Parcul de Soft - motorul tehnologic al Galaţiului

dcp100168 · February 20, 2008

Parcul de Soft - motorul tehnologic al Galaţiului

* De la "idei SF" la incubator de afaceri în domeniul IT * Informaticienii gălăţeni în topul tehnologiei de ultimă oră * Circuitul firmelor în Parcul de Soft * Produse de top după cererea pieţei * Şcoală pentru specialiştii de mâine

Deşi iniţiativa înfiinţării unui Parc de Soft a fost privită iniţial de unii drept o "idee SF", iată că tehnologia informaţiei se simte, la Galaţi, ca la ea acasă. Parcul a fost inaugurat în martie 2004, fiind încă din start ocupat la întreaga capacitate. Între timp, firmele au crescut, s‑au impus pe piaţă, iar Parcul de Soft a devenit un nucleu al informaticii nu numai pe plan local, ci şi pe plan naţional. Mai mult, modelul parcului gălăţean a fost inclus ca exemplu într‑un manual dedicat înfiinţării de parcuri ştiinţifice şi tehnologice elaborat printr‑un program al Uniunii Europene.

"Un circuit natural"

În prezent, în Parcul de Soft activează 29 de firme de IT, fiind astfel generate peste 500 de locuri de muncă. Încă din start s‑a plecat pe sistemul unui "incubator de afaceri" în domeniul informatic, în care firmele, beneficiind de o serie de facilităţi precum scutirea de chirie şi oferirea utilităţilor specifice - internet, telefonie etc. - la preţuri avantajoase, să crească şi să se dezvolte. "Parcul este însă un mediu mult mai complex. Dincolo de aceste facilităţi, noi oferim consultanţă, consiliere în desfăşurarea afacerii, centralizăm o serie de date, identificăm potenţiali parteneri, oferim spaţii speciale - sală de servere, săli de conferinţă şi de protocol, asigurăm o cale de comunicare între firmele de aici şi cei interesaţi să dezvolte un proiect la Galaţi", a precizat directorul general al Parcului de Soft, Walter Frenghel. În prezent, nu a rămas colţişor neocupat în Parc, iar cererile curg în continuare. "Cererea a fost tot timpul mare. Dar, cu părere de rău, trebuie să amânăm intrarea firmelor în parc din cauza lipsei de spaţii. Este greu de făcut faţă şi la creşterea firmelor deja existente aici. Apare însă un circuit natural. Încă de la început parcul a fost plin, firmele au crescut şi au migrat în Galaţi. Fie şi‑au făcut propriul spaţiu, fie şi‑au găsit spaţii, unde îşi permit să plătească o chirie. Dar au rămas în Galaţi, şi‑au mărit numărul de angajaţi tot cu gălăţeni. Iar migrarea nu este o pierdere pentru Parcul de Soft. Spaţiile eliberate sunt imediat asimilate. Rolul parcului este să crească firme, iar evoluţia lor este normală. De altfel, aceste firme păstrează legătura cu noi. În jurul Parcului gravitează activitatea IT, avem inclusiv evenimente organizate în comun cu firmele, cum ar fi conferinţele de afaceri şi tehnologie SolePAD sau concursurile de IT", a explicat la rândul său Cătălin Aramă, director de marketing al Parcului de Soft.

Lucrul în echipă

O componentă importantă în activitatea Parcului de Soft este colaborarea cu Universitatea "Dunărea de Jos" şi cu liceele gălăţene. Studenţii vin şi fac practică, văd concret ce se întâmplă, sunt motivaţi să înveţe mai mult. Deja mulţi dintre studenţii din anii terminali lucrează în Parc. Prin universitate se dezvoltă şi partea de transfer tehnologic, cu furnizori de renume, cum ar fi IBM, Microsoft, HP sau Autodesk. "Avem colaborări şi cu liceele ce au clase cu profil informatică. Unii elevi îşi depun aici CV‑ul şi lucrează chiar în timpul verii, pentru a vedea ce se întâmplă într‑o firmă", a arătat Cătălin Aramă.

Au venit... americanii

Practic, în Parc se dezvoltă toată gama de software posibilă. Iar unele firme ajung chiar la performanţe ce pot concura cu ale firmelor de prestigiu la nivel mondial. De exemplu, Comsys, înfiinţată în 2000 de Cristina Segal şi Luminiţa Dumitriu, cadre didactice la Universitatea "Dunărea de Jos", s‑a dezvoltat spectaculos pe linia de software îmbarcat în echipamente. Anul trecut, firma a fost cumpărată cu 1,4 milioane de dolari de compania americană Wind River, una dintre cele mai mari din lume. "Acum Comsys este o firmă americană - cu suflet gălăţean. Dacă a fost greu? Pe lângă facilităţile din Parc, ne‑a avantajat foarte mult faptul că suntem profesoare la universitate. Mediul academic ne‑a oferit o altă deschidere, avem un avantaj şi la recrutare. O mare parte din cei de aici sunt foşti studenţi de‑ai noştri. Dacă vin aici, ei ştiu peste cine dau şi la ce să se aştepte. De altfel, experienţa de la firmă, problemele care le întâlnim practic, ne sunt folositoare şi în perfecţionarea continuă a cursurilor pe care le avem la universitate. Lucrurile se potenţează reciproc - Activitatea didactică şi cea de la firmă se potenţează reciproc", ne‑a mărturisit Luminiţa Dumitriu. Iar firma se dezvoltă în continuare. De la 53 de angajaţi câţi are în prezent, Comsys‑ul doreşte să facă un salt prin cooptarea a încă 40 de informaticieni!

"Spaţii de nişă"

Un secret al succesului este identificarea unor "spaţii de nişă" pe piaţă. Aşa a făcut, de exemplu, AltFactor, firmă ce a debutat în 1999 pe zona media publicitară, dar care, din 2004, la deschiderea Parcului de Soft, s‑a reprofilat pe aplicaţiile multimedia şi softul educaţional, o zonă ce s‑a dovedit a avea un potenţial deosebit. Cifra de afaceri a crescut de 15.000 euro la 450.000 euro! "Fiind în parc am căpătat mai multă vizibilitate pe piaţă, ne‑am găsit chiar, în Siveco, un partener pentru dezvoltarea produselor noastre. Jocul este folosit pentru a învăţa. Ne bazăm pe poveste, pe o grafică vie, pe personaje care trebuie să treacă prin tot felul de încercări care constau, de fapt, în testarea unor cunoştinţe de matematică, limba română sau biologie. Sunt materiale realizate în colaborare cu profesorii din Galaţi şi în spatele fiecărei se ascunde, de fapt, o testare la fel de riguroasă ca la clasă", ne‑a declarat Adrian Comănescu, unul dintre asociaţii firmei. Şi succesul nu a întârziat să apară, lecţiile elaborate la Galaţi primind Premiul de Excelenţă la Conferinţa Naţională de Învăţământ Virtual ‑ cel mai prestigios eveniment din domeniul softului educaţional, organizat de facultatea de matematică din Universitatea Bucureşti.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22220

dcp100168 · September 17, 2009

Parcul de Soft Galaţi

În IT, pixelii nu mai sunt chiar atât de negri

* Deşi nu au scăpat de efectele crizei economice, firmele din domeniul tehnologiei informaţiei dau semne că au intrat în convalescenţă * Ajustarea la condiţiile de piaţă a costat o sută de locuri de muncă, stoparea creşterilor salariale şi reducerea comenzilor * Condiţiile de angajare au devenit mult mai stricte în ceea ce priveşte performanţele personalului * Semne bune: trei mari companii multinaţionale vor să vină la Galaţi *

Deşi este privit ca fiind „copilul teribil” al economiei, nici domeniul tehnologiei informaţiilor nu a scăpat de efectele crizei economice. În Parcul de Soft gălăţean comenzile au scăzut cu aproape o treime, iar unele firme au fost nevoite să reducă din personal sau chiar să-şi înceteze activitate. Se pare însă că informaticienii au reuşit să-şi reajusteze planurile de afaceri, iar în IT pixelii nu mai sunt chiar atât de negri.

Reajustare pe piaţă

În prezent, în Parcul de Soft activează 22 de firme, acestea asigurând în jur de 400 de locuri de muncă, ne-a declarat directorul general al instituţiei, Constantin Tacea. „Au fost şi vremuri mai bune. Înainte de izbucnirea crizei în parc lucrau în jur de 500 de persoane. Dar lipsa de comenzi a complicat situaţia. Două firme care lucrau în sistem outsourcing, adică făceau o parte din programele unui singur beneficiar, în cazurile de faţă din străinătate, s-au prăbuşit după ce partenerii lor de afaceri au fost nevoiţi să-şi diminueze activitatea”. „Dar şi comenzile pentru celelalte firme s-au diminuat şi inevitabil s-a ajuns la restructurări. Ce-i drept, specialiştii cu adevărat buni n-au rămas pe dinafară, ei mai au căutare încă şi acum, însă lunile din urmă nu au fost tocmai uşoare pentru companiile de IT nevoite să-şi reajusteze planurile de afaceri”, a precizat directorul general.

Dacă înainte de criză cererile pentru acordarea de spaţii în Parcul de Soft depăşeau cu 50 la sută capacitatea disponibilă, în prezent, prin restrângerea activităţii firmelor au ajuns să fie libere şapte la sută din spaţiile complexului.

Cât priveşte salariile, creşterile repetate de altădată sunt amintire. În prezent, un informatician poate câştiga în general între 400 şi 1.000 euro, în funcţie de pregătire. Sumele sunt frumuşele, dar măriri de salarii „ca în vremurile bune” nu prea s-au mai văzut în ultimul timp.

Reacţie în lanţ

Diminuarea comenzilor pentru firmele din Parcul de Soft s-a făcut simţită în special în ce priveşte softul personalizat strict pentru anumite companii şi activităţi, dar au scăzut mult şi achiziţiile de aplicaţii informatice. „Pe fondul crizei, printre prime lucruri pe care le-au făcut mulţi dintre clienţii firmelor de soft a fost de a tăia bugetul pentru investiţiile IT. Pe fondul lipsei de lichidităţi, al dobânzilor bancare mari, lumea a început să devină mai prudentă, planurile de dezvoltare s-au mai temperat şi automat au căzut şi multe din comenzile planificate iniţial a se îndrepta spre domeniul IT”, ne-a explicat la rândul său directorul de marketing al Parcului de Soft, Cătălin Aramă. Din semnalele care există, la genul de produse IT amintite s-au pierdut cam 20-30 la sută din comenzi.

Asalt pe internet

Pe de altă parte, au fost şi segmente pe care cererea a crescut, chiar şi cu 8-10 la sută, precum cel al serviciilor IT şi cel referitor la realizarea de pagini web pentru internet. În ce priveşte serviciile IT, multe companii au preferat să-şi externalizeze activităţile ce ţin de sistemul informatic. Astfel s-au redus cheltuielile salariale, iar la firmele specializate s-a apelat doar când a apărut vreo problemă, per total costurile fiind mult mai mici decât dacă firma beneficiară ar fi preferat să-şi menţină un departament IT propriu.

Creşterea cererii pe zona de web-design a venit ca urmare a faptului că multe companii au realizat, mai ales pe fondul goanei după comenzi, cât de importantă este deţinerea unui site pe internet, a explicat directorul de marketing al Parcului de Soft: „Şi în România bătălia migrează pe internet, în zona motoarelor de căutare. Sunt în Google pe prima pagină, mă găseşte lumea şi cumpără de la mine. Nu sunt în Google, e mai greu să mă găsească unul pe stradă. În al doilea rând, am site, pot să vând şi în Timişoara, şi la Bucureşti. Am doar sediul în Galaţi şi nimic altceva pe internet, vând doar în Galaţi. Şi mulţi au considerat site-ul un mod ieftin de promovare puternică. Un site bun ajunge la undeva 500 - 1.000 euro, dar prin el devii mai vizibil şi mai prezent pe piaţă.”

Se caută „materie cenuşie” de calitate

După toată această reajustare generată de criza economică sunt şi semne că soarele ar putea reveni pe „uliţa” din Parcul de Soft. Trei mari companii multinaţionale, specializate pe soft-embedded (încorporat) intenţionează să vină în Galaţi, formele de perfectare a contractelor fiind în curs de realizare. „Dar ce este de subliniat în legătură cu aceste companii este că au solicitat oameni performanţi. De ce? Criza a făcut necesară creşterea productivităţii şi, implicit, atragerea de oameni performanţi. Industria IT se bazează în special pe resursa umană. Realizarea unui soft nu ţine de spaţii de depozitare sau materie primă. Tehnologia informaţiei are la bază materia cenuşie şi prin urmare a crescut cererea pentru personal cu experienţă”, a mai arătat directorul Cătălin Aramă.

Criza a scos la suprafaţă faptul că, deşi în Galaţi există destul de mulţi informaticieni, numărul celor „de calibru mare” este totuşi redus, dat fiind faptul că tentaţiile altor companii IT din ţară, dar şi din străinătate, se pot dovedi mai puternice.

Specializarea, cheia succesului

Pentru a stimula performanţa în IT-ul gălăţean, conducerea Parcului de Soft încearcă inclusiv să menţină o legătură cât mai strânsă cu Universitatea „Dunărea de Jos”, ce pregăteşte studenţi în domeniul informaticii. „În primăvară am avut o colaborare bună cu universitatea. Anumite companii din parc au dorit nişte oameni specializaţi pe anumite sectoare de nişă şi prin intermediul Universităţii am reuşit să cooptăm studenţi interesaţi să aprofundeze aceste domenii. Nu peste mult timp se reiau cursurile şi mizăm pe sprijinul universităţii şi interesul studenţilor în asigurare unui personal cât mai perfecţionat pentru companiile IT care, iată, încep să-şi facă din nou simţită prezenţa la Galaţi”, ne-au mai declarat reprezentanţii Parcului de Soft.

Potrivit estimărilor, reluarea trendului ascendent în activitatea IT ar putea avea ca efect revenirea Parcului de Soft la parametrii de dinaintea crizei. Din estimările conducerii instituţiei, spaţiile de care dispune s-ar putea ocupa în totalitate până la sfârşitul anului sau chiar mai devreme. De asemenea, cel mai probabil numărul de angajaţi va ajunge din nou în jurul cifrei de 500.

http://www.viata-libera.ro/articol-In_I ... gri_2.html

dcp100168 · November 30, 2010

Gigantul IT SIAV din Italia vine în Parcul de Soft din Galaţi

SIAV, una dintre cele mai mari companii din sectorul IT din Italia, a semnat recent un contract cu Parcul de Software din Galaţi, unde îşi va deschide primul său punct de lucru din ţara noastră. „Italienii de la SIAV, care au puncte de lucru în Franţa, Elveţia, Grecia, Bulgaria şi Brazilia, vin acum în România, în Parcul de Software de la Galaţi, după ce au semnat contractul cu noi pe 15 noiembrie”, a anunţat directorul de marketing al Parcului, Cătălin Aramă. SIAV, care a informatizat zone importante din administraţia Italiei, a început deja să facă angajări. „Deocamdată, compania are şapte oameni aici, dar vrea să se extindă. Caută studenţi sau absolvenţi ai facultăţilor de informatică”, a spus Cătălin Aramă.

Oamenii bine pregătiţi sunt, însă, din ce în ce mai greu de găsit, a mărturisit oficialul. „În general, companiile de software care vin în Parcul de la Galaţi sunt extrem de încântate de faptul că găsesc aici condiţii occidentale: spaţii de lucru moderne, săli de conferinţă cu toate dotările necesare, internet de mare viteză, utilităţi etc. Semnează contractul cu noi, îşi deschid un punct de lucru şi apoi încep să caute personal. Misiunea nu este una tocmai uşoară, în condiţiile în care pe piaţă a început să se simtă o lipsă a oamenilor foarte bine pregătiţi. Şi asta cu toate că, în acest sector, pachetele salariale sunt similare celor de afară”, a spus Cătălin Aramă.

În curând, cu această problemă se va confrunta şi o companie de software din India, dacă va semna contractul cu Parcul. „Suntem în discuţii cu o companie indiană care şi-a manifestat interesul de a-şi deschide un punct de lucru în Parcul de Software”, a dezvăluit Cătălin Aramă.

Orice apariţie nouă în Parc este o veste bună, în condiţiile în care ele au fost mai rare din debutul crizei, iar acum Parcul are nevoie de bani. „De la debutul crizei, la Galaţi nu prea au mai apărut firme de software. Şi dacă au apărut, nu au venit în Parc. Cele care existau înainte de izbucnirea crizei s-au cernut, rămânând pe piaţă cele cu adevărat performante. Din păcate, însă, Parcul se confruntă cu un cash-flow întrerupt, căci unele dintre firme lucrează cu statul, statul face decontări cu întârzieri foarte mari, firmele nu îşi pot achita la timp obligaţiile faţă de Parc, respectiv chirie şi utilităţi, iar Parcul nu îşi poate plăti furnizorii şi acumulează penalităţi”, a declarat directorul general al Parcului de Software, Constantin Tacea.

În Parcul de Software din Galaţi activează acum 30 de firme româneşti şi internaţionale, care dezvoltă software pentru clienţi interni şi externi. Toate sunt pe profit şi au, în total, circa 350 de angajaţi.

http://www.viata-libera.ro/articol-Gigantul_IT_SIAV_din_Italia_vine_in_Parcul_de_Soft_din_Galati_2.html

dcp100168 · March 28, 2011

170.000 de lei pentru Tehnopol, dar de ce?

Consilierul local PDL Mihai Alin a criticat faptul că pe ordinea de zi a şedinţei de Consiliu Local a fost trecut un proiect care presupunea o „donaţie” consistentă din partea municipalităţii pentru sprijinirea unor firme care îşi desfăşoară activitatea în parcul de soft, cunoscut mai nou sub numele de Tehnopol Galaţi. Poziţia critică a pedeliştilor gălăţeni ar putea fi considerată una normală dacă ţinem cont de faptul că în cadrul şedinţei şi viceprimarul Nicusor Ciumacenco l-a rugat pe vicele Mircea Cristea, care conducea lucrările şedinţei, să dea lămuriri referitoare la această asociaţie şi care sunt motivele pentru care Consiliul Local ar trebui să plătească de la buget o astfel de sumă. Explicaţiile date de viceprimarul liberal au fost departe de a fi lămuritoare, deşi directorul Tehnopol este un liberal, Constantin Tarcea.

Mihai Alin, ne-a declarat: „Pe ordinea de zi a apărut acest proiect, care nu a trecut prin filtrul Comisiei de buget finanţe şi care presupune o donaţie de 170.000 de lei pentru «sprijinirea firmelor care îşi desfăşoară activitatea în parcul de soft». Practic li se va plăti chiria de către Consiliul Local, deşi de o lungă perioadă în cadrul parcului de soft activează şi firme care nu au nicio legătură cu domeniul IT. Din punctul de vedere al grupului PDL, nu ne miră această hotărâre, ea fiind pusă pe ordinea de zi, repet, fără să fi trecut prin comisia de specialitate, într-o şedinţă în care domnii viceprimari cereau să vină cineva din executivul Primăriei pentru a vedea unde s-au cheltuit 200 de miliarde de lei vechi în parcul industrial, ei probabil participând la acea şedinţa doar ca simpli consilieri şi nu ca viceprimari”.

Deşi vicele Cristea nu a putut prezenta cu argumente convingătoare, proiectul de hotărâre a fost aprobat. În expunerea de motive din proiectul de hotărâre se arată că asociaţia „Tehnopol” Galaţi este o asociaţie de interes comunitar, creată de Consiliul Local Galaţi în anul 2005, în asociere cu alte instituţii locale, ca membri fondatori, destinată să realizeze strategia şi programele administraţiei publice locale şi că trebuie să posede o infrastructură (spaţii de birouri, laboratoare de cercetare şi dezvoltare orientate pe nevoile locale, sală de conferinţe etc.) iar pentru asta doreşte închirierea acestei infrastructuri în cadrul Parcului pentru Tehnologia Informaţiei Galaţi, în scopul sprijinirii companiilor aflate în parc în derularea activităţilor dar şi pentru stimularea pariţiei de noi firme ce activează în domeniul ITC. Cam neclar, spunem noi, dar banii s-au dat.

http://www.monitoruldegalati.ro/deschidere/170.000-de-lei-pentru-tehnopol-dar-de-ce-4699.html

dcp100168 · March 28, 2011

170.000 de lei pentru Asociaţia Tehnopol

Pe repede înainte, aleşii locali au votat la recenta şedinţă cotizaţia pe anul 2011, în sumă de 170 000 lei, pentru Asociaţia „Tehnopol” Galaţi, deşi nu păreau să ştie prea multe despre ea.

Potrivit documentelor care însoţesc hotărârea, „Tehnopol” Galaţi este o asociaţie de interes comunitar, creată de Consiliul Local Galaţi în anul 2005 în asociere cu alte instituţii locale. Obiectivul general constă în promovarea de noi activităţi economice şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii existente sau nou înfiinţate de a-şi spori competitivitatea pe piaţă”.

În raportul de specialitate al proiectului se arată că, pentru a putea lucra în mod eficient şi operativ, „Tehnopol” trebuie să posede o infrastructură (spaţii de birouri, laboratoare de cercetare şi dezvoltare orientate pe nevoile locale, sală de conferinţe). Pentru acest motiv „în vederea relansării activităţii”, Tehnopol doreşte închirierea acestei infrastructuri în cadrul etajului I al Parcului pentru Tehnologia Informaţiei Galaţi, în scopul sprijinirii companiilor aflate în parc, dar şi pentru stimularea apariţiei de noi firme ce activează în domeniul ITC, atrase de noile facilităţi oferite prin prezenţa asociaţiei în cadrul parcului. Cu cei 170.000 de lei ar urma să fie plătită chiria în Parc.

În hotărârea Consiliului Director al Asociaţiei se arată că o sumă similară, 170.000 de lei, este dorită şi de la Consiliul Judeţului.

Consiliul Director este condus de dr. ing. Gelu Kahu, şi din structură mai fac parte Viorel Munteanu – fostul administrator al Parcului Industrial, Marcela Sighinaş, Daniela Şarpe, Ileana Fanaca, Constantin Saulea şi Marian Filimon.

Dezamăgire

Preşedintele Patronatului IMM-urilor, Marian Filimon, ne-a mărturisit că a fost şi este unui dintre factorii interesaţi ca Tehnopol să funcţioneze foarte bine, dar că, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat până acum. „Nu sunt mulţumit de activitatea de până acum, dar sper ca având un sediu să trecem la treabă şi să punem asociaţia pe picioare. Este necesară şi reorganizarea Consiliului Director. Asociaţiile Tehnopol funcţionează cu succes în UE”, ne-a spus Marian Filimon.

Şi directorul general al Asociaţiei Tehnopol, Gelu Kahu, ne-a mărtutrisit de pe patul de spital pe care se afla că este dezamăgit de activitatea Tehnopol. Kahu se bucură că aleşii locali şi-au întors faţa către această structură care, având un sediu, va putea să-şi relanseze activitatea.

Din păcate, nu vă putem prezenta activitatea Tehnopol din ultimii 5 ani, deoarece ea nu a fost prezentată CL-ului, aşa cum ar fi fost normal, pentru o entitate care solicită fonduri.

http://www.viata-libera.ro/articol-170000_de_lei_pentru_Asociatia_Tehnopol_2.html

dcp100168 · September 30, 2011

Parcul de Soft de la Galaţi a fost ales model european pentru marile companii de IT

Parcul ştiintific şi tehnologic de software de la Galaţi este unic la nivel naţional, dar şi internaţional prin infrastructura şi facilităţile puse la dispoziţie firmelor care activează aici.

Structura Parcului de Soft de la Galaţi permite dezvoltarea sectorului industrial al tehnologiilor de vârf, facilitarea transferului de tehnologie, precum şi crearea unei alternative viabile pe piaţa muncii din Regiunea de Sud-Est.

În prezent, un număr de 34 de firme activează in interiorul parcului, unde lucrează peste 300 de persoane.

Interesant de amintit este că Parcul de Soft de la Galaţi a făcut parte dintr-un program mai amplu la nivel naţional, însă proiectul de aici s-a dovedit cel mai viabil, dovadă că în momentul de faţă a rămas singurul parc cu acest profil din România.

Dincolo de acest aspect, trebuie amintit că specialiştii în IT care activează în cadrul Parcului de Soft au dezvoltat permanent proiectul până la punctul la care acesta a fost ales recent model european pentru marile firme de software de pe continent, după cum ne-a precizat şi purtătorul de cuvânt al instituţiei, Cătălin Aramă.

O decizie care a confirmat practic evoluţia bună a multor firme care activează în cadrul Parcului de Soft de la Galaţi, care plecaseră de la câţiva angajaţi şi au ajuns acum să numere zeci sau chiar sute de salariaţi şi să încheie contracte de milioane de euro cu cei pentru care prestează servicii de software.

adevarul.ro

dcp100168 · October 3, 2013

Consiliul Judeţului Galaţi, mama răniţilor în afaceri. Bani publici pentru umplerea găurilor de la Parcul de Soft

Consiliul Judeţului Galaţi majorează capitalul social al SC Cons Management Parc de Soft SRL cu 170.000 de lei, după ce societatea comercială a încheiat anul 2012 pe minus, înregistrând o pierdere netă de 306.881 de lei şi capitaluri proprii în minus de 137.005 lei. „În condiţiile în care societatea nu are perspective să realizeze un profit suficient pentru acoperirea pierderilor în cauză, atunci se recomandă majorarea capitalului social […], având în vedere că 50 la sută din părţile sociale ale societăţii aparţin Consiliului Judeţului”, potrivit expunerii de motive a proiectului de hotărâre, aprobat de către consilierii judeţeni ai PSD, PNL şi PC, aleşii PDL şi cei ai PP-DD abţinându-se de la vot.

„Băgăm bani publici în societăţi care merg în pierdere”

Decizia conducerii Consiliului Judeţului de a majora capitalul social al Parcului de Soft a stârnit nemulţumire şi critici în tabăra democrat-liberalilor. Consilierul judeţean Iulian Aramă ne-a declarat că CJ ar trebui să renunţe la a se mai comporta precum „mama răniţilor” din afaceri, în condiţiile în care finanţele alocate majorării de capital social provin din bani publici. „Nu mi se pare normal să majorezi capitalul social al unei societăţi care merge în pierdere. Aşa s-a întâmplat şi cu Drumuri şi Poduri şi Consproiect, în care s-au băgat o mulţime de bani publici. Mi se pare total aiurea ca CJ să fie mereu mama răniţilor. Este vorba despre un aport în numerar de la banul public şi nu sunt de acord cu acest lucru. Noi nu ştim ce este acolo, ce se întâmplă acolo. Nimeni nu ne informează cu nimic”, ne-a spus Aramă.
Democrat-liberalul a precizat că CJ ar trebui să le solicite societăţilor care înregistrează pierderi „un plan de afaceri bine definit, cu termene clare de realizare a obiectivelor, care să fie dezbătut în plen".

„Este singurul Parc de Soft din ţară care mai funcţionează”

Constantin Tacea, directorul Parcului de Soft, ne-a declarat că societatea pe care o conduce se confruntă cu probleme din cauza crizei financiar-economice şi că are nevoie de sprijinul Consiliului Judeţului şi al Consiliului Local, în condiţiile în care mai multe firme de soft au dat faliment. Ba mai mult, potrivit acestuia, în ultimii aproximativ patru ani de zile, nu s-a mai înfiinţat nicio firmă de soft în Galaţi. „De aproximativ trei ani de zile, am intrat pe chirie cu Navrom. Pe spaţiile comune, noi plătim chirie. A fost criza, care a decimat cam jumătate dintre firme. Pentru a ne menţine pe o linie de plutire, s-a făcut această majorare de capital. Este prima dată când ni se majorează capitalul. Noi oferim foarte multe facilităţi firmelor de soft nou înfiinţate. Suntem un incubator de afaceri. Firmele mici de soft au dat faliment şi, pentru că este deficit, noi nu avem cum să facem faţă plăţii chiriei”, ne-a declarat Constantin Tacea, care speră că şi Consiliul Local va contribui la majorarea capitalului social al societăţii.
În acest moment, în Parcul de Soft îşi desfăşoară activitatea, potrivit lui Tacea, 30 de firme, care au 300 de angajaţi, după ce aproximativ 15 societăţi au dispărut din cauza crizei.

Management cu probleme la Parcul de Soft

SC Cons Management Parc de Soft SRL este o societate formată de CJ Galaţi şi CL Galaţi pentru administra centrul de IT. Societatea ar trebui să-şi asigure venituri atât din administrarea parcului, cât şi din oferirea unor servicii firmelor prezente acolo. Se merge pe ideea de a acorda o serie de facilităţi firmelor găzduite, însă în condiţiile în care societatea administrator iese „pe minus” se ridică o serie de semne de întrebare asupra modului în care este gestionat parcul. SC Cons Management Parc de Soft SRL a avut, în 2012, un număr mediu de cinci salariaţi şi, la o cifră de afaceri de 791.565 de lei, a înregistrat o pierdere netă de 306.881 de lei. Nici în anii trecuţi nu a mers mai strălucit. În 2011 a obţinut doar un profit simbolic, de 352 lei, după ce, în 2010, se înregistrase o pierdere de 5.938 lei.

viata-libera.ro

dcp100168 · November 27, 2013

Bani publici pentru "găurile" din Parcul de Soft

* La scurt timp după ce Consiliul Judeţului a oferit 150.000 de lei societăţii care administrează Parcul de Soft, Consiliul Local a pus şi el pe tavă o sumă similară, pentru acoperirea pierderilor

Apaterm nu e singura societate care înghite bani de la bugetul local pentru acoperirea pierderilor. La recenta şedinţă a Consiliului Local s-au alocat 150.000 de lei, aport în numerar pentru majorarea capitalului social al SC Cons Management Parc de Soft SRL Galaţi. Decizia vine la nici două luni după ce Consiliul Judeţului a luat o decizie similară. Ca şi aleşilor judeţeni, consilierilor locali li s-a explicat că societatea a încheiat anul 2012 cu o pierdere netă de 306.881 lei şi capitaluri proprii negative, fiind în imposibilitatea de a realiza un profit suficient pentru acoperirea pierderilor. Cum CJ şi CL sunt parteneri asociaţi, fiecare cu 50 la sută, au pus umărul şi au dat bani, stârnind nemulţumirea grupurilor PDL din cele două foruri legislative.

Cu ce ne alegem?

Consilierul local PDL Victor Dobrea a întrebat care sunt avantajele de pe urma alocării celor 150.000 de lei. Viceprimarul PSD Florin Popa a explicat că societatea de administrare a Parcului de Soft a fost constituită din asocierea CJ şi a CL, entităţi care au sprijinit această iniţiativă alături de Ministerul Tehnologiei. „De-a lungul timpului, acolo s-a creat acel incubator pentru societăţile care au ca obiect de activitate produsele de soft, IT. Din păcate la ora actuală veniturile pe care societatea de administrare le obţine nu sunt în măsură să susţină şi să suporte toate cheltuielile legate de funcţionare, motiv pentru care CJ a alocat anterior 150.000 de lei, venim şi noi cu suplimentarea aportului la capitalul social cu aceeaşi sumă, ca să le creăm condiţii pentru continuarea activităţii. Cu siguranţă, în perioada următoare va fi nevoie de implicarea noastră şi a celor din CJ pentru a găsi şi alte formule pentru a putea sprijini activitatea respectivului Parc de Soft”, a spus viceprimarul. Dobrea s-a declarat, însă, surprins că activitatea de soft, extrem de profitabilă în general în lume, are pierderi la noi şi a cerut o analiză serioasă, pentru că nu e corect şi cinstit să fie sprijinit Parcul de Soft în detrimentul altor firme care poate au aceleaşi probleme.
Cu două voturi împotrivă, finanţarea a fost aprobată. Conducerea SC Cons Management afirmă că este singurul Parc de Soft din ţara care mai funcţionează. Aici îşi desfăşoară activitatea 30 de firme, care au 300 de angajaţi, după ce aproximativ 15 societăţi au dispărut din cauza crizei.

viata-libera.ro

riaji · November 28, 2013

Daca 30 de firme nu-s in stare sa plateasca o chirie care sa dea de plata la 5 angajati, e clar ce salarii au cei din conducerea Parcului de Soft..

dcp100168 · February 5, 2015

Parcul de Soft a adus 1.500 de locuri de muncă la Galaţi

Parcul de Soft poate deveni unul din principalele puncte pe harta dezvoltării oraşului şi un pol pentru atragerea investiţiilor. Potrivit directorului instituţiei, Cătălin Aramă, aici urmează să se înfiinţeze un nou cluster, care să ghideze paşii celor ce vor să-şi dezvolte afaceri în industria IT. "Înfiinţarea acestui cluster IT&C pe zona Galaţi-Brăila reprezintă principalul punct pe agenda noastră. Avem în vedere faptul că există posibilităţi de finanţare din bani europeni, prin programul operaţional dedicat clusterelor, aferent perioadei 2014-2020", a explicat directorul Parcului de Soft.

Aramă a precizat că, spre deosebire de alte perioade, acum nu se vor mai finanţa afacerile ce lucrează ca subcontractori pentru marii producători de soft, ci se vor finanţa afacerile ce aduc produse noi pe piaţa IT. "În acest moment, foarte multe firme, inclusiv dintre cele care funcţionează în Parcul de Soft, lucrează pe bază de contracte de lohn. Practic, fac mentenanţă pentru softurile altora. În maxim cinci ani, acest gen de afacere nu va mai fi posibil în ţara noastră, din cauza că forţa de muncă specializată este din ce în ce mai scumpă şi pentru că există o concurenţă acerbă din partea unor ţări ca Ucraina", a mai explicat Aramă. "Există deja multe produse de succes plecate din România, BitDefender fiind poate cel mai important. Vrem să finanţăm ideile", a mai spus acesta.

În acest moment, facultăţile de specialitate din Galaţi nu pot acoperi integral cererea de forţă de muncă din partea firmelor de IT. "Avem aproximativ 100 de oameni care termină facultăţile de profil în fiecare an. Din punctul meu de vedere, pentru a se atrage mai mulţi oameni spre aceste specializări, cei de la Universitate ar trebui să-şi axeze marketingul către copiii din clasa a noua sau a zecea. Cei mai mari ştiu deja unde vor să meargă", a arătat directorul Parcului de Soft. "Este foarte dificil să aducem oameni din alte zone. Trebuie să luăm în considerare că oraşe precum Iaşiul, Clujul sau Bucureştiul pun la dispoziţia celor ce muncesc acolo şi alte posibilităţi, precum cele de petrecere a timpului liber. În afară de bani, Galaţiul nu poate oferi, din păcate, mai multe. Pentru a vedea un film la cinematograf trebuie să mergi la Brăila... Galaţiul a pierdut multe investiţii din cauza lipsei infrastructurii şi a serviciilor adiacente", a declart Cătălin Aramă.

Ce înseamnă înfiinţarea clusterului

Cei de la Parcul de Soft doresc să coaguleze prin intermediul acestui cluster toate firmele de IT&C din oraş, pentru a crea un bazin de idei. "În 11 ani, prin intermediul Parcului de Soft, au fost create aproximativ 2.000 de locuri de muncă, aproximativ 1.500 rămânând în Galaţi. În momentul în care a început acest proiect, existau doar patru firme de soft în Galaţi, pe când acum sunt peste 30. Avem 4-5 companii cu venituri de peste un milion de euro anual, dar avem şi Windriver, firmă ce câştigă peste 7,5 milioane de euro pe an", a mai explicat Aramă.

Clusterul înfiinţat de Parcul de Soft va funcţiona ca o şcoală pentru cei care vor să-şi înfiinţeze afaceri la Galaţi. "Se realizează o comunitate. Parcul de Soft va fi, practic, o instituţie de învăţământ, cu diferenţa că studenţii vor învăţa unii de la alţii cum să-şi dezvolte afacerea", a mai spus Cătălin Aramă.

Lunea vor avea loc întâlnirile cu reprezentanţii firmelor de soft, în care acestea vor învăţa să facă fişe de proiect, să acceseze fonduri europene şi să-şi dezvolte ideile. "Anul acesta vor avea loc minimum cinci conferinţe de specialitate la Galaţi, în care vom aduce specialişti din această zonă. Prima conferinţă de acest gen va avea loc pe data de 25 aprilie, când vom organiza CISCO Days", a mai explicat şeful Parcului de Soft.

De asemenea, în colaborare cu Tehnopol, Parcul de Soft va pune la dispoziţia noilor întreprinzători consultanţă pentru a-şi lansa noile afaceri. "Dacă la sfârşitul acestui an vom avea patru-cinci afaceri tip start-up, ne putem declara mulţumiţi. Săptămâna viitoare va fi o astfel de şedinţă de consultanţă gratuită. Cei care aleg să vină spre Parcul de Soft vor avea la dispoziţiile absolut toate facilităţile necesare pentru a se dezvolta. Pe lângă partea de consultanţă, parcul poate pune la dispoziţie săli de conferinţă, sala de servere, dar şi internet de mare viteză. De asemenea, în anumite condiţii, se pot găsi soluţii pentru folosirea gratuită a unor spaţii, pentru sediile firmelor. Trebuie să încercăm să dezvoltăm zona IT, deoarece avem o resursă umană foarte importantă şi poate fi un vector de relansare economică pentru judeţ", a mai explicat Aramă.

Galaţiul are de recuperat

Dacă la Galaţi se pune problema unui cluster pe zona de IT&C abia în acest an, alte zone au luat-o cu mult înainte. La Timişoara, un astfel de cluster a fost înfiinţat încă din 2011. Asociaţia „Clusterul Regional Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor - Regiunea Vest România" a fost înfiinţată pe 1 iulie 2011, la iniţiativa unui număr de 26 de membri fondatori, organizaţii publice şi private care acţionează în sectorul TIC regional: consilii judeţene şi primării, universităţi, întreprinderi de diferite dimensiuni, româneşti şi multinaţionale, structuri de suport pentru afaceri. Clusterul Regional TIC - Regiunea Vest România a fost înfiinţat cu scopul de a promova şi a susţine întreprinderile regionale TIC pentru a deveni actori pe piaţa globală, generatori de produse proprii, sub un brand regional puternic.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 25, 2017

Parcul de Soft a achiziţionat cremă de faţă, conserve de ton, candele şi chiar o perie de coafat

Viaţa de angajat al unei societăţi în care statul este acţionar se dovedeşte a fi plină de avantaje, însă bucuria ţine numai până când vine Curtea de Conturi în control şi atunci ies la iveală ”năzdrăvăniile salariaţilor”. Aşa s-a întâmplat şi la societatea care administrează Parcul de Soft Galaţi, adică SC Cons Management Parc de Soft SRL Galaţi, unde, ca urmare a controlului efectuat de Curtea de Conturi, s-au constatat o serie de nereguli, printre care s-a remarcat una care nu poate decât să arate cât de bine sunt manageriate şi auditate societăţile la care într-un fel sau altul acţionari majoritari sunt entităţi ale administraţiei locale şi judeţene.

În urma controlului efectuat de Camera de Conturi Galaţi, s-a descoperit că SC Cons Management Parc de Soft S.R.L. Galaţi ”a achizitionat, de la diverşi fumizori, produse şi/sau servicii comerciale în valoare cumulată de 3.596,33 lei care, prin natura şi caracteristicile acestora, nu au legatură cu obiectul de activitate al agentului economic şi nu contribuie la realizarea obiectivelor previzionate, în condiţiile în care operatorul economic se confruntă cu dificultăţi în achitarea datoriilor (chirie, utilităţi) către proprietarul imobilului.

Spre exemplu, au fost cumpărate următoarele bunuri şi/sau servicii: perie de coafat, hrană pentru căini, analiză R.M.N., whisky, cremă de faţă, bijuterii, conserve de ton, apă de toaleta, gel de duş, bloc de desen, ciocolată, vin, lichior, selfie-stick, candele ş.a. Valoarea estimativă a abaterii constatate este de 4.667,38 de lei, din care surna de 3.596,33 de lei este aferentă produselor/serviciilor achiziţionate nelegal, iar suma de 1.071,05 lei constituie beneficii legale nerealizate. În timpul şi ca urmare a controlului, entitatea a luat măsura înregistrării în evidenţa contabilă a prejudiciului adus bugetului propriu şi a încasării în numerar de la persoana responsabilă, doamna N.L., a sumei de 4.667,38 de lei, care a fost depusă în contul de disponibil”.

Comentariile le lăsam la latitudinea cititorilor noştri, dar ţinem să precizăm că, aşa cum se prezintă pe site-ul propriu, Parcul de Software de la Galaţi este o iniţiativă comună a Guvernului României şi a autorităţilor locale şi îşi propune să contribuie la dezvoltarea sectorului industrial al tehnologiilor de vârf, la facilitarea transferului de tehnologie, precum şi la crearea unei alternative viabile pe piaţa muncii din Regiunea de Sud-Est. Paarcul de Soft gălăţean este o iniţiativă a consorţiului format din Consiliul Judeţului Galaţi, Consiliul Local Galaţi, Universitatea “Dunărea de Jos” Galaţi şi S.C. Navrom - Centru de Afaceri S.A. Galaţi. Consorţiul a desemnat ca administrator al parcului pe SC Cons Management PARC DE SOFT SRL Galaţi, societate care are ca asociaţi Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Galaţi.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · September 3, 2017

Opt milioane de euro intră în Parcul de Soft. Finanţări câştigate de membrii clusterului ”Dunărea de Jos”

Proiectele scrise de 11 companii cu "domiciliul" în Parcul de Tehnologia Informaţiei din Galaţi vor primi finanţări de până la 800.000 de euro fiecare, pentru crearea unor produse hardware şi software "made in Galaţi", care apoi vor fi comercializate.

Un program de finanţări europene adresat membrilor clusterelor a stârnit un interes foarte mare printre firmele care compun clusterul IT&C "Dunărea de Jos" din Parcul de Soft Galaţi. A fost, totodată, o oportunitate de promova câteva start-up-uri locale, dar şi de a atrage firme mari din Bucureşti ca parteneri, pentru că parteneriatul aducea puncte în plus. 13 proiecte s-au scris pe clusterul de la Galaţi, din care 11 au fost desemnate câştigătoare. Unitatea de management a clusterului este Parcul de Soft, acesta având rol de coordonare, consiliere şi consultanţă în toate proiectele.

Prima dată când sunt finanţate şi salariile

"O condiţie de eligibilitate a fost ca produsul să fie unul creativ, ceea ce înseamnă că, la finalul implementării acestor proiecte, vom avea un număr de produse care vor trebui vândute în piaţă. Acum, componenta de cercetare-dezvoltare a dat, pentru prima dată, posibilitatea în proiecte pe Programul Operaţional Competitivitate 2014-2020 să fie finanţate salarii, ceea ce e un lucru fantastic, dar şi logic. Fiecare proiect va avea un indicator economic ce va fi monitorizat, asta înseamnă că aceste produse made in Galaţi, pentru că vor fi făcute aici, vor avea o viaţă, vor fi vândute", spune Cătălin Aramă, directorul Parcului de Tehnologia Informaţiei şi managerul clusterului IT&C "Dunărea de Jos".

Cele mai multe dintre produsele create prin aceste proiecte vor fi mixte - hard şi soft. Foarte multe ating zona de Internet of Things (IoT), noţiune care cunoaşte o adevărată explozie în clipa de faţă. "Noţiunea de Internet of Things înseamnă conectivitate, a aduna date de la tot felul de senzori, de echipamente, înseamnă achiziţiile de date de la periferice. Şi e o nebunie, s-au inventat şi şosete cu IP, ca să vadă cât mergi. Se spune că, în 2020, vor fi peste 25 de miliarde de echipamente conectate la internet şi care vor trimite date. De aceea apare acum şi noţiunea de "big data". Lucrurile evoluează spectaculos", afirmă Cătălin Aramă.

Senzori şi drone pentru agricultură

Două dintre proiectele câştigătoare din parcul de Soft Galaţi vizează folosirea senzorilor în agricultură. "Unul dintre proiecte este pe zona de sere, altul pe viticultură. Se adună date de la senzori în timp real, se fac analize şi "patternuri" ale situaţiei la un moment dat şi se iau decizii. Dacă senzorul spune că umiditatea a scăzut cu atât în sola X şi planta nu se simte bine, porneşte irigatul. Se fac astfel şi economii, irigi când trebuie. În zona de viticultură, se face până şi analiza imaginii, pentru că foarte multe boli ale culturilor se pot descoperi dacă faci cu drona, de sus, analiză de imagine. Sunt imagini cu mulţi megapixeli, foarte fidele, prin care se poate vedea dacă planta suferă sau dacă are dăunători... Acestea sunt exemple de proiecte din zona IoT", continuă directorul Parcului de Soft din Galaţi.

Peste 50 de locuri de muncă

Valoarea finanţărilor câştigate este de aproximativ 800.000 de euro pe fiecare proiect. Per total, aceste 11 proiecte aprobate au cumulat un buget de aproximativ 8 milioane de euro, pentru următorii doi ani. Conform lui Cătălin Aramă, "banii aceştia vor fi bugetele care se vor consuma în clădirea asta, de către companii private. Banii se vor duce în achiziţii de echipamente, tehnică de calcul, achiziţii de know-how, brevete şi, probabil, cea mai mare parte, se va duce în salarii. Proiectele cumulează 50-60 de locuri de muncă".

Goana după specialişti IT

Ţinând cont de succesul proiectelor scrise şi câştigate la Galaţi, o provocare neaşteptată o reprezintă goana după personal specializat, mai spune Cătălin Aramă. "Avem probleme, trebuie să o recunoaştem. În clipa de faţă, companiile nu găsesc personalul specializat pe care îl aşteptau. Eu sper că vor fi locuri de muncă noi şi că va fi cât mai puţin head-hunting privind la curtea vecinului. Am discutat cu universităţile, cu studenţii, am încercat să dăm de urma absolvenţilor, e plină universitatea cu afişe ale companiilor din parc. Contractele de finanţare semnate au intrat pe un grafic de implementare, deci lucrurile au început să se mişte, de aici apare presiunea aceasta de a găsi specialişti. Dar eu sunt optimist. Mă gândesc inclusiv la a atrage forţă de muncă din judeţele învecinate şi poate reuşim să aducem oamenii înapoi acasă. Acum au de ce să se întoarcă, pentru că salariile sunt competitive, sunt la nivelul celor din Bucureşti".

viata-libera.ro

dcp100168 · March 2, 2018

Director nou la Parcul de Soft Galaţi

Consiliul de Administraţie al SC Cons Management Parc de Soft SRL a decis cine va fi noul director al Parcului în persoana lui Alexandru Igor Bejan, începând cu data de 1 martie 2018.

Postul a fost eliberat după ce fostul director, Cătălin Aramă, a fost numit director general al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO). Ordinul de numire a acestuia a fost emis de ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale pe 27 noiembrie 2017, iar de atunci Parcul de Soft a rămas fără conducere.

În ultimii 5 ani, Igor Bejan a fost director la Casa de Cultură a Studenţilor. Trebuie menţionat că acesta a figurat şi pe listele cu candidaţii PSD la Consiliul Local, însă pe o poziţie neeligibilă.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · December 29, 2018

Ajutorul de minimis pentru Navrom Centru de Afaceri SRL, aprobat

Proiectul de hotărâre de consiliu local privind acordarea unui ajutor de minimis individual reprezentând scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi pe teren de către Navrom Centru de Afaceri SRL a fost repus pe masa consilierilor locali şi aprobat de către aceştia. Potrivit expunerii de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre, obiectul ajutorului de minimis constă în atragerea investitorilor locali şi străini prin punerea la dispoziţie a spaţiilor din Parcul de Software şi crearea a noi locuri de muncă ce vor avea ca scop majorarea veniturilor la bugetul de stat şi local. Valoarea maximă a ajutorului de minimis care va fi acordat în cadrul acestei proceduri este de 118.513 euro, respectiv 552.714 lei defalcată astfel: impozit clădiri pentru anul 2019 - 59.255 euro şi pentru anul 2020 - 59.258 euro, la care se adaugă impozit pe teren pe 2019 şi 2020 în sumă totală de 259 euro. Sumele în lei se prezintă astfel: impozit pe clădiri pentru 2019 - 275.752 lei şi e 2020 - 275.752 lei, iar impozitul pe teren cumulat pe 2019 şi 2020 este de 1.210 lei.

Reamintim că Navrom Centru de Afaceri SRL a beneficiat, prin aceeaşi procedură, de scutirea de impozit pe clădire şi teren şi pentru ani 2017 - 2018, valoarea ajutorului de minimis anterior fiind de 149.892 lei. Navrom Centru de Afaceri este proprietarul clădirii şi a cedat imobilul pentru o perioadă de 30 de ani în folosinţa Parcului de Software, care este administrat de societatea Cons Management Parc de Soft SRL Galaţi. Parcul de Soft a fost înfiinţat în 2003, la iniţiativa liderului local al PSD, Dan Nica, care pe atunci era ministru al Comunicaţiilor, şi este administrat de Cons Management PARC DE SOFT S.R.L., societate care are ca asociaţi Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Galaţi.

monitoruldegalati.ro

dcp100168 · January 4, 2019

Compania Navrom Centru de Afaceri, scutită de impozit

În vreme ce gălăţenii vor plăti impozite şi taxe majorate în 2019, iar unii dintre proprietarii neglijenţi cu imobilele deţinute au fost supraimpozitaţi cu 500 la sută, compania Navrom Centru de Afaceri SRL a fost scutită de plata impozitului pe clădiri şi pe teren pentru perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2020. Acordarea acestui ajutor de minimis a stârnit dispute la ultima şedinţă a aleşilor din 2018, fiind aprobată cu 15 voturi "pentru" (PSD, UNPR şi ALDE) şi opt voturi "împotrivă" (PNL, PMP şi Simona Vreme).

"E legal, dar nu-i moral!", au susţinut consilierii opoziţiei, la dezbaterea proiectului de hotărâre privind acordarea unui ajutor de minimis individual, reprezentând scutirea de la plata impozitului pe clădiri şi a impozitului pe teren, datorat de societatea Navrom Centru De Afaceri SRL pentru perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2020.

Nu este prima dată când compania beneficiază de această facilitate, motiv pentru care consilierul local PNL Onuţ Atanasiu a atras atenţia: "Am cerut ca astfel de facilităţi să nu le acordăm unei singure firme şi să ne îndreptăm atenţia către toate firmele din oraş".

Ce-a spus primarul

"Scutirea aceasta vine în urma unei solicitări şi poate fi acordată oricui întruneşte condiţiile necesare. Nu cade nici măcar moralmente în sarcina Primăriei să-i bată la uşă cuiva şi să-l roage: «Nu ai vrea să beneficiezi de o scutire de impozit?». Este delăsare să nu vii să-ţi ceri un potenţial drept pentru a beneficia de el", a explicat primarul.

Acesta care a ţinut să detalieze ajutorul de minimis acordat Navrom: "Nu e vorba de toate activele pe care această societate, Navrom, le deţine pe raza municipiului Galaţi. Scutirea de plată se referă strict la imobilul ce serveşte ca sediu al Parcului de Soft din Galaţi. Nu se referă la toate clădirile. E o facilitate fiscală de care beneficiază de 10-15 ani! Dacă noi nu le-am acorda această subvenţie, ea s-ar regăsi în tariful practicat de dumnealor în vederea închirierii. Am plimba banii de la unii la alţii. Nu e nimic ilegal, nu e nimic imoral!", a spus edilul.

"Nu e ilegal, e imoral!"

Încă din luna noiembrie, când proiectul de hotărâre ar fi trebuit să intre pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local, PMP a acuzat că ajutorul e acordat firmei deţinute de vicepremierul Viorel Ştefan. "Şi anul trecut am votat împotrivă, la fel voi vota şi acum. Nu am acuzat pe nimeni că este ilegal, dar este imoral! Iar la dumneavoastră, domnu’ primar, o să vină Moş Crăciun!", a spus cu subînţeles consiliera locală PMP Oana Iurescu.

Viceprimarul PSD Sorin Enache a ţinut să precizeze că acest tip de facilităţi se referă strict la parcuri industriale şi ştiinţifice, conform Legii 186: "Faptul că această clădire aparţine unui investitor a dat naştere unor gloanţe politice. Nu este nici ilegal şi nici imoral, este chiar o facilitate menită să atragă investitori. La ora actuală, Parcul a crescut de la 50 şi ceva la 75 la sută grad de ocupare, deci se cunoaşte".

Ce s-a votat

Cu 15 voturi "pentru" (PSD, UNPR şi ALDE) şi opt voturi "împotrivă" (PNL, PMP şi Simona Vreme), ajutorul de minimis a fost adoptat. Cuantumul scutirilor pentru 2019 şi 2020 se ridică la 625.001 lei, adică peste 134.000 de euro.

În mai 2017, tot prin votul aleşilor locali, a fost aprobat, pentru Navrom Centru de Afaceri, un ajutor de minimis individual în valoare totală de 149.892 de lei, reprezentând scutirea de la plata impozitului pe clădire şi teren pentru anii 2017 şi 2018. "Acest ajutor de minimis este primit din 2004, în baza Codului Fiscal, şi a avizului Consiliului Naţional al Concurenţei. Doar în 2016, modificarea Codului Fiscal a permis această sincopă de a nu mai primi ajutor", explica, la acel moment, viceprimarul Enache.

Cum sunt sprijiniţi alţi agenţi economici

Pentru a avea o imagine de ansamblu a modului în care sunt sprijiniţi agenţii economici, am solicitat Biroului de Presă al Primăriei Galaţi date despre facilităţile fiscale acordate şi cei care au beneficiat de ele. Conform Primăriei, printre firmele care au beneficiat de facilităţi fiscale în 2017 se numără: SC Ratna SRL - 150.170 de lei, SC Proserv SRL - 44.623 de lei, SC Viopint Serv SRL - 33.720 de lei, SC Saginvest SRL - 26.485 de lei, SC Trans Agregat SRL - 15.594 de lei, SC Brisegroup SRL - 11.593 de lei, SC Siged-Syr SRL - 11.350 de lei, SC Ship Consulting Danube SRL - 10.619 de lei, SC Galfinband SA - 8.190 de lei şi Fundaţia Naţională Humanitas - 7.936 de lei.

Facilităţile acordate prin hotărâri de Consiliu Local vizează scutirea la plată a unor majorări de întârziere, eșalonări la plată pentru obligațiile restante la bugetul local, reducerea sau, după caz, scutirea la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului local pentru agenții economici care realizează investiții în clădiri în valoare de minimum 200.000 euro pe raza municipiului Galați și, în același timp, își cresc numărul de salariați.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 20, 2019

Parcul de Soft, în moarte clinică

Înfiinţat în anul 2004, într-o clădire aparţinând companiei Navrom Centru de Afaceri, Parcul de Tehnologie a Informaţiei din Galaţi a fost primul de acest fel din ţară. Situat într-o clădire complet renovată şi cablată pentru servicii de IT şi internet de mare performanţă, Parcul de Soft (aşa cum este el cunoscut) s-a vrut a fi, şi chiar a fost o bună perioadă de timp, un incubator de afaceri, dar şi o rampă de lansare pentru firmele de IT locale, precum şi un "magnet" pentru giganţi gen IBM, Microsoft, Siemens. Acum, Parcul de Soft este obligat să se restructureze într-un mod dramatic şi este practic în pragul desfiinţării. Clădirea este foarte aproape să fie cumpărată de la Navrom - Centru de Afaceri de către Universitatea "Dunărea de Jos", care îşi va extinde astfel spaţiile şi utilităţile Facultăţii de Medicină.

Parcul de Soft a fost înfiinţat cu 15 ani în urmă, atunci când prim-ministru era Adrian Năstase. Un rol important în deschiderea la Galaţi a primului astfel de parc din România l-a avut ministrul de atunci al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Dan Nica. Parcul s-a constituit ca iniţiativă a consorţiului format din Consiliul Judeţului Galaţi, Consiliul Local Galaţi, Universitatea "Dunărea de Jos" şi SC Navrom - Centru de Afaceri SA Galaţi. Consorţiul a desemnat ca administrator al parcului SC Cons Management Parc de Soft SRL Galaţi, societate care are ca asociaţi Consiliul Judeţului şi Consiliul Local.

Firmele din parc, "puse pe goană"

"Parcul de Soft din Galaţi, înfiinţat pe vremea lui Năstase cu surle şi trâmbiţe, se desfiinţează, pe tăcute, fiindcă nu am văzut articole în presă care să trateze acest subiect. Eu am închiriat spaţiu în acea clădire la începutul lunii august, iar acum sunt nevoit să îl eliberez, deoarece proprietarul (Navrom) face ample lucrări de renovare. Mi s-a oferit mai întâi un alt spaţiu în aceeaşi clădire, iar acum am aflat că, de fapt, clădirea va fi transformată în sediu pentru Universitate, aşa că va trebui să-mi caut în altă parte. În acte, Parcul de Soft există în continuare, însă, practic, firmele care funcţionau acolo au fost "puse pe goană" prin înştiintare de reziliere a contractelor. Cred că este un subiect care ar merita investigat, fiindcă pare un abuz: Parcul de Soft a fost înfiinţat pentru a veni în sprijinul firmelor gălăţene din domeniu, iar ceea ce se întâmplă acum este exact împotrivă”, ne-a scris pe adresa de mail a redacţiei gălăţeanul Traian Enache.

Administratorul Igor Bejan: "Se reziliază contractele"

Contactat de „Viaţa liberă”, administratorul Parcului de Soft, Igor Bejan, ne-a confirmat că situaţia evoluează destul de rapid, şi nu în sensul dorit acum 15 ani. Principala cauză o constituie acumularea a peste 400.000 de euro datorii către Navrom - Centru de Afaceri. Din 37 de firme-chiriaşi din parc, vor rămâne doar zece, iar celelalte vor pleca sau au plecat deja. Firmele rămase îşi vor desfăşura activitatea la un singur nivel al clădirii, la parter. Pentru cât timp, încă nu se ştie. Cele cinci etaje ale clădirii sunt în curs de recompartimentare pentru nevoile viitorului proprietar. "Adunarea generală a acţionarilor a decis restructurarea, iar noi vom rămâne la parter. Am făcut solicitarea pentru o nouă clădire, unde chiria să fie mai ieftină. Am avut cea mai bună încărcare istorică, 37 de firme, dar nu toate sunt aşa cum trebuie. Am anunţat firmele din parc că se reziliază contractele şi le-am oferit opţiuni: maximum zece pot rămâne să lucreze în spaţiile de la parter, iar ceilalţi pot veni din nou în parc, când vom fi într-o nouă clădire. Săptămâna viitoare ar trebui să se ştie ce firme rămân în parc. A mai fost stabilită o dată anterioară, care a fost depăşită, încă suntem la capitolul numărat", ne-a declarat Igor Bejan.
El ne-a confirmat că datoria Parcului de Soft către Navrom - Centru de Afaceri este de 2,111 milioane lei, aproximativ 450.000 de euro. "Marea majoritate a datoriei provine din faptul că noi plătim chirie şi utilităţi pentru 3.200 mp, în timp ce jumătate din acest spaţiu este administrativ (holuri, spaţii conferinţe). Este la mijloc şi o datorie istorică a noastră, nişte creanţe care care s-au adunat în timp, nu au fost create acum.

Universitatea caută un imobil pentru Facultatea de Medicină

Este foarte posibil ca, în cel mult câteva săptămâni, clădirea (fostului) Parc de Soft să fie cumpărată de Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, pentru extinderea Facultăţii de Medicină şi Farmacie. Conf. univ. dr. ing. Cezar Bichescu, prorector cu activitatea economică, investiţii şi relaţii internaţionale al universităţii de stat gălăţene, ne-a confirmat că UDJG caută un sediu pentru studenţii medicinişti gălăţeni şi că au fost luate în calcul mai multe variante, inclusiv Casa Roşie de lângă Inelul de Rocadă.
"Universitatea și-a prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2019 achiziția unui imobil ce va deservi Facultatea de Medicină și Farmacie din Galaţi, în vederea majorării cifrei de școlarizare la această facultate, în contextul în care cererea este foarte mare. Imobilul ce va fi achiziționat trebuie să corespundă necesităților facultății, conform legislației in vigoare. Nu se pune problema unei preluări a unei clădiri, ci achiziția uneia. În ceea ce privește Parcul de Soft, ne dorim continuarea proiectului în anumite condiții, astfel încât acesta să devină unul de succes în Galati. Nu se pune problema ieșirii din consorțiu a Universității și nici închiderea Parcului de Soft, ci a eficientizării și implicării active a Universității prin Departamentul de Transfer Tehnologic, astfel încât să existe partea de transfer tehnologic", a declarat conf.univ.dr.ing. Cezar Bichescu.

Achiziţia, până la finalul anului

Clădirea Parcului de Soft este doar una din opţiunile pe care Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi le-a studiat pentru extinderea Facultăţii de Medicină şi Farmacie. "S-a făcut un studiu de piață până la momentul actual și se iau în calcul mai multe variante. Acestea sunt în analiză și, în funcție de raportul calitate-preț, dar și de îndeplinirea condițiilor specifice, se va alege clădirea care corespunde. Decizia urmează a fi luată după analiza amănunțită a soluțiilor identificate. Estimăm un termen de maximum două săptămâni pentru decizie și apoi se vor demara procedurile legale pentru achiziţie. Finalizarea achiziției se va face până la finele anului 2019, dacă sunt îndeplinite condițiile legale și nu apar situații neprevăzute", a declarat conf. univ. dr. ing. Cezar Bichescu, prorector cu activitatea economică, investiţii şi relaţii internaţionale al Universităţii "Dunărea de Jos".

viata-libera.ro

dcp100168 · November 3, 2019

Primul parc de tehnologia informaţiei apărut în România, aproape de desfiinţare

Cei mai mulţi dintre chiriaşii clădirii administrate de o firmă constituită cu aportul social al Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean Galaţi au evacuaţi deja sau au fost notificaţi pentru rezilierea contractelor de închiriere şi evacuare.

Atunci când, în 2004, apărea Parcul de Tehnologia Informaţiei de la Galaţi – în fapt primul obiectiv de acest fel din România – guvernanţii din acea vreme (prim-ministru era Adrian Năstase, iar ministru de resort era gălăţeanul Dan Nica) promiteau că în jurul lui se va dezvolta o adevărată „Silicon Valley” a Europei, care în câţiva ani va avea o contribuţie majoră la industria mondială IT.

Proiectul-pilot derulat la Galaţi (urmau să apară la nivel naţional alte 4 asemenea centre) a presupus de la bun început contribuţia majoră a statului, care printr-o societate comercială (Cons Management Parc de Soft SRL) constituită cu aportul de capital al Consiliului Local şi al Consiliului Judeţean Galaţi (ulterior a aderat şi Universitatea „Dunărea de Jos”) a închiriat un fost hotel (aparţinând Navrom Navrom Centru de Afaceri SRL) şi a investit aproape o jumătate de milion de euro în amenajări şi facilităţi tehnologice de ultimă oră.

Primele rezultate păreau să confirme spusele fondatorilor. În 2006 erau deja peste 30 de firme acolo (mici companii locale de soft, dar şi reprezentanţe ale unor giganţi mondiali), entitatea fiind responsabilă de crearea a 500 de locuri de muncă. În 2010 se vorbea deja de 1.000 de locuri de muncă produse de parcul de soft de la Galaţi (nu în incinta acestuia, ci şi la restul sediilor secundare din oraş ale firmelor de acolo.

Apoi, s-a vorbit despre un pol tehnologic Galaţi-Brăila şi de atragerea a zeci de milioane de euro de la Uniunea Europeană. Doar s-a vorbit, căci, în realitate, finanţările europene obţinute de firmele prezente în Parcul de Tehnologia Informaţiilor (PTI) de la Galaţi, special pentru proiecte derulate în oraşul de la Dunăre, de-abia depăşeşte 300.000 de euro în ultimii 10 ani.

Bugetul public, bun de jumulit

Dincolo de sprijinirea firmelor de IT (în esenţă, „inima” proiectului), trebuie spus că afacerea a mai avut un câştigător cert: Navrom Centru de Afaceri SRL, care a obţinut foloase importante de pe urma contractului cu firma cu capital public care gestionează PTI Galaţi. Dincolo de faptul că fostul hotel a fost modernizat din bani publici, chiria anuală a fost socotită la circa 77.448 de euro, fără a include aici utilităţile, plătite separat.

Cum spaţiul respectiv a fost ocupat de chiriaşii PTI doar în proporţie de 20-30%, iar schema de personal administrativ a devenit tot mai stufoasă, cam de prin 2012 au început problemele: costurile au depăşit considerabil veniturile.

Soluţiile găsite a fost de compromis. Pe de o parte, acţionarii (CJ şi CL) au injectat periodic bani în companie, ca majorare de capital (circa 250.000 de euro de atunci încoace), dar de fapt ca o subvenţie mascată pentru pierderi. Pe de altă parte, Consiliul Local a acordat subvenţii proprietarului Navrom Centru de Afaceri SRL, ajutor de minimis constând în scutirea de taxe locale în cuantum de 775.000 de lei. Scopul: „îngheţarea” chiriei.

Cu toate aceste artificii, în acest moment firma Cons Management Parc de Soft SRL a pierdut constant bani din activitate, datoriile sale restante fiind, la zi, de aproape 450.000 de euro, după cum recunoaşte directorul Igor Bejan.

Aşadar, afacerea amintită, a generat bugetului public, în cei 15 ani de existenţă, pierderi de 1,35 milioane de euro (investiţii, subvenţii, impozite scutite), aducând în schimb dezvoltarea firmelor IT şi locuri de muncă. Câte? Este greu de spus. Cert este că, acum, în interiorul clădirii muncesc sub 100 de oameni.

Un avantaj considerabil din această afacere la-a avut Navrom Centru de Afaceri SRL, proprietarul clădirii, care a valorificat spaţiul 100% (până atunci ocuparea ea de sub 10%), obţinând venituri din chirii de 1,16 milioane de euro şi 775.000 de lei scutiri de impozite. În total, circa 1,3 milioane de euro, deci aproape cât a pierdut statul din această afacere.

În paranteză fie spus, după cum a constatat Curtea de Conturi la un control făcut în 2018, Navrom Centru de Afaceri SRL a făcut profit şi din facturile de utilităţi, în sensul că a cumpărat cu un preţ de la furnizori, dar a vândut firmei publice un pic mai scump. Inspectorii Curţii de Conturi au considerat că această operaţiune a produs prejudiciu bugetului public, în sumă de circa 100.000 de lei pe an.

Firmele de IT, evacuate din parcul de soft făcut pentru ele

În ultimii doi ani, numărul de chiriaşi de PTI Galaţi a oscilat între 34 şi 37, iar gradul de ocupare a spaţiului între 27 şi 30%.

Din această toamnă, însă, lucrurile s-au complicat brusc, după ce majoritatea firmelor de IT din parc au primit notificări de reziliere a contractelor de închiriere.

„Am închiriat spaţiu în acea clădire la începutul lunii august, iar acum sunt nevoit să îl eliberez, deoarece proprietarul face ample lucrări de renovare. Mi s-a oferit mai întâi un alt spaţiu în aceeaşi clădire, iar acum am aflat că, de fapt, clădirea va fi transformată în sediu pentru Universitate, aşa că va trebui să-mi caut în altă parte. În acte, Parcul de Soft există în continuare, însă, practic, firmele sunt evacuate din clădire”, ne-a mărturisit Traian Enache, acţionarul unei firme de IT.

Administratorul Parcului de Soft, Igor Bejan, a confirmat şi el că aşa stau lucrurile. „Adunarea generală a acţionarilor a decis restructurarea, iar noi vom rămâne la parter. Am făcut solicitarea pentru o nouă clădire, unde chiria să fie mai ieftină. Am anunţat firmele din parc că se reziliază contractele şi le-am oferit opţiuni: maximum zece pot rămâne să lucreze în spaţiile de la parter, iar ceilalţi pot veni din nou în parc când vom fi într-o nouă clădire”, a declarat Igor Bejan.

Practic, doar parterul mai este în acest moment folosit de Parcul de Tehnologia Informaţiei, în vreme ce cele cinci etaje ale clădirii sunt în curs de recompartimentare pentru nevoile viitorului proprietar. Adică pentru Universitatea Dunărea de Jos (instituţie de stat), care vrea să cumpere imobilul pentru a muta acolo Facultatea de Medicină (practic, cea mai dinamică facultate în ultimii ani).

Conf. univ. dr. ing. Cezar Bichescu, prorector cu activitatea economică, investiţii şi relaţii internaţionale al Universităţii „Dunărea de Jos”, a confirmat că sunt negocieri pentru cumpărarea clădirii şi că acestea ar putea fi finalizate până la sfârşitul lui 2019, moment în care şi celelalte 10 firme rămase acolo vor fi evacuate, momentul fiind sinonim, în esenţă, cu dispariţia primului parc de tehnologia informaţiei realizat în România.

Desigur, există şi varianta ca Cons Management Parc de Soft SRL să închirieze un alt spaţiu, însă şansele par a fi minime. Nu de alta, dar acest lucru ar fi trebui făcut înainte de a se face evacuarea din spaţiul vechi al firmelor de IT.

De altfel, mai mulţi dintre proprietarii firmelor evacuate şi-au arătat consternarea pentru modelul de management al lui Igor Bejan şi au declarat că şi-au găsit deja alte spaţii, ceea ce înseamnă că nu vor mai fi prezente într-un eventual nou Parc de Soft.

adevarul.ro

dcp100168 · January 7, 2020

Un sediu nou pentru Facultatea de Medicină

Clădirea ce adăpostea Parcul de Soft, situată vizavi de Navrom, ar putea deveni sediul Facultăţii de Medicină şi Farmacie din Galaţi. Universitatea “Dunărea de Jos” doreşte achiziţionarea unui imobil nou pentru facultate, având în vedere cererea mare de şcolarizare şi nevoia de extindere. Instituţia de învăţământ superior a iniţiat, la finalul lui 2019, o procedură de achiziţie, la preţul de un milion de euro. Banii provin din fonduri proprii şi de la bugetul de stat şi urmează să fie plătiţi în două tranşe: una la începutul anului şi o a doua până în vara lui 2020.

"Am dat în lucru, însă nu e finalizată procedura. Există o comisie în cadrul instituţiei, care analizează oferta, şi, în funcţie de rezultat, vom lua o decizie. Sediul ne este mai mult decât necesar, în vederea extinderii. Există o foarte mare cerere pentru programele Facultăţii de Medicină şi ne dorim să majorăm, încă din acest an, cifra de şcolarizare", a declarat conf. dr. ing. Cezar Bichescu, prorectorul responsabil cu activitatea economică, investiţiile şi relaţiile internaţionale din cadrul UDJG.
Dacă va fi cumpărat, fostul Parc de Soft va intra într-o amplă procedură de renovare şi dotare, astfel încât să fie pregătit pentru admiterea din acest an.
Facultatea de Medicină îşi desfăşoară activitatea în prezent în mai multe imobile din Galaţi, printre care fosta Policlinică de pe strada Primăverii şi cel din strada Cuza, nr. 35.

viata-libera.ro

dcp100168 · January 8, 2020

Se pregătește un nou „tun” imobiliar pe bani publici la Galați. Miza: 2 milioane de euro

Universitatea Dunărea de Jos din Galați se pregătește de o nouă achiziție imobiliară controversată. Instituția de învățământ se pregătește să preia, contra unei sume de circa 1 milion de euro, clădirea fostului Parc de Tehnologia Informației din zona portului, aflat în proprietatea unei firme din grupul Navrom.

Imobilul are o suprafață de 3.227 mp și urmează să fie folosit de universitate pentru Facultatea de Medicină (care în prezent funcționează în două clădiri: fosta policlinică municipală și un mezanin de bloc în Micro 21), nu înainte însă de renovări ample, care ar urma să coste, la rândul lor, încă un milion de euro.

Clădirea vizată de achiziție nu este tocmai un model de construcție eficientă. Construit acum 70 de ani, imobilul este din prefabricate de slabă calitate, rolul său inițial fiind acela de cămin de nefamiliști (de altfel era cunoscut drept „căminul marinarilor” până în urmă cu câțiva ani). Cu tot cu modificările impuse de noua destinație, costul final al clădirii va ajunge la peste 2 milioane de euro, adică undeva la 620-630 de euro pe metrul pătrat, sumă mai mult decât suficientă pentru a construi un imobil nou, modern, perfect adaptat nevoilor facultății de medicină, plus dotările necesare. Terenuri disponibile ar fi destule, chiar în portofoliul unității de învățământ.

Universitatea nu este la prima afacere controversată în domeniul imobiliar. În urmă cu 6 ani, a plătit 500.000 de euro firmei Criomec Galați pentru o clădire situată în Bariera Traian. Acolo ar fi trebuit să fie mutată Facultatea de Arte, însă după ce clădirea a stat nefolosită trei ani, acolo a ajuns doar secția de pictură, care ocupă doar o parte din spațiu.

impartial.ro

dcp100168 · March 2, 2020

Cronica unui declin anunţat. Parcul de Soft mai are doar şase firme

La începutul anilor 2000, Parcul de Tehnologie a Informaţiei din Galaţi, cunoscut şi ca Parcul de Soft, era primul de acest gen din ţară. Astăzi, după aproape 20 de ani, activitatea lui este în cădere liberă. Suprafaţa i s-a redus cu circa 80 la sută, iar în parc mai activează, la ora actuală, numai şase firme, faţă de 35, câte erau în toamna anului trecut. Administratorul Igor Bejan afirmă că a identificat două spaţii în care parcul s-ar putea muta în viitor.

Cele şase firme care-şi mai desfăşoară activitatea în Parcul de Soft mai au la dispoziţie numai parterul clădirii, care, până în octombrie 2019, găzduia firme de IT la toate cele cinci etaje. Mulţi dintre vechii chiriaşi ai parcului s-au mutat câţiva metri mai încolo, la hotelul Navrom, iar ceilalţi şi-au căutat sedii în alte zone din oraş.
Lucrul care a declanşat acest „exod” l-a constituit decizia Navrom, proprietarul clădirii, de a o vinde. Foarte probabil, aşa cum „Viaţa liberă” a mai scris, viitorul proprietar al actualului centru de afaceri va fi Universitatea „Dunărea de Jos” Galaţi, care vrea să îşi extindă spaţiile şi utilităţile Facultăţii de Medicină. În aceste condiţii, după ce universitatea gălăţeană va cumpăra clădirea de la Navrom, şi cele şase firme de IT rămase vor fi obligate să-şi caute alt loc în care să-şi continue activitatea.

Reduceri la toate capitolele

În condiţiile în care parcul a fost „redimensionat”, suprafaţa lui s-a micşorat, de la 3.226 metri pătraţi, la 243 mp, din care 217 mp sunt birouri, iar restul - hol, grup sanitar şi sală pentru server. Administratorul clădirii, firma Cons Management Parc de Soft, rămâne cu cei trei salariaţi: administrator, asistent manager şi contabil, primii doi fiind angajaţi cu jumătate de normă. Şi bugetul aprobat de Consiliul Local la sfârşitul lunii trecute pentru anul în curs s-a redus simţitor, până la 144.000 de lei, mai puţin de o cincime faţă de cel de anul trecut.
„În parc au mai rămas şase firme din 25, la parter, pe bază de contracte. Mi-am oferit tot sprijinul şi i-am identificat fiecărei firme spaţiu de birouri. Multe dintre firmele care erau în parc, aproximativ 15 la număr, s-au mutat în actualul hotel Navrom, la etajele doi şi trei. Celelalte au plecat în alte zone din oraş”, ne-a declarat administratorul Cons Management Parc de Soft, Igor Bejan, care ne-a spus şi planul de viitor: „Am identificat în municipiul Galaţi două posibile sedii, spaţii în care să ne mutăm şi care aparţin Primăriei, dar e o problemă de proceduri. Voi discuta şi cu Consiliul Judeţean, şi cu Consiliul Local, pentru că nu am capacitatea umană de a gestiona această situaţie”.

Datorii de 450.000 de euro

La sfârşitul anului trecut, scriam că Parcul de Soft a cumulat datorii de aproximativ 450.000 de euro către Navrom - Centru de Afaceri, deţinătorul clădirii. „Marea majoritate a datoriei provine din faptul că noi plătim chirie şi utilităţi pentru 3.200 mp, în timp ce jumătate din acest spaţiu este administrativ (holuri, spaţii conferinţe). Este la mijloc şi o datorie istorică a noastră, nişte creanţe care s-au adunat în timp, nu au fost create acum”, ne spunea, în octombrie 2019, Igor Bejan.
Conform notei de fundamentare revizuite din cadrul hotărârii de CL prin care s-a aprobat bugetul pe anul 2020 al SC Cons Management Parc de Soft, „un alt aspect care a contribuit la situaţia economică dificilă din Parcul de Software din Galaţi îl reprezintă creanţele de încasat de la clienţii parcului, în valoare de 1,078 milioane de lei, la data de 31 decembrie 2019, rezultate din facturi lunare neachitate de chirie şi utilităţi, precum şi facturi lunare neachitate de penalităţi. În vederea recuperării sumelor acordate, societatea a acţionat îm judecată clienţii restanţi, iar ca urmare a sentinţelor judecătoreşti a formulat cereri de executare silită, prin intermediul Biroului Executorului Judecătoresc Caraman Cosmin. În anul 2019, Cons Management Parc de Soft a recuperat prin executări, dar şi pe cale amiabilă, peste 190.000 de lei. În ceea ce priveşte încasarea creanţelor restante, estimăm o recuperare în procent de 20-30 la sută pe parcursul anului 2020, în funcţie de soluţionarea dosarelor aflate în instanţă”.

viata-libera.ro

dcp100168 · March 25, 2020

Achiziţia Parcului de Soft, în linie dreaptă

Senatul Universităţii „Dunărea de Jos” a dat aviz pozitiv contractului de achiziţie publică având ca obiect imobilul din Galaţi, str. Portului nr. 23, adică fosta clădire a Parcului de Soft. “Am demarat procedurile, încă nu l-am cumpărat. Am făcut demersuri pentru cumpărarea de mobilier şi aparatură tehnică. Vom vedea cât de repede reuşim să ne mutăm, în condiţiile date. Aici va funcţiona Facultatea de Medicină şi Farmacie, cu partea pre-clinică”, a precizat Rectorul Universităţii, prof. dr. ing. Lucian Puiu Georgescu. Conform documentaţiei, imobilul are o suprafaţă desfăşurată de 3145 mp şi una utilă de 2673 mp, iar preţul de achiziţie a fost stabilit la puţin peste cinci milioane de lei, adică mai mult de un milion de euro.

viata-libera.ro

dcp100168 · September 19, 2020

Universitatea a cumpărat clădirea Parcului de Soft

Clădirea din str. Portului care a găzduit până de curând Parcul de Soft Galați a fost cumpărată de Universitatea ”Dunărea de Jos”, pentru Facultatea de Medicină, ne-a confirmat rectorul Puiu Lucian Georgescu.

”L-am cumpărat, e al nostru, în două-trei săptămâni maximum se mobilează și va putea fi pus la dispoziție imediat cum încep cursurile în preclinic online. Tot spațiul va fi pentru Facultatea de Medicină, anii preclinici, adică primii trei ani. Acolo vor fi săli de seminar, mobilierul e contractat, urmează să vină și va fi totul nou acolo: săli de seminar, de curs, laboratoare. E spectaculos ce este acolo. Mai avem o parte din Farmacie care va rămâne la sediul actual, la fel și o parte din Medicina dentară, dar este cea mai importantă investiție făcută de universitate de la Revoluție încoace”, a spus rectorul.

Conform acestuia, valoarea investiției este 5,3 milioane lei, din care s-au plătit 3 milioane, din fonduri proprii, diferența urmând să fie achitată din suplimentarea promisă de guvern. La acestea se adaugă alte 1,2 milioane, valoarea mobilierului.

Despre soarta Parcului de Soft, care acum, practic, nu mai există, într-un articol viitor.

viata-libera.ro

dcp100168 · October 1, 2020

Nu mai avem nici Parc de Soft. Primul care s-a deschis, primul care se închide

Scriam în octombrie trecut că Parcul de Soft este în moarte clinică. La un an de atunci, Parcul de Soft a rămas fără sediu, astfel că, practic, el nu mai există. Ultimele patru firme de IT care mai activau în parc au fost nevoie să plece, iar administrația locală este în faza de identificare a unui nou sediu, lucru care se anunță complicat și de durată.

Așa cum "Viața liberă" anunța încă de anul trecut, clădirea din strada Portului care a găzduit până de curând Parcul de Soft a fost cumpărată, în cele din urmă, de Universitatea ”Dunărea de Jos” și va fi transformată în sediu pentru Facultatea de Medicină și Farmacie. Conform rectorului universității, Lucian Georgescu, valoarea tranzacției este de 5,3 milioane de lei, din care s-au achitat 3 milioane de lei din fonduri proprii, diferența urmând să fie acoperită din suplimentarea de buget promisă de guvern. ”Am cumpărat sediul, e al nostru, în două-trei săptămâni maximum se mobilează și va putea fi pus la dispoziție imediat cum încep cursurile în preclinic online. Este cea mai importantă investiție făcută de universitate de la Revoluție încoace”, ne-a spus rectorul gălățean, precizând că la valoarea tranzacției se adaugă alte 1,2 milioane de lei, pentru mobilier.
Decizia de a vinde clădirea îi aparține proprietarului acesteia, compania Navrom Centru de Afaceri, în încercarea de a recupera și datoriile pe care Parcul de Soft, administrată de SC Cons Management Parc de Soft, le avea către ea, în valoare de circa 2,11 milioane de lei (450.000 de euro), datorii care s-au acumulat în timp. La rândul său, parcul avea de încasat, la data de 31 decembrie 2019, creanțe de la clienții săi în valoare de 1,078 milioane de lei, rezultate din facturi lunare neachitate de chirie şi utilităţi, precum şi facturi lunare neachitate de penalităţi. În vederea recuperării sumelor acordate, societatea a acţionat în judecată clienţii restanţi, iar ca urmare a sentinţelor judecătoreşti a formulat cereri de executare silită. În 2019, Cons Management Parc de Soft a recuperat prin executări, dar şi pe cale amiabilă, circa 190.000 de lei, adică mai puțin de o cincime.
În consecință, adunarea generală a acționarilor a decis restructurarea parcului. Din 37 de firme, câte au activat atunci când încărcarea Parcului de Soft era maximă, au mai rămas doar câteva, care și-au desfășurat activitatea la parterul clădirii. Conform administratorului parcului, Igor Bejan, ultimelor patru firme care mai activau la parterul clădirii le-au expirat contractele pe 15 septembrie 2020, acestea fiind nevoite să-și caute loc în altă parte, așa cum au făcut-o și celelalte companii înaintea lor.
În continuare, soarta Parcului de Soft este neclară. Deși nu este închis propriu-zis, el nu mai are sediu, deci nu mai are obiectul muncii. Igor Bejan ne-a spus că, alături de asociații din administrația publică locală, Consiliul Local și cel Județean, se caută o altă clădire în municipiul Galați în care Parcul de Soft să se mute. ”Deocamdată, am identificat două clădiri, care s-ar putea preta intențiilor noastre, una la Liceul de Marină și cealaltă la Liceul "Mircea Eliade". Ambele au probleme structurale și ar fi mult de lucru până să le compartimentăm, să le consolidăm și să le aducem în starea pe care ne-o dorim pentru viitoarea destinație a parcului. În cazul în care va fi aleasă una dintre cele două clădiri, va fi nevoie și de avizul Ministerului Educației pentru scoaterea ei din circuitul educațional”, a spus Igor Bejan.
La rândul său, Primăria Galați ne-a comunicat: ”Suntem în curs de identificare a unui spațiu pentru Parcul de Soft, ținând cont de specificul activităților și necesitățile unui astfel de parc de tehnologie a informației”.
Parcul de Tehnologie a Informației din Galați, cunoscut și ca Parcul de Soft, a fost înființat în anul 2004, dorindu-se a fi un incubator de afaceri și o rampă de lansare pentru firmele IT locale. A fost primul parc de acest fel din țară și, după știința noastră, este și primul care rămâne fără sediu.

viata-libera.ro

dcp100168 · April 27, 2021

La Parcul de Soft rămâne doar contabilul. Primul deschis în țară, primul închis

În anul 2002, Ministerul Educației și Cercetării a acordat primul titlu de Parc științific și tehnologic din România pentru Parcul de Soft din Galați, structură care a pus bazele dezvoltării regionale a unui nou tip de activitate - producția software. Era o premieră onorantă pentru Galați. După aproape 20 de ani, Parcul de soft din Galați este (tot) primul astfel de parc din România care nu mai are obiectul muncii - nu mai are sediu, nu mai are firme, nu mai are nici măcar director salarizat, rămânând cu un singur angajat: contabilul.

În ședința Consiliului Local de astăzi, va fi supus votului consilierilor locali gălățeni bugetul de venituri și cheltuieli al SC Cons Management Parc de Soft SRL, administratorul Parcului de Soft, care are ca acționari Consiliul Local și Consiliul Județean, fiecare având câte o cotă de 50%. În condițiile în care Parcul nu mai are un spațiu în care să-și desfășoare activitatea, Cons Management Parc de Soft propune realizarea unor venituri de 30.000 de lei pentru ultimele două trimestre din anul 2021 și estimează cheltuieli de exploatare de 25.000 de lei. Din acestea, 10.000 de lei sunt cheltuieli cu bunuri și servicii (consiliere juridică, consumabile, cheltuieli poștale), iar 15.000 de lei sunt cheltuieli cu personalul, care constă într-un singur angajat, contabilul, cu un contract de 4 ore/zi, cu salariul minim.
Profitul estimat pentru acest an, de 5.000 de lei, poate suferi modificări, prin recuperarea, pe cale juridică, a unor creanțe de la firmele care au activat în Parcul de Soft, precum și prin rambursarea sumei de 70.000 de lei, provenite din TVA achitat pentru Cons Proiect SA.
Administratorul Cons Management Parc de Soft, Igor Bejan, a confirmat pentru "Viața liberă" că nu mai este salariat al parcului. "M-am retras din Revisal, din luna octombrie 2020. Va rămâne un singur salariat, contabila, cu jumătate de normă, pentru că sunt declarații care trebuie depuse, avem dosare în instanță, avem sume pe care le recuperăm. În anul 2020 am recuperat creanțe de vreo 70.000 de lei, anul acesta avem deja două dosare finalizate în martie, la care nu știu de ce nu s-au emis hotărârile instanței", ne-a spus Igor Bejan.
Există, însă, și o altă problemă: firmele care s-au înființat în Parcul de Soft s-au desființat, nemaiexistând sediul, iar banii pe care acestea îi datorau nu mai pot fi recuperați.
Așa cum "Viața liberă" a scris încă din octombrie anul trecut, Parcul de Soft din Galați a rămas fără sediul din strada Portului după ce proprietarul clădirii, Navrom Centru de Afaceri, l-a vândut Universității "Dunărea de Jos", care l-a transformat în sediu al Facultății de Medicină și Farmacie.
Anual, în Parcul gălățean au funcționat, în medie, 31 de firme, cu aproximativ 150 de angajați și colaboratori. După vânzarea sediului, din octombrie 2019, în ianuarie și februarie 2020 au mai funcționat aici 5 firme, iar în perioada iunie - septembrie 2020, numai 4 firme, cu aproximativ 20 de angajați.
La data de 31 decembrie 2020, Cons Management Parc de Soft avea de încasat de la clienții parcului 1,078 milioane de lei, reprezentând facturi lunare neachitate de chirie și utilități, precum și facturi lunare neachitate de penalități.
Pentru găsirea unui nou sediu, Igor Bejan a propus Consiliului Local Galați două clădiri care ar putea fi preluate și transformate după necesități: una la Liceul de Marină și alta la Liceul "Mircea Eliade". "Există și posibilitatea pentru o finanțare europeană, dacă primim o clădire. Am depus o fișă de proiect, urmează o strategie de investiții", ne-a mai spus Igor Bejan.
La întrebarea privind stadiul în care se găsește identificarea unui nou sediu pentru Parcul de Soft, răspunsul Biroului de presă al primăriei Galați a fost același ca în octombrie 2020: "Suntem în curs de identificare a unei soluții pentru Parcul de Soft".

viata-libera.ro

dcp100168 · May 26, 2021

Palatul Gheorghiu s-ar putea transforma în incubator de afaceri

Supunerea la vot a bugetului de venituri și cheltuieli din acest an al Parcului de Soft Galați, în ședința extraordinară a Consiliului Local din 28 aprilie, a adus în discuție, tangențial, și o posibilă destinație a fostului Palat "Simion Gheorghiu" din centrul orașului. Soarta actualelor ruine din Domnească 24 va fi decisă la Înalta Curte de Casație și Justiție și se pare că mai este mult timp până atunci. Vestea bună este că după ce a pierdut la Tribunal şi la Curtea de Apel Galaţi, Primăria municipiului ar putea obţine câştig de cauză la instanţa supremă, în litigiul privind locuinţa vândută din Palatul "Simion Gheorghiu".

"Viața liberă" a publicat, chiar în ziua respectivei ședințe de CL, articolul "La Parcul de Soft rămâne doar contabilul", în care prezentam soarta Parcului de Tehnologia Informației Galați, cunoscut și ca Parcul de Soft. A fost primul astfel de parc deschis în România, în urmă cu 19 ani, și a ajuns acum tot primul astfel de parc din țară care nu mai are sediu, nu mai are firme, nu mai are nici măcar director salarizat, rămânând cu un singur angajat: contabilul. Bugetul propus pentru acest an de către administratorul parcului, SC Cons Management Parc de Soft SRL, a fost aprobat, cu 24 de voturi "pentru" de consilierii locali și prevede venituri de 30.000 de lei pentru ultimele două trimestre din anul 2021 și cheltuieli de exploatare de 25.000 de lei. Din acestea, 15.000 de lei sunt cheltuieli cu personalul, care constă dintr-un singur angajat, un contabil, plătit cu salariul minim, pentru jumătate de normă. Profitul estimat pentru acest an, de 5.000 de lei, poate suferi modificări, prin recuperarea, pe cale juridică, a unor creanțe de la firmele care au activat în Parcul de Soft, precum și prin rambursarea sumei de 70.000 de lei, provenite din TVA achitat pentru Cons Proiect SA.

Din discuțiile purtate în CL, premergătoare votului, a reieșit că municipalitatea caută în continuare soluții pentru ca Parcul de Soft să nu dispară complet. "Societatea are de recuperat niște creanțe, de acea s-au alocat bani pentru jumătate de normă la contabilul respectiv. Am identificat linii de finanțare pentru repunerea pe picioare a acestui parc de tehnologia informației. Avem pe POR o linie de finanțare, în direcția respectivă ne îndreptăm și, dacă vor părea cât mai curând ghidurile de finanțare, vom depune proiect pentru revigorarea acestui obiectiv", a afirmat city managerul Cezar Bichescu.

La rândul lui, viceprimarul Sorin Enache a declarat că sunt luate în calcul mai multe variante pentru amenajarea unui nou sediu pentru Parcul de Soft, una fiind cea a Palatului Gheorghiu. "Avem inclusiv cele două proiecte întocmite pentru reabilitarea Palatului Gheorghiu. Au fost două axe ratate din cauza acelui drept de proprietate, care stă ca o insulă acolo, în mijlocul palatului. Avem inclusiv proiect pentru incubator de afaceri, care ar urma să fie gestionat de Parcul de Soft. Avem proiectul făcut. Practic, acum așteptăm reglementarea juridică a proprietății, pentru a putea să accesăm o axă de finanțare. Am mai luat în calcul clădirea P+1 de la Liceul "Mircea Eliade", care întâi trebuie consolidată și reabilitată. Sunt lucruri de durată, nu puteam să inventăm peste noapte un spațiu corespunzător pentru activitatea Parcului de Soft", a încheiat viceprimarul Enache.

Soarta actualelor ruine din Domnească 24 va fi decisă la Înalta Curte de Casație și Justiție și se pare că mai este mult timp până atunci.

Revenind la Parcul de Soft, unul dintre consilierii locali a întrebat: "Cine este vinovat de situația în care s-a ajuns?" Urmarea a fost, să zicem, amuzantă. Președintele de ședință a spus că subiectul va fi discutat la "Diverse". La final, după vot, același președinte de ședință a spus: "Fiind o ședință extraordinară, nu avem puncte pentru Diverse sau Interpelări". Așa că mai avem de așteptat până să se spună, cu subiect și predicat, de ce primul parc de soft deschis în România este și primul care se închide.

viata-libera.ro

Sign In

Parcul de Soft - motorul tehnologic al Galaţiului

Recommended Posts

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

riaji

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information