159 de case şi blocuri din Galaţi prezintă risc seismic

[dcp100168]

Un cutremur ar pune la pământ sute de clădiri din Galaţi

* Nenumărate case şi blocuri din oraş vor ajunge ruine în urma unui cutremur de peste 7 grade * Expertizele unora dintre clădirile aflate în evidenţa Primăriei sunt vechi de 15 ani * Un singur bloc a fost consolidat, deşi sute de imobile au nevoie de reabilitare

Centrul oraşului este împânzit de imobile cu „bulină roşie”, astfel că, în cazul unui cutremur asemănător celui din 1977, zone importante aflate chiar în buricul târgului s-ar transforma, în doar câteva secunde, în maldăre impresionante de moloz. Nenumărate case şi blocuri riscă să fie făcute una cu pământul, iar zeci de mii de oameni să-şi piardă nu doar acoperişul de deasupra capului şi rodul muncii, ci, mai grav, chiar viaţa.

Unde se află imobilele cu "bulină roşie"

Blocurile M19 şi G4 din Micro 19, C şi F de pe strada Domnească, precum şi zeci de case de pe străzile Brăilei, Universităţii, Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Dogăriei, Eroilor, Ştiinţei, Română, Eminescu, Traian, Carnabel, N. Alexandrescu şi nu numai, sunt încadrate în clasa I de risc seismic, conform statisticilor Primăriei. Asta înseamnă că imobilele prezintă pericol public, risc seismic maxim şi, cel mai probabil, se vor prăbuşi în cazul în care ne vom confrunta cu un cutremur de minimum 7 grade pe scara Richter.
Îngrijorător este faptul că numărul clădirilor cu „bulină roşie” sare de 60, iar în cădere acestea au şanse să distrugă sau să avarieze grav imobilele aflate în imediata apropiere ori, mai rău, să le pună viaţa în pericol celor ce locuiesc în vecinătatea lor.
"Acestea au risc imediat de prăbuşire şi sunt caracterizate prin raport mic între capacitatea de rezistenţă a structurii şi forţa nominală seismică pe care o are direct construcţia respectivă, potrivit amplasamentului şi pământului pe care stă", ne-a explicat dr. ing. Octavian Coşovliu.

Peste 20 de blocuri riscă să fie grav avariate

Nu mai puţin de 20 de blocuri şi alte construcţii, din cartiere precum Ţiglina I şi Micro 17, dar şi de pe strada Navelor, precum şi peste 30 de case situate pe străzile Domnească, Nicolae Bălcescu, Al. I. Cuza, Ana Ipătescu, Culturii, Democraţiei, Tecuci, Traian, Grădina Veche, Zânelor şi nu numai sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic. Adică, potrivit dr. ing. Octavian Coşovliu, aceste imobile "nu sunt supuse prăbuşirii, dar vor suferi atâtea degradări încât practic va fi nevoie să le demolăm şi să le refacem".
Este vorba despre blocurile C9, C10, C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35, D2 şi E4 din Ţiglina I, R şi I din Micro 17, R1 de pe str Navelor, A, B şi C de pe Domnească, C de pe strada Cezar şi C de pe strada Milcov.
În schimb, imobile încadrate în clasa de risc seismic III, care se află pe străzile N. Holban, Domnească, Cuza, Ana Ipătescu, Culturii, Sindicatelor, dar şi în Centru (bloc H) sau Mazepa I (bloc W3), aici figurând şi căminul B al Colegiului "Aurel Vlaicu", nu vor suferi degradări importante, ci doar structurale, de tencuieli, pardoseli, tâmplărie.
Puţini gălăţeni ştiu, însă, că există şi clasa de risc seismic IV, în care, potrivit dr. ing. Octavian Coşovliu, "construcţiile vechi se vor comporta aşa cum sunt cele noi calculate potrivit acceleraţiilor seismice proprii amplasamentului respectiv".
Din păcate, însă, multe dintre expertizele imobilelor datează chiar şi din anii 1995, 1997, 1998 ori 1999 şi sunt mari şanse ca în timpul care a trecut construcţiile să se fi degradat constant, iar unele dintre clădiri şi chiar structura de rezistenţă a acestora să nu mai fie atât de rezistente pe cât cred autorităţile şi cetăţenii.
Îngrijorător este şi faptul că doar un singur bloc - C20 din Ţiglina I - a fost consolidat şi reabilitat. Şi asta în timpul fostului primar Dumitru Nicolae.
Totodată, pe lista Primăriei privind consolidarea imobilelor se regăsesc nu mai puţin de 58 de construcţii, însă nimeni nu poate spune când vor fi de fapt consolidate, în timp ce 45 de imobile sunt propuse pentru demolare din cauza gradului avansat de degradare.

Părerea specialistului

„Viaţa liberă” a stat de vorbă cu recunoscutul şi apreciatul dr. ing. Octavian Coşovliu, unul dintre puţinii experţi atestaţi ai Galaţiului, care ne-a explicat, printre altele, ce duce la degradarea construcţiilor din oraşul nostru. De altfel, multe dintre expertizele clădirilor îi aparţin chiar acestuia.
"Noi, la Galaţi, avem două nocivităţi destul de mari care se suprapun şi care au făcut ca degradările structurilor de construcţii la Galaţi să fie mai bogate decât în alte părţi ale ţării (…) Este un pământ prost la udare, care, însă, este foarte bun atunci când este uscat. În anii aceia nebuni, când s-au făcut construcţiile vechi în Galaţi - 1880, 1890, 1910 - nu existau aceste surse de umezire a loessului. În momentul în care loessul se umezeşte - noi avem o grosime mare de loess, de la 10 la 20-25 de metri - cade, se prăbuşeşte, iar odată cu el se prăbuşeşte şi construcţia, tramvaiul sau autobuzul. Am avut cazuri nenumărate de astfel de probleme şi a trebuit să le salvăm într-un fel sau altul. Pământul îşi pierde capacitatea portantă numai dacă este umezit. Lucrurile acestea s-au produs pentru că s-au introdus reţelele purtătoare de apă. Pe acestea, pentru a le întreţine, trebuie să le bagi în canale de protecţie, iar noi am învăţat asta după anii 1958-1960. Până atunci, a fost timp ca pământul să se umezească. Acesta este un prim cancer care afectează structurile în Galaţi.
Un al doilea cancer îl constituie zona seismică. Întâmplarea a făcut că faliile tectonice din zona noastră încadrează oraşul în zona C seismică, o zonă seismică ce are intensitate foarte mare a cutremurelor. Adică, posibilitatea ca, pe lângă nenorocitul acesta de loess, să se producă şi cutremure la suprastructură (…) Am făcut, la Galaţi, încercări cu acel Mărmureanu, pe care îl vedeţi la televizor, pe zona de pantă Columb, Traian spre Domnească şi am determinat că loessul amplifică mişcările seismice”, ne-a spus dr. ing. Octavian Coşovliu.

Care ar trebui să fie priorităţile autorităţilor

Dr. ing. Octavian Coşovliu ne-a spus că aleşii noştri ar trebui să-şi stabilească drept priorităţi o serie de lucruri extrem de importante, recomandări pe care expertul deja le-a făcut, de-a lungul anilor.
"Priorităţile, după mine, ar fi cele de a încerca să stăvilim situaţia pe care o avem. Avem străzi pe care avem alimentări cu apă şi nu avem canalizări. Ştiţi cum se cheamă asta? Infiltrarea directă a apelor din alimentarea cu apă în teren şi de aici continuarea procesului de umezire a loessului şi continuarea procesului de degradare la structurile existente. Acesta ar trebui să fie primul lucru făcut: reglementarea regimului de apă şi canal, prin verificarea ca toate conductele purtătoare de apă să fie introduse în canale de protecţie, dar nu numai cele noi, ci şi cele vechi, acolo unde se cunoaşte. Nenorocirea este că nu cunoaştem!
A doua prioritate o constituie necesitatea de a lua măsuri preseism, în timpul seismului şi post-seism. Este neapărat ca la construcţiile la care s-au declarat încadrări în RS 1, care este mortal, să se intervină. Cum? Acţiuni sociale, convinşi oamenii, este necesar să le ferim de prăbuşire, să nu cadă şi să nu omoare oameni! Omul trebuie să fie considerat cel mai bun capital."
Totodată, dr. ing. Octavian Coşovliu a insistat şi asupra ideii de reabilitare a construcţiilor, pentru ca oamenii să fie în siguranţă, dar şi a salvării multor imobile "care merită să fie salvate".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câte imobile din Galaţi se află în prag de prăbuşire?

Cutremurul care a avut loc sâmbătă seara a repus pe tapet un aspect, şi anume al imobilelor care se află în pericol de prăbuşire din cauza stării necorespunzătroare în care se află.
„În municipiul Galaţi, sunt 88 imobile încadrate în clasa I de risc seismic iar 65 dintre acestea sunt propuse pentru demolare, întrucât sunt într-un stadiu avansat de degradare şi consolidarea lor ar costa mai mult decât valoarea de piaţă a imobilului în sine. Aceste imobile demolabile nu sunt locuite iar 6 dintre imobilele aflate în această categorie au fost demolate deja. Din cele 23 de imobile cu risc seismic ce pot fi consolidate, 80% sunt fie în proprietate privată, fie în coproprietate cu Primăria, fie în litigiu, fie revendicate şi retrocedate”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu.
În cazul imobilelor aflate în proprietate privată, nu cade în sarcina Primăriei Galaţi să se ocupe cu reabilitarea sau demolarea lor, această obligaţie revenind proprietarilor. Potrivit informaţiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, pe lista municipalităţii figurează 4 blocuri care prezintă risc seismic 1, existând şi blocuri care pot fi încadrate în grade seismice cuprinse între 2 şi 4.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Un cutremur de gradul 7 ar spulbera zeci de case şi blocuri (1). Lista lui Dumitru Nicolae
Deși Galațiul este într-o zonă cu risc seismic foarte mare, cei care au condus orașul au tergiversat ani buni consolidarea imobilelor cu risc de prăbușire, rezumându-se la a face liste cu clădirile periculoase
Cutremurul de pe 22 noiembrie le-a dat fiori foarte multor gălățeni, câteva sute sau câteva mii, care știu că locuiesc într-o casă cu „bulină roșie” sau într-un bloc șubred, a cărui structură de rezistență ar putea ceda la un cutremur de peste 6 grade, spre 7. Mulți dintre cei care au prins cutremurele din 1977, 1986 și 1990, sunt de părere că cel de acum o săptămână a avut, cel puțin la Galați, o magnitudine mai mare de 5,7, cât au spus seismologii. Percepția că a fost un cutremur mai mare se putea să fi fost provocată de faptul că de această dată am avut de a face cu un cutremur crustal, produs la adâncimea de 39 km, care a avut și o propagare diferită în scoarța terestră, spre deosebire de majoritatea cutremurelor din Vrancea, care se produc la adâncimi de aproximativ 140 km.
Sute de „motive” care justifică frica de cutremure
În mod normal, mai bine zis într-un oraș normal administrat, frica de cutremure nu ar trebui să fie un fenomen care să capteze mii de oameni, ci ar trebui să fie o chestiune care să țină de opțiunile fiecăruia atunci când vine vorba de comfortul psihic personal, un soi de excepții ceva mai des întâlnite, așa cum unii suferă de claustrofobie, iar alții au rău de înălțime. Teoretic, clădirile din oraș ar trebui să fie sigure și la un cutremur de 8 grade. Practic, însă, la Galați avem sute de motive care justifice, nu frica, ci chiar groaza de cutremurul de 7 grade despre care seismologii spun că se va produce într-o zi. În primul rând, avem zeci imobile cu „bulină roșie” care sunt consolidate „festina lente”. Mulți ani nu le-a dat nimeni nicio atenție. Boldea s-a „ocupat” de 2-3, dar în rest… Mai avem alte câteva zeci de blocuri a căror consolidare ar costa enorm, fondurile ar trebui aduse de la Ministerul Dezvoltării, dar cum nu are cine să solicite acei bani, Galațiul nu a primit niciodată fonduri pentru consolidarea imobilelor cu risc seismic. Și mai avem la Galați 71 de imobile care trebuie demolate cât mai curând pentru că nu mai pot fi consolidate. Totuși, în acele case locuiesc oameni. Și dacă toate astea nu erau de ajuns, ar mai fi un risc: după 1990, la Galați s-a construit mult și prost. Au fost ridicate construcții care nu au respectat norme elementare, cu atât mai puțin pe cele referitoare la protecția anti-seismică. Spre exemplu, în Complexul Țiglina 1, există o clădire cu parter și un etaj neterminat de ani de zile, care are planșeul superior de beton sprijinit pe BCA și oricând, la un cutremur, placa de beton ar putea ajunge în stradă. Peste trecători, peste mașini. E doar unul dintre exemple. În urmă cu câteva luni, chiar președintele filialei Ordinului Arhitecților „Dunărea de Jos”, arhitectul Sergiu Porumboiu ne declara că nu știe ce se va întâmpla cu unele din noile construcții ale Galațiului la un cutremur cu magnitudine mai mare. 
Un risc major: Galațiul „stă” pe falia „S.f Gheorghe”
Riscurile ca la Galați efectele unui cutremur produs în Vrancea să fie mai severe decât la Brăila constau în faptul orașul nostru se află pe falia „Sfântu Gheorghe”. O falie este o ”fractură” a scoarței terestre, o forfecare produsă în scoarță ca urmare a mișcărilor tectonice verticale.  Traseul Faliei „Sf. Gheorghe” pornește din zona seismică din Vrancea, trece prin zona Tecuciului și a comunelor Cudalbi, Nămoloasa, Tudor Vladimirescu, ocolește Galațiul pe la nord-est de oraş, la mică distanţă şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina pe la nord de Isaccea până la nord de Tulcea, de unde însoţeşte traseul Braţului Sfântul Gheorghe, până la malul mării. Un alt factor de risc este hazardul seismic, care la Galați are valoarea 0,24, în condițiile în care valoarea admisibilă este 0,16.
Lista lui Nicolae
Dacă am cumula toți factorii de risc seismic într-unul singur,  probabil că am ajunge la concluzia că Galațiul este un oraș foarte periculos și ar trebui ca cei care îl conduc să adopte niște programe de consolidare a clădirilor care mai pot fi salvate. Dar niciunul dintre edilii Galațiului nu a avut printre priorități  un astfel de program. Pe vremea lui Dumitru Nicolae a fost consolidată clădirea Băii Comunale, dar nu în cadrul vreunei strategii anti-seismice a primăriei, ci într-un proiect de reabilitare a ”băii” cu bani europeni. A mai fost consolidat celebrul bloc C20, din Țiglina 1, dar numai după ce s-a ”rupt” și a devenit subiect de presă. Cu un an înaintea finalului celui de al 3-lea mandat al primarului Nicolae, la Galați existau 112 case şi blocuri cu diferite graduri de risc seismic. Includerea în gradul 1 de risc seismic presupune că imobilul se poate prăbuşi. Includerea în gradul 2 înseamnă că imobilul poate suferi avarii la unele elemente ale construcţiei, dar nu îi va fi afectată structura de rezistenţă, iar la gradul 3 cutremurul produce fisuri și căderi de tencuială. Pe lista lui Dumitru Nicolae, în categoria imobilelor grad seismic 1erau incluse blocurile G4 şi M19 din Micro 19 și blocurile C şi F de pe Domnească. Pe lista cu gradul 2 erau blocurile C12, C13, C15, C30, C31, C32, C34, C35 şi D2 din Ţiglina1, R şi I din Micro 17 şi R1 de pe str Navelor nr.2. În clasa a 3-a de risc seismic e inclus blocul W3, din cartierul Mazepa 1. Din celelalte 96 de clădiri, 57 erau incluse în clasa 1 de risc, 35 în clasa a 2-a şi 4 în clasa a 3-a. La Primăria Galaţi fuseseră depuse în ultimii ani 26 de cereri pentru consolidări de imobile, dar a fost aprobată o singură cerere, pentru blocul C20, din Ţiglina 1. Cel televizat!
La schimbarea de gardă din iunie 2012, odată cu eșarfa tricoloră și ștampila primăriei, fostul primar, Dumitru Nicolae i-a predat primarului Marius Stan și o listă a celor 60 de imobile din Galați care sunt încadrate în diferite grade de risc seismic.

presagalati.ro

[dcp100168]

"Un cutremur similar celui din '77 ar fi o catastrofă pentru Galaţi"

Dacă Primăria ar construi câte un pasaj de protecţie pentru fiecare imobil cu risc seismic I din Galaţi, atunci asemenea tuneluri s-ar întinde pe străzi întregi. Blocurile ale căror apartamente au fost modificate iresponsabil de proprietari s-ar putea prăbuşi, dar cele mai afectate la un cutremur ar fi centrul vechi al oraşului şi Ţiglina I.

Nu mai puţin de 27 de blocuri din municipiul Galaţi au fost expertizate, trei - M19 şi G4 din Micro 19 şi C de pe strada Domnească nr. 19 - fiind încadrate în clasa de risc seismic I, restul în clasa a II-a de risc seismic. Alte 62 de imobile cu bulină roşie sunt propuse pentru demolare şi 58 de clădiri „diagnosticate” cu risc seismic I-IV sunt propuse spre consolidare. Aşa reiese din cele trei tabele publicate pe portalul Primăriei municipiului Galaţi, pe care le puteţi consulta pe site-ul ziarului "Viaţa liberă". În total, peste o sută de imobile ne pot pune viaţa în pericol la un cutremur cu forţa celui care ne-a zguduit pe 4 martie 1977.

Acesta este, însă, doar vârful aisbergului. În realitate, situaţia ar putea fi mult mai dramatică, ţinând cont că unele expertize s-au făcut cu mulţi ani în urmă şi că un imobil care acum un deceniu era încadrat în clasa a II-a de risc seismic ar putea merita acum bulina roşie. Nu trebuie uitate nici blocurile ale căror apartamente, în special de la parter, au fost modificate în mod iresponsabil de către proprietari, fiind afectată structura de rezistenţă a construcţiei.

Miercuri, 4 martie, se împlinesc 38 de ani de la devastatorul seism care s-a soldat cu peste 35.000 de locuinţe prăbuşite, peste 1.500 de victime şi nu mai puţin de 11.300 de răniţi. Pentru că activitatea seismică din zona Vrancea nu se opreşte, am încercat să aflăm de la inginerul constructor Săvel Rotaru, preşedintele Comisiei de Urbanism a Consiliului Local, fost şef al Inspectoratului în Construcţii, ce s-ar întâmpla în cazul unui cutremur similar celui din 1977.

Pericol!

„Un cutremur similar celui din 1977 ar fi o catastrofă pentru Galaţi”, ne-a declarat Săvel Rotaru. Potrivit specialistului, multe dinte construcţiile care au avut de suferit la cutremurul din 1977 nu au fost reparate, iar structura lor de rezistenţă a fost afectată şi de cutremurele ulterioare. Şi dacă imobilele proiectate după 1977 pot fi considerate mai sigure, pentru că s-au realizat cu respectarea unor normative mult mai severe, nu acelaşi lucru se poate spune despre clădirile realizate anterior, în special cele construite între cele două războaie mondiale.

În opinia lui Săvel Rotaru, cea mai gravă situaţie se înregistrează în Ţiglina I, unde blocurile prezintă crăpături şi ar trebui, în funcţie de fiecare situaţie în parte, fie consolidate, fie demolate şi reconstruite în alte zone mai sigure.

Inginerul constructor afirmă că blocurile care s-au prăbuşit la cutremurul din 1977 în Bucureşti sunt cele la care parterul a fost modificat. Aceeaşi soartă ar putea-o avea blocurile cu structura de rezistenţă afectată de modernizările făcute în apartamente, de locuinţele de la parter transformate, după capul fiecăruia, în spaţii comerciale sau de prestări servicii.

Ce-i de făcut

Dacă Primăria ar construi în jurul fiecărui imobil cu risc seismic un tunel de protecţie cum a făcut pe Domnească nr. 24, atunci străzi întregi, cum este, de exemplu Cuza, ar trebui să devină „pasaje”. Nu aceasta este soluţia. Săvel Rotaru consideră că ar trebui constituită o comisie specială, la nivelul Galaţiului, care să analizeze structura de rezistenţă a clădirilor şi să impună măsuri serioase înainte ca oraşul să ajungă sub dărâmături. Pentru că, aşa cum atrăgea atenţia într-o şedinţă de Consiliu Local, nu e nevoie de un cutremur de 7 grade cum a fost cel din ’77; „un seism de forţă orizontală la adâncimea de 40 de km” poate avea consecinţe la fel de grave!

viata-libera.ro

[dcp100168]

Primăria îşi expertizează imobilele degradate

După ce proprietarii mai multor imobile din Galaţi au fost supraimpozitaţi cu 500 la sută, pe motiv că şi-au neglijat construcţiile, iar acestea au fost declarate "neîngrijite", iată că autorităţile şi-au întors privirea şi către clădirile care le aparţin. Primăria Galaţi a lansat o licitaţie pentru contractarea unor servicii de expertizare a imobilelor aflate în stare avansată de degradare. Este vorba, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), despre expertizarea a nouă imobile aflate în patrimoniul Primăriei.

Lista publicată în SEAP cuprinde următoarele adrese: strada Dr. Carnabel nr. 94, Turturelelor nr. 31, Tecuci nr. 140, Vasile Alecsandri nr. 25, Pieţei nr. 8, Traian nr. 196, Nicolae Alexandrescu nr. 108, Cuza nr. 73 şi Războieni nr. 106.
Pentru că le consideră "în stare avansata de degradare", municipalitatea vrea ca, prin expertize, să se stabilească gradul de risc seismic şi soluţia de intervenţie propusă pe baza studiului geotehnic, a raportului de expertiză tehnică şi a notelor de calcul.
Valoarea totală estimată a contractului este de 65.000 de lei fără TVA. Ofertele sunt aşteptate până pe 12 martie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum supraviețuim unui seism precum cel din '77

În urmă cu 44 de ani, pe 4 martie 1977, ora 21,22, România a fost afectată de un cutremur devastator, cu magnitudinea de 7,3 grade pe scara Richter, soldat cu mii de victime şi însemnate pagube materiale. În 56 de secunde, a făcut 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti.

După seismul din 1940, cutremurul din primăvara lui 1977 a fost cel mai mare seism care a afectat România în ultima sută de ani. În cifre, bilanțul cutremurului de pe 4 martie arată că la nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de oameni răniți, majoritatea în încercarea de a se salva, și 35.000 de locuințe prăbușite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au transformat în grămezi de moloz în mai puțin de un minut. Analizând producerea și efectele marilor cutremure, seismologii au emis, în anii care au urmat, diverse ipoteze, dintre care cele mai credibile au părut cele referitoare la periodicitate. Între marile seisme care au afectat România a existat, în ultimele secole, o distanță de circa 36-37 de ani, așa cum preciza, la un moment dat, şi seismologul Gheorghe Mărmureanu. De la cutremurul din 1977 au trecut 44 de ani, dar, oficial, specialiştii nu ne dau motive de îngrijorare, susținând că următorul mare seism ar putea să ne ”atingă” peste vreo 40 de ani.

”Un cutremur la peste şapte şi ceva, cum a fost în 4 martie 1977, ne iese cam în perioada 2062, 2064, 2065. Ştim o perioadă, dar asta nu înseamnă că este anul exact. Dar ştim o perioadă de 18 ani, care începe în 2040 şi se termină prin 2060”, declara, în urmă cu aproape un deceniu, Gheorghe Mărmureanu, reputat seismolog şi fost director al Institutului Naţional de Fizică a Pământului. Cu toate acestea, seismologii nu exclud producerea de cutremure cu magnitudine de până în şapte grade, ceea ce, pentru România, este destul de mult. De aceea, specialiştii în Protecţie Civilă revin cu avertismentul către populaţie privind cunoaşterea unor proceduri esenţiale de supravieţuire în cazul unui cutremur puternic.

Pregătirea unui plan de urgenţă: 

Fără a încerca să inducă panică, reprezentanţii ISU Galaţi vă sfătuiesc să:

Vă instruiţi membrii familiei cu privire la modul de comportare în cazul producerii unui seism.

Învăţaţi metode de acordare a primului ajutor medical.

Vă asigurați locuinţa pentru eventualitatea unor distrugeri provocate de cutremur.

Vă procuraţi o trusă medicală de prim ajutor.

Remediaţi defecţiunile la instalaţiile electrice şi la instalaţiile cu gaz care prezintă scurgeri.

Plasaţi obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea, pe rafturi inferioare sau chiar fixate de perete.

Depozitaţi obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge uşor în dulapuri fixate de perete.

Fixaţi bine de perete instalaţiile de iluminat.

Verificaţi şi, dacă este cazul, reparaţi spărturile din tencuiala tavanului şi a fundaţiei. În cazul apariţiei unor probleme legate de structura clădirii, se recomandă să apelaţi la experţi.

Utilizaţi garnituri flexibile la ţevi, pentru a le conferi o anumită flexibilitate şi a evita astfel eventualele scurgeri de gaze sau de apă. Garniturile flexibile sunt mai rezistente la rupturi.

Aflaţi de unde şi cum se întrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele întrerupătoare şi robinete.

Identificaţi posibilele puncte slabe ale clădirii şi alegeţi refugii mai sigure.

Stabiliţi care sunt locurile mai sigure în fiecare cameră - sub o masă rezistentă sau sub o grindă, sub tocuri de uşi solide.

Identificaţi zonele periculoase din fiecare cameră – lângă ferestre care se pot sparge, biblioteci sau piese de mobilier masive dispuse pe verticală, care pot cădea, sau sub tavane care se pot prăbuşi.

Verificaţi actele privitoare la asigurarea clădirii. Unele pagube pot fi acoperite chiar şi fără o asigurare specială pentru cutremure. Protejaţi actele importante din clădire.

Pregătiţi-vă pentru a supravieţui singur pentru cel puţin o perioadă de trei zile. Păstraţi un stoc suplimentar de apă şi alimente.

Dacă sunteţi surprinşi în clădire:

Nu fugiţi pe scări.

Nu săriţi pe fereastră

Nu folosiţi liftul. Dacă sunteţi în lift, încercaţi să ieşiţi cât mai repede.

Staţi departe de geamuri, uşi de sticlă, sobe, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt.

Aşezaţi-vă sub o masă solidă sau ghemuiţi-vă, lipit de un perete interior.

Dacă în apropiere nu se află o masă sau un birou, acoperiţi-vă faţa şi capul cu mâinile încrucişate şi aşezaţi-vă într-un colţ mai ferit al încăperii. Dacă vă aflaţi afară, îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi de electricitate sau de telefon, iar dacă seismul vă surprinde într-un loc public aglomerat, de genul magazinelor, teatrelor sau cinematografelor, nu vă repeziţi către ieşire, deoarece îmbulzeala poate face victime. Staţi într-un colţ, ghemuit, protejându-vă ceafa cu mâinile. Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun, rămâneţi pe loc până la terminarea cutremurului, iar dacă sunteţi în maşină, opriţi, evitaţi tunelurile sau podurile şi nu coborâţi. 

Ce faceţi după cutremur:

Nu părăsiţi imediat locuinţa. Asiguraţi-vă că o puteţi face fără să vă accidentaţi.

Fiţi pregătit pentru eventualele replici ale cutremurului. 

Verificaţi dacă sunteţi rănit şi acordaţi-vă primul ajutor, dacă este posibil, cu mijloacele disponibile.

Faceţi acelaşi lucru pentru persoanele alături de care sunteţi. Nu încercaţi să-i mişcaţi pe cei grav răniţi decât dacă trebuie scoşi dintr-o zonă periculoasă în care le este ameninţată viaţa sau starea li se agravează rapid. Dacă trebuie să mişcaţi o persoană inconştientă, mai întâi imobilizaţi-i gâtul şi spatele.

Încercaţi să comunicaţi cu salvatorii, prin mijloacele care vă stau la dispoziţie.

Verificaţi dacă nu sunt scurgeri de gaze sau apă, dacă alimentarea cu energie electrică a fost întreruptă.

Folosiţi lanterne cu baterii în cazul întreruperii curentului electric. Nu utilizaţi în interiorul clădirilor după un cutremur lumânări, chibrituri sau alte surse de lumină cu flacără deschisă.

Nu contribuiţi la transmiterea zvonurilor, ştirilor false, a panicii şi a dezordinii. Sunaţi la 112 doar pentru a anunţa urgenţe majore la pompieri, ambulanţă, poliţie.

Acordaţi primul ajutor până vin echipele de salvare.

Verificaţi locuinţa. Dacă a suferit distrugeri sau este nesigură, ieşiţi din casă.

Nu folosiţi vehiculul decât în caz de urgenţă majoră.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Bilanțul unui cutremur puternic în România: 350.000 de clădiri grav avariate și 45.000 de persoane rănite sau decedate

În cazul unui cutremur puternic, cu intensitate de 7,4 – 8,1 MW, în România se vor prăbuși peste 350.000 de clădiri rezidențiale ce vor fi grav avariate, iar numărul de persoane grav rănite sau decedate va fi de peste 45.000. Predicția a fost făcută, recent, de statul român, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență din MAI, în documentul intitulat „Concepția națională de răspuns post seism”, elaborat la finalul anului 2021.

Un alt document, realizat de Curtea de Conturi și publicat în luna ianuarie 2022, atrage atenția asupra faptului că instituțiile statului NU sunt pregătite pentru un cutremur major.

Bucureștiul nu va fi cel mai afectat oraș

Deși pare greu de crezut, în cazul unui cutremur major, nu Capitala va avea cel mai mult de suferit. Cele mai afectate județe, potrivit MAI, vor fi Buzău, Prahova și Galați.

Aceasta estimare este făcută din perspectiva clădirilor ce ar putea fi grav avariate în urma unui cutremur cu magnitudine între 7,4 și 8,1 MW. Cu circa 40.000 de clădiri rezidențiale ce ar putea fi grav avariate, județul Buzău conduce în acest sinistru clasament. El este urmat de Prahova (39.000), Galați (37.000), București (33.500) și Vrancea (33.000).

Situația este, de fapt, mult mai gravă

Datele de mai sus, valabile la finalul lui 2021, sunt contrazise de un audit al Curții de Conturi din 2022, arată că situația este, de fapt, mult mai gravă.

Spre exemplu, “echipa de auditori a constatat însă că nu există o inventariere și o evidență a tuturor clădirilor existente pe teritoriul Municipiului București”. Mai mult, spun auditorii Curții de Conturi, la nivelul Municipiului București, “politica de dezvoltare locală se realizează în baza Planului de Urbanism General (PUG) elaborat în perioada 1998 – 2000, care nu mai corespunde din punct de vedere tehnic și juridic realității. PUG trebuie actualizat o dată la 10 ani”.

money.ro

[dcp100168]

Tragedia din Turcia se poate repeta la Galați. Blocurile sunt rezemate unul de celălalt

Galațiul este unul dintre cele mai expuse orașe la distrugerile provocate de un cutremur de magnitudine mare produs în zona Vrancea, pentru că orașul e situat pe falia „Sf Gheorghe”. Blocuri cu 10 etaje sunt „rezemate” unul pe celălalt.

Situația este agravată de faptul că zeci de blocuri și clădiri din oraș sunt incluse în categoria imobilelor cu gradul 1 și 2 de risc seismic iar multe alte imobile, cele mai multe dintre ele abandonate, ar trebui să fie cel puțin expertizate.   

Dar în pofida acestor riscuri municipalitatea nu are în derulare vreun program de expertizare și consolidare a acestor clădiri. În urmă cu zece ani, Primăria Galați aloca anual 2-3 milioane de lei pentru consolidările unor clădiri cu risc de prăbușire, dar în ultimii ani nu s-a mai discutat despre acest subiect. 

Galațiul, pe falia „Sfântu Gheorghe”

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării, cutremurele produse în Vrancea afectează localitățile situate preponderent pe axa SV-NE față de epicentru, cu propagarea undei seismice pe două direcții: Galați – Brăila – Tulcea și Ploiești – Brașov – Făgăraș – Covasna.

Riscurile sunt mai mari la Galați pentru că orașul se află pe falia „Sfântu Gheorghe”. Traseul Faliei „Sf Gheorghe” pornește din zona seismică Vrancea, trece prin zona Tecuciului și ocolește Galațiul pe la nord-est de oraş, la mică distanţă şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina pe la nord de Isaccea până la nord de Tulcea, de unde însoţeşte traseul Braţului Sfântul Gheorghe, până la malul mării.

Potrivit specialiștilor, un alt factor de risc este hazardul seismic, care la Galați are valoarea 0,24, în condițiile în care valoarea admisibilă este 0,16.

Blocuri cu zece etaje, „rezemate” unul pe celălalt

În pofida acestor riscuri, primarii pe care i-a avut orașul de-a lungul anilor nu au acordat atenție consolidării clădirilor cu risc seismic. Această indiferență este vizibilă chiar de la intrarea în oraș dinspre Tecuci. În apropierea sensului giratoriu de la intersecția DN 25 Galați – Tecuci cu șoseaua de centură și Strada Brăilei încep cartierele de blocuri construite în anii 70-80.

Primele blocuri din cartierul Micro 18, sunt blocurile cu 10 etaje din seria G, de la G1 la G 11, care oferă imaginea binecunoscută din toate marile orașe, a „paravanului” de blocuri cu 10 etaje, care ascund în spate o puzderie de blocuri cu 4 etaje. La o privire atentă, se observă că blocurile G10 și G9  se „reazemă” unul pe celălalt începând de la etajul 1 până la etajul 10. S-ar putea crede că „așa a fost proiectul”, dar nu e vorba de așa ceva. Această apropiere între două blocuri nu există la celelalte blocuri din seria G. Spre exemplu, între blocul G 9 și blocul G 8 există un pațiu liber de la etajul 1 la etajul 10 și așa este situația și între toate celelalte G-uri.

De altfel, pe harta Primăriei Galați cele două blocuri sunt figurate cu o distanță considerabilă între ele. Acolo este un pasaj de trecere.

Nimeni nu poate spune când s-au „lipit” cele două blocuri. În ultimii ani, în zona Galațiului au fost cutremure cu mangnitudine de până la 5,8 grade și nu s-a întâmplat nimic, dar în cazul producerii unui cutremur cu magnitudine mai mare, în funcție și de modul de propagare a undei seismice, este previzibil ca distrugerile structurilor de rezistență ale celor două blocuri cu 10 etaje să fie provocate în primul rând de frecarea dintre cele două corpuri de clădire.

Imaginea simbol a indiferenței edililor Galațiului: pasajul „anti-cărămizi”

Cazul etalon al tergiversării consolidării imobilelor șubrede este chiar în centrul orașului, la două sute de metri de primărie. Este situația „Palatului Gheorghiu”, un „palat” abandonat de peste 30 de ani, despre care „Puterea” a relatat recent.

În 2004, „Palatul Gheorghiu”, de pe str Domnească nr 24 era în proprietatea municipalității. Primarul de atunci nu a vrut să consolideze clădirea, ci să o demoleze, măsură interzisă de Direcția pentru Cultură Galați, pentru că era vorba de un imobil monument istoric. Ulterior, clădirea părăsită a atras atenția unor revendicatori de ocazie și până la finalizarea proceselor primăria nu sa mai putut implica nici în consolidare.

Cum de ani buni tot cădeau cărămizi, pentru a proteja trecătorii, primăria a construit pe lângă zidurile „Palatului Gheorghiu” un pasaj din bârne groase de lemn, ca să protejeze pietonii. Recent, Primăria Galați a obținut o finanțare de 14 milioane de lei prin PNRR pentru consolidarea și restaurarea clădirii. Sunt lucrări ce vor fi executate la concurență cu riscul producerii unui cutremur.

Primăria Galați face ce poate: liste cu zecile de blocuri și clădiri cu risc seismic de gradul 1 și 2

Deși în oraș sunt zeci de blocuri construite în anii 60, fără subsoluri tehnice, afectate de tasare și încadrate la riscul seismic de gradul 1 și 2, Primăria Galați nu a avut o prioritate din consolidarea acestor clădiri. În peste 30 de ani au fost consolidate doar 28 de imobile mai mici, nu blocuri cu sute de locatari. În general, primăria s-a limitat la reactualizarea listei cu risc seismic. Ultima listă a fost întocmită în 2019 .

În 2011, pe vremea fostului primar, Dumitru Nicolae (PSD), pe lista primăriei se aflau 112 case şi blocuri cu diferite graduri de risc seismic. Pe listă era aproape întregul cartier Țiglina 1, blocurile C12, C13, C15, C 19, C30, C31, C32, C34, C35, E4 şi D2, care sunt blocuri construite în anii 1963-1964, fără subsoluri tehnice și din cauza infiltrațiilor de la conductele mâncate de rugină sunt afectate de tasare. Toate sunt înscrise în risc seismic de gradul 2. La vremea aceea, existau 26 de cereri de consolidare a unor blocuri și imobile, dar a fost finanțată doar consolidarea blocului C20 din Țiglina 1, care a ajuns subiect în jurnalele TV după ce s-a rupt în două.

După 2012, când a devenit primar Marius Stan (PNL, UNPR), a fost sesizabilă o schimbare, prin faptul că anual erau alocate aproximativ 3 milioane de lei pentru consolidarea imobilelor încadrate la risc seismic 1 și 2. Atunci a fost întocmită o listă cu 71 de clădiri care trebuiau demolate din cauză că orice s-ar face nu mai puteau fi salvate. La Primăria Galați exista o listă de 32 de cereri ale unor asociații de proprietari care cereau soluționarea situației a 37 de blocuri și 14 imobile. Evident că nu s-a făcut mare lucru.

După 2016, s-a schimbat primarul, s-au schimbat și prioritățile. Actualul primar, Ionuț Pucheanu (PSD) nu are o prioritate în consolidarea blocurilor și clădirilor cu risc seismic, dar asta nu înseamnă cu nu îl interesează deloc această situație. Pe data de 3 septembrie 2019, Primăria Galați a publicat ultima „Listă blocuri expertizate”, pe care sunt 28 de blocuri încadrate la risc seismic, majoritatea cu gradul 1 și 2. Apar toate blocurile șubrede din Țiglina 1, dar nu apar blocurile „lipite” din Micro 18 și nu apar zeci de alte imobile cu risc de prăbușire. Dar măcar există o listă cu ce trebuia făcut și nu s-a făcut.

puterea.ro

[dcp100168]

Unde se află lista cu locuințele cu risc seismic

În urma seismelor din Turcia și Siria, o gălățeancă ni s-a adresat cu solicitarea de a cere informații de la Primăria Galați referitor la situația clădirilor cu risc seismic din municipiu. Suntem în măsură să-i răspundem doamnei Violeta Pricope și tuturor celor interesați că informații privind aceste clădiri, care au fost expertizate și pentru care s-a făcut propunere de consolidare, găsiți pe site-ul Primăriei Galați, la adresa https://www.primariagalati.ro/portal/galati/portal.nsf/AllByUNID/biroul-reparatii-si-intretinere-imobile-0001ba36

viata-libera.ro

[dcp100168]

Galaţiul, pe harta celor mai periculoase zone din România în caz de cutremur puternic

Specialiştii din cadrul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) au arătat care sunt cele mai periculoase şi cele mai sigure zone din România în caz de cutremur. Conform datelor, judeţul Galaţi se află în zona roşie.

Astfel, potrivit istoricului seismografic, printre cele mai sigure judeţe din ţară în caz de cutremur puternic se află Timiş, Caraş Severin, Satu Mare, Constanţa, precum şi graniţa dintre judeţele Suceava şi Maramureş. Aproape la fel de sigure sunt zonele cuprinse între Oradea, Cluj, Deva şi Bistriţa.

O altă zonă sigură în caz de seism major se află între judeţele Sibiu şi Braşov, care sunt încadrate la risc seismic mediu. De asemenea, printre judeţele cu risc mediu se mai numără Mureş, Neamţ şi Suceava.

Potrivit statisticii INFP, cele mai periculoase zone pentru locuitori, în caz de cutremur, sunt Bucureşti, Ploieşti, Buzău, Focşani sau Iaşi şi toate zonele cuprinse între ele, urmate în topul intensităţii de Roman, Bacău, Piteşti, Giurgiu şi toate zonele din acest perimetru. De asemenea, în zonele cu risc intermediar se mai află şi Cernavodă şi Tulcea.

Numeroase clădiri vechi aflate în zonele marcate cu roşu pe hartă nu ar rezista mişcărilor seismice foarte puternice. În cele mai multe dintre acestea sunt centre comerciale sau instituţii ale statului. Acest lucru înseamnă că, în cazul unui cutremur puternic, cum a fost cel din Turcia, ar exista multe victime, notează alba24.ro, ziar local din județul Alba, zonă sigură în mare parte în caz de cutremur puternic.

Seismicitatea din România este grupată în mai multe zone epicentrale: Vrancea, Făgăraş - Câmpulung, Banat, Crişana, Maramureş şi Dobrogea de Sud. Potrivit wikipedia.org, alte zone epicentrale de importanţă locală pot fi găsite în Transilvania, Galaţi, în zona Jibou şi râul Târnava, în partea de nord şi de vest a Olteniei (zonă care s-a activat şi a generat cele două cutremure din 13 şi 14 februarie 2023), în nordul Moldovei şi în Câmpia Română.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Ce trebuie să facem pentru a supraviețui unui cutremur major

Felul în care ne comportăm în cele câteva secunde cât poate dura un seism de mare magnitudine poate face diferența între viață și moarte.

Clipele care pot părea interminabile pot fi trecute mai ușor dacă ne luăm măsuri preventive din timp, dacă ținem cont de câteva reguli simple și dacă, ulterior seismului, nu îngreunăm misiunile de salvare și nu îi punem în pericol pe ceilalți.

În edițiile anterioare ale cotidianului nostru, v-am prezentat o serie de articole în care enumeram clădiri cu risc seismic din oraș sau măsuri generice, care ar trebui să fie știute de toți oamenii, de la cei mai mici la cei mai în vârstă, necesare pentru a ne comporta sigur și responsabil în cazul unui mare cutremur.

Dincolo de cele câteva reguli de aur, ce trebuie să facă parte din bagajul minimal de supraviețuire, există un complex mult mai larg de sfaturi bine de a fi însușite. Recomandările specialiștilor vizează o paletă mult mai largă de conduite, care vizează aspecte ce țin de documentele locuinței, de asigurări, de felul în care trebuie să ne comportăm în secundele de panică, atât în locuință, cât și în locuri publice, sau conduita ulterioară producerii unui seism, fie că suntem în postura de victime, fie de salvatori sau fericiți supraviețuitori. Cunoașterea acestor reguli reduce mult riscul unui comportament greșit care, de cele mai multe ori, poate amplifica efectul unui dezastru. 

1. Înainte de cutremur

- Pregătiţi un plan de urgenţă pentru dumneavoastră şi familie;

- Instruiţi-vă membrii familiei cu privire la modul de comportare în cazul producerii unui seism;

- Învăţaţi metode de acordare a primului ajutor medical și procurați-vă o trusă medicală;

- Asiguraţi-vă locuinţa;

- Remediaţi defecţiunile la instalaţiile electrice şi la instalaţiile cu gaz care prezintă scurgeri;

- Plasaţi obiectele voluminoase sau grele cât mai aproape de podea, pe rafturi inferioare sau chiar fixate de perete;

- Depozitaţi obiectele din sticlă sau alte materiale care se pot sparge uşor în dulapuri fixate de perete;

- Fixaţi bine de perete instalaţiile de iluminat;

- Verificaţi şi, dacă este cazul, reparaţi spărturile din tencuiala tavanului şi a fundaţiei;

- Utilizaţi garnituri flexibile la ţevi, pentru a evita astfel eventualele scurgeri de gaze sau de apă;

- Aflaţi de unde şi cum se întrerupe curentul electric, gazul sau apa de la principalele întrerupătoare şi robinete;

- Identificaţi posibilele punctele slabe ale clădirii şi alegeţi refugii mai sigure;

- Stabiliţi care sunt locurile mai sigure în fiecare cameră - sub o masă rezistentă sau sub o grindă, sub tocuri de uşi solide;

- Identificaţi zonele periculoase din fiecare cameră - lângă ferestre care se pot sparge, biblioteci sau piese de mobilier masive dispuse pe verticală, care pot cădea, sau sub tavane care se pot prăbuşi;

- Verificaţi actele privitoare la asigurarea clădirii;

- Protejaţi actele importante din clădire;

- Pregătiţi-vă pentru a supravieţui singur pentru o perioadă de cel puţin trei zile. Păstraţi un stoc suplimentar de apă şi alimente.

2. Cutremurul vă surprinde într-o clădire

- NU fugiţi pe scări;

- NU săriţi pe fereastră;

- NU folosiţi liftul. Dacă sunteţi în lift, încercaţi să ieşiţi cât mai repede, apăsând butonul de oprire şi apoi butonul celui mai apropiat etaj;

- Staţi departe de geamuri, uşi de sticlă, sobe, oglinzi, biblioteci, mobilier înalt;

- Aşezaţi-vă sub o masă solidă sau ghemuiţi-vă lipit de un perete interior.

- Dacă în apropiere nu se află o masă sau un birou, acoperiţi-vă faţa şi capul cu mâinile încrucişate şi aşezaţi-vă într-un colţ mai ferit al încăperii;

- Dacă nu vă aflaţi în vreo clădire, rămâneţi afară.

3. Cutremurul vă surprinde afară sau într-un mijloc de transport

- Îndepărtaţi-vă de clădiri, stâlpi de electricitate sau de telefon;

- În autobuz sau metrou, trebuie să rămâneţi la locul dumneavoastră până la oprire;

- În maşini, opriţi-vă cât mai repede. Evitaţi podurile şi tunelurile. Nu ieşiţi din maşină.

4. Cutremurul vă surprinde într-un loc public aglomerat sau la școală

- NU vă repeziţi către ieşire. Staţi într-un colţ, ghemuit, protejându-vă ceafa cu mâinile;

- Elevii trebuie să intre sub bancă şi să se ţină de piciorul ei;

- Elevii nu vor sta cu faţa spre geam;

- Elevii nu vor fugi pe scări.

5. După cutremur

- NU părăsiţi locuinţa. Puteţi fi surprinşi într-un loc (hol, scară) unde vă puteţi accidenta;

- Staţi înăuntru până când mişcarea se opreşte şi este sigur să ieşiţi afară.

6. Dacă aţi ajuns blocat sub dărâmături

- NU aprindeţi niciun chibrit sau ceva asemănător;

- NU vă mişcaţi dintr-un loc în altul şi nu faceţi gălăgie;

- Acoperiţi-vă gura cu o batistă sau o haină;

- Loviţi ritmic cu o ţeavă pentru a fi localizat de persoanele care participă la operaţiunile de salvare; folosiţi un fluier, dacă aveţi la îndemână.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Criza de experți în siguranța construcțiilor este fabuloasă. Interviu cu inspectorul-șef al Inspecției de Stat în Construcții Galați despre standarde şi starea clădirilor din judeţ

Emoția colectivă declanșată de noul dezastru seismic din Turcia, dar și de apariția unor cutremure de magnitudine medie în vestul țării, o zonă mai puțin cunoscută din punct de vedere seismic, impune o abordare echilibrată, cu informații pertinente din partea specialiștilor.
În acest sens, am discutat recent cu inspectorul-șef al Inspectoratului Județean în Construcții, Mihai Oprică, inclusiv despre specificul imobiliar al Galațiului, dar și despre aspecte ce țin de responsabilitatea celor care proiectează, pun în practică și verifică proiectele imobiliare din județ. 

- Pe traseul predefinit al realizării unui imobil, începând cu faza de proiectare, până la darea în folosință și utilizarea clădirii, care sunt responsabilii de siguranța acesteia? Cine răspunde pe parcursul acestor etape?

- Responsabilitățile sunt prevăzute de Legea 10, a calității în construcții. În etapa de proiectare, e foarte clar ce calificare trebui să ai pentru a face acest lucru, singura lacună fiind legată de faptul că nu există o vechime minimă necesară. Oricum, aceste proiecte sunt verificate de persoane atestate de Ministerul Lucrărilor Publice și care răspund solidar cu proiectantul.
După emiterea autorizației de construire, în etapa de execuție există în mod obligatoriu personal atestat de Inspectoratul de Stat în Construcții, mai exact responsabili tehnici cu execuția pe specialități și care fac parte din portofoliul executantului lucrărilor, atunci când discutăm de investiții de anvergură.
Alt personaj atestat este dirigintele de șantier, acesta din urmă fiind un reprezentant al investitorului.
Ulterior, în etapa de recepție sunt angrenate toate persoanele despre care am vorbit și, eventual, Inspecția în Construcții (ISC) și ISU, în funcție de complexitatea lucrării și destinația de utilizare. Aș accentua faptul că, după execuția lucrării, urmărirea comportării în exploatare a construcției este foarte importantă. Lucrările au garanție, fără doar și poate, dar beneficiarul trebuie să desfășoare permanent această activitate, aș spune anual, aspectul fiind legiferat.
În etapa construcției există personal calificat și verificări ale ISC, iar problemele apar după recepție. Această activitate se face, din păcate, sporadic și problemele se agravează. Revenind la întreg circuitul descris, la final, la recepție se predă beneficiarului cartea tehnică a construcției, cu un capitol distinct rezervat urmăririi în exploatare. Însă, majoritatea blocurilor din domeniul privat nu au această carte tehnică. Vorbim despre ce s-a construit înainte de 1989. Ulterior, dacă ne raportăm la construcțiile noi, situația este ceva mai bună, dar și numărul acestor imobile executate după Revoluție este mult mai redus.

- În acest context, ce ar trebui să facă o persoană care dorește să se mute într-o altă locuință? Cum se poate convinge că face o alegere bună din punct de vedere al siguranței imobilului?

- Dacă nu există cartea de tehnică, ISC poate dispune reconstituirea acesteia de către un expert autorizat. Din păcate, aceștia sunt foarte puțini în județ și majoritatea cu vârste înaintate. Eu nu pot să recomand decât această expertiză tehnică. Repet, în cazul lucrărilor noi există această carte tehnică, ea poate fi accesată și studiată de cei care doresc să achiziționeze o locuință, iar riscul ca într-un bloc nou să se fi intervenit după recepția lucrărilor este aproape de zero. În alte blocuri, cele construite înainte de 1989, s-au făcut tot felul de năzbâtii în materie de intervenții, tot felul de open space-uri fără nicio justificare și care pot afecta structura de rezistență. Posibilitatea de reacție a noastră este limitată, doar în cazul primirii unei sesizări.

- Păi, cu cine? Am înțeles că mai aveți în organigrama județeană doar cinci oameni...

- Nici nu putem intra pe proprietatea privată. Totuși, prin Serviciul de Disciplină în Construcții al Poliției Locale, la solicitarea noastră și a cetățenilor, se verifică dacă locatarii execută lucrări care necesită autorizație. Legea spune că asociația de proprietari are niște obligații, se fixează un termen pentru proprietar care trebuie să permită verificarea a ceea ce s-a petrecut în imobil.

- În spațiul public există informații conform cărora ISU Galați are în monitorizare, la nivel județean, un număr de 37.000 de imobile cu risc seismic. Dvs. cum interpretați aceste cifre?

- Noi nu le deținem. Ele se află la ISU și la Consiliul Județean, datele fiind centralizate în baza datelor de la primării. Noi facem parte din comisiile care analizează situația imobilelor aflate într-o stare avansată de degradare și dispunem expertizarea. În urma expertizei, dispunem dacă imobilul mai poate fi utilizat. Aș menționa că, în cazul clasei de risc seismic II, nu se mai pot face intervenții asupra imobilului, iar la risc seismic I ar trebui să nu se mai desfășoare nicio activitate.
Pe de altă parte, criza de experți este fabuloasă. După zeci de ani, ministrul Dezvoltării a început o campanie de relaxare a atestării acestora cu câteva sesiuni de examene. Nu este suficient, mai ales că discutăm de vârful profesionalismului în domeniul construcțiilor, dar este un început. La Gorj, ca o paranteză, au fost aduși doi profesori universitari din București pentru a ajuta.
Altfel, dacă vorbim despre disciplina în urbanism, la nivel de municipii, Galați și Tecuci, dacă vreți, există personal calificat care își face treaba în mod responsabil. În schimb, în comune nu și nici nu se verifică concret pe teren ce se pune în practică. Astfel, până la data de 1 ianuarie 2025 toate clădirile publice, începând cu școlile și spitalele, trebuie supuse unor expertize tehnice, conform Legii 212/2022.

- Cum ar trebui să ne raportăm la imobilele mai vechi, construite după cutremurul din 1977, în comparație cu cele noi, unele ridicate chiar pe Faleza Dunării? Care dintre locatari ar trebui să fie mai liniștiți din punct de vedere al riscului seismic?

- Ambii, din punct de vedere al structurii de rezistență. În România, constructorii și-au făcut treaba cu responsabilitate și nu ne putem compara cu Turcia sub nicio formă în materie de siguranță a construcțiilor. Dacă discutăm de structura geologică a terenului, foarte mulți experți au studiat această zonă a Falezei, aflată la confluența Dunării cu Siretul, unde, în perioada comunistă, s-a evitat construcția. În plus, arhitectura geologică a orașului prezintă foarte multe izvoare și drenaje ce s-au colmatat între timp, urmare construcțiilor, iar primăria face eforturi în prezent să le decolmateze și să întrețină decolmatarea lor. În schimb, eu pot să vă spun că tot ce s-a construit a respectat toate prevederile expertizelor, fiind efectuate foraje și găsite soluții corespunzătoare de fundații. Pe de altă parte, atunci când faci o expertiză geologică găsești o stare de fapt la un anumit moment, lucrurile pot evolua, iar experții ar trebui să reia periodic aceste studii, nu numai pe Faleză. Dar, dacă se iau toate măsurile, inclusiv în ceea ce privește pierderile de apă din subteran și combaterea eroziunii Dunării, mai ales că există și un plan de amenajare a Falezei, lucrurile sunt în regulă.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Clădiri cu risc seismic ale spitalelor gălăţene, propuse pentru demolare

În ședința ordinară de marți, 28 februarie, Consiliul Județean Galați își propune să demareze lucrări ce vizează eliberarea incintelor unor unități sanitare aflate în subordinea instituției de o serie de clădiri vechi, cu risc seismic. În acest sens, pe ordinea de zi figurează două proiecte de hotărâre legate de aprobarea indicatorilor tehnico-economici luați în calcul pentru aceste intervenții. 

Discutăm, mai întâi, despre desființarea Pavilionului de Dermatovenerologie (corp C21) de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase "Sf. Cuvioasa Parascheva", valoarea totală a lucrărilor fiind estimată la 591.325,84 lei, inclusiv TVA, din care partea de construcții-montaj este evaluată la 504.684,53 lei. Este vorba despre o construcție ajunsă într-un stadiu avansat de degradare, cu o vechime de circa o sută de ani, în condițiile în care Spitalul de Boli Infecțioase a fost construit în perioada interbelică. Concluziile expertizei tehnice asupra clădirii arată că structura de rezistență este deficitară la acțiunea cutremurelor specifice zonei, încadrându-se în clasa de risc seismic II, din care fac parte clădiri susceptibile de avariere majoră la cutremur, putând pune în pericol siguranța utilizatorilor. Totodată, în nota de fundamentare, se menționează că actuala construcție nu corespunde nici din punct de vedere funcțional sau al dotărilor și se propune demolarea acesteia, deoarece cheltuielile pentru repunere în funcțiune și consolidare sunt costisitoare și nu se justifică.

În mod similar, la Spitalul de Pneumoftiziologie a fost identificată centrala de abur, o construcție într-un stadiu avansat de degradare, cu o vechime de 70 de ani. Aceasta a fost construită în 1952 și a trecut prin patru cutremure semnificative (cele din 1977, 1986, 1990 și 2005), fără a se efectua intervenții de consolidare a clădirii sau reparații capitale ale pereților ori suprastructurii. Și de această dată, concluziile expertizei tehnice sunt în favoarea demolării, având în vedere gradul ridicat de risc seismic, clasa II. Totodată, se arată că în imediata vecinătate se află noul Ambulatoriu Integrat de Specialitate, iar vechiul imobil este unul de tip tehnologic/industrial, needilitar și neconform normativelor. Vechea centrală de abur nu poate fi utilizată nici pentru scopuri administrative (hale depozitare/spații pentru reparații), mai degrabă impunându-se ridicarea  unor clădiri noi echipate, din construcție metalică ușoară. De această dată, costurile sunt evaluate la 386.280,60 lei, inclusiv TVA.

Deocamdată, cele două proiecte se vor afla, mâine, la votul aleșilor județeni.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Finanţări pentru consolidarea unor clădiri gălăţene cu risc seismic ridicat

Primele 50 de proiecte depuse în cadrul Programului naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat au fost selectate pentru finanţare, a anunţat, miercuri, ministrul Dezvoltării, Cseke Atilla. Potrivit Ministerului Dezvoltării, 19 instituţii de învăţământ, 13 edificii socio-culturale, 11 blocuri de locuinţe, 4 clădiri administrative şi 3 unităţi de sănătate au fost incluse în lista celor care pot primi finanţare odată ce autorităţile locale depun documentele suplimentare necesare. Clădirile sunt din Bucureşti, Argeş, Botoşani, Braşov, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Ilfov, Neamţ, Prahova, Timiş, Tulcea, Vaslui şi Vrancea, iar suma totală solicitată pentru consolidarea lor este de 738 milioane de lei.

”În urma includerii pe Ordinul de ministru, beneficiarii trebuie să depună documentaţia necesară în vederea încheierii contractelor de finanţare. Odată încheiate aceste contracte, având în vedere că finanţarea este asigurată din bani publici, se va derula procedura de achiziţie publică, iar după aceea pot începe lucrările de consolidare”, a transmis, miercuri, Ministerul Dezvoltării, într-un comunicat de presă.

Instituţia derulează Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care, pentru anul 2023, are un buget alocat de 200 de milioane de lei credite bugetare şi 500 milioane de lei credite de angajament, iar finanţarea este de 100%. Locatarii clădirilor consolidate şi autorităţile locale nu vor fi nevoiţi să restituie banii.

În perioada 3 ianuarie – 20 februarie, a fost deschis apelul de proiecte pentru Programul naţional de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, în urma căruia au fost depuse cereri de finanţare pentru consolidarea seismică a 366 de clădiri. Celelalte 316 proiecte dintre cele 366 de solicitări de includere în Program au primit solicitări de clarificare şi sunt în etapa de evaluare. Suplimentar clădirilor consolidate prin Programul naţional de consolidare, ministerul finanţează, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), alte 251 de clădiri, iar, prin Compania Naţională de Investiţii, 57 de clădiri.

news.ro

[dcp100168]

Cum au ajuns două ANL-uri pe lista blocurilor expertizate seismic

Pe lista celor 53 de blocuri expertizate, făcută publică de Primăria municipiului Galați, imobilele CF3, de pe strada Maramureș și S13 din cartierul Dimitrie Cantemir ies în evidență. Nu pentru că sunt încadrate în clasa de risc seismic Rs III, ci pentru că sunt blocuri ANL, construite după anul 2000, deci, teoretic, ar trebui să fie prea "tinere" pentru a necesita expertize seismice. Iată că nu este deloc așa.

„PERICOL. Două blocuri ANL se «dezintegrează»”, era titlul articolului publicat în ediția din 26 octombrie 2019 a ziarului „Viața liberă”. La acel moment, Primăria derula o licitație pentru servicii de expertizare tehnică a două blocuri ANL: CF3 din zona Gării şi S13 din Cartierul Dimitrie Cantemir. Expertizele fuseseră cerute cu insistență de locatarii apartamentelor care reclamau starea degradată a imobilelor. Mai mult, ANL-iștii din Cantemir acuzau că S13 se „dezintegrează” și că ar fi afectat de tasare. "La baza blocului sunt crăpături foarte mari, care avansează în mod vizibil. În subsolul blocului sunt prezente găuri care lasă apa de ploaie să pătrundă. Aleile sunt crăpate, scara din faţă se macină, deşi a fost reparată de vreo trei ori până în prezent. Bucăţi de tencuială se desprind din faţadă şi îi pun în pericol pe cei care se află în zonă. Un imobil de nici zece ani nu ar trebui să arate ca unul care se «dezintegrează»", scria o chiriaşă ANL.

Scopul expertizelor viza determinarea gradului de risc seismic şi stabilirea soluţiei de intervenţie.

Conform Primăriei, blocul CF3 s-a construit în baza autorizației emise în 2002, iar recepția lucrărilor s-a făcut în perioada 2004-2005. Imobilul are 59 de unităţi locative, constructor fiind Vega ’93 SRL Galaţi. Blocul S13 este și mai tânăr: construit în baza autorizației din anul 2007, iar recepția lucrărilor s-a făcut în 2011. Imobilul are 14 unităţi locative și a fost realizat de Confort SA. În vreme ce S13 este în integralitate ANL, CF3 este parțial ANL și parțial proprietate particulară, fiind perfectate 15 contracte de vânzare-cumpărare.

Ce spune Primăria Galați

La solicitarea noastră, Primăria ne-a comunicat când au fost expertizate cele două imobile, care au fost concluziile și ce intervenții au fost făcute pentru siguranța locuirii în apartamente. Conform Primăriei, atât CF3 cât și S13 au fost expertizate tehnic în anul 2020 și au fost încadrate în clasa de risc seismic Rs III, „din care fac parte clădirile susceptibile de avariere moderată la acțiunea cutremurului de proiectare, corespunzător stării limită ultime, care nu afectează semnificativ siguranța utilizatorilor”.

„În baza concluziilor expertizelor tehnice, nu s-au propus lucrări de consolidare. S-au executat, însă, lucrările din expertiză, care au fost recepționate pe 27 noiembrie 2021 la blocul S13 și în data de 30 iunie 2022 la blocul CF3. Este vorba, în principal, despre realizarea unei noi hidroizolații, care să asigure impermeabilitatea la nivelul subsolului și a fundațiilor, refacerea trotuarelor, înlocuirea elementelor deteriorate ale învelitorii, înlocuirea sistemului pluvial. Blocurile din imediata vecinătate nu au fost expertizate tehnic. Suplimentar solicitărilor primite s-a expertizat tehnic, pentru anumite cerințe de calitate, învelitoarea acoperișurilor blocurilor S1-S14 și a blocurilor CF1-CF4 prin care s-a stabilit necesitatea efectuării de reparații curente”, a precizat Primăria Galați.

Rămâne de văzut cum vor evolua în timp blocurile ANL și ce surprize neplăcute vor mai oferi locatarilor.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Câte şcoli prezintă risc seismic în judeţul Galaţi

De la inspectorul general-adjunct Florin Andronic, care s-a ocupat de întocmirea situaţiei cerute de Ministerul Educaţiei, am aflat că există 29 de unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi care prezintă risc seismic. Potrivit sursei citate, nu avem şcoli care să se încadreze la risc seismic 0 sau 1. Există însă 11 clădiri ale unor unităţi de învăţământ care se încadrează în gradul 2 de risc seismic şi alte 14 care se încadrează în gradul 3. De asemenea, mai sunt patru unităţi încadrate în gradul al cincilea, restul de 693 de clădiri nefiind încadrate în niciun grad de risc seismic.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Două grădinițe din județul Galați au fost adăugate pe lista cu școlile în risc seismic I

Ministerul Educației a publicat vineri, 24 martie, pe edu.ro, lista actualizată săptămânal cu școlile în risc seismic I. Față de săptămâna trecută, au fost adăugate două grădinițe în toată țara, ambele din Galați, care reprezintă un pericol la un seism. În total sunt 55 de clădiri școlare în risc seismic I. Amintim, Edupedu.ro a scris că ministerul Educației joacă alba-neagra cu școlile în risc seismic I. Școli care inițial erau în cel mai mare risc de prăbușire, risc seismic I (RS I) au fost reîncadrate sau li s-a schimbat categoria de risc, de la risc I (n. red. – cel mai mare risc în caz de cutremur) la risc II sau chiar neîncadrată.

Toate aceste schimbări ale încadrărilor clădirilor școlare vin în contextul în care vicepremierul Kelemen Hunor a făcut un denunț public, prin care a spus că au fost „reevaluate” zeci de clădiri aflate în risc seismic I, adică în risc de prăbușire, pentru ca școlile respective să devină eligibile pentru fonduri din PNRR.

Doar două școli au apărut în decurs de o săptămână pe lista ministerului Educației cu școlile care prezintă risc seismic I, cel mai ridicat. Grădinița cu program normal nr. 26, din localitatea Galați și Grădinița cu program normal “Albinița” din Schela, tot din județul Galați au fost reîncadrate pe listă. Acestea nu erau până acum încadrate în nici o categorie de risc.

Astfel, în decurs de o lună de când a fost prima oară publicată lista cu toate clădirile școlare, sunt 55 de clădiri școlare cu risc seismic I (n.red unele școli au mai multe corpuri de clădiri și nu sunt toate încadrate la fel).

edupedu.ro

[dcp100168]

„Aleea cutremurelor” trece prin nord-vestul județului. Riscul seismic în localităţile gălăţene

Localitățile din zonele de vest și nord-vest ale județului Galați prezintă cel mai ridicat risc la cutremure, conform primei hărți seismice a României, publicată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. În părțile de sud, est și sud-est ale județului, incluzând și municipiul Galați, riscul seismic este mai scăzut, dar nu inexistent, după cum am remarcat cu toții în ultimii ani.

Din data de 28 ianuarie, România are prima hartă cu unitățile administrativ-teritoriale vizate de risc seismic, care vor putea cere finanțare de la minister pentru consolidarea clădirilor", a afirmat ministrul Cseke Attila, în cadrul unei conferințe de presă. Harta este interactivă și-i va ajuta atât pe locuitori să afle riscurile zonei în care stau, cât și autoritățile locale să acceseze fonduri pentru consolidări, în contextul în care Guvernul României a aprobat, în perioada 2022-2023, o serie de programe de investiții ce se derulează la nivelul ministerului, atât pentru clădiri publice, cât și pentru blocuri de locuințe. Prin aceste programe, sunt deja în derulare 98 de proiecte care vizează siguranța seismică a școlilor, spitalelor, blocurilor de locuințe și clădirilor publice, a transmis ministrul Cseke Attila, reamintind că finanțarea lucrărilor este asigurată 100% de la bugetul de stat, inclusiv expertiza de risc seismic necesară cererii de finanțare.

Astfel, în cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate 66 de contracte de finanțare, în valoare de 1,126 miliarde de lei, din care șapte contracte, în valoare de 258 milioane de lei, pentru blocuri de locuințe. Prin Programul național de investiții "Școli sigure și sănătoase" au fost semnate 30 de contracte de finanțare, în valoare totală de 845 milioane de lei, iar prin Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor "Mihail Cantacuzino", au fost semnate două contracte de finanțare, în valoare totală de peste 15 milioane de lei. Suplimentar, din fonduri europene, prin PNRR, Ministrul Dezvoltării finanțează consolidarea a 39 blocuri de locuințe și 165 clădiri publice.

"Avem prea puține contracte la nivel național și la nivelul municipiului București, în condițiile în care capitala țării este printre primele zece capitale din lume expuse riscului seismic. Pentru că viața și siguranța oamenilor este cea mai importantă, trebuie să reușim să consolidăm cât mai multe dintre aceste clădiri, în fiecare an, inclusiv în București", a mai spus ministrul Dezvoltării.

Trei zone de risc seismic în județul Galați

Realizată după valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului, harta seismică arată trei trepte de risc pentru județul Galați. Este ca și cum județul ar fi străbătut de o "alee a cutremurelor", cu trei niveluri de risc.

Prima zonă, care are și cel mai mare risc calculat, cu o accelerație a terenului de 0,40g (la fel ca în zona "de foc" Vrancea), prinde partea de vest și nord-vest a județului, cu localitățile Tecuci, Brăhășești, Buciumeni, Cosmești, Movileni (de Tecuci), Nicorești, Țepu și Poiana.

Cea mai mare parte a județului (zona centrală) are un risc seismic mai scăzut cu o treaptă, cu o accelerație orizontală a terenului de 0,35g. Iar zona din estul și sudul județului are riscul seismic coborât cu încă o treaptă, corespunzând unei accelerații orizontale a terenului de 0,30g. Astfel, localitățile cu cel mai mic risc seismic din județ sunt municipiul Galați, comunele Șendreni, Vânători, Cavadinești, Foltești, Tulucești, Frumușița, Măstăcani, Scânteiești, Oancea, Suceveni și Vlădești.

Harta riscului seismic poate fi accesată pe situl Ministerului Dezvoltării.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Indiferența edililor a dublat numărul blocurilor cu risc seismic din Galați. În 8 ani, Primăria a consolidat 4 imobile

Deși Galațiul este situat pe Falia „Sf Gheorghe” și zona are un risc seismic aproape la fel de mare ca în Vrancea, iar în oraș sunt zeci, poate sute de imobile încadrate la risc seismic de gradul 1 și 2, Primăria pare să fi abandonat programul de consolidări și urmarea se constată și în statistici: din 2016 până în prezent, numărul blocurilor cu risc seismic de gradul 1 și 2 s-a dublat, de la 28 la 60.

„Nu sunt bani!”. Aceasta este explicația pe care o oferă de obicei edilii marilor orașe atunci când sunt întrebați de ce în localitățile lor sunt multe imobile cu „bulină roșie”, care ar trebui consolidate. Aparent, așa ar fi, mai ales în condițiile în care o mare parte din banii primăriilor se duc pe cheltuieli de funcționare și salarii, iar puținii bani pentru dezvoltare abia ajung pentru asfaltări, amenajări edilitare etc.

Dar la Ministerul Dezvoltării este în derulare „Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat”, prin care pot fi accesate finanțări pentru lucrări de consolidare. De fapt, indiferența primarilor față de consolidarea „imobilelor cu bulină” se constată prin faptul că pe lista finanțărilor în baza Ordinului 338/2023 sunt doar 39 de cereri aprobate, numai patru din București, unde „imobilele cu bulină roșie” chiar sunt o mare problemă.

Indolență la Galați, oraș situat pe falia „Sf. Gheorghe”

Lipsește de pe listă și Galațiul, oraș situat pe falia tectonică „Sf. Gheorghe”, al cărei traseu este din zona seismică din Vrancea către Galaţi, trece prin zona Tecuciului, ocolește Galațiul pe la nord-est, la mică distanţă de oraș, şi însoţeşte cursul Dunării prin Ucraina pe la nord de Isaccea, până la nord de Tulcea și pe Brațul Sfântul Gheorghe, până la mare.

La Galați și Tecuci, riscul seismic este major. Unul din indicatorii acestui risc, „accelerația terenului”, este de 0,3 – 0,35 la Galați și Tecuci, față de 0,4 în Vrancea. Primăriile celor două orașe au abordări diferite a pericolului. Primăria Tecuci a solicitat și a și obținut de la Ministerul Dezvoltării șapte finanțări pentru consolidări de imobile cu risc seismic, însă Primăria Galați nici măcar nu a solicitat vreo finanțare.

Primăria Galați face ce poate: liste cu blocurile și clădirile cu „bulină roșie”

Deși în oraș sunt zeci de blocuri construite în anii ’60 în cartierul Țiglina 1, fără subsoluri tehnice, afectate de tasare și încadrate la risc seismic de gradul 2, Primăria Galați nu a avut ca prioritate consolidarea acestor clădiri. În 35 de ani au fost consolidate doar 34 de imobile mai mici, nu blocuri cu sute de locatari. În general, primăria s-a rezumat la reactualizarea listei cu risc seismic.

În 2011, pe vremea fostului primar Dumitru Nicolae (PSD), pe lista primăriei se aflau 112 case şi blocuri cu risc seismic. Pe listă era aproape întregul cartier Țiglina 1, blocurile C12, C13, C15, C 19, C30, C31, C32, C34, C35, E4 şi D2, construite în 1963-1964, fără subsoluri tehnice, afectate de tasare. Toate sunt înscrise în risc seismic de gradul 2. Existau 26 de cereri de consolidare a unor blocuri și imobile, dar a fost finanțată doar consolidarea blocului C20 din Țiglina 1, care a ajuns subiect în jurnalele TV după ce s-a rupt în două.

După 2012, când a devenit primar Marius Stan (PNL, UNPR), a fost sesizabilă o schimbare, prin faptul că anual erau alocate aproximativ 3 milioane de lei pentru consolidarea imobilelor încadrate la risc seismic 1 și 2. La Primăria Galați exista o listă de 32 de cereri ale unor asociații de proprietari care cereau soluționarea situației a 37 de blocuri și 14 imobile, dar nu s-a făcut mai nimic.

În mandatele actualului primar s-a dublat numărul blocurilor cu risc seismic

După 2016, s-a schimbat primarul, s-au schimbat și prioritățile. Actualul primar, Ionuț Pucheanu (PSD), nu are o prioritate în consolidarea blocurilor și clădirilor cu risc seismic, dar asta nu înseamnă cu nu îl interesează deloc această situație. Pe 3 septembrie 2019, Primăria Galați a publicat penultima „Listă de blocuri expertizate”, în care erau 28 de blocuri încadrate la risc seismic cu gradele 1 și 2.

Pe 9 octombrie 2024, Primăria Galați a publicat o nouă listă. Surpriza este că în cei 6 ani s-a dublat numărul blocurilor cu 4 etaje expertizate și încadrate cu risc seismic. Dacă în 2019 erau 28 de blocuri cu risc seismic 1 și 2, pe lista din 2024 sunt 60 de blocuri. Bineînțeles că în listă apar toate blocurile construite în anii ’60 în cartierul Țiglina 1. Pentru majoritatea acestor blocuri au fost depuse cereri de consolidare, dar „n-au fost bani”!

La grad de risc 1 sunt în continuare Blocul G4 și Blocul 19 din Cartierul Micro 19 și Blocul C de pe strada Domnească, care au apărut în toate listele întocmite până acum. Sunt blocuri în care locuiesc zeci de familii, dar edililor nu le pasă.

În plus, la categoria de risc „gradul 1” apare Blocul B8, din cartierul Mazepa, a cărui fundație a fost șubrezită de infiltrațiile din magistrala de apă potabilă a operatorului Apă-Canal SA Galați.

Surprinzător, pe lista blocurilor cu risc seismic apar și două blocuri ANL, construite relativ recent, Blocul CF3, construit în 2002 în Cartierul ANL din zona Gării și blocul S13 din Cartierul „Dimitrie Cantemir”, construit în 2007.

Unor blocuri le-a fost „îmbunătățit” gradul de risc seismic de la 2 la 4. Cum, când și în ce fel?

Pe lista din 2024 a imobilelor consolidate apar cele 34 la care s-a intervenit în ultimii 20 de ani. Problema a fost rezolvată cu „viteza” de un imobil pe an. Din 2016 până în prezent, au fost consolidate patru imobile și „Monumentul Revoluției”, o construcție grea, la care se tasa fundația. Deci în mandatele actualului primar viteza „consolidărilor” a scăzut la jumătate, 4 imobile în 8 ani.

În noile liste ale Primăriei Galați apar și unele situații ciudate. Spre exemplu, două blocuri care în vechile liste erau trecute la grad de risc seismic 2, iar în noua listă au fost „promovate” la un grad de risc mai puțin periculos.

În vechile liste, Blocul G2 de pe strada Laminoriștilor din Cartierul Dunărea era încadrat la gradul 2 de risc seismic, iar în lista întocmită de Primăria Galați în octombrie 2024 apare la „gradul 4 de risc seismic”. La fel, Blocul W3, din Cartierul Mazepa, care pe vechile liste era la gradul 2, a fost mutat la gradul 3 de risc seismic.

Ce s-a întâmplat cu aceste blocuri? Au fost consolidate? Dacă au fost consolidate, de ce nu au dispărut din liste, pentru că riscul seismic nu poate fi diminuat prin consolidări parțiale. O posibilă explicație ar putea fi că îmbunătățirea clasei de risc seismic crește ușor prețurile apartamentelor din aceste blocuri, pentru că riscul seismic de gradul 3 presupune că la un cutremur se pot desprinde bucăți de tencuială, nu se prăbușesc pereți sau casa scării.

O nouă atracție pentru amatorii de afaceri imobiliare: vor fi demolate 82 de imobile, majoritatea aflate în proprietatea Primăriei

O legătură cu zona afacerilor imobiliare ar putea fi explorată și în cazurile de demolare a imobilelor cu risc seismic. În listele din octombrie 2024 a crescut considerabil și numărul imobilelor propuse pentru demolare. În listele vechi erau 67 de propuneri de demolare a imobilelor care nu mai puteau fi consolidate. Au fost demolate numai 23 de imobile, dar la unele poziții din listă se menționează „garaj” sau „magazie”. Deci nu erau imobile locuite.

În lista din octombrie 2024 sunt propuse pentru demolare 82 de imobile. Aproape toate sunt în proprietatea Primăriei și cum majoritatea sunt situate pe străzi din centrul vechi al Galațiului, iar după demolarea lor vor apărea zeci de terenuri libere, cu siguranță că mulți dintre amatorii de afaceri imobiliare testează deja posibilitățile de a putea cumpăra unul dintre aceste terenuri.

puterea.ro

[dcp100168]

Date aproape complete

https://www.hartablocuri.ro/galati/

[dcp100168]

48 de ani de la cel mai puternic cutremur din istoria recentă a României. 4 martie 1977 - o dată neagră

În seara de 4 martie 1977, la ora 21,22, România era zguduită de un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, seismul cu cele mai multe victime și cele mai mari pagube în România. Cutremurul a avut epicentrul în Vrancea, la o adâncime de 100 de kilometri. Seismul, cu o durată de 56 de secunde, s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, dar și la Moscova și Sankt Petersburg.

Cutremurul din 4 martie 1977 a lăsat în urmă cele mai mari pagube produse de un fenomen natural din istoria României: la nivel naţional, 1.578 de persoane şi-au pierdut viaţa (din care 1.424 în Bucureşti) şi 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în Bucureşti). 32 de clădiri de înălţime mare sau medie s-au prăbuşit în Capitală, 32.900 de locuinţe au fost grav avariate la nivel naţional, aproximativ 200.000 de oameni fiind direct afectaţi.

Printre victimele cutremurului din 1977 s-au numărat și personalități precum actorii Toma Caragiu și Eliza Petrăchescu, regizorul Alexandru Bocăneț sau cântăreața Doina Badea.

Ca în fiecare an de atunci, ziua de 4 martie reprezintă un moment în care trecem în revistă ceea ce s-a făcut de atunci pentru ca pagubele produse de un cutremur devastator să fie, atât cât e posibil, cât mai mici.

Aleea cutremurelor trece prin judeţul Galaţi

Prezentam recent, în articolul „Aleea cutremurelor trece prin nord-vestul județului”, riscul seismic al localităților gălățene, așa cum este dat de el de prima hartă seismică a României, publicată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în luna ianuarie a acestui an.

Realizată după valoarea de vârf a accelerației orizontale a terenului, harta seismică arată trei trepte de risc pentru județul Galați. Prima zonă, care are și cel mai mare risc calculat, cu o accelerație a terenului de 0,40g (la fel ca în zona Vrancea), prinde partea de vest și nord-vest a județului, cu localitățile Tecuci, Brăhășești, Buciumeni, Cosmești, Movileni (de Tecuci), Nicorești, Țepu și Poiana. Cea mai mare parte a județului (zona centrală) are un risc seismic mai scăzut cu o treaptă, cu o accelerație orizontală a terenului de 0,35g. Iar zona din estul și sudul județului are riscul seismic coborât cu încă o treaptă, corespunzând unei accelerații orizontale a terenului de 0,30g. Astfel, localitățile cu cel mai mic risc seismic din județ sunt municipiul Galați, comunele Șendreni, Vânători, Cavadinești, Foltești, Tulucești, Frumușița, Măstăcani, Scânteiești, Oancea, Suceveni și Vlădești.

Câte clădiri cu risc seismic major avem în oraş

Asta nu înseamnă că municipiul Galați este ferit de pericol în cazul unui cutremur major, comparabil cu cel de acum 48 de ani. Pe site-ul Primăriei Galați, figurează 60 de blocuri expertizate cu risc seismic de la I la IV. 23 de imobile cu risc seismic I au fost demolate, pentru alte 82 există propuneri de demolare, iar 72 de imobile sunt propuse pentru consolidare. Clasa I de risc seismic înseamnă ca imobilul respectiv se poate prăbuși în cazul unui cutremur de peste 7 grade. Clasa a II-a de risc seismic înseamnă că imobilul poate suferi, în cazul unui astfel de seism, avarii la diverse elemente de compartimentare, la scări, dar nu se va prăbuși. Iar clasa a III-a de risc seismic înseamnă avarii minore: cade tencuiala, apar fisuri în pereți etc.

Dacă ne gândim la roiul celor 300 de cutremure care au terorizat, vreme de trei săptămâni, satul Izvoarele din județul Galați acum 12 ani și care încă nu fost pe deplin explicate, sau la cutremurele de suprafață care au început să se producă în județele Galați și Brăila (cele mai recente chiar în ianuarie 2025), un lucru poate fi spus cu certitudine, și anume că nu știm absolut nimic despre când, cum și cu ce forță ne poate lovi un cutremur.

În anul 1802, cel mai puternic seism din ţara noastră

Cel mai mare cutremur din România, cu o magnitudine de 7,9 grade pe scara Richter, s-a produs în anul 1802, când s-a prăbușit Turnul Colţei din Capitală.

Un alt mare cutremur a avut loc în anul 1940 și a avut o magnitudine de 7,7 pe scara Richter. În timpul lui s-a prăbuşit blocul Carlton, cea mai înaltă clădire din Bucureştiul acelor ani. S-a estimat că au fost în jur de 1.000 de morți la nivel naţional.

Însă cele mai grave consecințe le-a avut seismul din 4 martie 1977, când peste 1.500 de oameni au murit și peste 11.000 au fost răniți.

Bucureștiul, cel mai mare risc seismic dintre capitalele europene

Potrivit unui scenariu folosit în 2018 de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) la simularea unui cutremur de 7,5 grade, urmările acestuia erau estimate la 4.380 de morți, 8.040 de răniți și aproximativ 50.000 de persoane rămase fără adăpost. Exercițiul DSU lua în considerare că șase spitale din București ar fi distruse, iar 23 ar fi distruse parțial. 48.000 de consumatori ar rămâne fără electricitate și 55.000 fără alimentare cu apă.

Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc seismic. Oficial, sunt circa 350 de clădiri cu risc ridicat de prăbușire în cazul unui cutremur major. Mai exact, Capitala are aproximativ 6.000 de apartamente expuse unui risc iminent, la care se adaugă spațiile comune, zonele comerciale, restaurantele, barurile, spațiile de lucru și birourile cuprinse în aceste clădiri. Neoficial, însă, numărul real al clădirilor care s-ar putea prăbuși în cazul unui cutremur puternic este mult mai mare.

viata-libera.ro