Jump to content

159 de case şi blocuri din Galaţi prezintă risc seismic


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Un cutremur ar pune la pământ sute de clădiri din Galaţi

* Nenumărate case şi blocuri din oraş vor ajunge ruine în urma unui cutremur de peste 7 grade * Expertizele unora dintre clădirile aflate în evidenţa Primăriei sunt vechi de 15 ani * Un singur bloc a fost consolidat, deşi sute de imobile au nevoie de reabilitare

Centrul oraşului este împânzit de imobile cu „bulină roşie”, astfel că, în cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, zone importante aflate chiar în buricul târgului s-ar transforma, în doar câteva secunde, în maldăre impresionante de moloz. Nenumărate case şi blocuri riscă să fie făcute una cu pământul, iar zeci de mii de oameni să-şi piardă nu doar acoperişul de deasupra capului şi rodul muncii, ci, mai grav, chiar viaţa.

Unde se află imobilele cu "bulină roşie"

Blocurile M19 şi G4 din Micro 19, C şi F de pe strada Domnească, precum şi zeci de case de pe străzile Brăilei, Universităţii, Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Dogăriei, Eroilor, Ştiinţei, Română, Eminescu, Traian, Carnabel, N. Alexandrescu şi nu numai, sunt încadrate în clasa I de risc seismic, conform statisticilor Primăriei. Asta înseamnă că imobilele prezintă pericol public, risc seismic maxim şi, cel mai probabil, se vor prăbuşi în cazul în care ne vom confrunta cu un cutremur de minimum 7 grade pe scara Richter.
Îngrijorător este faptul că numărul clădirilor cu „bulină roşie” sare de 60, iar în cădere acestea au şanse să distrugă sau să avarieze grav imobilele aflate în imediata apropiere ori, mai rău, să le pună viaţa în pericol celor ce locuiesc în vecinătatea lor.
"Acestea au risc imediat de prăbuşire şi sunt caracterizate prin raport mic între capacitatea de rezistenţă a structurii şi forţa nominală seismică pe care o are direct construcţia respectivă, potrivit amplasamentului şi pământului pe care stă", ne-a explicat dr. ing. Octavian Coşovliu.

Peste 20 de blocuri riscă să fie grav avariate

Nu mai puţin de 20 de blocuri şi alte construcţii, din cartiere precum Ţiglina I şi Micro 17, dar şi de pe strada Navelor, precum şi peste 30 de case situate pe străzile Domnească, Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Ana Ipătescu, Culturii, Democraţiei, Tecuci, Traian, Grădina Veche, Zânelor şi nu numai sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic. Adică, potrivit dr. ing. Octavian Coşovliu, aceste imobile "nu sunt supuse prăbuşirii, dar vor suferi atâtea degradări încât practic va fi nevoie să le demolăm şi să le refacem".
Este vorba despre blocurile C9, C10, C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35, D2 şi E4 din Ţiglina I, R şi I din Micro 17, R1 de pe str Navelor, A, B şi C de pe Domnească, C de pe strada Cezar şi C de pe strada Milcov.
În schimb, imobile încadrate în clasa de risc seismic III, care se află pe străzile N. Holban, Domnească, Cuza, Ana Ipătescu, Culturii, Sindicatelor, dar şi în Centru (bloc H) sau Mazepa I (bloc W3), aici figurând şi căminul B al Colegiului "Aurel Vlaicu", nu vor suferi degradări importante, ci doar structurale, de tencuieli, pardoseli, tâmplărie.
Puţini gălăţeni ştiu, însă, că există şi clasa de risc seismic IV, în care, potrivit dr. ing. Octavian Coşovliu, "construcţiile vechi se vor comporta aşa cum sunt cele noi calculate potrivit acceleraţiilor seismice proprii amplasamentului respectiv".
Din păcate, însă, multe dintre expertizele imobilelor datează chiar şi din anii 1995, 1997, 1998 ori 1999 şi sunt mari şanse ca în timpul care a trecut construcţiile să se fi degradat constant, iar unele dintre clădiri şi chiar structura de rezistenţă a acestora să nu mai fie atât de rezistente pe cât cred autorităţile şi cetăţenii.
Îngrijorător este şi faptul că doar un singur bloc - C20 din Ţiglina I - a fost consolidat şi reabilitat. Şi asta în timpul fostului primar Dumitru Nicolae.
Totodată, pe lista Primăriei privind consolidarea imobilelor se regăsesc nu mai puţin de 58 de construcţii, însă nimeni nu poate spune când vor fi de fapt consolidate, în timp ce 45 de imobile sunt propuse pentru demolare din cauza gradului avansat de degradare.

Părerea specialistului

„Viaţa liberă” a stat de vorbă cu recunoscutul şi apreciatul dr. ing. Octavian Coşovliu, unul dintre puţinii experţi atestaţi ai Galaţiului, care ne-a explicat, printre altele, ce duce la degradarea construcţiilor din oraşul nostru. De altfel, multe dintre expertizele clădirilor îi aparţin chiar acestuia.
"Noi, la Galaţi, avem două nocivităţi destul de mari care se suprapun şi care au făcut ca degradările structurilor de construcţii la Galaţi să fie mai bogate decât în alte părţi ale ţării (…) Este un pământ prost la udare, care, însă, este foarte bun atunci când este uscat. În anii aceia nebuni, când s-au făcut construcţiile vechi în Galaţi - 1880, 1890, 1910 - nu existau aceste surse de umezire a loessului. În momentul în care loessul se umezeşte - noi avem o grosime mare de loess, de la 10 la 20-25 de metri - cade, se prăbuşeşte, iar odată cu el se prăbuşeşte şi construcţia, tramvaiul sau autobuzul. Am avut cazuri nenumărate de astfel de probleme şi a trebuit să le salvăm într-un fel sau altul. Pământul îşi pierde capacitatea portantă numai dacă este umezit. Lucrurile acestea s-au produs pentru că s-au introdus reţelele purtătoare de apă. Pe acestea, pentru a le întreţine, trebuie să le bagi în canale de protecţie, iar noi am învăţat asta după anii 1958-1960. Până atunci, a fost timp ca pământul să se umezească. Acesta este un prim cancer care afectează structurile în Galaţi.
Un al doilea cancer îl constituie zona seismică. Întâmplarea a făcut că faliile tectonice din zona noastră încadrează oraşul în zona C seismică, o zonă seismică ce are intensitate foarte mare a cutremurelor. Adică, posibilitatea ca, pe lângă nenorocitul acesta de loess, să se producă şi cutremure la suprastructură (…) Am făcut, la Galaţi, încercări cu acel Mărmureanu, pe care îl vedeţi la televizor, pe zona de pantă Columb, Traian spre Domnească şi am determinat că loessul amplifică mişcările seismice”, ne-a spus dr. ing. Octavian Coşovliu.

Care ar trebui să fie priorităţile autorităţilor

Dr. ing. Octavian Coşovliu ne-a spus că aleşii noştri ar trebui să-şi stabilească drept priorităţi o serie de lucruri extrem de importante, recomandări pe care expertul deja le-a făcut, de-a lungul anilor.
"Priorităţile, după mine, ar fi cele de a încerca să stăvilim situaţia pe care o avem. Avem străzi pe care avem alimentări cu apă şi nu avem canalizări. Ştiţi cum se cheamă asta? Infiltrarea directă a apelor din alimentarea cu apă în teren şi de aici continuarea procesului de umezire a loessului şi continuarea procesului de degradare la structurile existente. Acesta ar trebui să fie primul lucru făcut: reglementarea regimului de apă şi canal, prin verificarea ca toate conductele purtătoare de apă să fie introduse în canale de protecţie, dar nu numai cele noi, ci şi cele vechi, acolo unde se cunoaşte. Nenorocirea este că nu cunoaştem!
A doua prioritate o constituie necesitatea de a lua măsuri preseism, în timpul seismului şi post-seism. Este neapărat ca la construcţiile la care s-au declarat încadrări în RS 1, care este mortal, să se intervină. Cum? Acţiuni sociale, convinşi oamenii, este necesar să le ferim de prăbuşire, să nu cadă şi să nu omoare oameni! Omul trebuie să fie considerat cel mai bun capital."
Totodată, dr. ing. Octavian Coşovliu a insistat şi asupra ideii de reabilitare a construcţiilor, pentru ca oamenii să fie în siguranţă, dar şi a salvării multor imobile "care merită să fie salvate".

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Câte imobile din Galaţi se află în prag de prăbuşire?

Cutremurul care a avut loc sâmbătă seara a repus pe tapet un aspect, şi anume al imobilelor care se află în pericol de prăbuşire din cauza stării necorespunzătroare în care se află.
„În municipiul Galaţi, sunt 88 imobile încadrate în clasa I de risc seismic iar 65 dintre acestea sunt propuse pentru demolare, întrucât sunt într-un stadiu avansat de degradare şi consolidarea lor ar costa mai mult decât valoarea de piaţă a imobilului în sine. Aceste imobile demolabile nu sunt locuite iar 6 dintre imobilele aflate în această categorie au fost demolate deja. Din cele 23 de imobile cu risc seismic ce pot fi consolidate, 80% sunt fie în proprietate privată, fie în coproprietate cu Primăria, fie în litigiu, fie revendicate şi retrocedate”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu.
În cazul imobilelor aflate în proprietate privată, nu cade în sarcina Primăriei Galaţi să se ocupe cu reabilitarea sau demolarea lor, această obligaţie revenind proprietarilor. Potrivit informaţiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, pe lista municipalităţii figurează 4 blocuri care prezintă risc seismic 1, existând şi blocuri care pot fi încadrate în grade seismice cuprinse între 2 şi 4.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Un cutremur de gradul 7 ar spulbera zeci de case şi blocuri (1). Lista lui Dumitru Nicolae
Deși Galațiul este într-o zonă cu risc seismic foarte mare, cei care au condus orașul au tergiversat ani buni consolidarea imobilelor cu risc de prăbușire, rezumându-se la a face liste cu clădirile periculoase
Cutremurul de pe 22 noiembrie le-a dat fiori foarte multor gălățeni, câteva sute sau câteva mii, care știu că locuiesc într-o casă cu „bulină roșie” sau într-un bloc șubred, a cărui structură de rezistență ar putea ceda la un cutremur de peste 6 grade, spre 7. Mulți dintre cei care au prins cutremurele din 1977, 1986 și 1990, sunt de părere că cel de acum o săptămână a avut, cel puțin la Galați, o magnitudine mai mare de 5,7, cât au spus seismologii. Percepția că a fost un cutremur mai mare se putea să fi fost provocată de faptul că de această dată am avut de a face cu un cutremur crustal, produs la adâncimea de 39 km, care a avut și o propagare diferită în scoarța terestră, spre deosebire de majoritatea cutremurelor din Vrancea, care se produc la adâncimi de aproximativ 140 km.
Sute de „motive” care justifică frica de cutremure
În mod normal, mai bine zis într-un oraș normal administrat, frica de cutremure nu ar trebui să fie un fenomen care să capteze mii de oameni, ci ar trebui să fie o chestiune care să țină de opțiunile fiecăruia atunci când vine vorba de comfortul psihic personal, un soi de excepții ceva mai des întâlnite, așa cum unii suferă de claustrofobie, iar alții au rău de înălțime. Teoretic, clădirile din oraș ar trebui să fie sigure și la un cutremur de 8 grade. Practic, însă, la Galați avem sute de motive care justifice, nu frica, ci chiar groaza de cutremurul de 7 grade despre care seismologii spun că se va produce într-o zi. În primul rând, avem zeci imobile cu „bulină roșie” care sunt consolidate „festina lente”. Mulți ani nu le-a dat nimeni nicio atenție. Boldea s-a „ocupat” de 2-3, dar în rest… Mai avem alte câteva zeci de blocuri a căror consolidare ar costa enorm, fondurile ar trebui aduse de la Ministerul Dezvoltării, dar cum nu are cine să solicite acei bani, Galațiul nu a primit niciodată fonduri pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic. Și mai avem la Galați 71 de imobile care trebuie demolate cât mai curând pentru că nu mai pot fi consolidate. Totuși, în acele case locuiesc oameni. Și dacă toate astea nu erau de ajuns, ar mai fi un risc: după 1990, la Galați s-a construit mult și prost. Au fost ridicate construcții care nu au respectat norme elementare, cu atât mai puțin pe cele referitoare la protecția anti-seismică. Spre exemplu, în Complexul Țiglina 1, există o clădire cu parter și un etaj neterminat de ani de zile, care are planșeul superior de beton sprijinit pe BCA și oricând, la un cutremur, placa de beton ar putea ajunge în stradă. Peste trecători, peste mașini. E doar unul dintre exemple. În urmă cu câteva luni, chiar președintele filialei Ordinului Arhitecților „Dunărea de Jos”, arhitectul Sergiu Porumboiu ne declara că nu știe ce se va întâmpla cu unele din noile construcții ale Galațiului la un cutremur cu magnitudine mai mare. 
Un risc major: Galațiul „stă” pe falia „S.f Gheorghe”
Riscurile ca la Galați efectele unui cutremur produs în Vrancea să fie mai severe decât la Brăila constau în faptul orașul nostru se află pe falia „Sfântu Gheorghe”. O falie este o ”fractură” a scoarței terestre, o forfecare produsă în scoarță ca urmare a mișcărilor tectonice verticale.  Traseul Faliei „Sf. Gheorghe” pornește din zona seismică din Vrancea, trece prin zona Tecuciului și a comunelor Cudalbi, Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, ocolește Galațiul pe la nord-est de oraş, la mică distanţă şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina pe la nord de Isaccea până la nord de Tulcea, de unde însoţeşte traseul Braţului Sfântul Gheorghe, până la malul mării. Un alt factor de risc este hazardul seismic, care la Galați are valoarea 0,24, în condițiile în care valoarea admisibilă este 0,16.
Lista lui Nicolae
Dacă am cumula toți factorii de risc seismic într-unul singur,  probabil că am ajunge la concluzia că Galațiul este un oraș foarte periculos și ar trebui ca cei care îl conduc să adopte niște programe de consolidare a clădirilor care mai pot fi salvate. Dar niciunul dintre edilii Galațiului nu a avut printre priorități  un astfel de program. Pe vremea lui Dumitru Nicolae a fost consolidată clădirea Băii Comunale, dar nu în cadrul vreunei strategii anti-seismice a primăriei, ci într-un proiect de reabilitare a ”băii” cu bani europeni. A mai fost consolidat celebrul bloc C20, din Țiglina 1, dar numai după ce s-a ”rupt” și a devenit subiect de presă. Cu un an înaintea finalului celui de al 3-lea mandat al primarului Nicolae, la Galați existau 112 case şi blocuri cu diferite graduri de risc seismic. Includerea în gradul 1 de risc seismic presupune că imobilul se poate prăbuşi. Includerea în gradul 2 înseamnă că imobilul poate suferi avarii la unele elemente ale construcţiei, dar nu îi va fi afectată structura de rezistenţă, iar la gradul 3 cutremurul produce fisuri și căderi de tencuială. Pe lista lui Dumitru Nicolae, în categoria imobilelor grad seismic 1erau incluse blocurile G4 şi M19 din Micro 19 și blocurile C şi F de pe Domnească. Pe lista cu gradul 2 erau blocurile C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 din Ţiglina1, R şi I din Micro 17 şi R1 de pe str Navelor nr.2. În clasa a 3-a de risc seismic e inclus blocul W3, din cartierul Mazepa 1. Din celelalte 96 de clădiri, 57 erau incluse în clasa 1 de risc, 35 în clasa a 2-a şi 4 în clasa a 3-a. La Primăria Galaţi fuseseră depuse în ultimii ani 26 de cereri pentru consolidări de imobile, dar a fost aprobată o singură cerere, pentru blocul C20, din Ţiglina 1. Cel televizat!
La schimbarea de gardă din iunie 2012, odată cu eșarfa tricoloră și ștampila primăriei, fostul primar, Dumitru Nicolae i-a predat primarului Marius Stan și o listă a celor 60 de imobile din Galați care sunt încadrate în diferite grade de risc seismic.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

"Un cutremur similar celui din '77 ar fi o catastrofă pentru Galaţi"

Dacă Primăria ar construi câte un pasaj de protecţie pentru fiecare imobil cu risc seismic I din Galaţi, atunci asemenea tuneluri s-ar întinde pe străzi întregi. Blocurile ale căror apartamente au fost modificate iresponsabil de proprietari s-ar putea prăbuşi, dar cele mai afectate la un cutremur ar fi centrul vechi al oraşului şi Ţiglina I.

Nu mai puţin de 27 de blocuri din municipiul Galaţi au fost expertizate, trei - M19 şi G4 din Micro 19 şi C de pe strada Domnească nr. 19 - fiind încadrate în clasa de risc seismic I, restul în clasa a II-a de risc seismic. Alte 62 de imobile cu bulină roşie sunt propuse pentru demolare şi 58 de clădiri „diagnosticate” cu risc seismic I-IV sunt propuse spre consolidare. Aşa reiese din cele trei tabele publicate pe portalul Primăriei municipiului Galaţi, pe care le puteţi consulta pe site-ul ziarului "Viaţa liberă". În total, peste o sută de imobile ne pot pune viaţa în pericol la un cutremur cu forţa celui care ne-a zguduit pe 4 martie 1977.

Acesta este, însă, doar vârful aisbergului. În realitate, situaţia ar putea fi mult mai dramatică, ţinând cont că unele expertize s-au făcut cu mulţi ani în urmă şi că un imobil care acum un deceniu era încadrat în clasa a II-a de risc seismic ar putea merita acum bulina roşie. Nu trebuie uitate nici blocurile ale căror apartamente, în special de la parter, au fost modificate în mod iresponsabil de către proprietari, fiind afectată structura de rezistenţă a construcţiei.

Miercuri, 4 martie, se împlinesc 38 de ani de la devastatorul seism care s-a soldat cu peste 35.000 de locuinţe prăbuşite, peste 1.500 de victime şi nu mai puţin de 11.300 de răniţi. Pentru că activitatea seismică din zona Vrancea nu se opreşte, am încercat să aflăm de la inginerul constructor Săvel Rotaru, preşedintele Comisiei de Urbanism a Consiliului Local, fost şef al Inspectoratului în Construcţii, ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur similar celui din 1977.

Pericol!

„Un cutremur similar celui din 1977 ar fi o catastrofă pentru Galaţi”, ne-a declarat Săvel Rotaru. Potrivit specialistului, multe dinte construcţiile care au avut de suferit la cutremurul din 1977 nu au fost reparate, iar structura lor de rezistenţă a fost afectată şi de cutremurele ulterioare. Şi dacă imobilele proiectate după 1977 pot fi considerate mai sigure, pentru că s-au realizat cu respectarea unor normative mult mai severe, nu acelaşi lucru se poate spune despre clădirile realizate anterior, în special cele construite între cele două războaie mondiale.

În opinia lui Săvel Rotaru, cea mai gravă situaţie se înregistrează în Ţiglina I, unde blocurile prezintă crăpături şi ar trebui, în funcţie de fiecare situaţie în parte, fie consolidate, fie demolate şi reconstruite în alte zone mai sigure.

Inginerul constructor afirmă că blocurile care s-au prăbuşit la cutremurul din 1977 în Bucureşti sunt cele la care parterul a fost modificat. Aceeaşi soartă ar putea-o avea blocurile cu structura de rezistenţă afectată de modernizările făcute în apartamente, de locuinţele de la parter transformate, după capul fiecăruia, în spaţii comerciale sau de prestări servicii.

Ce-i de făcut

Dacă Primăria ar construi în jurul fiecărui imobil cu risc seismic un tunel de protecţie cum a făcut pe Domnească nr. 24, atunci străzi întregi, cum este, de exemplu Cuza, ar trebui să devină „pasaje”. Nu aceasta este soluţia. Săvel Rotaru consideră că ar trebui constituită o comisie specială, la nivelul Galaţiului, care să analizeze structura de rezistenţă a clădirilor şi să impună măsuri serioase înainte ca oraşul să ajungă sub dărâmături. Pentru că, aşa cum atrăgea atenţia într-o şedinţă de Consiliu Local, nu e nevoie de un cutremur de 7 grade cum a fost cel din ’77; „un seism de forţă orizontală la adâncimea de 40 de km” poate avea consecinţe la fel de grave!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

Primăria îşi expertizează imobilele degradate

După ce proprietarii mai multor imobile din Galaţi au fost supraimpozitaţi cu 500 la sută, pe motiv că şi-au neglijat construcţiile, iar acestea au fost declarate "neîngrijite", iată că autorităţile şi-au întors privirea şi către clădirile care le aparţin. Primăria Galaţi a lansat o licitaţie pentru contractarea unor servicii de expertizare a imobilelor aflate în stare avansată de degradare. Este vorba, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), despre expertizarea a nouă imobile aflate în patrimoniul Primăriei.

Lista publicată în SEAP cuprinde următoarele adrese: strada Dr. Carnabel nr. 94, Turturelelor nr. 31, Tecuci nr. 140, Vasile Alecsandri nr. 25, Pieţei nr. 8, Traian nr. 196, Nicolae Alexandrescu nr. 108, Cuza nr. 73 şi Războieni nr. 106.
Pentru că le consideră "în stare avansata de degradare", municipalitatea vrea ca, prin expertize, să se stabilească gradul de risc seismic şi soluţia de intervenţie propusă pe baza studiului geotehnic, a raportului de expertiză tehnică şi a notelor de calcul.
Valoarea totală estimată a contractului este de 65.000 de lei fără TVA. Ofertele sunt aşteptate până pe 12 martie.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cum supraviețuim unui seism precum cel din '77

În urmă cu 44 de ani, pe 4 martie 1977, ora 21,22, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, soldat cu mii de victime şi însemnate pagube materiale. În 56 de secunde, a făcut 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti.

După seismul din 1940, cutremurul din primăvara lui 1977 a fost cel mai mare seism care a afectat România în ultima sută de ani. În cifre, bilanțul cutremurului de pe 4 martie arată că la nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de oameni răniți, majoritatea în încercarea de a se salva, și 35.000 de locuințe prăbușite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au transformat în grămezi de moloz în mai puțin de un minut. Analizând producerea și efectele marilor cutremure, seismologii au emis, în anii care au urmat, diverse ipoteze, dintre care cele mai credibile au părut cele referitoare la periodicitate. Între marile seisme care au afectat România a existat, în ultimele secole, o distanță de circa 36-37 de ani, așa cum preciza, la un moment dat, şi seismologul Gheorghe Mărmureanu. De la cutremurul din 1977 au trecut 44 de ani, dar, oficial, specialiştii nu ne dau motive de îngrijorare, susținând că următorul mare seism ar putea să ne ”atingă” peste vreo 40 de ani.

”Un cutremur la peste şapte şi ceva, cum a fost în 4 martie 1977, ne iese cam în perioada 2062, 2064, 2065. Ştim o perioadă, dar asta nu înseamnă că este anul exact. Dar ştim o perioadă de 18 ani, care începe în 2040 şi se termină prin 2060”, declara, în urmă cu aproape un deceniu, Gheorghe Mărmureanu, reputat seismolog şi fost director al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Cu toate acestea, seismologii nu exclud producerea de cutremure cu magnitudine de până în şapte grade, ceea ce, pentru România, este destul de mult. De aceea, specialiştii în Protecţie Civilă revin cu avertismentul către populaţie privind cunoaşterea unor proceduri esenţiale de supravieţuire în cazul unui cutremur puternic.

Pregătirea unui plan de urgenţă: 

Fără a încerca să inducă panică, reprezentanţii ISU Galaţi vă sfătuiesc să:

Vă instruiţi membrii familiei cu privire la modul de comportare în cazul producerii unui seism.

Învăţaţi metode de acordare a primului ajutor medical.

Vă asigurați locuinţa pentru eventualitatea unor distrugeri provocate de cutremur.

Vă procuraţi o trusă medicală de prim ajutor.

Remediaţi defecţiunile la instalaţiile electrice şi la instalaţiile cu gaz care prezintă scurgeri.

Plasaţi obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea, pe rafturi inferioare sau chiar fixate de perete.

Depozitaţi obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge uşor în dulapuri fixate de perete.

Fixaţi bine de perete instalaţiile de iluminat.

Verificaţi şi, dacă este cazul, reparaţi spărturile din tencuiala tavanului şi a fundaţiei. În cazul apariţiei unor probleme legate de structura clădirii, se recomandă să apelaţi la experţi.

Utilizaţi garnituri flexibile la ţevi, pentru a le conferi o anumită flexibilitate şi a evita astfel eventualele scurgeri de gaze sau de apă. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupturi.

Aflaţi de unde şi cum se întrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele întrerupătoare şi robinete.

Identificaţi posibilele puncte slabe ale clădirii şi alegeţi refugii mai sigure.

Stabiliţi care sunt locurile mai sigure în fiecare cameră - sub o masă rezistentă sau sub o grindă, sub tocuri de uşi solide.

Identificaţi zonele periculoase din fiecare cameră – lângă ferestre care se pot sparge, biblioteci sau piese de mobilier masive dispuse pe verticală, care pot cădea, sau sub tavane care se pot prăbuşi.

Verificaţi actele privitoare la asigurarea clădirii. Unele pagube pot fi acoperite chiar şi fără o asigurare specială pentru cutremure. Protejaţi actele importante din clădire.

Pregătiţi-vă pentru a supravieţui singur pentru cel puţin o perioadă de trei zile. Păstraţi un stoc suplimentar de apă şi alimente.

Dacă sunteţi surprinşi în clădire:

Nu fugiţi pe scări.

Nu săriţi pe fereastră

Nu folosiţi liftul. Dacă sunteţi în lift, încercaţi să ieşiţi cât mai repede.

Staţi departe de geamuri, uşi de sticlă, sobe, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt.

Aşezaţi-vă sub o masă solidă sau ghemuiţi-vă, lipit de un perete interior.

Dacă în apropiere nu se află o masă sau un birou, acoperiţi-vă faţa şi capul cu mâinile încrucişate şi aşezaţi-vă într-un colţ mai ferit al încăperii. Dacă vă aflaţi afară, îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi de electricitate sau de telefon, iar dacă seismul vă surprinde într-un loc public aglomerat, de genul magazinelor, teatrelor sau cinematografelor, nu vă repeziţi către ieşire, deoarece îmbulzeala poate face victime. Staţi într-un colţ, ghemuit, protejându-vă ceafa cu mâinile. Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun, rămâneţi pe loc până la terminarea cutremurului, iar dacă sunteţi în maşină, opriţi, evitaţi tunelurile sau podurile şi nu coborâţi. 

Ce faceţi după cutremur:

Nu părăsiţi imediat locuinţa. Asiguraţi-vă că o puteţi face fără să vă accidentaţi.

Fiţi pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. 

Verificaţi dacă sunteţi rănit şi acordaţi-vă primul ajutor, dacă este posibil, cu mijloacele disponibile.

Faceţi acelaşi lucru pentru persoanele alături de care sunteţi. Nu încercaţi să-i mişcaţi pe cei grav răniţi decât dacă trebuie scoşi dintr-o zonă periculoasă în care le este ameninţată viaţa sau starea li se agravează rapid. Dacă trebuie să mişcaţi o persoană inconştientă, mai întâi imobilizaţi-i gâtul şi spatele.

Încercaţi să comunicaţi cu salvatorii, prin mijloacele care vă stau la dispoziţie.

Verificaţi dacă nu sunt scurgeri de gaze sau apă, dacă alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă.

Folosiţi lanterne cu baterii în cazul întreruperii curentului electric. Nu utilizaţi în interiorul clădirilor după un cutremur lumânări, chibrituri sau alte surse de lumină cu flacără deschisă.

Nu contribuiţi la transmiterea zvonurilor, ştirilor false, a panicii şi a dezordinii. Sunaţi la 112 doar pentru a anunţa urgenţe majore la pompieri, ambulanţă, poliţie.

Acordaţi primul ajutor până vin echipele de salvare.

Verificaţi locuinţa. Dacă a suferit distrugeri sau este nesigură, ieşiţi din casă.

Nu folosiţi vehiculul decât în caz de urgenţă majoră.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.