Pescuitul ştiinţific, braconaj sub acoperire?

[dcp100168]

Pescuitul ştiinţific, văzut de pe mal

Braconaj sub acoperire?

* Multe suspiciuni, probe mai deloc

Cititori de-ai noştri, dar şi unele surse locale, ne-au atras atenţia că, pe Dunăre în special, dar şi pe Prut şi pe Siret se pescuieşte de zor, cu scule industriale, că de fapt se braconează de se rupe. Sesizările, neacoperite de altfel cu probe concrete se referă şi la activitatea echipajelor de pescari profesionişti, care sunt autorizaţi să pescuiască în scopul nobil al cercetării, dar care, de fapt, ar face pe lângă asta şi braconaj în toată legea. De altfel, cam în fiecare an în această perioadă, acest gen de informaţii circulă cu o frecvenţă destul de mare. Am cerut deci părerea câtorva persoane, care, prin natura profesiei şi a competenţelor pe care le au, sunt în măsură să contribuie cumva la elucidarea cazului.

„Pescarii ştiinţifici” pot pescui oricând, cu orice

Iată ce ne-a spus inginerul Vasile Bocăneală, şeful Filialei Regionale Galaţi a Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA). „Cei care pescuiesc în folosul activităţii de cercetare sunt autorizaţi de către forul nostru tutelar. De fapt, autorizările nu sunt date direct unor echipaje de pescari, ci unor instituţii de cercetare. La Galaţi e vorba de institutul de cercetări de profil”. „Cele mai multe echipaje de pescari cu ambarcaţiunile cu care lucrează (în jur de 25) sunt deţinute de institutul de cercetări amintit. Aceste echipaje activează în zona brăileană, gălăţeană, tulceană a Dunării, dar şi la Moldova Nouă, precum şi pe râul Prut”. „E esenţial de reţinut că, în virtutea autorizărilor despre care am vorbit, care se eliberează anual, echipajele respective de pescari pot pescui în orice perioadă, deci şi în prohibiţie, la orice oră din zi sau din noapte, cu orice fel de scule, inclusiv cu cele interzise altor categorii de pescari precum plasele monofilament”.

Aceeaşi realitate am aflat-o de la conducerea Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi. Anume că echipajele de pescari practică pescuit ştiinţific în baza unor contracte şi autorizări emise de autoritatea naţională în materie (ANPA), în cadrul unor programe de cercetare şi numai conform prevederilor legale. De altfel, în zonă mai fac pescuit ştiinţific şi cei de la Institutul Naţional de Cercetări „Delta Dunării”, de la „Universitatea Dunărea de Jos” şi nu numai. În final, rezultatele cercetărilor şi studiilor făcute reprezintă un fundament pentru stabilirea, de exemplu, de către autoritatea naţională, a cotelor de pescuit pentru diverse specii de peşte.

Bun, problema e dacă aceşti pescari favorizaţi de soartă şi de genul de activitate în care au fost cuprinşi, cu autorizările necesare cu tot, îşi fac treaba onest şi nu cumva o parte din peştele capturat ajunge cine ştie unde la vânzare. De altfel, aceasta era şi ţinta sesizărilor care ajung la redacţie.

Hoţul neprins e negustor cinstit

„Au fost, ne confirmă inginerul Vasile Bocăneală, situaţii în care pescarii au încălcat prevederile regulamentului impus pentru o asemenea activitate. De curând, de exemplu, la solicitarea conducerii institutului de cercetări piscicole, a fost retrasă autorizaţia echipajului unei ambarcaţiuni de pescari, întrucât reţinuseră din peştele prins pentru alte scopuri decât pentru cercetare”.

La fel, de la conducerea institutului gălăţean de cercetări piscicole ni s-a comunicat că fiecare echipaj de pescari îşi asumă orice acţiune, inclusiv pe cele din afara regulilor care sunt foarte clare, iar cei care au dovezi despre orice act ilegal e musai să le pună la dispoziţie, altfel vorbele n-au nici o valoare.

E evident, deci, că noi, cei care stăm acum pe uscat şi vorbim despre corectitudinea unor pescari aflaţi mai tot timpul pe unda alunecoasă a apelor, nu putem emite, fără probe, nicio acuzaţie chiar dacă bănuieli există.

Echipajele de pescari nu-s de capul lor

Spre liniştea celor care au convingerea că măcar în prohibiţie ar fi bine ca peştele să fie lăsat să se reproducă în mediul lui fără să fie dijmuit prin cine ştie ce metode neortodoxe inventate de om, vă putem spune că pescarii „cercetători” nu-s chiar de capul lor şi că sunt controlaţi. „În Săptămâna Mare, joia trecută de pildă, după cum ne confirmă ing. Vasile Bocăneală, şeful Inspecţiei Piscicole Galaţi, noi am organizat o acţiune de control, având ca scop tocmai pescuitul ştiinţific. Ambarcaţiunea noastră a supravegheat de această dată zona toanei de pescuit din apropierea Galaţiului denumită «La Mureşanu». Am constatat cu această ocazie că echipajele de pescari au capturat şi reţinut peştele (reproducători de somn sau de crap, de exemplu) conform temelor de cercetare ce au ca scop final refacerea fondului piscicol fără a încălca vreuna din prevedere regulamentului ce le este impus”.

Sturionii – marcaţi cu cip-uri

„Ştim, se discută foarte mult şi despre zona de pescuit denumită «Groapa Catarg» din dreptul portului ucrainean Reni. Acolo se desfăşoară de ani şi ani activitatea de recoltare a reproducătorilor de sturioni. Bineînţeles că şi asta se face tot în baza unei autorizări de la ANPA”. „De altfel, acolo noi avem permanent o ambarcaţiune, un vaporaş. Acesta navighează în zonă atât cât este nevoie. Echipajul are acolo şi dormitor, tot ceea ce este necesar”. „Fiecare din exemplarele de sturion capturate este marcat cu un cip, se întocmeşte o fişă de captură în care se menţionează specia, greutatea, seria cip-ului ataşat, precum şi alte caracteristici. Peştele este ţinut într-o vivieră şi, după ce este utilizat în activitatea de reproducere artificială, după o perioadă de refacere, este deversat înapoi în apele Dunării”.

În laborator sau pe „piaţa neagră”

Totuşi, nouă şi cititorilor noştri, care au iniţiat discuţia despre pescuitul de acest gen, nu ne dă deloc pace gândul că, pe unda apei, pescarii hârşiţi în ale meseriei mai priponesc cu câte o frânghie câte un morun sau câte o cegă - „peşti primitivi”, cum li se mai spune - pe care-i găseşti apoi prin cine ştie ce cotloane ale „pieţei negre” de la oraş. „Da, eu nu pot pune mâna în foc, e posibil să mai fie capturat câte un exemplar de sturion care ajunge, cum spuneaţi, pe piaţa neagră, dar atât timp cât nu avem date concrete, dovezi în acest sens, nu putem face nimic”. „Ceea ce vă pot spune e că zonele controlate de noi sunt şi în sfera de competenţă a Poliţiei de Frontieră şi probabilitatea ca braconierii să-şi facă de cap, indiferent ce statut au aceştia, este din ce în ce mai mică. Sigur, suntem receptivi la orice informaţie, la orice indiciu care ne poate conduce la un caz, la o situaţie de braconaj”.

Cu privire la acest aspect, comisarul şef Didel Bădărău, şeful Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Galaţi, ne-a declarat că sunt date şi informaţii conform cărora unii pescari autorizaţi să pescuiască în regimul acesta ştiinţific se folosesc de acoperirea legală pentru a-şi satisface şi propriile interese, dar că aceştia nu sunt deloc uşor de prins asupra faptului, cu corpul delict în barcă. „Recent am şi întâlnit o situaţie în care un echipaj depistat de noi a fost suspect de încălcarea regulamentelor de pescuit ştiinţific. Am făcut în acest sens o sesizare către institutul de cercetări, dar încă n-am primit nici un răspuns”.

Concluzia, ar putea fi că hoţul neprins e negustor cinstit. Degeaba ne mirăm noi că plasele monofilament, interzise după câte ştiam, prin lege, sunt permise… cercetătorilor, că la câte bărci există ar fi fost de dorit să mai auzim şi de rezultate ale unor cercetări atât de extinse.

Nu avem nimic împotriva echipajelor de pescari autorizaţi să captureze peşti în scopuri pur ştiinţifice. Problema e că, de pe uscat, lucrurile se văd prea des altfel.

http://www.viata-libera.ro/articol-Brac ... ire_2.html

[dcp100168]

Un institut de cercetare din Galaţi s-a gândit mult

Invenţie românească: braconaj legal, cu autorizaţie de cercetător ştiinţific

În plină prohibiţie, poliţia prinde pescari cu portbagajele pline, dar nu are ce să le facă * Actul emis la Galaţi le dă dreptul să pescuiască „în orice perioadă, în orice zonă, cu utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive”

Braconierii au ajuns să pescuiască legal chiar şi în perioada de prohibiţie. „Cârligul” se numeşte autorizaţie pentru desfăşurarea activităţii de pescuit în scop ştiinţific, iar pescarii sunt aleşi de Institutul de Cercetare, Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi. „Doritorul depune la începutul anului cererea. Trebuie să dovedească faptul că are calitatea de pescar, că are şcoală. Trebuie să nu aibă abateri la legea pescuitului şi dă o declaraţie pe proprie răspundere. Cei care sunt la pescuit ştiinţific, nu pot acţiona şi în zona comercială. Dacă încalcă regulamentul, răspunde”, a explicat situaţia, în teorie, Valentin Iorga, responsabilul cu pescuitul în scop ştiinţific de la institutul gălăţean. Posesorilor acestor autorizaţii le este permis să pescuiască „în orice perioadă a anului, inclusiv în perioadele de prohibiţie, în orice zonă, pentru orice specie acvatică, la orice vârstă şi dimensiune, cu utilizarea oricăror metode, unelte, dispozitive şi plase de pescuit, atât în timpul zilei, cât şi pe timpul nopţii”. Nu există nici un fel de precizare faţă de folosirea metodelor ilegale de pescuit cum ar fi plasele monofilament sau folosirea curentului electric.

Ieri braconier, azi cercetător

Nu de puţine ori aceste autorizaţii ajung chiar la braconieri. Poliţiştii de frontieră din Tulcea l-au depistat în 25 aprilie, în zona localităţii I.C. Brătianu, pe Didi B. care avea în portbagajul maşinii 90 de kilograme de crap, somn şi scrumbie, şi 20 de kilograme de păstrugă. Când i s-au cerut documente pentru peştele prins în perioadă de prohibiţie, individul nu a putut prezenta nici un document. Singura explicaţie - este printre cei desemnaţi să facă pescuit ştiinţific pentru Institutul de Cercetare de la Galaţi.

În celălalt capăt al Dunării, în zona dintre Porţile de Fier şi Baziaş, şase pescari au fost autorizaţi anul acesta să defăşoare activităţile ştiinţifice. Întâmplător sau nu, toţi sunt din Belobreşca, cunoscută ca o zonă favorită de acţiune a contrabandiştilor. Doi dintre ei - Duşan M. şi Slagean S. - au fost prinşi în 2 august 2005 în timp ce braconau pe Dunăre, întocmindu-li-se de către poliţiştii de frontieră dosare penale. Dosarul lor nu a ajuns niciodată în instanţă deoarece procurorii au considerat că nu se impune trimiterea lor în judecată. Acum cei doi pescuiesc în scop ştiinţific, iar informaţiile pe care le transmit vor fi folosite inclusiv pentru a se stabili cotele de pescuit pentru anul viitor. „Nu avem ce să le facem. Din punctul nostru de vedere sunt legali”, a declarat comisarul Manuel Gârlea, şeful Poliţiei de Frontieră Caraş Severin. Oricum, braconierii nu au de ce să-şi facă prea multe griji. Anul trecut, în Caraş Severin, poliţiştii de frontieră au întocmit 5 dosare penale pentru braconaj, iar anul acesta au înregistrat 21 de infracţiuni.

Aproape toţi, inclusiv cei care au braconat cu curent electric, au fost scoşi de sub urmărire penală de Parchet, invocându-se celebrul art. 181, adică fapta nu prezintă pericol social.

http://www.gandul.info/societatea/inven ... 32;4296886

[dcp100168]

Peştele din Dunăre, exterminat cu acte false

Vinovate sunt firmele care au pescuit industrial în prohibiţie sub acoperirea unor autorizaţii pentru cercetări piscicole. Specialiştii spun că faţă de acum 20 de ani, în apele din jurul Galaţiului, incluzând aici şi Dunărea, populaţia piscicolă a scăzut de zece ori.

Pescuitul a fost, secole de-a rândul, una dintre ocupaţiile tradiţionale de bază din zona Galaţiului. Cu toate acestea activitatea de pescuit şi meseria de pescar sunt pe cale de dispariţie. În oraş au mai rămas în jur de 200 de pescari profesionişti care de-abia îşi scot banii de pâine pentru că peştele din ape nu mai este ca altădată.

De zece ori mai puţin peşte!

„Cred că acum sunt de cel puţin zece ori mai puţin peşte, în apele din jurul Galaţiului, decât erau acum 20 de ani. De la an la an, este din ce în ce mai puţin peşte", ne-a declarat Jean Mirică, preşedintele Asociaţiei Pescarilor Profesionişti „Lotca".

Efectele împuţinării populaţiei piscicole sunt alarmante. Nu moare doar o meserie, ci o întreagă industrie. Să nu uităm că, pe acest fundal (dar şi din cauza unui management dezastruos, pentru care, din păcate, nu a fost nimeni tras la socoteală), a dispărut Pescogalului, cândva una dintre cele mai mari întreprinderi de prelucrarea a peştelui din Europa.

Evident, şi reţeaua de pescării s-a făcut praf. „În anii '90 erau câteva zeci de pescării, acum mai sunt foarte puţine", ne-a mai explicat Jean Mirică. La acest dezastru au contribuit şi autorităţile. Una dintre cele mai importante crescătorii din ţară era la Brateş. „Ferma piscicolă de la Brateş a fost distrusă încet-încet, nici până acum nu ştiu de ce", ne-a declarat fostul inginer piscicol Valeriu Gheorghe.

Nici activitatea de creştere a sturionilor pentru repopularea Dunării (cândva o activitate care trezea admiraţie în toată Europa) nu mai este ce a fost. Singura „maternitate de sturioni" din Romania , aflată la Galaţi, în cadrul Staţiunii de Cercetare Piscicolă mai este doar o palidă umbră a ceea ce a fost.

Între 1993 şi pâna în 1999, Dunărea a fost populată de către centrul din Galaţi cu peste 46.000 de pui de sturioni (cega, păstruga, nisetru). Acum, potrivit specialiştilor în piscicultură, nu se mai găseşte nimic din această populaţie, din cauza braconajului fără limite.

Deşi legislaţia stabileşte perioade de prohibiţie la pescuit, mafia peştelui a găsit soluţii: permisul special pentru pescuit ştiinţific. La adăpostul acestor acte fabricate, zeci de tone de peşte sunt pescuite anual şi sunt distribuite pe piaţa neagră.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Dezvaluiri_Galati-_Pestele_din_Dunare-exterminat_cu_acte_false_0_440955966.html

„Mafia pescuitului există, dar pescuit ştiinţific nu face parte din astfel de grupări”

„Adevărul de Seară" a tras în ediţia trecută un semnal de alarmă cu privire la modul cum a fost exterminat, sub acoperirea unor acte controversate, peştele din apele din zona Galaţiului. Legat de acest subiect, Neculai Patriche, directorul Institutul de Cercetări Piscicole şi Ecologie Acvatică Galaţi ne-a explicat că instituţia pe care o conduce nu a fost în niciun caz de vină. „Toate autorizaţiile noastre sunt date în mod legal, după o metodologie bine stabilită", ne-a explicat Patriche.

Cu toate acestea, directorul Institului de Piscicultură a recunoscut că a existat o mafie a peştelui, care a dus la dispariţia speciilor din Dunăre. „Este destul de adevărat că într-o perioadă de timp au existat foarte multe cereri de pescuit pe Dunăre din partea diverselor institutelor de cercetare. Însă noi nu putem controla înfinţarea şi funcţionarea acestora", ne-am mai spus el.

Mai mult, Patriche ne-a declarat că peştele scos din Dunăre în mod ştiinţific nu este destinat comercializării: „Peştele care e scos din Dunăre în scop ştiinţific nu poate fi vândut în piaţă, aşa cum se întâmplă cu peştele scos de pescarii obişnuiţi. Cine face altceva are de suportat consecinţele legii". „Pescarii comerciali pescuiesc şi pescuiau uneori cu curent electric. Cei care fac pescuit ştiinţific nu pot face acest lucru", a mai precizat specialistul.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Seful_de_la_Cercetari_Piscicole_Galati-_-Mafia_pescuitului_exista-dar_pescuit_stiintific_nu_face_parte_din_astfel_de_grupari_0_442155864.html

[dcp100168]

Mafia pescuitului „științific” a scăpat de pedeapsă din cauza lungimii procesului. Faptele s-au prescris

Justiția a decis că niciuna dintre cele 27 de persoane, prin care și 11 funcționari publici, puse sub acuzare pentru una din cele mai grave atingeri aduse diversității genetice și exploatării durabile a speciilor și ecosistemelor fluviului Dunărea nu va răspunde penal.

Tribunalul Galați a încetat procesul penal în cazul a 27 de persoane, printre care se numără și 11 funcționari publici, pentru abuz în serviciu, constituirea unui grup infracțional organizat, deținerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peștelui, icrelor ori a produselor din pește obținute din pescuit și pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție și în zonele de protecție.

Procesul a durat șapte ani și toate faptele s-au prescris, iar doi dintre inculpați au murit în timpul judecății. Instanța i-a obligat pe inculpați să achite peste 30.000 de lei către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură cu titlu de prejudiciu, dar și peste 100.000 de lei drept cheltuieli de judecată. Decizia instanței nu este definitivă.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2010-august 2014, inclusiv în perioadele de prohibiție, cele 27 de persoane, printre care se regăsesc și 11 funcționari publici, structurate în mai multe grupuri, „au capturat speciile specifice habitatului natural al Dunării, în scopul comercializării, inclusiv prin deturnarea scopului licit al pescuitului în scop științific și prin exercitarea defectuoasă a actelor caracteristice atribuțiilor de serviciu”, spun procurorii.

Prejudiciu ecologic incalculabil

Prejudiciul a fost estimat inițial de anchetatori la 349.700 lei, dar prejudiciul ecologic este incalculabil, ținând cont că vorbim despre o atingere gravă adusă diversității genetice și exploatării durabile a speciilor și ecosistemelor specifice habitatului natural al fluviului Dunărea. „Valoarea pagubelor produse de inculpați a fost determinată prin luarea în considerare a unor valori de piață raportate la pești și subproduse din pești provenind din acvacultură, în toate cazurile, mai mici decât valorile pe care le au peștii și subprodusele din pești provenind din mediul natural (sălbatic)”, a explicat instanța de judecată.

Judecătorii au pus sub sechestru în vederea confiscării zeci de bărci cu motor care aparțin contrabandiștilor și zeci de plase și unelte de pescuit de care s-au folosit pentru pescuitul ilegal.

De amintit este că, în 2015, procurorul de caz a confiscat zeci de sturioni și zeci de kilograme de icre negre, pe care polițiștii le-au găsit la membrii grupării infracționale.

Magistrații au menținut acum și sechestrul pe casele și mașinile a 12 dintre cei puși sub inculpare în vederea recuperării prejudiciului.

Procesul va continua și pe latură civilă, în condițiile în care, printr-o  încheiere din 10.05.2023, instanța a dispus disjungerea laturii civile cu privire la inculpații care nu recunosc comiterea faptelor și implicit nici prejudiciul reținut în sarcina lor.

adevarul.ro

[dcp100168]

Pescuitul științific, folosit ca acoperire pentru contrabandă cu pești din specii protejate

Curtea de Apel Galați s-a pronunțat definitiv în 10 septembrie în procesul civil deschis împotriva a 27 de persoane, printre care se numără și 11 funcționari publici.

Instanța i-a obligat pe 10 dintre cei puși sub acuzare să achite peste 300.000 de lei către Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură cu titlu de prejudiciu. Alți doi inculpați au achitat de bunăvoie peste 21.000 de lei drept despăgubiri către aceeași instituție.

Cele 27 de persoane au fost trimise în judecată în 2016 într-un dosar penal, din care a fost disjunsă latura civilă, pentru abuz în serviciu și constituirea unui grup infracțional organizat. Acestea fuseseră acuzate și de deținerea, transportul sau comercializarea fără documente legale a peștelui, icrelor ori a produselor din pește obținute din pescuit și pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție și în zonele de protecție.

Pe 8 mai 2024, Curtea de Apel Galați a decis printr-o hotărâre definitivă ca niciuna dintre cele 27 de persoane puse sub acuzare pentru una din cele mai grave atingeri aduse diversității genetice și exploatării durabile a speciilor și ecosistemelor fluviului Dunărea să nu răspundă penal. Procesul a durat opt ani și toate faptele s-au prescris, iar doi dintre inculpați au murit în timpul judecății. Inițial, judecătorii puseseră sub sechestru în vederea confiscării case și mașini ale persoanelor acuzate de contrabandă în vederea recuperării prejudiciului, dar acesta a fost ridicat.

Anchetatorii au stabilit că, în perioada 2010-august 2014, inclusiv în perioadele de prohibiție, cele 27 de persoane, printre care s-au numărat și 11 funcționari publici, structurate în mai multe grupuri, „au capturat speciile specifice habitatului natural al Dunării, în scopul comercializării, inclusiv prin deturnarea scopului licit al pescuitului în scop științific și prin exercitarea defectuoasă a actelor caracteristice atribuțiilor de serviciu”. În 2015, procurorul de caz a dispus confiscarea a zeci de sturioni și zeci de kilograme de icre negre, pe care polițiștii le-au găsit la membrii grupării infracționale.

Prejudiciul fusese estimat inițial de anchetatori la 349.700 lei, dar prejudiciul ecologic este incalculabil. Judecătorii vorbesc despre o atingere gravă adusă diversității genetice și exploatării durabile a speciilor și ecosistemelor specifice habitatului natural al fluviului Dunărea. „Valoarea pagubelor produse de inculpați a fost determinată prin luarea în considerare a unor valori de piață raportate la pești și subproduse din pești provenind din acvacultură, în toate cazurile, mai mici decât valorile pe care le au peștii și subprodusele din pești provenind din mediul natural (sălbatic)”, au explicat magistrații.

g4media.ro

portal.just.ro