost cel prezentat de SC Altceva SRL, în valoare de 1,46 milioane lei şi a vizat achiziţionarea unui utilaj performant. Firma este specializată pe echipamente de construcţii, motopompe şi grupuri electrogene. Următoarele două proiecte ca anvergură au vizat mărirea bazei tehnico-materiale, în cazul Mondo Computers (1,38 milioane de lei) şi Consumcoop (1,19 milioane lei). Printre proiectele mari, dar şi interesante ca domeniu de aplicare se mai numără proiectul de achiziţie a unei linii de fabricare a bijuteriilor, în valoare de 1,08 milioane de lei, iniţiat de SC Smarald Tech SRL, dar şi construcţia unui depozit frigorific de către firma SC Scali SRL, proiect în valoare tot de 1,08 milioane de lei. Şi proiectele mai mici sunt o dovadă a spiritul întreprinzător. SC Copy Clinics a iniţiat un proiect în valoare de doar 119.412 lei, privind realizarea unei linii de reparaţii a echipamentelor periferice (imprimante, copiatoare etc.), în timp ce SC Imonansis din Tecuci a mizat pe un proiect de 202.800 lei pentru modernizarea unui salon de frumuseţe.

Celor 18 prooiecte amintite ar fi trebuit să li se mai adauge încă trei proiecte, dar contractele de finanţare încheiate în cazul acestora au fost reziliate, beneficiarii renunţând la ele din cauza dificultăţilor generate de criza economică. Cert este că interesul întreprinzătorilor pentru depunerea de proiecte prin Regio constituie un indiciu că mediul de afaceri are nevoie în continuare de programe care să îl ajute să se dezvolte şi să devină mai competitiv.

viata-libera.ro

[dcp100168]

POR finanţează în Regiunea Sud-Est proiecte în valoare de 485 milioane euro

REGIO-Programul Operaţional Regional a finanţat, până pe 19 aprilie 2013, în judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea un număr de 390 proiecte, în valoare de peste 485 milioane de euro, reprezentând peste 90% din valoarea alocată regiunii, potrivit Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.
La aceeaşi dată, valoarea sumelor rambursate către beneficiari era de peste 213 milioane de euro, reprezentând circa 40% din totalul fondurilor totale alocate de 534,82 milioane de euro.
Potrivit aceleiaşi surse, situaţia contractelor semnate în cadrul diferitelor domenii majore de intervenţie arată că la "Domeniul Major de intervenţie 1.1- Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere" au fost depuse 72 contractate, iar valoarea totală solicitată a fost de 159,55 milioane euro. În ceea ce priveşte "Domeniul major de intervenţie 2.1 Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi-urbane inclusiv construcţia/reabilitarea şoselelor de centură", cele şase judeţe au 15 proiecte contracte, valoarea totală solicitată pentru acestea fiind de 115,61 milioane euro.
În cadrul "Domeniul major de intervenţie 3.1Reabilitare/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate" au fost depuse 13 proiecte, valoarea totală solicitată fiind de 26,58 milioane euro;
Pentru "Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale" au fost contractate 25 de proiecte cu valoarea totală solicitată de 13,20 milioane euro.
Mai puţini bani au fost solicitaţi pentru "Domeniul major de intervenţie 3.3. Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă". Este vorba despre un singur contract cu o valoare de 9,71 milioane euro.
Domeniul major de intervenţie "3.4 Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională" are 42 contracte, valoarea solicitată fiind de 41,95 milioane euro.
Pentru Domeniul major de intervenţie "4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" sunt 9 contracte, valoarea solicitată fiind de 20,87 milioane euro, iar Domeniul major de intervenţie "4.3 - Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor" a atras 180 contracte, valoarea totală solicitată fiind de 26,85 milioane euro.
Domeniul major de intervenţie "5.1 Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe" a atras 15 contracte în valoa-re solicitată totală de 42,42 milioane euro. Domeniul major de intervenţie "5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice" a atras doar 18 contracte, valoarea solicitată totală fiind de 29,08 milioane euro. 

bursa.ro

[dcp100168]

Proiecte de peste 513 milioane de euro, finanţate prin POR 2007-2013 în Regiunea Sud-Est

Agenţia de Dezvoltare Regională Sud-Est (ADR Sud-Est) a publicat recent stadiul implementării POR 2007-2013 şi lista contractelor semnate la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est, care include şi Galaţiul. Astfel, la data de 31 noiembrie 2013, prin REGIO - Programul Operaţional Regional (POR) în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est (care include judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea) se finanţau 417 proiecte, în valoare de peste 513 milioane de euro, reprezentând aproximativ 96% din valoarea alocată regiunii. La aceeaşi dată, valoarea sumelor rambursate către beneficiari era de peste 240 de milioane de euro, reprezentând circa 45% din totalul fondurilor alocate de 534,82 milioane euro.

Am spicuit din lista publicată de ADR Sud-Est câteva din proiectele mai importante ale Galaţiului:

- Modernizarea Parcului Rizer din municipiul Galaţi (8,05 milioane lei - valoare solicitată contractată, proiect finalizat);

- Modernizarea Bulevardului Oţelarilor, străzilor Stadionului, Frunzei şi Gheorghe Asachi (42,78 mil. lei, finalizat);

- Modernizare strada Unirii (8,44 mil. lei, în implementare);

- Modernizare Grădina Publică (8,3 mil. lei, finalizat);

- Parcare drum centura municipiului Galaţi (5,67 mil. lei, în implementare);

- Centrul multicultural „Dunărea de Jos”, str. Domneasca nr.91 (4,68 mil. lei, în implementare);

- Achiziţionarea şi instalarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere video) în municipiul Tecuci (1,23 mil. lei, finalizat);

- Dezvoltarea şi modernizarea spaţiilor verzi (grădini publice, parcuri, mobilier urban) - Parc Dendrologic Tecuci (7 mil. lei, în implementare);

- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea spaţiilor publice urbane: străzi orăşeneşti, trotuare, scuaruri, zone pietonale, parcări - str. 1 Decembrie 1918, str. Bradului, str. Al. Lăpuşneanu, str. Aleea cpt. Gh. Decuseară şi str. Aleea Teilor - Tecuci (13,74 mil. lei, în implementare);

- Modernizare strada Basarabiei între Piaţa Energiei şi B-dul George Coşbuc (10,91 mil. lei, finalizat);

- Reabilitare şi modernizare DJ 251 între municipiile Tecuci şi Galaţi sector Km 24+000-53+350 (57,66 mil. lei, finalizat);

- Modernizarea şi echiparea Ambulatoriului de Specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru copii „Sf. Ioan” Galaţi (11,51 mil., finalizat);

- Modernizare, extindere şi dotare ambulatoriu integrat de specialitate al Spitalului Clinic de Urgenţă „Sf. Ap. Andrei” (9,3 mil., finalizat);

- Modernizarea şi extinderea centrului multifuncţional de recuperare KIDS Galaţi (2,7 mil., în implementare);

- Centrul Multifuncţional pentru tineri - Delfinul (3,16 mil. lei, finalizat);

- Înfiinţarea Centrului Alzheimer şi reabilitarea serviciilor conexe Centrului multifuncţional de servicii sociale Galaţi (2,77 mil., în implementare);

- Reconversie funcţională, consolidare şi restaurare - Muzeul Mixt Tecuci (13,58 mil. lei, în implementare).

presagalati.ro

[dcp100168]

Primăria, la vânătoare de fonduri europene

Potrivit Biroului de presă al Primăriei Galaţi, municipalitatea a început demersurile pentru obţinerea unor finanţări europene. Cele mai importante proiecte de investiţii cu bani europeni sunt: modernizarea liniilor de tramvai pe străzile Siderurgiştilor, 1 Decembrie 1918, Henri Coandă, Traian Vuia şi George Coşbuc (zona cu linii), reabilitarea infrastructurii de transport din Galaţi pe axa Nord-Sud, inclusiv Viaductul şi Calea Prutului. De asemenea, o finanţare europeană va duce la amenajarea urbanistică şi reabilitarea infrastructurii de pe strada Brăilei (tronsonul Palatul de Justiţie - ieşirea din oraş) şi din zona pietonală de la P-uri. Reabilitarea şi modernizarea Colegiului Naţional ”Costache Negri” se află pe lista de investiţii, la fel ca şi extinderea şi modernizarea Drumului de Centură. Potrivit Biroului de presă al Primăriei Galaţi, toate aceste mari proiecte de investiţii sunt în faza studiilor de fezabilitate sau de proiectare. Abia la finalizarea acestor etape, autorităţile vor avea o imagine clară a valorilor pentru fiecare obiectiv de investiţii în parte. Şi, totuşi, ce se va realiza anul acesta cu bani europeni? Deocamdată, doar distracţia de Florii - Festivalul Scrumbiei şi noul festival "Fir Întins", după Ziua Marinei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pentru ce cheltuieşte Primăria şapte milioane de euro

* Reabilitarea şi modernizarea unei şcoli, canalizarea şi asfaltarea unei artere, restaurarea unei clădiri de patrimoniu, o parcare de TIR-uri şi modernizarea serviciilor sociale pentru vârstnici sunt obiectivele câtorva proiecte europene implementate de Primăria Galaţi * În plus, ne distrăm şi mâncăm peşte de 200.000 de euro, la două festivaluri organizate pe bani europeni

Peste şapte milioane de euro, adică 34,2 milioane de lei este valoarea totală a celor nouă proiecte cu finanţare europeană pe care Primăria municipiului Galaţi le va implementa anul acesta. Din suma totală, numai finanţarea nerambursabilă de la UE sare de 26,2 de milioane de lei. Iată, potrivit informaţiilor furnizate de Costel Hanţă, directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe, încotro se duc banii şi care este stadiul investiţiilor.

Stradă reabilitată după o sută de ani

Proiectul cu cea mai mare valoare totală - 10,6 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 8,4 milioane de lei, vizează modernizarea străzii Unirii, care nu ştia ce-i aia canalizare şi care aştepta asfaltul de o sută de ani. La finele anului trecut, primarul Marius Stan a inaugurat artera refăcută pe o lungime de 1.505 metri. Directorul Costel Hanţă spune, însă, că execuţia lucrărilor este realizată în proporţie de 99 la sută, iar contractul de finanţare se va finaliza în iunie 2014.

Parcarea de TIR-uri mai aşteaptă

Următorul în topul finanţărilor generoase este proiectul care vizează construirea unei parcări pentru TIR-uri pe Drumul de Centură. Valoarea totală a proiectului este de 7,1 milioane de lei, din care asistenţa nerambursabilă solicitată este de 5,6 milioane de lei. Despre anomaliile realizării acestui proiect aţi citit în repetate rânduri în ziarul nostru. Primăria crede că platforma va fi gata în august anul acesta, dar contractul de finanţare se finalizează în iulie 2014.

Restaurarea unei clădiri de patrimoniu

În top trei al finanţărilor consistente intră şi “Centrul Multicultural Dunărea de Jos” din strada Domnească nr. 91. Proiectul, la care partenerul Primăriei este Consiliul Judeţului, vizează restaurarea, consolidarea, protejarea şi conservarea unei clădiri de patrimoniu - monument istoric din municipiul Galaţi, imobil în care va funcţiona centrul multicultural. Valoarea totală a proiectului este de 6,8 milioane de lei, din care asistenţa nerambursabilă solicitată - 4,6 milioane de lei. Prin act adiţional, la contractul de finanţare, s-a prelungit perioada de implementare până în august 2014. Directorul Hanţă spune că lucrările de reabilitare a clădirii au fost finalizate, în perioada următoare fiind programate finalizarea achiziţiei pentru dotări şi livrarea acestora.

Se caută un alt constructor

Următorul în topul finanţărilor europene este proiectul de Modernizare Centru Multifuncţional de Servicii Socio-medicale pentru persoane vârstnice. Proiectul vizează reabilitarea şi dotarea imobilului pentru asigurarea de servicii sociale specifice Centrului de Zi pentru persoanele vârstnice, respectiv consiliere socială, juridică, psihologică, terapie ocupaţională, socializare şi recreere, art terapie şi meloterapie pentru o sută de vârstnici aflaţi în situaţie de risc social, dar şi dezvoltarea serviciilor alternative instituţionalizării vârstnicilor, prin modernizarea serviciilor de asistenţă şi îngrijire la domiciliu pentru 50 vârstnici, din care 40 vor beneficia de asistent virtual la domiciliu. Valoarea totală a proiectului este de 4,1 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 3,1 milioane de lei. Ordinul de începere a lucrărilor a fost emis în data de 2 septembrie 2011, dar de atunci şi până acum lucrările s-au executat doar parţial. Potrivit lui Hanţă, contractul de execuţie a lucrărilor a fost reziliat, proiectul tehnic a fost revizuit şi se caută un nou constructor pentru continuarea lucrărilor. Directorul Hanţă spune că termenul nu a fost depăşit, deoarece contractul de finanţare se finalizează în luna februarie 2015.

Şcoală modernizată

Pentru modernizarea şi reabilitarea Şcolii nr. 9 „Calistrat Hogaş” din municipiul Galaţi, valoarea proiectului se ridică la 3,6 milioane de lei, din care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de 2,7 milioane de lei. Lucrurile vor trebui să se grăbească aici, pentru că, potrivit directorului Hanţă, contractul de finanţare se finalizează în data de 28 iulie 2014.

Distracţie şi peşte

„Festivalul Scrumbiei”, în valoare totală de 408.332 de lei (din care 329.290 de lei nerambursabili), va fi urmat, în luna august, de Festivalul „Fir întins”, pe care Primăria îl va organiza în perioada 16-17 august 2014. Evenimentul îşi propune să contribuie la dezvoltarea durabilă a zonei pescăreşti din municipiul Galaţi (delimitată de cartierul Valea Oraşului şi Faleza inferioară a Dunării), prin organizarea de activităţi, expoziţii şi concursuri legate de pescuit şi acvacultură. Valoarea totală estimată a proiectului se ridică la 409.200 de lei (din care 330.000 nerambusabili) şi are o durată de implementare de zece luni. Autorităţile spun că proiectul se află în etapa de contractare a consultanţei în management şi a furnizorului de materiale de informare şi publicitate.

Strategii şi planuri

Ultimele două proiecte aflate în implementare vizează stabilirea unor strategii şi planuri. „Silver City - Strategii inovatoare urbane şi planuri de acţiune pentru creşterea rolului economic şi social al seniorilor” vizează persoanele trecute de 50 de ani şi îşi doreşte ca acestea să rămână active în societate. Proiectul reuneşte parteneri din şapte ţări, iar din bugetul total suma alocată municipiului Galaţi este de 140.401,20 euro (119.341 de euro nerambursabili de la UE). În cadrul proiectului a avut loc un concurs de fotografie, iar proiectul pilot este implementat în cadrul Clubului Seniorilor, care funcţionează pe lângă Fundaţia Împreună, fiind axat pe activităţi de voluntariat.
Ultimul proiect, la care avem parteneri din şase ţări, este un Plan de eficienţă energetică a clădirilor în Bazinul Mării Negre, care are în vedere creşterea eficienţei energetice în clădirile publice (proiectare, întreţinere, renovare, optimizarea consumului de energie), cât şi integrarea directivelor de gestionare a energiei în cadrul procedurilor autorităţilor locale. Bugetul alocat Galaţiului este de 76.967,71 de euro, din care 69.270,94 nerambursabili de la UE. Deocamdată stabilirea planului este la nivel de dezbateri.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce s-a realizat cu fonduri europene în alte oraşe din ţară

* Trafic fluidizat cu semafoare inteligente, parcări etajate, transport în comun modern şi eficient, sistem de termoficare retehnologizat şi blocuri reabilitate termic, zone de agrement cu piscine, terenuri de sport şi telescaun, centre istorice restaurate, zone de promenadă sunt investiţii la care Galaţiul visează * Alte nouă primării din ţară le realizează cu fonduri europene * Câţi bani europeni a atras Primăria Galaţi în ultimii zece ani şi ce-a făcut cu ei

 

Nu mai puţin de 94.156.663 de euro este valoarea totală a fondurilor europene atrase de Primăria municipiului Galaţi în cadrul a 46 de proiecte implementate în ultimii zece ani. Suma pare uriaşă. Şi totuşi, într-un top al finanţărilor europene câştigate în ultimul deceniu de cele mai mari zece municipii din ţară - clasament realizat de "Viaţa liberă" pe baza informaţiilor furnizate de către primării - Galaţiul ocupă locul cinci.
Pe primul loc se află Iaşiul, cu 249,7 milioane de euro fonduri europene (de două ori şi jumătate mai mult ca noi). Urmează Craiova, cu peste 130 de milioane de euro, Sibiul, cu peste 120 de milioane de euro, Timişoara - 99,4 milioane de euro finanţări europene la care se adaugă proiecte europene în valoare de 55,6 milioane de euro. După Galaţi vine Brăila, cu proiecte europene de 116,8 milioane de euro. Ploieştiul intră în top cu o finanţare de peste 81 milioane de euro, urmat de Braşov - 77,9 milioane de euro atrase doar în ultimii cinci ani, Bacău - 73,5 milioane de euro şi Constanţa, cu proiecte europene de 59,7 milioane de euro. Deşi am solicitat celor zece mari primării să ne pună la dispoziţie date despre valoarea fondurilor europene atrase şi numărul de proiecte cu finanţare europeană, Constanţa, Brăila şi Timişoara ne-au comunicat doar proiectele europene. Pentru a înţelege diferenţa, aflaţi că un proiect european beneficiază de o finanţare europeană nerambursabilă şi de cofinanţare locală şi/sau guvernamentală. Iată câte proiecte însumează banii europeni şi ce s-a realizat cu ei.

Iaşi

Primăria municipiului Iaşi a atras în ultimii zece ani aproximativ 249,7 milioane de euro, în cadrul a 42 de proiecte europene finalizate sau în derulare. Banii au fost investiţi în principal în infrastructura rutieră şi modernizarea reţelei de linii de tramvai, infrastructura de afaceri, servicii sociale, management al traficului, modernizare zone de agrement, restaurare monumente istorice. Dacă vreţi un motiv serios să-i invidiem pe ieşeni, acesta ar fi baza de agrement Ciric, devenită un paradis: telescaun, debarcadere cu bărci şi hidrobiciclete, teren de minigolf, pistă lungă de 2,5 km pentru biciclete, zonă de picnic cu grătare, locuri de joacă, piscine, plaje, teren multifuncţional de sport şi un parc de aventură. În prezent, pentru reducerea timpilor de aşteptare la semafor, fluidizarea traficului şi reducerea blocajelor şi a accidentelor rutiere, Iaşiul îşi implementează un sistem de management al traficului prin care 90 de intersecţii şi treceri de pietoni vor fi semaforizate şi echipate cu automate de dirijare a circulaţiei şi detectori de vehicule.

Craiova

Primăria Craiova a atras în ultimii zece ani aproximativ 130 de milioane de euro, prin implementarea a 31 de proiecte. Banii au fost investiţi în infrastructura rutieră, modernizarea transportului în comun, servicii sociale şi centre de afaceri, reabilitarea spitalelor, a clădirilor de patrimoniu, a infrastructurii educaţionale, agrement şi turism. Graţie fondurilor europene, Craiova şi-a construit un pasaj rutier subteran şi unul suprateran în vederea descongestionării traficului, şi tot pe bani europeni îşi va face un Water Park - Complex de agrement acvatic!

Sibiu

Municipiul Sibiu a atras în ultimii ani finanţări din fonduri structurale de peste 120 de milioane de euro. Banii se regăsesc în străzile reabilitate din centrul istoric, în modernizarea unui centru pentru copii cu handicap, modernizarea unor şcoli, instruirea personalului din administraţie, construirea unui nou viaduct important şi un foarte amplu proiect de extindere şi modernizare a reţelelor de apă şi canalizare precum şi crearea unor staţii de tratare şi epurare moderne.

Timişoara

Potrivit informaţiilor furnizate de Primăria Timişoara, valoarea fondurilor europene atrase în ultimul deceniu de către Direcţia de Mediu şi Direcţia Tehnică din cadrul instituţiei se ridică la 99,4 milioane de euro, pentru opt proiecte europene. Investiţii? Modernizarea Parcului Rozelor, modernizarea şi reabilitarea de străzi, linii de tramvai, extinderea reţelelor de contact troleibuz, retehnologizarea sistemului centralizat de termoficare, sistem de management al traficului şi supraveghere video. Se adaugă, însă, alte 23 de proiecte europene în valoare totală de 55,6 milioane de euro finalizate sau în curs de implementate de către Direcţia de Dezvoltare a Primăriei, printre care se află şi un sistem de supraveghere pentru creşterea siguranţei şi prevenirea criminalităţii.

Galaţi

Primăria Galaţi se laudă cu 94,1 milioane de euro fonduri europene accesate în ultimii zece ani pentru 46 de proiecte. Cu aceşti bani s-au reabilitat reţele de apă şi canalizare, s-au modernizat artere ca Basarabiei, Oţelarilor şi Asachi, Grădina Publică şi Parcul Rizer, s-a realizat o piaţă de gros, s-au extins, reabilitat şi modernizat şcoli şi se lucrează la o parcare de TIR-uri. Banii se regăsesc şi în reabilitarea, modernizarea şi dotarea Spitalului de Copii şi în centrele medico-sociale.

Brăila

Valoarea totală a celor 27 de proiecte finanţate din fonduri europene implementate de municipiul Brăila în ultimii 10 ani este de 116,8 milioane de euro, prin urmare finanţările nerambursabile se apropie de cele câştigate de Primăria Galaţi. Brăilenii se mândresc cu modernizarea infrastructurii rutiere şi a căii de rulare a tramvaiului, reabilitarea reţelelor edilitare, amenajarea zonelor verzi, modernizarea zonelor de promenadă - reabilitarea pasajului pietonal şi a platoului din Piaţa Independenţei, restaurarea Centrului istoric şi a unor clădiri monument, cum e casa tenorului Petre Ştefănescu Goangă, şi modernizarea infrastructurii şcolare şi sociale.

Ploieşti

În ultimii zece ani Primăria Ploieşti a atras fonduri europene de peste 81 de milioane de euro, pentru 20 de proiecte. Printre investiţiile cele mai importante se numără înfiinţarea unei flote pilot de biciclete, modernizarea şi echiparea unui centru de primire în regim de urgenţă, transformarea unei cazărmi în cămin de bătrâni, reabilitarea unor trasee de tramvai, realizarea parcului municipal Ploieşti Vest, a căilor de acces şi a reţelei edilitare, o adevărată oază de relaxare pe un fost teren agricol.

Braşov

Primăria Braşov ne-a pus la dispoziţie doar fondurile europene nerambursabile atrase în perioada 2009-2014: 77,9 milioane de euro. Cele 22 de proiecte europene vizează: amenajarea a două noi drumuri de legătură, două pasaje rutiere, două parcări supraetajate, modernizarea sistemului de iluminat public şi creşterea siguranţei publice, reabilitări de centre şi cămine sociale, dar şi achiziţia şi implementarea echipamentelor specifice pentru creşterea şi prevenirea criminalităţii în unităţile de învăţământ şi pe domeniul public din Braşov. În vreme ce autorităţile gălăţene vor să împrumute bani pentru eficientizarea transportului public local, Braşovul face acelaşi lucru cu fonduri europene. Astfel, călătorii vor şti la ce oră vine mijlocul de transport dorit şi dacă are întârziere, la urcare vor fi taxaţi prin sistem e-ticketing, pe baza de cartelă magnetică, iar autobuzele vor fi monitorizate prin GPS, ca să nu se mai piardă pe traseu.
Într-un Galaţi fără cinematografe, în care teatrul de păpuşi a devenit o secţie a Dramaticului pentru că şi-a pierdut sala, iar Teatrul Muzical are un sediu care limitează evenimentele artistice de anvergură, nu-i rău să ne inspirăm din ce au realizat alţii. Iată că Primăria Braşov a inaugurat o nouă sală de cinema după ce lăcaşul celei de-a şaptea arte a zăcut 15 ani în paragină. Potrivit presei locale, "Patria", cel mai mare cinema al Braşovului, a fost transformat, cu fonduri europene, într-un complex cultural în care funcţionează acum Filarmonica Braşov, care are o sală superbă, o sală pentru proiecţie film şi muzică de cameră, cu o capacitate de 72 de locuri, foaier pentru artişti, biblioteca, sala de studiu pentru orchestra simfonică şi cabine.

Bacău

Fondurile europene atrase în ultimii zece ani, în cadrul a 18 proiecte, de Primăria Bacău, se ridică la 73,5 milioane de euro. Printre cele mai importante investiţii se numără: reabilitarea termică a unor blocuri, un pasaj rutier subteran, reabilitarea şi modernizarea "Insulei de Agrement" şi retehnologizarea sistemului de termoficare prin modernizarea reţelelor de ţevi secundare din oraş şi realizarea unui nou grup de cogenerare. E drept, băcăuanii au dificultăţi în finalizarea investiţiei, care trebuia să fie deja gata, dar nu se compară cu falimentarul nostru Apaterm şi cu un CET cu picioare de lut!
Constanţa

Primăria Constanţa ne-a declarat că valoarea totală a celor 13 proiectelor finalizate şi a celor nouă aflate în curs de implementare este de 59,7 milioane de euro. Restaurarea şi reamenajarea promenadei şi a spaţiilor verzi din Zona Vraja Marii – Cazino – Port Tomis, reamenajarea zonei pietonale din centrul istoric şi din Piaţa Ovidiu sunt investiţiile în curs. Şi dacă realizarea unei parcări multietajate P+7E+T în Mamaia ar părea un vis prea îndrăzneţ, aflaţi că Primăria a construit deja, tot cu fonduri europene o parcare verde supraetajată P+3E+T cu 265 locuri, în imediata vecinătate a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Cât de mult ne-ar trebui şi nouă o asemenea parcare măcar lângă Spitalul de Urgenţă!

Galaţiul, campion la numărul de proiecte europene

Într-un top al numărului de proiecte cu finanţare europeană câştigate în ultimul deceniu de cele mai mari zece municipii din ţară, clasament realizat de ziarul "Viaţa liberă", Galaţiul ocupă locul fruntaş cu 46 de proiecte, urmat de Iaşi - 42 de proiecte, Timişoara - 32, Craiova - 31, Brăila - 27, Constanţa şi Braşovul - cu câte 22 de proiecte, Ploieşti - 20 şi Bacău - 18 proiecte europene.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Ce face Primăria Galaţi cu aproape 53 de milioane de lei, până la finele acestui an

Peste 11,9 milioane de euro, adică peste 52,7 milioane de lei, sunt banii pe care Primăria municipiului Galaţi trebuie să-i cheltuiască până la finele anului 2015. Suma reprezintă valoarea celor zece proiecte europene care trebuie finalizate anul acesta şi care sunt în diferite stadii de execuţie.

“Undă verde” de 19,2 milioane de lei

Cel mai consistent dintre proiectele europene, în valoare de 19,2 milioane de lei, vizează „unda verde”, adică un sistem inteligent de management al traficului care să ducă la creşterea fluenţei şi siguranţei circulaţiei, dar şi la prevenirea criminalităţii. Proiectul implică montarea de camere video pentru supravegherea traficului, introducerea semafoarelor pietonale dotate cu buton de activare, dar şi cu dispozitive audio de avertizare şi realizarea unui Centru de Comandă şi Control unic pentru coordonarea activităţilor de management trafic şi supraveghere video. Acum o lună, compania UTI Grup SA s-a apucat de treabă în zona Inelului de Rocadă, unde a avea de instalat nu mai puţin de şapte semafoare pentru vehicule pe stâlpi şi patru semafoare pentru pietoni, cu buton şi dispozitiv acustic, plus două camere de luat vederi.

Aşa cum v-am mai informat, patru axe rutiere vor beneficia de un sistem de trafic modern, 35 de intersecţii vor fi modernizate, fie prin semaforizare, fie prin transformarea în sensuri giratorii, şi vor fi dotate cu camere de luat vederi şi detectori de trafic şi 26 de treceri de pietoni semaforizate şi sincronizate la sistem.

11 blocuri şi-un plan de eficienţă energetică

Cinci proiecte, în valoare totală de 15,3 milioane de lei vizează creşterea performanţei energetice a 11 blocuri de locuinţe. Norocoasele sunt blocurile L, A7 şi A21 din Micro 16, C11, C12, D8 din Ţiglina II, Y5, Y6, Y7 şi X4 din Micro 20 şi G10 din Micro 18, la a căror reabilitare termică se lucrează deja. Locatarii celor 585 de apartamente din cele 11 imobile se vor bucura, la finalul investiţiei, de reducerea cu minim 40 la sută a consumurilor pentru încălzire şi scăderea sub 90 Kw/m2an a energiei consumate. Cel puţin aşa s-au angajat autorităţile…

Un al şaselea proiect european aflat în implementare priveşte un Plan de eficienţă energetică a clădirilor în Bazinul Mării Negre. Potrivit lui Costel Hanţă, directorul Direcţiei de Proiecte şi Finanţări Externe din cadrul Primăriei, valoarea totală a proiectului este de 804.787 euro, din care bugetul alocat municipiului Galaţi este de 76.967 de euro. Şi asta pentru că avem parteneri din cinci ţări: Grecia, Republica Moldova, Ucraina, Turcia, Armenia. Obiectivele specifice ale proiectului au în vedere creşterea eficienţei energetice în clădirile publice (proiectare, întreţinere, renovare, optimizarea consumului de energie), cât şi integrarea directivelor de gestionare a energiei în cadrul procedurilor autorităţilor locale.

Centrul Comunitar de Servicii Sociale

Acesta se află în realizare pe strada Ştiinţei nr. 26. Ruinele unui fost atelier de şcoală se transformă într-o clădire extinsă, cu două etaje şi mansardă, cu arhitectură de secol al XIX-lea, dar proiectată şi gândită conform normelor actuale. În centru îşi vor găsi adăpost temporar 60 de persoane defavorizate. Tot aici vor fi organizate cursuri de pregătire profesională pentru un număr de 14 specialişti în domeniul serviciilor sociale, iar 85 de persoane vor beneficia de calificare sau recalificare profesională, iar 120 de persoane vor fi consiliate. Potenţialii beneficiari ai proiectului sunt tinerii cu vârsta peste 18 ani care părăsesc sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului, mamele tinere, victime ale violenţei în familie, persoanele de etnie romă supuse excluziunii sociale, beneficiarii de venit minim garantat şi persoanele care au fost în detenţie. Valoarea totală a proiectului este de 12,6 milioane de lei.

Colegiul Economic, reabilitat

Un alt proiect, în valoare de totală de un milion de lei, vizează reabilitarea Colegiului Economic “Virgil Madgearu” din Galaţi. Obiectivul specific îl constituie îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale a Colegiului Economic “Virgil Madgearu” din municipiul Galaţi, în vederea asigurării unui proces educaţional la standarde europene şi a creşterii participării populaţiei şcolare la procesul educaţional.

Proiect în prelungiri

Modernizarea Centrului Multifuncţional de Servicii Sociomedicale pentru persoane vârstnice ar fi trebuit să fie gata, dar perioada de implementare a proiectului în valoare de 4.1 milioane de lei s-a prelungit până la finele anului. De ce? Pentru că a fost reziliat contractul de lucrări şi încheiat un altul, pentru continuarea execuţiei lucrărilor. Primăria susţine că lucrările s-au încheiat şi că, în prezent, proiectul se află în etapa de desfăşurare a achiziţiilor pentru dotări: echipamente medicale, aparate electrice de uz casnic, utilaje pentru producţia de textile, staţie centrală de monitorizare, cântare. La acest Centru de Zi, o sută de vârstnici aflaţi în situaţie de risc social vor beneficia de consiliere socială, juridică, psihologică, terapie ocupaţională, socializare şi recreere, art terapie şi meloterapie. Totodată vor fi modernizate serviciile de asistenţă şi îngrijire la domiciliu pentru 50 vârstnici din care 40 vor beneficia de asistentul virtual la domiciliu, pentru a creşte calitatea vieţii, confortul şi siguranţa vârstnicilor asistaţi în propria locuinţă.
Dat fiind că există deja un precedent - acest ultim proiect intrat în prelungiri - rămâne de văzut dacă Primăria va reuşi să încheie până la finele anului toate celelalte nouă proiecte.

Câţi ani bani europeni a câştigat Galaţiul

Potrivit informaţiilor furnizate la solicitarea noastră, Primăria municipiului Galaţi a câştigat, în mandatul primarului Marius Stan, 13 proiecte europene. Valoarea totală a finanţărilor europene câştigată se ridică la 53.660.664 de lei. În aceeaşi perioadă s-au finalizat 12 proiecte europene. În total, valoarea fondurilor europene de care am beneficiat până acum se ridică la 86.262.197 de lei.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Final de etapă în Programul Regio. Investiţii de 67 de milioane de euro în şase ani

• Prin POR 2007 - 2013 au fost finanţate cu bani europeni proiecte majore de infrastructură economică şi socială din judeţul Galaţi
• Din primăvară, urmează proiectele pe POR 2014 - 2020

Programului Operaţional Regional (Regio) 2007-2013 a însemnat pentru judeţul Galaţi finanţarea a numai puţin de 86 de proiecte, fie ele având drept obiectiv dezvoltarea infrastructurii de transport sau a infrastructurii sociale, reabilitarea unor obiective culturale importante, modernizarea unor unităţi de învăţământ, spitale şi, nu în ultimul rând, dezvoltarea mediului de afaceri.

„În total, 67 milioane de euro au fost investite în aceste proiecte, unele dintre ele devenind chiar proiecte de referinţă la nivel naţional! De exemplu, în valorificarea patrimoniului cultural, deosebit de importante au fost reabilitarea Palatului Episcopal, actualul Muzeu al istoriei, culturii şi spiritualităţii creştine, din Galaţi, precum şi reabilitarea clădirii de patrimoniu istoric a Muzeului Mixt din Tecuci. Dar la fel de importante sunt, desigur, proiectele de modernizare a infrastructurii rutiere, precum o serie de artere importante ale Galaţiului (str.Oţelarilor, str.Stadionului, str.Basarabiei etc), dar şi drumuri judeţene (40 km pe DJ 235 şi DJ 251 - n.r.). De asemenea, merită remarcat şi numărul mare - 39 de proiecte - pentru finanţarea microîntreprinderilor, fapt ce dovedeşte că Galaţiul are un potenţial de dezvoltare important”, a arătat Luminiţa Mihailov, directorul general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Sud-Est, instituţia care a gestionat implementarea POR 2007 - 2013 în regiunea noastră.

Importante pentru judeţul Galaţi au fost şi lucrările de modernizare de la ambulatoriul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf.Ap.Andrei” şi cel de la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf.Ioan”, care au contribuit din plin la creşterea calităţii serviciilor medicale asigurate gălăţenilor, dar şi numeroasele proiecte de modernizare a unor şcoli şi licee, nu numai în municipiul Galaţi, ci şi din Tecuci, Tg.Bujor, Scânteieşti, Lieşti.

Desigur, pe lista proiectelor de importanţă deosebită pentru gălăţeni am putea aminti proiectul de reabilitare a Grădinii Publice, a Centrului Multicultural „Dunărea de Jos” sau reabilitarea şi modernizarea centrelor de asistenţă socială destinate vârstnicilor sau copiilor cu nevoi speciale. Toate acestea reprezintă, însă, doar o etapă dintr-un program mai amplu de dezvoltare a judeţului, etapă ce va fi continuată prin proiectele care deja se pregătesc pentru a fi depuse în cadrul POR 2014 - 2020, a precizat vicepreşedinte CJ Galaţi, Cornel Hamza: „Vom pune accent pe dezvoltarea infrastructurii. Avem o reţea destul de mare de drumuri judeţene, iar obiectivul nostru este de a reabilita prin acest program cel puţin 110 km de drum. S-au făcut deja o serie de expertize, în 2016 vrem să trecem şi la proiectare, astfel încât, atunci când vom avea apelul de proiecte, noi să fim pregătiţi”.

La rândul ei, Delia Laura Angheluţă, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare a CJ Galaţi, a precizat că se pregăteşte documentaţia ce va sta la baza viitoarelor proiecte, astfel încât acestea să obţină un punctaj cât mai bun la evaluările pe POR 2014-2020. Pe lângă proiectele de infrastructură rutieră, vizate sunt, printre altele, şi reabilitarea unor obiective culturale, precum Casa Cuza, Casa Ţinc sau Casa Memorială Costache Negri, din comuna Costache Negri, dar şi reabilitarea termică a Spitalului Judeţean.

Elementul-cheie din perioada următoare rămâne publicarea ghidurilor de aplicare, acestea urmând să fie lansate la începutul anului viitor. Pregătirea trebuie făcută însă de pe acum, pentru că, după cum sublinia vicepreşedintele CJ, Cornel Hamza, „suntem într-o competiţie în care cine este mai bine pregătit câştigă”. Iar Galaţiul are multă nevoie şi de idei, şi de proiecte, şi de finanţare pentru a depăşi carenţele cu care încă se mai confruntă în materie de dezvoltare.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Garanţii că nu pierdem finanţările europene

Ultima şedinţă ordinară din 2015 a Consiliului Local a fost un adevărat maraton al voturilor, 78 de proiecte de hotărâre fiind supuse aprobării. Cu mici discuţii şi amendamente, toate cele 78 de decizii au fost adoptate. Printre cele mai importante decizii luate de consilieri se află: aprobarea strategiei oraşului până în 2020, subvenţionarea de la bugetul local a serviciilor sociale oferite în centrele de zi aparţinând unor fundaţii şi asociaţii filantropice, vânzarea a trei terenuri proprietatea privată a municipiului Galaţi, acordarea premiilor municipiului Galaţi şi a titlurilor de Cetăţean de Onoare al oraşului.

Discuţii au suscitat proiectele de hotărâre privind finanţarea cheltuielilor necesare finalizării unor proiecte europene, stabilindu-se şi data până la care acestea trebuie implementate. Dintre proiectele cu finanţare europeană, cel mai important vizează unda verde - sisteme inteligente pentru managementul traficului în vederea creşterii fluenţei şi siguranţei circulaţiei şi a prevenirii criminalităţii.

Concret, în acest caz, aleşii au aprobat data de 31 mai 2016, ca dată-limită de finalizare a proiectului şi suportarea de către Consiliul Local Galaţi a sumei estimate de 5.700.000 lei fără TVA, sumă necesară finalizării proiectului în acest termen şi care va fi introdusă în bugetul municipiului Galaţi pe anul 2016. Suma cu pricina nu este una eligibilă, şi nu va putea fi decontată de la UE. Potrivit autorităţilor acestea sunt nişte măsuri asiguratorii că proiectele vor fi realizate în aceste termene, altfel riscăm să restituim toţi banii europeni primiţi.

viata-libera.ro