Jump to content

Colectarea selectivă a gunoiului


dcp100168
 Share

Recommended Posts

E o tampenie... si sa spun si de ce: langa blocul meu a fost un punct dintr-asta de colectare pentru deseuri si lumea nu se mai "chinuia" sa se deplaseze pana la containerele de gunoi ci oamenii isi aruncau gunoiul in aceste pubele sau, pur si simplu, lasau pungile de gunoi ... langa. Cainii imprastiau gunoiul si mai veneau si boschetarii de rasturnau pubelele.

Se facea o mizerie imensa instant .

Link to comment
Share on other sites

Ecosal nu plănuieşte suplimentarea numărului containerelor subterane din Galaţi

Chiar dacă numărul punctelor de colectare selectivă a deşeurilor va creşte anul acesta şi, implicit, numărul containerelor din plastic, cel mai probabil numărul containerelor subterane pentru colectarea selectivă va rămâne acelaşi. În acest moment, în Galaţi există 16 astfel de puncte de colectare selectivă, respectiv 32 de containere subterane, fiecărui punct revenindu-i câte două containere, unul pentru plastic, celălalt pentru hârtie. „Aceste containere au fost achiziţionate în cadrul proiectului ISPA, potrivit normelor date de către cei de la ISPA. Nu am avut discuţii în Primărie pentru suplimentarea lor”, ne-a explicat directorul Serviciului Public Ecosal, Ionuţ Pucheanu. Acestea containere, fiind subterane, nu afectează foarte mult peisajul urban şi nici nu mai pot fi prădate la fel de uşor de către hoţi. Cele 32 containere betonate achiziţionate anul trecut au o valoare de 158.950 euro plus TVA.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Avem două puncte verzi, dar gălăţenii îşi aruncă şifonierul tot la pubelă

La începutul anului trecut, directorul Agenţiei de Mediu, Carmen Sandu, atrăgea atenţia că în Galaţi există două puncte verzi de depozitare, unul în Micro 13B şi celălalt pe strada Etna nr. 29, construite prin proiectul „Management integrat al deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi”, realizat prin ISPA, însă nu le-a văzut niciodată funcţionând. De la începutul anului trecut şi până acum, situaţia s-a schimbat, dar prea puţin.

Depozite mai mult nefolosite

Punctul verde de pe Centură, din Micro 13 B, chiar dacă există din 2012, este funcţional abia de la sfârşitul anului 2013, iar în acest moment, potrivit informaţiilor furnizate de către Ecosal, se află depozitate acolo 50 kilograme DEEE (deşeuri electrice, electrocasnice şi electronice) şi trei metri cubi de deşeuri din demolări. În ceea ce priveşte punctul de pe strada Etna, aici nu sunt depozitate deşeuri. „Urmează să facem o campanie de conştientizare a cetăţenilor. Nu pot spune că se înghesuie lumea. Au mai venit companii, societăţi să depoziteze aici, dar e doar pentru cetăţeni. Poate nu ştim noi să ne vindem marfa, dar şi oamenii preferă să îşi lase şifonierul lângă pubela de gunoi”, ne-a declarat directorul Serviciului Public Ecosal, Ionuţ Pucheanu. Întregul amplasament din Micro 13 B are o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi, în această suprafaţă fiind incluse toate auxiliarele, iar deşeurile sunt depozitate în containere după cum urmează: trei containere de 18 metri cubi, cinci containere de 32 metri cubi, două containere tip presă de 18 metri cubi şi un container tip abroll (pentru DEEE).

Ce fel de deşeuri puteţi duce

Cele două puncte, administrate de către Serviciul Public Ecosal, acceptă deşeuri verzi provenite din grădini şi parcuri, deşeuri inerte provenite din construcţii şi demolări (maxim doi metri cubi pe an şi numai de la persoane fizice), becuri, electrice şi electronice şi electrocasnice (DEEE) şi deşeuri voluminoase, mobile.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

În IC Frimu, puncte de gunoi antifurt

Serviciul Public Ecosal a ales cartierul IC Frimu pentru a implementa la nivel mare proiectul pubelelor securizate, experimentat la nivelul municipiului, anul trecut, prin amenajarea a trei astfel de puncte.

Directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, a apelat la această soluţie pentru a împiedica extragerea PET-urilor şi a celorlalte materiale reciclabile de către cei care trăiesc din vânzarea acestora. „Vor fi înfiinţate 15 astfel de puncte de colectare. Au fost cooptate Asociaţiile de proprietari, pentru a stabili împreună cu oamenii locurile unde vor fi amplasate, pentru a nu exista nemulţumiri. Sunt trei asociaţii pe care le acoperim întru totul”, a declarat directorul.

Potrivit şefului secţiei Menaj, din cadrul Ecosal, Vasile Taşcă, cuştile au fost recepţionate joi şi ar fi trebuit începută instalarea lor, dar din cauza unor mici defecte a trebuit amânată acţiunea. „Aveau o fantă prin care hoţii puteau scoate deşeurile din container, dar am vorbit cu constructorul să le remedieze, iar de miercurea viitoare [astăzi n.a.] vom începe amenajarea lor. Prima cuşcă va fi amplasată la blocul O8, scara I”, ne-a spus acesta.

Directorul Ecosal vrea să continue proiectul şi să îl extindă asupra întregului oraş. „După rectificarea bugetară din iunie, iulie, sper să conving că e un proiect care merge. În sfârşit luăm şi noi ceva din acele eurocontainere Dacă am ajunge la un grad de securizare, coroborat cu o hotărâre de Consiliu Local care să interzică accesul atelajelor cu tracţiune animală sau umană în municipiu, confiscarea produselor reciclabile, pentru că nu există o justificare, am ajunge la un grad de colectabilitate mai mare, cât să atingă şi procentul impus de UE”, a adăugat directorul.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Măsuri pentru creşterea procentului de colectare separată

Municipalitatea îşi cam taie singură craca de sub picior. În contextul în care proiectul ISPA impune ca procentul deşeurilor de sortat să fie de 15 la sută, iar noi atingem abia cinci la sută, instituţiile care sunt în subordinea Primăriei sau care ţin într-o formă sau alta de Primărie predau gunoiul colectat separat oricărei firme de colectat, dar nu şi Serviciului Public Ecosal. Potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, serviciul public de salubrizare colectează de la aceste instituţii numai gunoiul menajer, nu şi deşeurile reciclabile.
„Aş vrea să se propun un proiect în Consiliul Local care să prevadă obligativitatea instituţiilor care depind, într-un fel sau altul, de Primărie, să ne predea nouă deşeurile reciclabile, pentru că, în acest moment, acestea au contracte cu diferite firme. Un astfel de proiect ne-ar ajuta să creştem procentul de deşeuri reciclabile valorificate”, ne-a declarat directorul.
Acesta a mai spus că pentru a atinge procentul de deşeuri de sortat impus prin proiectul ISPA, de 15 la sută, ar trebui scoase toate punctele de le colectare în afara razei teritoriale ale municipiului.
„Ar trebui ca Primăria să nu mai dea autorizaţii acestor puncte de colectare. De asemenea, acest lucru ar trebui coroborat cu o altă hotărâre de Consiliu Local, şi anume interzicerea atelajelor cu tracţiune umană şi animală, care sper să intre pe masa consilierilor cât mai curând”, ne-a mai spus şeful Ecosal.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Colectarea selectivă, un eşec urât mirositor. Unde s-au dus banii

* Ecosal a angajat oameni care strâng PET-uri din groapa de gunoi, pentru că nu funcţionează colectarea selectivă * Circa 50-60 de tone de PET-uri sunt strânse, lunar, din groapa de gunoi * Pe de altă parte, cetăţenii se plâng că nu au puncte de colectare în zona de rezidenţă * În viitor am putea avea şi o staţie de ambalare a compostului în saci

Din cauză că oamenii încă nu colectează selectiv deşeurile şi nu aruncă materialele reciclabile în pubelele special amenajate, dar şi fiindcă staţia de sortare nu este în incinta depozitului de gunoi, tone de material reciclabil se pierd. Potrivit şefei depozitului de deşeuri de la Tirighina, Mirela Furtună, lunar ajung la groapa de gunoi 6.000 de tone de gunoi menajer. Gunoi menajer care vine amestecat cu tone de hârtie şi carton sau de PET-uri care ar putea fi reciclate şi valorificate. „Întrucât colectarea selectivă pe oraş este foarte redusă, mai facem o colectare la groapa de gunoi. Hârtia nu o mai putem salva, în schimb PET-urile pot fi salvate. Aşa am ajuns să plătim oameni, care să răscolească gunoiul, să adune PET-urile, iar apoi noi le ducem la staţia de sortare, unde sunt balotate. Din exterior nu intră nimeni, este îngrădit. Nu mai vin cu cai aici. Este condică”, ne-a declarat şefa depozitului. Oamenii plătiţi de Serviciul Public Ecosal strâng lunar peste 50- 60 de tone de PET-uri. Colectarea selectivă deficitară face nu numai ca mult material recilabil să se piardă, dar să scadă şi timpul cât ar putea exploata Galaţiul groapa creată prin ISPA şi care funcţionează deja de trei ani.

Depozitul este aproape la jumătatea capacităţii

Depozitul realizat prin măsura ISPA, folosit de la sfârşitul anului 2011, are o capacitate de 960.000 de metri cubi, şi, la nici trei ani de funcţionare, a ajuns deja la un grad de utilizare de 43 la sută. “El este dimensionat la cinci - şapte ani de funcţionare. Deja are trei ani şi este aproape la jumătate din capacitate. Dar noi sperăm să-l ducem la şapte ani de funcţionare.

Gunoiul ocupă mult loc pentru că vine amestecat, iar colectarea este deficitară. Soluţia pentru a valorifica mai mult deşeurile ar fi să ne aplecăm mai mult asupra colectării selective, cu o conştientizare cât mai mare a importanţei acesteia la nivelul populaţiei”, ne-a mai spus Mirela Furtună.

Soluţii pentru optimizare

Potrivit şefei din cadrul Ecosal, colectarea este deficitară în toată Europa, dar şi sistemul de colectare realizat prin ISPA are hibe. “Eu aş fi văzut o staţie de sortare în incinta depozitului. Să intre totul prin sortare, cât se poate, şi ceea ce se refuză să intre în depozitare. Aşa am fi recuperat mult mai mult. Cartoanele sunt compromise, pentru că intră în contact cu gunoiul menajer, dar măcar plasticul să îl mai salvăm. Sortarea înainte de depozitare am văzut-o la Constanţa. Un depozit privat. Totul intră în staţia de sortare, ceea ce iese se balotează, au o presă mare, iar baloţii se duc pe depozit. Cam la asta ar trebui să ajungem şi noi”, a explicat şefa depozitului de gunoi. De asemenea, aceasta consideră că o campanie serioasă de conştientizare a populaţiei în privinţa importanţei reciclării, dar şi realizarea unei baze legale pentru a amenda pe cei care sustrag materialele reciclabile de la punctele de gunoi ar ridica nivelul de colectare şi valorificare a deşeurilor reciclabile.

Câte puncte de colectare selectivă avem

Potrivit responsabilului de mediu din cadrul Ecosal, Doiniţa Pârvu, în Galaţi există 388 de puncte de colectare selectivă şi neselectivă, din care 16 sunt puncte de colectare selectivă subterană, 26 sunt igloo-uri, iar 198 sunt puncte de colectare selectivă şi neselectivă. Cu toate acestea, nu rare au fost sesizările din partea cetăţenilor cum că punctele de colectare selectivă din cartierele lor au dispărut, iar aceste sesizări sunt aproape continue. De exemplu, avem semnale că au dispărut puncte de colectare selectivă din zona blocului E8, din Regiment 11 Siret, zona BR-urilor, dar şi din zona Bisericii Trei Ierarhi, din Mazepa.

Cine cumpără deşeuri reciclabile de la Ecosal

În acest moment, patru societăţi achiziţionează hârtie, PET-uri, sticlă şi deşeuri electrice de la Serviciul Public Ecosal. Este vorba de SC Vrancart SA, SC Eco Prod Services SRL, Greenglass şi Ecotic. De asemenea, pe lângă aceste materiale, Ecosal are posibilitatea să vândă şi să câştige bani buni pe compostul din deşeurile verzi, dar vinderea acestuia a întârziat din cauză că nu era stabilit un tarif prin Consiliul Local.

Preţurile deşeurilor reciclabile pe care le plătesc societăţile către Ecosal sunt după cum urmează: carton – 400 de lei/ tonă, hârtie – 320 de lei/ tonă, DEEE – 350 de lei pe tonă, plastic transparent – 1,7 lei pe kilogram, plastic albastru – 1,55 lei pe kilogram, plastic verde – 0, 85 de lei pe kilogram, plastic maro – 0,35 pe kilogram, plastic floral (PET-uri de la balsamurile de rufe, ambalaje de lapte) – 0,15 lei pe kilogram, plastic nesortat (de toate culorile) – 1,25 lei pe kilogram, folie transparentă – 0,90 lei pe kilogram, folie color 0,35 lei pe kilogram, navete plastic nebalotate – 1,20 lei pe kilogram, balotate – 1,5 lei pe kilogram, bidoane plastic vrac 0,8 lei pe kilogram, pubele plastic – 0,7 lei pe kilogram, lădiţe plastic pentru fructe balotate – 0,95 de lei pe kilogram, iar la vrac – 0,7 lei pe kilogram. De asemenea, dozele de aluminiu au preţ de 3 lei pe kilogram, deşeurile din rafie sunt valorificate la preţul de 0,15 lei pe kilogram, iar pentru sticlă societatea Greenglas plăteşte numai un leu pe tonă.
Reamintim că anul trecut s-au prelucrat doar 590 de tone de deşeu de sortat şi numai 456 au fost valorificate, în contextul în care la groapa de gunoi au ajuns 91.944 tone de deşeuri.

Compostul ar putea aduce bani frumoşi

Bani frumuşei ar putea ieşi din compost, care pe piaţa agricolă este la mare căutare ca îngrăşământ natural, dar, până acum, pentru că tarifele nu erau aprobate printr-o hotărâre de Consiliul Local, Ecosalul a dat compostul gratis, numai către Primărie, nu a făcut şi bani. Potrivit şefei secţiei Mediu, din cadrul Ecosal, Doiniţa Pârvu, compostul este de calitate, dar lumea încă nu ştie că poate cumpăra îngrăşământ natural de la Ecosal. Acum, pentru că este şi tariful aprobat în Consiliul Local, dacă va fi cerere, există şansa ca municipalitatea să aibă şi o staţie de ambalare a îngrăşământului în saci.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Angajaţii Ecosal, mână în mână cu hoţii!

Punctele de colectare selectivă şi neselectivă a deşeurilor care au fost îngrădite de către Serviciul Public Ecosal nu dau roade, din cauza angajaţilor de pe teren, care se înţeleg cu hoţii de materiale reciclabile. Afirmaţia îi aparţine chiar directorului Serviciului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, care se aştepta la o diferenţă consistentă în cantitatea de deşeuri reciclabile preluată de către maşinile de gunoi după securizarea pubelelor.
„Chiar am discutat cu şeful secţiei Menaj, Vasile Taşcă, în acest sens. Am reuşit să securizăm un număr de destul de mare de puncte de colectare, dar nu se simte. Lucrurile nu sunt în regulă la oamenii din teren. Aşa că am de gând să dau sancţiuni sau chiar să dau oameni afară, în cazul celor prinşi. Ei se mai acoperă între ei, dar nu mă va mai interesa câţi copii au acasă. Dacă se înţeleg cu hoţii de material reciclabil şi nu intervin să stopeze fenomenul, îi voi da afară”, ne-a declarat şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu.
Programul de securizare a pubelelor de gunoi a început în septembrie anul trecut, ca măsură împotriva hoţilor, atunci doar ca proiect-pilot, iar din 2014 proiectul s-a extins în mai multe zone ale Galaţiului.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Ecosal pierde bani din cauza furturilor şi distrugerilor. Unde au dispărut punctele de colectare selectivă din oraş

* De la începutul proiectului ISPA-deşeuri, aproape 170 de igluuri au fost distruse prin incendiere, ducând la dispariţia mai multor puncte colectare selectivă * Ecosal a făcut plângeri penale pentru fiecare distrugere în parte, dar făptaşul de multe ori nu este găsit

Prin proiectul ISPA au fost create, la Galaţi, 220 de puncte de colectare selectivă, cu un număr total de 660 de igluuri. Un număr decent de puncte de colectare selectivă, comparativ cu alte municipii. Era un start pentru ca Galaţiul să intre în rândul oraşelor civilizate. În schimb din 2012, de când a fost demarat proiectul, au fost distruse nu mai puţin de 170 de asemenea recipiente colorate, făcând să rămână în cartierele oraşului doar 169 de puncte de colectare. Incendierea sau spargerea acestora a făcut ravagii, pur şi simplu.

Astfel, potrivit şefului secţiei Menaj din cadrul Ecosal, Vasile Taşcă, din 220 de igluuri galbene, pentru colectarea plasticului şi metalului, nu au mai rămas decât 168, din 220 igluuri verzi, pentru sticlă, nu au mai rămas decât 169, iar din 220 de igluuri albastre, pentru strângerea hârtiei şi cartonul, au scăpat de incendiere doar 159. Toate acestea au produs Serviciului Public Ecosal o pierdere materială în valoare de 600.000 de lei, potrivit directorului Ionuţ Pucheanu.

Distruse în doar câteva zile

Unele dintre igluuri au fost distruse şi la câteva zile de la instalarea lor, prin incendiere. Astfel ne putem explica şi de ce în multe cartiere au dispărut pur şi simplu punctele de colectare selectivă. Acest lucru spre nemulţumirea cetăţenilor care ar fi vrut să recicleze. Nu puţine au fost comentariile pe site-ul nostru, cititorii semnalându-ne că anumite puncte de colectare pur şi simplu nu mai sunt în zona unde ei locuiesc. În acest moment, ne plângem că lumea nu colectează separat destul, însă nici nu prea mai avem unde şi în ce să colectăm. În loc să creştem gradul de colectare selectivă, îl scădem.

Dacă ar fi să luăm ca studiu de caz cartierul Ţiglina 1, care nu este un cartier din buricul târgului, dar nici periferic, au dispărut de aici nu mai bine de 14 igluuri care au fost incendiate, unul dintre recipiente fiind ars chiar în dreptul Agenţiei pentru Protecţia Mediului. În Micro 19, au fost distruse prin incendiere 11 pubele colorate pentru colectare selectivă. Potrivit unei situaţii Ecosal privind distrugerea igluurilor prin incendiere, vedem că în Micro 16, la punctul de colectare aferent Blocului A12, a fost incendiat un recipient de tip iglu în numai 13 zile de la amplasarea acestuia. A fost amplasat în 8 noiembrie 2012, iar în 21 noiembrie 2012 nu mai exista.

Cele mai multe recipiente de tip iglu care au fost distruse prin incendiere au rezistat, în schimb, un pic peste un an. Niciun cartier nu a scăpat fără să se fi distrus prin incendiere măcar un astfel de recipient din zonă.

Pierdere de 600.000 de lei până la sfârşitul lui 2013

Potrivit directorului Serviciului Public Ecosal, Ionuţ Pucheanu, acum o lună, într-un singur weekend, au fost distruse nu mai puţin de 20 eurocontainere şi igluuri. Însă, chiar dacă sunt făcute plângere penale pentru distrugere, cele mai multe rămân cu autor necunoscut.

„De la începutul proiectului ISPA, până la sfârşitul anului trecut, din distrugerea acestor igluuri şi pubele, înregistrasem o pierdere de aproximativ şase miliarde (lei vechi n.a.), deci în doi ani şi ceva. Noi am făcut plângeri penale pentru fiecare distrugere în parte. La anumite plângeri, s-a dat începerea urmăririi penale, au fost găsiţi înfăptuitorii, însă pentru marea majoritate se dă NUP, cu autor necunoscut, este greu de găsit persoana care a dat foc sau care a distrus un iglu”, ne-a declarat directorul Serviciului Public Ecosal, Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Se fură gunoiul şi din igluurile securizate

* Legea 99/2014 interzice furtul din containere, dar majoritatea hoţilor nu sunt prinşi * Securizarea punctelor de colectare selectivă a făcut ca hoţii de deşeuri reciclabile să caute noi soluţii pentru a ajunge la acestea *Angajaţii Ecosal, mână în mână cu hoţii

Ştim că cele mai multe deşeuri reciclabile nu sunt colectate de către Ecosal, aşa cum ar trebui, ci sunt sustrase şi valorificate pentru a obţine un venit de către anumiţi oameni care nu au nicio treabă cu Serviciul Public de Salubrizare. În vară a fost promulgată o lege care, în teorie, ar trebui să rezolve problema. Legea 99/2014 privind serviciul public de salubrizare menţionează pentru prima dată că autorităţile locale sunt deţinătoarele de drept ale deşeurilor populaţiei şi interzice, tot pentru prima dată, furtul din containere a deşeurilor reciclabile. Potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, legea ar trebui să rezolve sută la sută problemele aferente celor care cotrobăiesc prin gunoaie. Asta numai în teorie, pentru că în teren, lucrurile stau altfel. Potrivit acestuia vina pentru distrugeri, dar şi pentru furturi este împărţită de Poliţia Locală, care nu este destul de vigilentă, cu angajaţii Ecosal, care închid ochii, pentru că nu au ce face împotriva celor care distrug sau pentru că, pur şi simplu, sunt rude.

„Ar fi nedrept să aruncăm toată vina pe organele amintite. Avem probleme inclusiv cu oamenii noştri, care au rubedenii care ocupă cu astfel de activităţi şi pur şi simplu se înţeleg pe tură. Cel mai bine ar fi ca atunci când vede cineva o situaţie de furt să faceţi o poză”, ne-a spus şeful Ecosal. Cam acelaşi lucru spune şi şeful secţiei Menaj, Vasile Taşcă, potrivit căruia mai sunt şi oameni care au lucrat cândva la Ecosal, dar mai au încă uniforme cu inscripţia Serviciului, dar care se ocupă cu furtul deşeurilor reciclabile, iar oamenii sunt de negăsit, dacă Poliţia nu intervine imediat.

„Suma acestor persoane este constantă. Sunt persoane care au plecat de la noi, mai au încă echipament Ecosal. Nu prea putem controla situaţia”, ne-a explicat şeful secţiei Menaj.

Hoţii găsesc soluţii

Potrivit şefului Secţiei Menaj, Vasile Taşcă, 54 dintre punctele de colectare din oraş sunt securizate, în schimb chiar şi la acestea hoţii au găsit cum să sustragă materialul reciclabil.

„În momentul în care am făcut securizarea la punctul respectiv, prima mişcare a celor care fură deşeuri reciclabile a fost să decupeze o fantă la gura de umplere cu bomfaierul. Ai tăiat ca o uşiţă, intră acolo un copil sau cineva mai mic şi scot pe acolo deşeurile. Are suprafaţa respectivă accesibilă în partea superioară, pentru care am zis să facem o întăritură metalică, de aşa manieră încât să nu mai poate intra pe el, un fel de capac”, ne-a explicat şeful din cadrul Ecosal.

Astfel, la 28 dintre punctele securizate au fost create astfel de fante în igluuri. În acest moment ar mai trebui securizate 114 de puncte de colectare selectivă, însă ar trebui ca la toate cele 169 Ecosal să creeze şi acel capac care împiedică hoţii să îşi mai facă uşiţe de intrare.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

La Galaţi, PET-urile colectate selectiv de la populaţie sunt furate cu camionul

S-au convins despre acest lucru chiar şi poliţiştii locali. Mai mult, când au vrut să oprească un astfel de camion, şoferul a călcat acceleraţia şi a vrut să spele putina. Până la urmă a fost prins şi s-a ales cu dosar penal.

Totul a început în momentul în care un echipaj al Poliţiei Locale Galaţi a văzut o autoutilitară care se deplasa pe strada Frunzei, spre intersecţia cu strada Prelungirea Brăilei, încărcată cu mai mulţi saci ce conţineau PET-uri. Având în vedere că pe acest sector de drum este interzis accesul autovehiculelor cu masa maximă admisă mai mare de 3.5 t, oamenii legii l-au somat pe şofer să oprească, prin semnalele acustice şi luminoase. Cum şoferului nu prea i-a păsat de acest lucru, poliţiştii l-au urmărit pe strada Prelungirea Brăilei, acolo unde a şi fost prins.

În semiremorca autoutilitarei, ce aparţine unei societăţi din Galaţi, au fost găsiţi nouă saci cu PET-uri (aproximativ 380 kg), ridicate din recipientele de colectare selectivă amplasate pe raza municipiului Galaţi. Conducătorul auto nu a putut să le arate oamenilor legii documente legale privind achiziţionarea şi transportul respectivei încărcături, motiv pentru care s-a ales cu dosar penal. Documentele au fost predate lucrătorilor de la Secţia Nr.3 Poliţie pentru continuarea cercetărilor.

Cele 380 kg de materiale plastice reciclabile au fost lăsate în custodie la Secţia Depozite şi Reciclare – Staţia de Sortare Barboşi.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Privaţii colectează mai mult decât Ecosalul

* Anul trecut, Serviciul Public de Salubrizare Ecosal a reuşit să valorifice doar 28 de tone de PET-uri, în timp ce un centru privat de colectare valorifică lunar 20 de tone

Proiectul ISPA-deşeuri, oricât de frumos şi de european ar suna, întâmpină o multitudine de neajunsuri, iar reciclarea deşeurilor pe cale administrativă este profund deficitară în continuare. De cele mai multe ori, reprezentanţii municipalităţii dau vina pentru aceste neajunsuri pe lipsa de informare a cetăţenilor, pe hoţii de deşeuri reciclabile, care sunt în căutarea unui mod de a câştiga o pâine, dar şi pe punctele private de colectare a deşeurilor, care sunt în număr foarte mare în oraş.

Municipalitate versus firme private

Municipalitatea a reuşit anul trecut să trimită către reciclare doar aproximativ 0,7 - 0,8 la sută din gunoiul produs de către cetăţenii Galaţiului. Toate deşeurile reciclabile, însemnând hârtie, carton, sticlă, PET, aluminiu, care au ajuns la Serviciul Public de Salubrizare au cântărit 590 de tone, fiind valorificate (vândute) doar 482 de tone. Cea mai mare pondere a avut-o hârtia, 350 de tone, în timp ce PET-urile nu au tras la cântar decât 28 de tone.

Altfel stau lucrurile, în schimb, la privat. Potrivit datelor furnizate de către reprezentanţii societăţii Eco Nature, cu sediul pe strada George Coşbuc, aceştia ajung să primească zilnic între 300 de kilograme şi o tonă pe zi, iar pe lună primesc şi comercializează în jur de 20 de tone de PET-uri, adică aproape cât au valorificat cei de la Ecosal într-un an întreg.

Dacă Ecosal valorificase la sfârşitul anului trecut 28 de tone de PET-uri, cantitatea vândută spre reciclare de către Eco Nature a ajuns în anii 2011-2012 şi la 300 de tone. Ce-i drept, şi la Ecosal situaţia a început să se mai îndrepte, pentru că, de câteva luni, serviciul plăteşte oameni pentru a "pescui" PET-urile din groapa de gunoi.

"Ecosalul nu-i motivează pe cetăţeni"

Potrivit Marinelei Stoica, contabil şi responsabil de mediu la Eco Nature, Ecosal nu ştie să motiveze omul. "Cetăţeanul, chiar dacă nu e obişnuit, se obişnuieşte. O parte dintre ei s-a obişnuit, dar în general vor să fie răsplătiţi. Răsplata aceasta ar putea veni printr-o reducere a taxei pentru habitat sau se poate găsi o modalitate de a-i remunera”, ne-a spus aceasta.

Totodată, colega sa, Eugenia Cibea, este de părere că omul este descurajat să recicleze separat şi când vede că, pur şi simplu, deşeurile reciclabile sunt puse amestecate în aceeaşi maşină, după ce s-a chinuit să strângă selectiv şi să le arunce în containerele pe culori. „Îmi place să respect şi să ajut natura şi atunci strâng hârtia, strâng PET-ul deoparte, dar când văd că oamenii de la Ecosal iau deşeurile laolaltă, chiar nu mai am nicio motivaţie să adun selectiv”, ne-a spus Eugenia Cibea.

"Bani din găsirea unor clienţi mai buni"

Potrivit contabilei Eco Nature, Ecosal ar trebui să-şi caute continuu clienţi care să plătească mai bine pentru deşeurile reciclabile, iar aşa ar putea face rost de bani pentru a-i răsplăti pe cetăţeni. Aceasta spune că Ecosalul preferă să încheie contracte cu preţuri mai mici cu Eco Prod, în loc să încheie contracte cu Greentech, punctul terminus al deşeurilor reciclabile. „Există o lipsă de interes financiar la Ecosal. Preferă să dea la Eco Prod, deşi Greentech este utilizatorul final. Greentech caută mereu furnizori de PET-uri, vine mereu în Galaţi, dar nu reuşeşte să semneze un contract cu Ecosal. Le ia Eco Prod pe un leu de la Ecosal, ca să le dea mai departe către Greentech cu 2 lei. De ce să nu ia Ecosalul direct 2 lei şi să îi dea 0,5 lei celui care adună bidoanele?”, se întreabă reprezentanta Eco Nature.

În acest moment, patru societăţi achiziţionează hârtie, PET-uri, sticlă şi deşeuri electrice de la Serviciul Public Ecosal. Este vorba de SC Vrancart SA, SC Eco Prod Services SRL, Greenglass şi Ecotic, informaţiilor oferite de Ecosal, iar preţurile practicate de Ecosal, cel puţin pe plastic, în luna august, erau următoarele: plastic transparent - 1,7 lei pe kilogram, plastic albastru - 1,55 lei pe kilogram, plastic verde - 0,85 lei pe kilogram, plastic maro - 0,35 lei pe kilogram, plastic floral (PET-uri de la balsamurile de rufe, ambalaje de lapte) - 0,15 lei pe kilogram, plastic nesortat (de toate culorile) - 1,25 lei pe kilogram.

Potrivit directorului Ecosal, preţurile nu sunt stabile, ci se reglează de la lună la lună. „Preţurile oscilează. De obicei, dacă ţii un preţ mare, nu mai apar oameni care vor să cumpere de la tine. Dacă eşti sub preţul pieţei, apar oameni care îţi dau mai mult. Dacă, să spunem, lăsăm preţul la kilogram de plastic transparent la 1,4 lei, vin oameni care să ofere 1,6 lei, pentru că preţul pieţei este de 1,7 lei. Noi am mai colaborat şi cu Greentech, pentru că ei sunt cei mai mari din ţară, dar de obicei încheiem contracte cu cine dă mai mult”, ne-a explicat directorul Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Depozitul pentru deşeuri electrice şi moloz, plin de hârtii şi plastic

Prin proiectul ISPA - deşeuri au fost construite la Galaţi şi două „puncte verzi”, respectiv puncte de depozitare ale deşeurilor provenite din construcţii şi demolări, deşeuri periculoase, deşeuri electrice şi electronice, dar şi deşeuri de tip lemnos. Acestea există din 2012, dar, propriu-zis, funcţionează numai unul şi nu de la început, ci din septembrie 2013. Cele două puncte verzi sunt situate pe Centură, în cartierul Micro 13 B, singurul care funcţionează, şi pe strada Etna.

Mai mult plastic şi hârtie decât deşeuri electrice

În martie 2013, la punctul de pe Centură erau depozitate doar 50 kilograme DEEE (deşeuri electrice, electrocasnice şi electronice) şi trei metri cubi de deşeuri din demolări. Acum, după ce au mai trecut şapte luni, depozitul înregistrează 248 metri cubi de moloz, 790 kg de plastic, 1.900 kg de hârtie carton, 1.660 kg de sticlă, 1.100 kg de lemn, 400 kg de DEEE (deşeuri electrice, electrocasnice şi electronice). Astfel, în pofida faptului că existe puncte de colectare selectivă, speciale pentru hârtie, plastic şi sticlă, punctul verde înregistrează mai multe cantităţi din aceste sortimente de deşeuri decât cele pentru care a fost creat.

În total, din septembrie 2013 până la sfârşitul lunii octombrie, doar 338 de persoane fizice şi 14 persoane juridice au predat deşeuri la punctul de pe Centură, iar la cel de pe strada Etna nu a predat nimeni. Asta în condiţiile în care punctele verzi sunt destinate cetăţenilor şi nu firmelor sau companiilor, după cum ne-a declarat conducerea Ecosal.

Plata transportului descurajează cererile

În luna martie a acestui an, directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, administratorul punctelor verzi, explica numărul mic de cereri şi rata redusă de ocupare a depozitului prin faptul că mulţi nu ştiau de existenţa acestora, dar şi prin faptul că lumea preferă să lase şifonierul sau molozul tot la ghena de gunoi, în loc să le aducă la punctele verzi, contra cost, în cazul cantităţilor mari. Între timp, unii au mai aflat, dar tot puţini sunt cei care se hotărăsc să închirieze o maşină pentru a duce deşeurile până acolo. Asta pentru că, din punctul lor de vedere, neajunsul major este că trebuie să plătească transportul din buzunar, acest serviciu nefiind asigurat gratuit de către Ecosal.

"Ca să duc un şifonier, îmi trebuie o maşină şi oameni care să îl care... Şi ajung să plătesc 100 de lei din buzunarul meu", comenta unul dintre cititori, pe site-ul ziarului "Viaţa liberă".

Întregul amplasament din Micro 13 B are o suprafaţă de 2.500 de metri pătraţi, în această suprafaţă fiind incluse toate auxiliarele, iar deşeurile sunt depozitate în containere, după cum urmează: trei containere de 18 metri cubi, cinci containere de 32 metri cubi, două containere tip presă de 18 metri cubi şi un container tip abroll (pentru DEEE).

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Gunoi avem, dar stăm prost la reciclare. Colectarea selectivă a deşeurilor, un semieşec

Anul trecut au fost valorificate 456 de tone de deşeuri reciclabile, în contextul în care la groapa de gunoi au ajuns 91.944 de tone de deşeuri. Acest lucru se întâmplă şi din cauza faptului că marea majoritate a cetăţenilor Galaţiului încă nu colectează separat deşeurile.

În acest sens, l-am întrebat pe directorul Serviciului Public Ecosal, Ionuţ Pucheanu, dacă este posibilă o cale bănească de motivare a cetăţeanului.

Potrivit acestuia, ideea de a-i motiva cu bani pe cetăţeni, pentru a colecta selectiv şi pentru a pune separat gunoiul în containerele destinate fiecărui tip de reciclabil, nu este în ordine, pentru că, potrivit legii, gunoiul aparţine deja municipalităţii. „Ar putea fi stabilită prin HCL o sumă pe kilogramul predat de deşeu reciclabil de către cetăţeni, în schimb ar fi greu de gândit o modalitate în care să cuantificăm cât predă unul şi cât predă celălalt în mod selectiv. S-ar naşte o groază de discuţii. Plus că ideea de a-i motiva pe cetăţeni cu bani este un nonsens. Noi nu putem plăti pentru ceea ce este al Ecosalului. Nimeni nu e proprietar pe gunoi în afară de Ecosalul”, a declarat directorul Ionuţ Pucheanu.

Reamintim că Legea 99/2014 privind serviciul public de salubrizare menţionează că autorităţile locale sunt deţinătoarele de drept ale deşeurilor provenite de la populaţie.

Totodată, chiar dacă Serviciul Public Ecosal este singurul serviciu autorizat pentru colectarea deşeurilor menajere şi, implicit, a deşeurilor reciclabile de la populaţie, instituţii şi agenţi economici, potrivit lui Ionuţ Pucheanu, în practică situaţia este cu totul alta. „Toţi ar trebui să ne cedeze nouă deşeurile precolectate selectiv, în schimb nu se întâmplă acest lucru. Nici măcar instituţiile de învăţământ nu ne predau nouă deşeurile reciclabile, ci le vând către diferite centre de colectare sau către operatori economici. Noi nu putem cumpăra selectivul, aşa că preferă să îl vândă, pentru a putea obţine un venit”, ne-a declarat directorul Ecosal.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Bilanţ 2014 la deşeuri reciclabile. Cât s-a colectat în Galaţi

* Ecosal a valorificat, în 2014, cu 68 de tone mai multă hârtie şi cu 300 de tone mai mult plastic decât anul trecut * Amenzile şi securizarea punctelor de colectare nu-i sperie pe hoţii de deşeuri reciclabile

La începutul lunii ianuarie 2014 făceam un bilanţ al modului în care proiectul ISPA-deşeuri a funcţionat la Galaţi, în anul 2013, prin Serviciul Public Ecosal, administratorul depozitului de deşeuri Tirighina şi al gunoiului în general în oraşul de la Dunăre. Astfel, din datele furnizate în decembrie anul trecut de Ecosal, aflasem că, în perioada ianuarie - noiembrie 2013, au intrat doar 590 de tone de deşeuri de sortat în staţia de sortare de la Tirighina, iar din această cantitate au fost valorificate puţin peste 456 de tone, plus încă 26 de tone provenite de la coşurile de gunoi stradale.
Defalcat, pe tipuri de deşeuri, au fost vândute în anul 2013, mai puţin luna decembrie, 350 de tone de hârtie şi carton, 28 de tone de PET-uri, 2,7 tone de metal şi 78,6 tone de sticlă. De asemenea, au fost prelucrate 2.258 de tone de deşeuri pentru compost, dar numai 515 tone au putut fi valorificate.

E mai bine sau nu faţă de anul trecut?

Dacă Ecosal a reuşit să-şi îmbunătăţească managementul deşeurilor, veţi vedea în rândurile ce urmează. Potrivit raportului Ecosal, în anul 2014, în perioada ianuarie - noiembrie, au fost valorificate 227,2 tone de hârtie, 191,3 tone carton, 328,8 tone de plastic, 21,7 tone de metal, 149,8 tone de sticlă, 4,9 tone DEEE, 56 tone de lemn şi 1.770,1 tone de deşeuri vegetale (compost). "Această cantitate reprezintă numai 70 la sută din cantităţile colectate şi sortate în staţie, restul de 30 la sută reprezentând refuz (deşeuri menajere)", subliniază raportorul.
Dacă e să facem un calcul, Ecosal a reuşit să strângă în 2014 cu 68 de tone mai multă hârtie şi carton şi cu 300 de tone mai mult plastic decât anul trecut, dar şi să valorifice mai mult compost.

Măsuri s-au luat, dar n-au prea funcţionat

Anul acesta, Ecosal a hotărât să securizeze mai multe puncte de colectare. În luna octombrie, 54 din punctele de colectare din oraş erau securizate, în schimb chiar şi la acestea hoţii au găsit cum să sustragă materialul reciclabil. Motiv pentru care secţia Menaj din cadrul Ecosal a trebuit să se gândească la noi soluţii, astfel încât hoţii de PET-uri şi carton să nu mai ajungă la deşeuri.

„În momentul în care am făcut securizarea la punctul respectiv, prima mişcare a celor care fură deşeuri reciclabile a fost să decupeze o fantă la gura de umplere cu bomfaierul. Au tăiat ca o uşiţă, intră acolo un copil sau cineva mai mic şi scoate pe acolo deşeurile. Are suprafaţa respectivă accesibilă în partea superioară, pentru care am zis să facem o întăritură metalică, de aşa manieră încât să nu se mai poate intra, un fel de capac”, ne-a explicat şeful din cadrul Ecosal, Vasile Taşcă. 28 din punctele securizate aveau în octombrie fante în igluuri, create de hoţi. Tot atunci, şeful secţiei Menaj ne spusese că ar mai trebui securizate 114 de puncte de colectare selectivă, însă ar trebui ca la toate cele 169 să se creeze şi acel capac care să-i împiedice pe hoţi să mai facă "uşiţe de intrare".
Totodată, pentru a recupera cât mai mult din deşeurile reciclabile, Ecosal a luat decizia să plătească oameni pentru a colecta PET-uri dintre deşeurile menajere ajunse în groapa de gunoi. Potrivit şefei depozitului de la Tirighina, Mirela Furtună, oamenii respectivi strâng lunar peste 50-60 de tone de PET-uri.

Campanie de conştientizare

Între timp, a apărut, în iulie, şi Legea 99/2014 privind serviciul public de salubrizare, care menţionează pentru prima dată că autorităţile locale sunt deţinătoarele de drept ale deşeurilor populaţiei şi interzice, tot în premieră, furtul din containere al deşeurilor reciclabile. Cu toate acestea, cei care se întreţin din colectarea deşeurilor din eurocontainere şi pubele destinate colectării separate continuă să fure, chiar şi cu riscul amenzii, pentru că alt venit nu au.

De asemenea, spre sfârşitul anului, directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, a demarat o campanie de conştientizare a colectării selective, care a costat 11.000 de lei. Cu aceşti bani, serviciul a tipărit şi distribuit în şcolile din Galaţi 8.500 de cărţi de colorat destinate elevilor de la clasele 0 şi I, prin care să îi informeze cum ar trebui colectate deşeurile reciclabile şi în ce tipuri de recipiente ar trebui să arunce hârtia, plasticul, sticla şi metalul. De asemenea, s-au tipărit şi distribuit 2.000 de afişe pentru asociaţiile de proprietari, s-au lipit pe 800 de coşuri de gunoi din oraş, aflate în zona centrală, dar şi pe 32 de containere subterane din oraş, stickere cu mesaje ale campaniei. Câteva dintre maşinile de gunoi poartă şi ele câteva mesaje sugestive, cum ar fi "Galaţi, oraş al teilor şi al iubirii (nu al PET-urilor aruncate şi al nesimţirii). Câteva dintre mesaje sunt mai agresive, arătând un porc care aruncă gunoiul exact lângă coşul de gunoi.

Mutarea centrelor de colectare în afara municipiului

Dacă amenzile nu îi sperie pe hoţii de deşeuri, una dintre soluţii ar fi şi cea întrevăzută de directoarea Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Carmen Sandu, respectiv de a scoate centrele de colectare în afara oraşului. Aceasta a solicitat Primăriei Galaţi, într-o şedinţă desafăşurată la Prefectură, să ia măsuri pentru ca societăţile care colectează deşeuri să funcţioneze în afara oraşului şi nu în cartiere, aşa cum este în prezent cazul multora. Conducerea APM va solicita municipalităţii să adopte în Consiliul Local o hotărâre prin care să fie interzisă funcţionarea centrelor de colectare în afara zonelor industriale. Soluţia ar veni cum nu se poate mai bine pentru Ecosal, care astfel poate prinde ceva mai multe deşeuri reciclabile. Trebuie menţionat faptul că un hoţ de reciclabile strânge într-o zi de muncă aproximativ 30-40 de kilograme de PET-uri.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Colectarea selectivă, înlocuită de containerele „antifurt“

Cei care scormonesc prin gunoaie după PET-uri pot fi eliminați de Poliția Locală, prin aplicarea noilor prevederi ale Legii Salubrizării.

Edilii orașului de pe malul Dunării par să renunțe, cel puțin pentru moment și nu în totalitate, la colectarea selectivă a deșeurilor, fiind învinși de cei care scormonesc prin gunoaie în căutare de PET-uri, piese metalice, resturi de mâncare sau obiecte aruncate la container. Din cauză că europubelele au fost incendiate sau distruse, au dispărut de la o parte din punctele de colectare a gunoiului. Le-a luat locul vechiul tip de containere metalice. Acestea erau răvășite sau chiar răsturnate de culegătorii de PET-uri, pentru a le fi mai ușor să își strângă marfa și gunoaiele împrăștiate sau luate de vânt făceau ca zona unui punct de colectare să arate sinistru. Așa că Serviciul de Salubrizare al Primăriei Galați, Ecosal, a trecut la experimentarea unui nou prototip de construcție pentru punctele de colectare neselectivă a deșeurilor.

O baterie de zece containere a fost inclusă într-un fel de cușcă metalică, care are ferestre prin care pot fi aruncate pungile cu gunoi, dar prin care nu este posibil accesul la container al celor care obișnuiesc să răscolească prin gunoaie. Containerele sunt închise în cușca respectivă și numai echipajul de la salubrizare are posibilitatea să deschidă cușca și să golească containerele. Acest tip de punct de colectare a gunoiului cu sistem „antifurt” a fost instalat experimental la mai multe puncte de colectare a deșeurilor. Evident că se putea ca unele din acele containere să fie vopsite în galben, verde, albastru, pentru a se face în continuare colectare selectivă, dar nu s-a întâmplat. Chestiune de mentalitate. Recurgerea la un astfel de dispozitiv prevestește eșecul momentan al colectării selective, după ce la Galați a fost implementat un proiect de colectare selectivă a deșeurilor în baza unei finanțări ­ISPA și cel puțin în cartierele de blocuri au apărut europubelele pentru colectarea separată a deșeurilor din plastic, hârtie, sticlă sau metal.

Valoarea proiectului a fost de 23 milioane de euro, din care 17,25 milioane de euro a fost finanţarea nerambursabilă şi 5,75 milioane euro dintr-un credit de la Banca Europeană de Investiţii. Proiectul a constat în închiderea vechii gropi de gunoi a orașului și amenajarea şi exploatarea unei gropi de gunoi ecologice, construirea unei staţii de sortare şi compostare a deşeurilor şi instituirea colectării selective a deşeurilor. Colectarea selectivă a funcționat bine în cartierele de blocuri. În cartierele de case nu există puncte de colectare selectivă și chiar dacă vreun gălățean și-ar propune să scoată la poartă cei trei saci colorați, cu deșeuri din sticlă, plastic, hârtie, echipajul de la Ecosal i-ar arunca pe toți, la grămadă, în unicul compartiment al mașinii.

Calea legală

Există și o posibilitate legală pentru a-i elimina pe cei care se ocupă de scormonitul prin gunoaie și chiar s-ar putea face colectare selectivă a deșeurilor. În vara anului trecut a intrat în vigoare Legea 99/2014, care modifică Legea nr. 101/2006, referitoare la organizarea serviciului de salubrizare a localită­ților. La articolul 2 al Legii Salubrizării au fost introduse opt alineate, unul dintre acestea prevăzând că de colectarea deșeurilor se ocupă numai operatorii autorizați, iar altul încadrând la furt fapta oricărei persoane care adună PET-uri și alte deșeuri din containere: ”Preluarea deșeurilor din recipientele și/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licențiați pentru prestarea activității în aria de delegare respectivă constituie infracțiune de furt și se sancționează potrivit legii”. Aplicarea legii se face de către Poliția Locală și, în consecință, combaterea fenomenului depinde de eficiența acțiunilor polițiștilor locali.   

Un milion de euro, dus pe apa sâmbetei

Când a fost înființat sistemul de colectare selectivă, primăria a cumpărat de la firma Iridex Grup Plastic 660 de containere de tip „igloo”, de 5,5 mc. A fost o investiție de 788.700 de euro, prețul unui container fiind de 1.194 euro. Noile containere, viu colorate, au atras atenţia celor obişnuiţi să distrugă orice le iese în cale şi descoperirea că acestea pot să și ardă a declanşat un nou gen de distracţie, incendierea containerelor. În primele luni au fost incendiate 63 de containere, în valoare de peste 75.000 de euro. Până în vara anului trecut, numărul containerelor incendiate a ajuns la 170, paguba suportată de municipalitate fiind de peste 203.000 euro. Cu investiția inițială, de 780.000 de euro, și paguba de peste 200.000 de euro, înseamnă că Primăria Galați a cheltuit un milion de euro pentru ca sistemul de colectare selectivă să funcționeze alandala sau deloc.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

Hoţii de PET-uri lovesc în costum de Ecosal

Chiar dacă Legea 99/2014 interzice furtul deşeurilor reciclabile şi ar trebui să ducă la eradicarea scormonitorilor în containere, hoţii sunt hotărâţi să continue „afacerea”, chiar dacă i-ar putea costa închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă. Nici măcar securizarea containerelor pentru colectare selectivă nu îi împiedică pe aceştia să strângă plastic pentru a-l vinde ulterior, contra unor sume aproape derizorii, la centrele de colectare din oraş.

În timp ce conducerea Ecosal se chinuie să securizeze punctele de colectare, angajaţii sau foştii angajaţi par să nu se sinchisească prea mult. Nu mai departe de săptămâna trecută, Ana Elisabeta Beliu a fotografiat o scenă de zile mari: un om îmbrăcat într-o haină purtând inscripţia „Ecosal” stă în faţa punctului de colectare din Micro 21, din spatele fostei Poşte, cu un ditamai sacul plin cu PET-uri lângă el. Din unul dintre cele trei containere colorate apare un chip de om. În interiorul igluului pentru colectarea plasticului, se poate vedea un individ care nu făcea altceva decât să arunce PET-urile afară, pentru ca angajatul, fostul angajat sau ruda vreunui angajat să le ridice.

Măsurile care nu vin

Directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, a confirmat existenţa cazurilor de genul celor mai de sus. „Da, cunoaştem. Am mai surprins şi noi. Sunt ori foşti angajaţi, ori angajaţi care fac un ban în plus, ori rudele angajaţilor care îmbracă hainele angajaţilor. Îi dăm afară, dar pleacă de cele mai multe ori cu tot cu uniforme, iar ceilalţi nu se sperie. La un an, chiar merg la Primărie să ceară loc de muncă şi tot la noi se întorc, le mai dăm o şansă, apoi fură iar. Doar să cerem Poliţiei Locale să le facă dosar penal celor care sunt prinşi...”, a declarat şeful Ecosal.

Potrivit acestuia, situaţia ar putea fi remediată prin câteva măsuri arhicunoscute, dar care încă nu sunt puse în practică. „Până când nu va exista un HCL care să interzică prezenţa atelajelor cu tracţiune animală şi umană pe domeniul public, până nu scoatem punctele societăţilor de colectare în afara oraşului, până nu sunt înăsprite controalele celor de la Poliţia Locală, nu se va schimba nimic. Dacă aceste măsuri vor fi puse în practică, atunci se va putea schimba ceva”, ne-a mai spus directorul Ecosal.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Colectarea selectivă a deşeurilor, în pagubă

Deşi beneficiază de un sistem modern de reciclare selectivă şi procesare a deşeurilor, societatea gălăţeană de salubritate Ecosal din Galaţi cheltuie mai mult pentru procesare decât obţine prin valorificarea deşeurilor reciclate. Asta şi pentru că staţia de sortare a gunoiului are o capacitate mult mai mare de producţie în comparaţie cu volumul pe care reuşeşte să îl proceseze.

Sistemul de colectare selectivă şi de sortare a gunoiului a făcut parte dintr-un proiect finanţat prin programul ISPA, implementat încă din 2011. Întregul program a avut o valoare de 23 milioane de euro, iar banii au fost folosiţi pentru cumpărarea de utilaje noi, pentru containere de colectare separată, dar şi pentru o staţie de sortare performantă.

Până acum, investiţia nu şi-a dovedit însă eficienţa din punct de vedere economic. Ionuţ Pucheanu - directorul societăţii Ecosal: "În momentul de faţă, din punct de vedere al costurilor aferente cu reciclarea şi cele de revânzare suntem pe minus. Costurile sunt aproape la nivel dublu faţă de ceea ce reuşim să scoatem".

Motivul pentru care diferenţele sunt atât de mari sunt legate şi de eficienţa sistemului de reciclare. Staţia de sortare de la Galaţi a fost proiectată să proceseze 6.000 de tone de deşeuri pe an, iar până acum, cantitatea maximă procesată anual a fost de 1.000 de tone.

Cerasela Ţocu - coordonator staţia de sortare: "Cantitatea medie este cam de... deci şi PET-uri şi hârtie, în total, sunt cam trei patru tone. Ea ar trebui să lucreze la o capacitate mult mai mare, dar nu e... aducându-se din oraş, atât se colectează, atât se aduce".

La ineficienţa sistemului de reciclare se adaugă şi faptul că materialele plastice şi cartoane sunt adunate de cei care le vând la centrele de colectare înainte ca maşinile de la Ecosal să apuce să le ridice. Din cele 220 de grupuri de containere pentru colectarea selectivă, 40 au fost distruse de căutorii de plastic.

Pentru a preveni furturile, cei de la Ecosal au început un program de izolare a pubelelor ecologice cu garduri din plasă de sârmă. Ionuţ Pucheanu - directorul societăţii Ecosal: "Din cele 182 pe care le avem în momentul de faţă la nivel de Galaţi am reuşit anul trecut să securizăm 60."

Gălăţenii sunt de părere că sistemul ar putea fi eficient doar dacă furturile ar fi oprite, dar şi dacă oamenii ar strânge separat gunoiul şi l-ar depozita corect. "Ar fi bine dacă toată lumea ar fi civilizată. Dar nu e... nu e" spune un gălăţean. "Gunoiul este al Ecosalului, nu? Plasticul îl adună altcineva noaptea şi dimineaţa" declară alt localnic.

Reprezentanţii Ecosal spun că, în ultimii ani, ritmul de colectare a crescut, motiv pentru care, la sfârşitul anului 2015 speră ca sistemul de sortare şi recilare să devină eficient.

digi24.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Ecosal începe războiul cu centrele private de colectare a PET-urilor

* Uniunea Europeană ne obligă să reciclăm 15 la sută din gunoi, dar municipalitatea nu reuşeşte, din cauza punctelor private de colectare din oraş * Peste 100 de operatori economici ar putea fi obligaţi să îşi mute punctele de colectare a deşeurilor în afara oraşului

Serviciul Public Ecosal vrea o hotărâre de Consiliu Local care să-i oblige pe operatorii economici cu activitate de colectare a deşeurilor reciclabile să îşi mute punctele de lucru din oraş. Proiectul, aflat în acest moment în studiu la Primărie, este motivat, potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, de faptul că serviciul de salubrizare pe care îl conduce trebuie să fie singurul operator care preia deşeurile atât de la cetăţeni, cât şi de la agenţi economici şi instituţii. Ba, mai mult, acest lucru este necesar pentru a atinge procentul de 15 la sută de reciclare din totalul de deşeuri produse de municipalitate, impus de normele europene. În acest moment, procentul nu este atins. Dacă proiectul va fi trecut prin Consiliul Local şi va fi aprobat, acesta va avea urmări asupra activităţii a peste 100 de agenţi economici. În judeţul Galaţi sunt autorizaţi 182 de operatori economici pentru activitatea de colectare deşeuri, cu 245 de puncte de lucru. Numai în municipiul Galaţi se află 155 de puncte de colectare.

Ecosal şi monopolul deşeurilor

Potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, atât societăţi şi instituţii chiar din subordinea Consiliului Local, cât şi agenţi economici şi cetăţeni preferă să predea deşeurile reciclabile centrelor private de colectare, pentru că acestea oferă şi bani în schimb. Acest lucru, în pofida faptului că Serviciul Public de Salubrizare Ecosal este singurul autorizat pentru desfăşurarea serviciului de salubrizare, iar potrivit Legii salubrizării 99/2014 autorităţile locale sunt deţinătoarele de drept ale deşeurilor populaţiei.

Pucheanu mai spune, totodată, că existenţa acestor puncte de colectare încurajează furtul deşeurilor reciclabile din containerele Ecosal. „Conform memorandumului ISPA, există legea salubrizării publice, care ne obligă şi ne îndreptăţeşte să avem exclusivitate pe domeniul acesta de activitate, colectare, transport, depozitare. N-ar trebui să mai existe nimeni. Nu vreau să omorâm din punct de vedere economic pe nimeni, doar că trebuie să înţeleagă oamenii că dacă nu mai au unde duce produsele reciclabile nu s-ar mai ocupa cu aşa ceva hoţii”, ne-a declarat directorul Ecosal.

Chiar dacă furtul produselor reciclabile din pubele este singura sursă de venit pentru unii, potrivit legii ”preluarea deşeurilor din recipientele şi/sau containerele amplasate în punctele de colectare de către alte persoane decât operatorii licenţiaţi pentru prestarea activităţii în aria de delegare respectivă constituie infracţiune de furt şi se sancţionează potrivit legii”.

Totodată, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului, Carmen Sandu, a cerut, anul trecut, Primăriei să ia o hotărâre în sensul scoaterii centrelor de colectare de pe raza municipiului Galaţi, întrucât „ne-am transformat într-un oraş de gunoaie”.

Sancţiuni pentru fiecare tonă nereciclată

Potrivit directorului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, Uniunea Europeană ne obligă să reciclăm 15 la sută din totalul de gunoi care ajunge la depozitul realizat prin ISPA la Tirighina. „O fi mult, puţin, nu ştiu, dar Primăria plăteşte la sfârşitul anului pentru fiecare tonă nerealizată o sumă de bani. La nivel de raportare, nu sunt raportate ca reciclate la nivelul municipiului Galaţi decât ce colectăm noi, deşi ceilalţi agenţi economici colectează tot de pe raza municipiului Galaţi, dar din păcate aceste cifre nu sunt adunate. Din 2020, vom avea cincizeci la sută cotă de reciclare. Ne este impus să reciclăm 15 la sută din cantitatea de deşeu declarată la nivelul municipiului Galaţi, din ce ajunge la groapa de gunoi. Dacă au ajuns 100.000 de tone la groapă, 15.000 de tone ar trebui reciclate”, ne-a explicat directorul. În 2014, cantitatea de deşeuri ajunsă la groapa de gunoi Tirighina a fost 103.453 de tone şi a fost reciclată o cantitate de 980 de tone.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Ecosal vrea securizarea tuturor pubelelor de gunoi

* În acest moment, doar 18 dintre punctele de colectare a deşeurilor menajere sunt securizate

Pentru ca tomberoanele să nu mai fie răsturnate şi pentru a nu mai fi împrăştiat gunoiul pe lângă ele, Serviciul Public Ecosal doreşte securizarea tuturor punctelor de colectare, dar lucrările trebuie şi bugetate. În acest moment, toate cele 180 de puncte de colectare selectivă sunt securizate, însă numai 18 puncte de colectare a deşeurilor menajere (în amestec, cum le numesc responsabilii cu salubrizarea) sunt securizate.

„De la începutul anului, un singur punct de colectare a deşeurilor în amestec am reuşit să securizăm, respectiv în zona „Doi cocoşi”, pentru că Primăria lucrează la un parc acolo, iar pubelele noastre stăteau fix ca nuca în perete. În urma rectificării, sperăm să primim bani pentru a securiza toate punctele. În funcţie de buget, vom vedea cât vom putea securiza şi amenaja”, ne-a spus şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu.

Ce-i drept, potrivit acestuia, costurile securizării punctelor de colectare a deşeurilor menajere va costa mai mult decât cea a punctelor de colectare selectivă.

Cheltuieli mai mari cu gunoiul amestecat

Faptul că pubelele pentru deşeuri în amestec produc mizerie, mirosuri neplăcute provenite de la scurgerile diferitelor gunoaie pe care le strâng, aduc după sine şi nevoia de amenajări mai complexe şi, implicit, mai scumpe, pentru a respecta toate condiţiile de igienă. „Este vorba de o investiţie mai mare, pentru că trebuie să facem şi platforme, nu numai cuşti. La punctele de colectare selectivă, o baterie din aceea pentru trei cuşti ne-a costat 1.400 de lei. La eurocontainere va trebui să facem o construcţie mai laborioasă. Costul unei cuşti pentru un eurocontainer este 1.100 de lei. Numai că, în multe puncte de colectare, nu avem doar două, trei containere, ci avem şi cinci, şase sau chiar opt containere. Va fi un perimetru mai mare de acoperit. Ne gândim să nu facem câte o cuşcă pentru fiecare eurocontainer, ci una mare, fără grătare între ele”, ne-a mai explicat directorul. Proiectul celor de la Ecosal mai prevede ca, pentru punctele de colectare care sunt amenajate direct în stradă, să se realizeze nişte alveole, ca la parcări, care să le integreze cumva în trotuar.

Punctele de colectare a deşeurilor menajere care sunt securizate în acest moment sunt în următoarele zone: câte unul în Mazepa 1, Micro 16, Port, Siderurgiştilor Vest, câte două în Aurel Vlaicu, Micro 20 şi Piaţa Centrală, iar în Ţiglina 1 opt puncte.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cât şi-a propus Ecosal să recicleze în anii care urmează

Chiar dacă în anii trecuţi nu am reuşit să reciclăm nici măcar cinci la sută din deşeuri, Serviciul Public Ecosal şi-a propus, totuşi, să valorifice, pe viitor, din ce în ce mai multe resturi reciclabile.

În anul 2013, cantitatea de deşeuri care a intrat în depozitul Tirighina Galaţi, provenită de la populaţie, deşeuri stradale, agenţi economici şi comunele limitrofe, dar şi cu moloz şi pământ folosite ca material de acoperire, a fost de 98.769 de tone. Dar în staţia de sortare au intrat numai 590 de tone de deşeuri, din care s-a valorificat, potrivit datelor furnizate de Ecosal, o cantitate de 482 tone.

Astfel, defalcat, în 2013, au fost vândute 350 de tone de hârtie şi carton, 28 de tone de PET-uri, 2,7 tone de metal şi 78,6 tone de sticlă. În anul 2014, ce-i drept, trendul a fost ascendent, şi a fost valorificată o cantitate de 980 de tone de deşeuri, dublu faţă de anul anterior. Au fost valorificate, în 2014, 227,2 tone de hârtie, 191,3 tone carton, 328,8 tone de plastic, 21,7 tone de metal, 149,8 tone de sticlă, 4,9 tone DEEE, 56 tone de lemn.

„Oamenii s-au civilizat”

Pentru anul în curs, Ecosal şi-a propus să valorifice peste 1.200 de tone de deşeuri de ambalaje şi să ajungă în 2017 la o cantitate de de 1.600 de tone de deşeuri reciclate. Mai exact, până la sfârşitul anului în curs, Ecosal vrea să dea spre reciclare 200 de tone de sticlă, 360 de tone de plastic, 500 de tone de hârtie şi carton, 25 de tone de metal, 120 de tone de lemn şi 25 de tone de anvelope, urmând ca, în anul 2017, cantitatea de sticlă valorificată să ajungă la 260 de tone, cea de plastic la 500 tone, iar cea de hârtie şi carton la 650 tone.

Întrebat pe ce se bazează când îşi stabileşte o asemenea ţintă, directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, a spus că ia în vedere trendul ascendent de până acum, dar şi faptul că „oamenii s-au civilizat şi sunt din ce în ce mai mulţi cei care colectează selectiv”. Însă, chiar şi cu creşterea estimată de directorul Ecosal, tot nu vom putea atinge prea curând cuantumul de 15 la sută impus de Uniunea Europeană.

Reamintim că, dacă nu reduc, prin reciclare, cu 15 la sută cantitatea de deşeuri ce ajung la groapa de gunoi, primăriile au obligaţia să plătească 100 de lei pe fiecare tonă nerealizată până la cuantumul respectiv la Fondul pentru Mediu. Mai mult decât atât, dacă nu reuşim să scădem cantitatea de deşeuri care ajunge la groapa de gunoi, ne paşte taxe destul de mari, din 2016. În 2016 vom plăti 80 de lei pe tona de deşeuri ajunsă la groapa de gunoi, iar din 2017, 120 de lei pe tonă. Aceasta în contextul în care Ecosal încă mai plăteşte oameni să strângă PET-urile care ajung în groapa de gunoi.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 weeks later...

Diplomă pentru o colectare de râsul curcilor - un gălăţean reciclează într-un an... 800 de grame de deşeuri!

După aproape patru ani de la încheierea proiectului ISPA, cu o valoare de peste 21 de milioane de euro, "Sistem integrat de management al deşeurilor urbane solide în Municipiul Galaţi şi împrejurimi", oraşul se poate lăuda cu o mare performanţă: potrivit statisticilor, un gălăţean reciclează, într-un an, puţin peste 800 de grame de deşeuri! O realizare pentru care oraşul chiar a primit o diplomă de excelenţă din partea organizatorilor concursului naţional "Oraşul Reciclării", distincţie anunţată ca o mare victorie atât de Primăria Galaţi, cât şi de serviciul public de salubrizare, Ecosal.

Nu colectăm nici măcar câte un kilogram de PET-uri pe an!

Dacă priveşti ghenele de gunoi, poţi observa uşor că în continuare gălăţenii aruncă la containerele destinate gunoiului menajer, atât sticlele, cât şi PET-urile sau hârtia ori metalul. O atitudine care reflectă ineficienţa programelor de educare a populaţiei unui oraş care, în perioada 2006-2011, a implementat proiectul ISPA de management integrat al deşeurilor, cheltuind de la UE 16,046 milioane euro (75%) şi de la bugetul local, 5,348 milioane euro (obţinute de la BEI).

Sunt însă speranţe de mai bine - recent, Galaţiul a primit premiul de excelenţă la concursul naţional "Oraşul Reciclării", pentru că în decurs de un an, şi-a dublat cantitatea de deşeuri reciclate raportată la numărul total al locuitorilor. O realizare impresionantă, însă dacă studiem statistica ce însoţeşte diploma acordată oraşului, realitatea este ca un duş rece: cantitatea de deşeuri reciclabile s-a dublat de la... 0,275 kg de deşeuri pe cap de locuitor, colectate în primele 6 luni ale lui 2014, la 0,401 kg pe cap de locuitor, strânse în prima jumătate a acestui an. Cu alte cuvinte, într-un an, un gălăţean nu reuşeşte să recicleze nici măcar un banal kilogram de deşeuri!

Ionuţ Pucheanu, şeful serviciului public de salubritate, Ecosal, explică de ce sunt cantităţile atât de mici: "Problema este că aceste cantităţi se referă strict la ce colectează şi reciclează Ecosal. Nu includ şi cantităţile pe care alţii le reciclează... Dacă s-ar lua în considerare şi acele cantităţi, norma s-ar dubla, dacă nu s-ar tripla". "Alţii", adică cei care distrug sau doar răstoarnă europubelele de colectare selectivă, încarcă PET-urile, cartonul şi fierul şi apoi le vând la centrele de colectare din oraş.

Hoţii de gunoaie, singurii vinovaţi?

În ultimii ani, Ecosal a încercat să limiteze distrugerile şi furturile prin împrejmuirea europubelelor cu garduri, însă măsura nu dă rezultatele aşteptate, spune Ionuţ Pucheanu, seful serviciului de salubritate: "În prezent, avem în oraş 180 de puncte de colectare selectivă. Am avut 200, dar s-au mai distrus şi acum avem 180. Noi le-am securizat sau aşa ne place să spunem, deşi aceste persoane dau dovadă de mare inventivitate şi tot scot materialele reciclabile şi pe sub acele gărduţuri, o dată chiar am fost nevoiţi să ajutăm să scoatem un copil de acolo", spune Ionuţ Pucheanu. Iar "inventivitatea" la care se referă şeful Ecosal, se traduce în cifre astfel: staţia de sortare a deşeurilor reciclabile, unitate construită prin programul ISPA pentru a colecta 6.000 de tone de deşeuri pe an, a prelucrat, anul trecut, doar 1.059 de tone de deşeuri.

O situaţie deranjantă pentru gălăţenii care colectează selectiv: "Normal că te enervează! Parcă fac munca lui Sisif. Noi ducem, separat gunoiul, apoi vin alţii şi distrug pubelele, scot PET-urile, lasă mizerie... nimeni nu face nimic. Ar trebui ca domnii ăştia care se plimbă - adică poliţia! - să se implice, dar nici ei nu se bagă, se uită în altă parte - se uită la o babă care a traversat strada nu ştiu cum, se ia de mine că de ce îmi plimb câinii pe iarbă, din astea", spune gălăţeanul Viorel Panaite.

Afirmaţii care reflectă adevărul, căci degeaba Poliţia Locală mai raportează, uneori, că a descoperit gunoieri care au distrus europubelele sau care transportau, prin oraş, în căruţe infecte, deşeurile reciclabile către centrele de colectare. Legislaţia este atât de slabă la acest capitol - amenda nu se mai transformă în închisoare contravenţională, ci în muncă în folosul comunităţii şi asta, după proceduri anevoioase, ca să nu mai vorbim că majoritatea celor amendaţi pentru aşa ceva nu au acte, venituri şi nici proprietăţi, aşa că de cele mai multe ori, sancţiunile sunt date mai mult de formă, iar celor amendaţi nici că le pasă. În schimb, la ultimele două campanii electorale locale (2008 şi 2012), candidaţii la funcţii de primar sau consilier local, mereu le-au promis gălăţenilor că vor schimba situaţia scoţând în afara oraşului centrele de colectare (caz în care se presupune că gunoierii nu ar mai avea cui să vândă PET-urile scose de prin gunoaie, căci aceştia nu s-ar deplasa, cu sacii în spate, în afara oraşului - teorie oricum depăşită, căci în ultima perioadă, centrele de colectare trimit maşini la locuinţele gunoierilor, cumpărându-le acestora "din poartă" captura deşeurilor reciclabile). Totuşi, astfel de promisiuni nu s-au concretizat niciodată, iar încercările timide ale Poliţiei Locale de a confisca căruţele gunoierilor, au condus la situaţii hilare în care agenţii erau nevoiţi să ... caute nutreţ pentru caii confiscaţi o dată cu atelajele hipo!

PET-urile şi cartonul, deşertate de Ecosal la grămadă şi selectate"la mână" şi alte motive...

Hoţii de PET-uri nu ar trebui, însă, arătaţi cu degetul. Ei sunt doar efectul unei administrări deficitare a problemei. De pildă, autorităţile locale ar fi trebuit să se implice mai mult în campaniile de educare a populaţiei. Din păcate, este greu să te impui în faţa unui om, cerându-i să arunce separat PET-urile de resturile de cartofi, în condiţiile în care ca administraţie locală nu eşti capabilă să îi oferi cetăţeanului condiţii minime de trai decent - apă potabilă, apă caldă menajeră, căldură în apartamente etc. Pe de altă parte, nici încrederea populaţiei în colectarea selectivă a Ecosal nu este extrem de ridicată în condiţiile în care oamenii văd cum europubelele pentru plastic şi metal se răstoarnă în aceleaşi remorci în care se răstoarnă şi cele cu carton şi hârtie.

"Acele remorci au un perete despărţitor, nu se încarcă la grămadă! Dar este adevărat că la staţia de sortare [PET-uri şi cartonul] intră pe aceeaşi linie... aşa a fost gândit fluxul de cei care au realizat ISPA, nu noi suntem vinovaţi de modul acesta de lucru", admite şeful Ecosal.

"În traducere liberă", situaţia este următoarea: staţia de sortare a deşeurilor are două linii - una pentru sticlă şi cealaltă pentru plastic şi carton. Ceea ce înseamnă că gălăţenii colectează, separat, plasticul de hârtie, în pubele separate, pentru ca apoi acestea să fie descărcate în aceeaşi grămadă, la staţia de sortare, acolo unde separarea plastic-carton se face manual, de angajaţii Ecosal...

Nu în ultimul rând, este vorba despre modelul de europubele pentru care s-a optat - un model extrem de uşor de răsturnat de gunoieri şi care, pe deasupra, nu este nici ignifug. Evident, dacă s-ar fi dorit cu adevărat stoparea furturilor de deşeuri reciclabile din europubele, din 2011, de când s-a finalizat proiectul ISPA şi până în prezent (perioadă în care gunoierii au distrus peste 120 de europubele), autorităţile locale puteau investi în instalarea de containere subterane (care nu pot fi "prădate" de gunoieri), însă cuvântul de ordine este "dacă s-ar fi dorit"...

Cât ne costă să nu ne pese?

Deşi pare nesemnificativă la prima vedere, problema colectării selective a deşeurilor din Galaţi este extrem de serioasă dacă luăm în considerare că este vorba despre bani publici risipiţi pur şi simplu din cauza neimplicării tuturor - a autorităţilor în primul rând, a societăţii civile şi a simplilor cetăţeni.

Pentru conştientizare (lucru de care ar fi trebuit să se ocupe tot Primăria şi Ecosal, însă în Galaţi nu au apărut mai mult de câteva afişe leşinate, lipite pe coşurile de gunoi şi pe maşinile de salubrizare - acţiune cu pretenţie de campanie de informare şi educare a populaţiei), vă prezentăm câteva cifre despre ce a însemnat proiectul ISPA privind managementul deşeurilor (potrivit unui raport oficial, prezentat la Prefectura Galaţi). Pentru închiderea fostei gropi de gunoi şi amenajarea uneia noi, ecologică, s-au cheltuit 10,4 milioane euro - lucrare realizată de SC Mesogeos SA; pentru construcţia staţiei de sortare şi compostare - 4,198 milioane euro - lucrare realizată de Vâlceana (staţie cu doar două linii de sortare, una de sticlă şi alta de hârtie-carton şi plastic-metal); şi achiziţionarea de eurocontainere şi echipamente - 2,53 milioane euro, respectiv, 1.750.950 euro, pentru SC Grădinariu Import-Export SRL - 1.750.950 euro şi 788.700 de euro, pentru SC Iridex Group SA. Cele două firme au furnizat Galaţiului: 8 camioane pentru colectare selectivă, 660 igloo-uri pentru materiale reciclabile, 32 de containere subterane şi 528 de containere 5,5 mc pentru deşeuri verzi şi deşeuri din demolări.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

Colectăm separat, dar reciclabilele ajung laolaltă: "Avem o pseudostaţie de sortare"

Potrivit şefului Ecosal, Ionuţ Pucheanu, chiar dacă reciclabilele sunt colectate în fluxuri separate, când ajung la staţia de sortare, acestea intră pe aceeaşi linie. "Se iau o dată PET-urile şi cartoanele, iar în a doua fază sticla. PET-urile şi cartoanele se strâng în compartimente, în cuvele cu care sunt cărate. Însă, când sunt descărcate intră pe aceeaşi linie. Aşa a fost gândit fluxul de către cei care au făcut proiectul ISPA. Nu noi suntem vinovaţi de acest mod de lucru. Cu toate acestea, la nivelul Europei, se încearcă a se comasa cele patru fluxuri prin care se face colectarea, astfel încât colectarea va fi făcută numai pe două fluxuri. Reciclabile pe o linie, într-un singur coş, menajer pe o altă linie, alt coş”, a explicat directorul Ecosal, Ionuţ Pucheanu, la conferinţa de presă organizată, joi, la sediul Serviciului.

În acest context, acesta a comentat că, acum, "avem o pseusostaţie de sortare, dar una aşa cum înţelege lumea că ar trebui să fie făcută sortarea nu avem. Aşteptăm pe POS II de Mediu, să vedem dacă Ecoserv va reuşi să atragă fondurile necesare şi să realizeze, aşa cum e scris în proiect, realizarea unei staţii de tratare mecanico-biologică, care s-ar traduce într-o staţie de sortare", a mai spus şeful Ecosal.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Cum vrea Primăria Galaţi să dezvolte salubrizarea. Containere subterane pentru colectarea gunoiului

Urât mirositoare, ocupând un spaţiu prea mare şi dizgraţioase vederii. Cam aşa am putea descrie pe scurt pubelele de gunoi din Galaţi. Ei bine, potrivit unei strategii de dezvoltare a serviciului de salubrizare, realizată de Primăria Galaţi şi publicată pe site-ul instituţiei, pentru a putea fi dezbătută de gălăţeni, acest lucru ar putea lua sfârşit într-un viitor nu foarte îndepărtat.

Municipalitatea vrea să adopte un sistem subteran de colectare a deşeurilor menajere, pe cel puţin patru fracţii. În prezent, pe raza municipiului Galaţi, există un număr de 16 puncte de colectare subterane, pentru colectarea deşeurilor de carton/hârtie, pet/doze de aluminiu. Potrivit documentului, sistemul subteran ar ocupa mai puţin spaţiu, platformele vor fi manipulate prin acţiune hidraulică, instalaţiile necesare urmând a fi montate pe autospecialele deja existente. Sistemul previne vandalizarea containerelor, furtul deşeurilor, împrăştierea acestora, iar costurile de mentenanţă se reduc, pentru că aceste containere vor fi mai greu de spart. Pe lângă aceasta, Primăria mai vrea să asigurare un parc auto cu un număr suficient de autocompactoare, numai cu norme de poluare Euro 5, ce vor fi folosite pentru colectarea deşeurilor municipale şi separat pentru deşeurile reciclabile.

Reamintim că gunoiul costă. Din 2016 vom avea o taxă pe deşeuri la groapa de gunoi, în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă. Din 2017, taxa va creşte la 120 de lei pe tonă. Dincolo de asta mai avem şi OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată de Legea 105/2006 cu modificările şi completările ulterioare, care prevede că unităţile administrativ teritoriale (primăriile) au obligaţia să plătească 100 lei/tonă, în cazul în care nu reduc cu 15 la sută cantităţile de deşeuri menajere colectate şi trimise spre depozitare. Astfel, cu cât sistemul de salubrizare este mai deficitar, cu cât valorificăm mai puţin de gunoi, cu atât vom avea mai mult de plătit.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Reciclarea deşeurilor. Valorificăm mai mult, dar tot riscăm amenzi

* Ecosal a valorificat, în 2015, fără luna decembrie, cu peste 200 de tone de deşeuri mai mult decât în tot anul 2014 * Cu toate acestea, valorificarea a 15 la sută din totalul de deşeuri depozitate la groapa de gunoi rămâne un vis * Dacă nu se găsesc soluţii viabile cât mai curând, Galaţiul va plăti scump gunoiul depozitat la groapă

 

Ecosal a securizat în 2015 toate punctele colectare selectivă, a pus oameni să culeagă PET-urile din groapa de gunoi de la Tirighina, dar cu toate acestea pare să nu reuşească să crească exponenţial procentul de valorificare a deşeurilor. Din raportul Ecosal, reiese că, până în luna decembrie a anului ce tocmai se încheie, serviciul a valorificat, în total, 1.281 de tone de reciclabile, dintr-un total de 98.114 tone de deşeuri depozitate la groapa de gunoi de la Tirighina, total în care intră şi deşeuri utilizate ca strat de acoperire şi pentru consolidare drum acces (deşeuri moloz, pământ plus compost). Ce-i drept, este un pic mai mult decât în 2014, dar nu este o diferenţă semnificativă. Dacă e să privim cifrele de anul trecut, în 2014, inclusiv decembrie, Ecosal a valorificat 1.042 de tone deşeuri reciclabile din cele 102.005 tone depozitate la Tirighina. Deci, în 2015, cantitatea totală de reciclabile valorificate a crescut cu peste 200 de tone şi va mai creşte până la încheierea anului. Totodată, a crescut şi raportul cantitate deşeuri reciclate - cantitate deşeuri depozitate la groapa de gunoi, însă tot nu atingem cuantumul de 15 la sută impus de normele europene.

Deşeuri valorificate defalcat

Din luna ianuarie a anului 2015 până în luna în luna noiembrie inclusiv, Ecosal a valorificat 581,5 tone de carton şi hârtie şi un total plastic plus metal de 536,6 tone. Defalcat, au fost vândute 375,3 tone de PET-uri, 59,3 tone de HDPE (mase plastice), 47 de tone de PPPE (polipropilenă), 22,6 tone de folie, 1,4 tone de aluminiu, 14,2 tone de metal, 12,1 tone HD (polietilenă) vrac, 4,3 tone de rafie. De asemenea, au fost valorificate 162,9 tone de sticlă şi 25 tone de lemn. Din staţia de compostare au ieşit 2.111 tone de compost.

După cum spuneam anterior, în 2015, din ianuarie până în noiembrie, totalul de deşeuri depozitate la groapa de gunoi Tirighina este de 98.114 tone, din care 11.987 de tone au fost deşeuri utilizate ca strat de acoperire şi pentru consolidare drum acces (deşeuri moloz, pământ plus compost). Astfel, propriu-zis, totalul de gunoi menajer colectat de la populaţie, coşuri stradale, agenţi economici şi localităţile limitrofe este de 86.127 de tone.

Ecosal acuză în continuare furtul

Deşeurile de hârtie şi carton au fost cumpărate de către Vrancart, plasticul şi metalul au fost predate către SC Fabyoan Recycling şi Ecoprod Services, iar deşeurile de sticlă au fost valorificate către Greenglass. În schimb, potrivit Ecosal mai multe societăţi vând deşeuri provenite din Galaţi şi nu le raportează ca având provenienţa în municipiu. "Cantităţile prezentate mai sus sunt colectate şi valorificate de SP Ecosal, dar pe raza municipiului Galaţi mai sunt şi alte societăţi autorizate, care colectează şi valorifică deşeurile generate de populaţia Galaţiului, deci deşeuri care sunt în proprietatea PMG (Primăria municipiului Galaţi - n.r.) şi care nu sunt înregistrate cantitativ în evidenţe - practic, ele sunt furate de la recipienţii din oraş", arată un răspuns al şefei Secţiei Depozit Tirighina, Mirela Furtună. Astfel, potrivit acesteia, cantitatea de deşeuri valorificate la nivelul municipiului ar fi mult mai mare.

Care a fost situaţia în anii trecuţi

Dacă e să privim rapoartele anterioare ale Ecosal, creşterea cuantumului valorificat al deşeurilor este vizibilă în cifre, în schimb, dacă vom compara cu cantitatea de deşeuri menajere care ajunge la depozitul Tirghina, seamănă cu o picătură într-un ocean. Potrivit raportului Ecosal, în anul 2014, în perioada ianuarie - noiembrie, au fost valorificate 227,2 tone de hârtie, 191,3 tone carton, 328,8 tone de plastic, 21,7 tone de metal, 149,8 tone de sticlă, 4,9 tone DEEE, 56 tone de lemn şi 1.770 tone de deşeuri vegetale (compost).

Amenzi dacă nu reciclăm mai mult

Reamintim că Galaţiul va avea, alături de celelalte primării din ţară, o taxă pe deşeuri la groapa de gunoi în valoare de 80 de lei pe fiecare tonă, începând din ianuarie 2016, iar banii vor merge la Fondul pentru Mediu. Din 2017, taxa va creşte la 120 lei pe tonă.

Totodată, dacă nu reduc, prin reciclare, cu 15 la sută cantitatea de deşeuri ce ajung la groapa de gunoi, primăriile mai au obligaţia să plătească 100 de lei pe fiecare tonă nerealizată până la cuantumul respectiv. Astfel, dacă municipalitatea nu găseşte o soluţie pentru a creşte cantitea de deşeuri colectate selectiv şi valorificarea acestora, Galaţiul o plătească foarte scump gunoiul.

Şeful Ecosal, Ionuţ Pucheanu, ne spunea în luna septembrie că vrea să evite furtul deşeurilor reciclabile care sunt depozitate de către gălăţeni în pubelele de deşeuri menajere, prin securizarea acestora, după modelul containerelor selective. În acest moment, numai 18 puncte de colectare a deşeurilor menajere (în amestec, cum le numesc responsabilii cu salubrizarea) sunt securizate. Cu toate acestea, Primăria vrea să abordeze alt plan. Potrivit unei strategii de dezvoltare a serviciului de salubrizare, realizată de Primăria Galaţi şi publicată pe site-ul instituţiei, municipalitatea vrea să adopte un sistem subteran de colectare a deşeurilor menajere, pe cel puţin patru fracţii. În prezent, pe raza municipiului Galaţi, există un număr de 16 puncte de colectare subterane, pentru colectarea deşeurilor de carton/hârtie, PET/doze de aluminiu.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.