Zeci de copii din Galaţi sunt daţi dispăruţi în fiecare an

[dcp100168]

69 de minori gălăţeni dispăruţi în acest an

De la începutul anului 2008, IPJ Galaţi a fost sesizat cu privire la dispariţia a 69 minori, cel mai mic având vârsta de 4 ani. O scurtă privire asupra datelor statistice ne arată că, în aproape toate cazurile, este vorba despre copii care pleacă de acasă sau de micuţi care se rătăcesc. Spre exemplu, minorul D.I., de 10 ani, a dispărut în perioada Sărbătorilor de Paşti; fiind trimis de către părinţi la un magazin pentru a cumpăra cozonaci, acesta s-a rătăcit. În urma mediatizării cazului, s-a reuşit depistarea acestuia, minorul fiind încredinţat familiei.

Aproape două treimi dintre minorii dispăruţi de la începutul anului 2008 şi până în prezent pe raza judeţului Galaţi sunt de sex feminin. Categoria cea mai numeroasă este a fetelor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 18 ani care, din diverse motive, pleacă de acasă (40,58% din total). Pe ansamblu însă, fără a diferenţia în funcţie de variabila „sex”, aproape jumătate dintre minorii dispăruţi în această perioadă fac parte din grupa de vârstă 10 – 15 ani.

Cei mai mulţi copii au dispărut de acasă (75,36%), iar restul au plecat din centrele de plasament sau alte instituţii de ocrotire. De asemenea, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în mediul urban.

Trebuie remarcat şi faptul că există minori care şi-au făcut un adevărat obicei din a pleca de acasă - este cazul unui tânăr din municipiul Galaţi care, doar de la începutul anului 2008, a dispărut de la domiciliu de 3 ori.

Conflictele în familie, neglijarea minorului de către părinţi sau cei care îl au în grijă, consumul de alcool, abuzurile asupra minorului, situaţia economică precară a familiei sunt doar câţiva dintre factorii care determină / favorizează plecarea copiilor de acasă (în special în cazul minorilor proveniţi din familii dezorgaizate). La acestea se pot adăuga: absenteismul/eşecul şcolar, inconsistenţa şi/sau lipsa unei comunicări autentice cu părinţii, teribilismul minorilor şi creşterea influenţei anturajului negativ.

[dcp100168]

Numărul copiilor dispăruţi a crescut

Aproximativ 80 de minori, cel mai mic având vârsta de 9 ani, au dispărut de acasă, de a începutul anului 2009, potrivit Inspectoratului de Poliţie Galaţi, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). „În cele mai multe dintre cazuri, este vorba despre copii care părăsesc voluntar domiciliul sau se rătăcesc. De asemenea, nu rare sunt situaţiile în care lipsa unei comunicări reale cu părinţii/ membrii familiei generează neînţelegeri referitoare la programul copiilor. Datele statistice evidenţiază faptul că peste 55% dintre minorii dispăruţi de la începutul anului 2009 pe raza judeţului Galaţi sunt de sex feminin. Pe ansamblu, fără a diferenţia în funcţie de variabila „sex”, peste jumătate dintre minorii dispăruţi în această perioadă fac parte din grupa de vârstă 15 – 18 ani”, a afirmat purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, subcomisar Cristina Tatulici. În raport cu anii anteriori, se constată o creştere a ponderii copiilor dispăruţi din centrele de plasament. Astfel, dintre cei 79 minori dispăruţi în 2009, 34 se aflau în îngrijirea familiei şi 45 în diverse instituţii de ocrotire. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în mediul urban. „Trebuie remarcat şi faptul că există minori care şi-au făcut un adevărat obicei din a pleca de acasă - este cazul a 16 copii care au fost înregistraţi cu dispariţii repetate în acest an”, a declarat Tatulici. Principalii factorii care determină plecarea copiilor de acasă (în special în cazul minorilor proveniţi din familii dezorganizate) sunt conflictele în familie, neglijarea minorului de către părinţi sau cei care îl au în grijă, consumul de alcool, abuzurile asupra minorului, situaţia economică precară a familiei. La acestea se pot adăuga: absenteismul/eşecul şcolar, inconsistenţa şi/sau lipsa unei comunicări autentice cu părinţii, teribilismul minorilor şi creşterea influenţei negative a anturajului.

[Rami]

Si iarasi ne intoarcem la disputatul subiect: rolul familiei in educatia copilului.

[dcp100168]

143 de copii gălăţeni au fugit de-acasă

Mâine este Ziua Internaţională a Copiilor Dispăruţi. 95% dintre ei sunt fugiţi de acasă, din diverse motive! Din fericire, de cele mai multe ori, eforturile poliţiştilor coroborate cu implicarea massmedia şi a cetăţenilor dau rezultate, iar minorii sunt găsiţi şi încredinţaţi familiilor sau aparţinătorilor.

În anul 2012, poliţiştii specializaţi în dispariţiile de minori din cadrul IPJ Galaţi au fost sesizaţi cu privire la dispariţia a 143 copii cu vârste cuprinse între 9 şi 17 ani, în timp ce în 2013 au primit 44 astfel de sesizări. Trebuie menţionat faptul că, în toate cazurile, a fost vorba despre plecări voluntare.

Pentru poliţie, orice sesizare de acest tip constituie o dispariţie a unui minor, fiind tratată conform procedurilor aflate în vigoare – ceea ce presupune direcţionarea unor importante resurse umane şi materiale către respectivul caz. Însă, de cele mai multe ori, deşi minorul este găsit sau revine singur la domiciliu, probabilitatea de repetare a comportamentului este destul de ridicată, având în vedere că, de obicei, nu se produc schimbări semnificative în situaţia care a generat reacţia de fugă. Principalii factori care stau la baza părăsirii în mod deliberat a domiciliului familial de către minor sunt: tendinţa spre vagabondaj, intenţia de căsătorie sau concubinaj neagreată de părinţi, intenţia de a locui la un prieten, teama de reacţia părinţilor faţă de situaţia şcolară sau faţă de o greşeală sau intenţia de a câştiga bani printr-o muncă sezonieră. De asemenea, sărăcia sau nivelul de trai scăzut poate reprezenta un factor determinant pentru decizia sa de părăsire deliberată a domiciliului. De cele mai multe ori, eforturile poliţiştilor coroborate cu implicarea massmedia şi a cetăţenilor dau rezultate, iar minorii sunt găsiţi şi încredinţaţi familiilor sau aparţinătorilor.

„Responsabilitatea de a proteja copiii, de a-i ajuta să se dezvolte armonios, de a le oferi siguranţă, aparţine tuturor, indiferent de calitatea sau statutul pe care îl avem. Fie că suntem părinţi, educatori, prieteni, poliţişti sau simpli cetăţeni, printr-un minim efort de atenţie şi implicare, putem contribui la prevenirea victimizării minorilor”, susţine purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi, Cristina Tatulici.

adevarul.ro

 

[dcp100168]

71 de copii gălăţeni daţi dispăruţi în 2014

Pe 25 mai va fi ziua internaţională a copiilor dispăruţi. Tocmai de aceea poliţiştii gălăţeni au prezentat evoluţia acestui fenomen în judeţul Galaţi. Potrivit IPJ Galaţi de la începutul acestui an, poliţiştii specializaţi au fost sesizaţi cu privire la dispariţia a 71 de minori, în timp ce în 2013 au fost primite 170 astfel de sesizări.

„În aproximativ 65% dintre cazuri este vorba despre tinere de sex feminin cu vârsta cuprinsă între 14-17 ani, care părăsesc voluntar domiciliul sau centrele de plasament. De asemenea, o parte semnificativă este reprezentată de plecările repetate, existând minori care au părăsit deja domiciliul/ centrele de plasament de 10-12 ori”, a precizat cms. Cristina Tatulici, IPJ Galaţi

Sărăcie, şomaj sau căsătorii timpurii

Cam acestea sunt cauzele care îi fac pe minori să plece de acasă. Evident că nu trebuie uitate nici neînţelegerile cu părinţii sau neglijenţa acestora. „Analiza cazurilor sesizate a evidenţiat faptul că toate constituie plecări voluntare, permiţând şi identificarea principalilor factori favorizanţi: tendinţa spre vagabondaj, intenţia de căsătorie/concubinaj neagreată de părinţi, intenţia de a locui la un prieten, teama de reacţia părinţilor faţă de situaţia şcolară sau faţă de o greşeală, intenţia de a câştiga bani printr-o muncă sezonieră etc. De asemenea, sărăcia sau nivelul de trai scăzut poate reprezenta un factor determinant pentru decizia de părăsire deliberată a domiciliului. În condiţiile accentuării pauperizării, familia nu îşi mai poate exercita la nivel optim principalele sale funcţii, de educare-formare şi socializare primară, fiind astfel neglijate o parte dintre nevoile fundamentale ale copiilor”,a mai precizat Cristina Tatulici.

Problemele cu care adulţii se confruntă în plan socio-economic, dar şi la nivel individual, au făcut ca un număr tot mai mare de copii să fie neglijaţi sau abuzaţi, fără a exista diferenţe majore în ceea ce priveşte mediul sau clasa socială din care provin. Conform specialiştilor, consecutiv abuzurilor la care sunt supuşi, aceşti copii dezvoltă probleme de natură emoţională sau chiar simptome psihiatrice - factori favorizanţi ai manifestărilor agresive, tendinţelor spre vagabondaj sau ai comportamentelor delincvente.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

167 de minori daţi dispăruţi în cursul anului trecut în judeţul Galaţi. Majoritatea provin din centre de plasament sau case de tip familial

Dispariţiile de minori reprezintă un fenomen complex, care îmbracă multiple forme, de la o simplă alarmare ce poate fi produsă de eventuale neînţelegeri asupra destinaţiilor de zi cu zi ale minorului, la plecările deliberate ale minorilor de la domiciliul familial sau din centrele de ocrotire, având la bază diverse motive de nemulţumire.

În vederea informării şi conştientizării adulţilor cu privire la măsurile pe care le pot lua pentru a preveni dispariţia sau victimizarea copiilor, peste 250 de părinţi şi bunici ai elevilor din ciclul primar, de la Şcoala Nr. 22 Galaţi, au primit recomandări şi materiale specifice din partea unei echipe mixte formată din poliţişti, jandarmi, reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane şi ai Organizaţiei ”Tinerii şi Viitorul”.

În cursul anului 2018, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Galaţi au fost înregistrate 167 lucrări având ca obiect minori dispăruţi, majoritatea vizând plecări voluntare repetate ale aceloraşi persoane, cu precădere din centre de plasament sau case de tip familial (90% din total). Situaţia lor a fost clarificată la scurt timp după semnalarea dispariţiei, însă probabilitatea repetării comportamentului este una destul de ridicată.

Studiile efectuate în domeniu evidenţiază principalele motivaţii invocate în cazul plecărilor voluntare:

-dorinţa de a hoinări, fără o destinaţie precisă;

-intenţia de căsătorie sau concubinaj neagreată de familie, această motivaţie aparţinând aproape în totalitate fetelor;

-plecarea la diverse forme de distracţie cu prietenii fără a-şi anunţa în prealabil familia;

-teama reacţiei părinţilor faţă de situaţia şcolară sau faţă de diverse greşeli făcute;

-fuga de abuzuri fizice şi emoţionale, tulburări de comportament datorate neglijării în familie sau intenţia de a se întreţine autonom şi de a câştiga bani prin munca sezonieră.

În calitate de părinţi sau aparţinători ai unui copil, este foarte important să îl învăţaţi pe acesta, de la o vârstă cât mai fragedă:

-să-şi cunoască numele şi prenumele, adresa, numărul de telefon şi numele părinţilor;

-să nu discute cu persoane străine ori să accepte compania acestora;

-să spună mereu celor care îl au în grijă unde şi cu cine pleacă;

-să nu deschidă uşa necunoscuţilor atunci când este singur acasă, indiferent de motivaţia acestora;

-să ceară ajutor unui poliţist, unei vânzătoare etc. în cazul în care se pierde de părinţi;

-să nu ofere poze şi informaţii personale necunoscuţilor cu care comunică pe Internet.

În cazul nefericit al unei dispariţii, trebuie să cunoaşteţi faptul că primele ore de după eveniment sunt esenţiale pentru soluţionarea cu succes a cauzei; de aceea, este foarte important ca persoana care sesizează dispariţia unui copil să poată oferi următoarele informaţii:

-numele, prenumele, datele de stare civilă, adresa şi numărul de telefon;

-calitatea în care face sesizarea privind dispariţia minorului (părinte, tutore, rudă, vecin);

-principalele informaţii referitoare la caz: numele şi prenumele copilului dispărut, porecla sau apelativul la care acesta răspunde, vârsta minorului, semnalmente, semne particulare etc.;

-date cât mai exacte privind ora, locul şi circumstanţele dispariţiei copilului;

-eventuala existenţă a unor probleme de ordin medical ce ar putea periclita viaţa / sănătatea copilului;

-să-şi exprime orice suspiciune privind starea de pericol în care s-ar putea afla copilul sau orice bănuială/ supoziţie care ar putea deveni semnificativă în clarificarea circumstanţelor dispariţiei.

”Momentul declarării dispariţiei şi orele care urmează sunt esenţiale pentru soluţionarea cu succes a acestor cauze. Din acest motiv este foarte important ca, atunci când aţi observat dispariţia copilului, să sesizaţi imediat instituţiile competente, oferind toate informaţiile pe care le deţineţi şi care ar putea fi semnificative pentru elucidarea cazului”, precizează comisarul şef Gabriela Costin, purtătorul de cuvânt al IPJ Galaţi.

adevarul.ro

[dcp100168]

Copiii pierduţi ai Galaţiului

În urma reactualizării bazei de date publice a Poliţiei Române, la secţiunea "Copii dispăruţi" figurează 79 de minori din toată ţara. Nu mai puţin de 23 dintre ei, peste un sfert, sunt din Galaţi, 21 fiind raportaţi ca fugiţi din centre de ocrotire ale Direcţiei Generale pentru Protecţia Copilului şi Asistenţă Socială. 18 dintre ei au fost daţi dispăruţi numai de la începutul acestui an.

Grija pe care statul ar trebui să o aibă faţă de minorii fără familii ori abandonaţi de părinţi nu se limitează doar la a le oferi cazare, mâncare şi, eventual, şansa la educaţie şi formare profesională, ci şi la a-i urmări şi a-i găsi, de fiecare dată când copiii, majoritatea ajunşi la vârsta adolescenţei, aleg să fugă fără nicio explicaţie. Plecarea frecventă din centrele de plasament ori din casele de tip familial este o practică obişnuită pentru mulţi minori aflaţi, oficial, sub ocrotirea statului, care pleacă cu bilet de învoire sau pur şi simplu îşi iau lumea în cap, fără nicio explicaţie. Aşa se face că, în momentul de faţă, Galaţiul se poate "lăuda" cu un record nedorit de minori fugiţi din centrele de ocrotire ale Direcţiei pentru Protecţia Copilului, înregistrând o statistică tristă, ce cuprinde 21 de nume dintre cele 79 făcute publice de Poliţia Română pe siteul oficial, la secţiunea "Copii dispăruţi".

De bună voie şi nesiliţi de nimeni

O simplă vizualizare a profilurilor copiilor daţi dispăruţi şi căutaţi de poliţie duce la concluzia că toţi minorii care au fugit din centre au aceeaşi caracteristică: "părăsesc centrele  de plasament în care au fost instituţionalizaţi, în mod repetat şi premeditat şi au un comportament deviant". Adică nu pot fi stăpâniţi şi controlaţi, mai ales că unii, cu tot cu comportamentul deviant şi cu desele părăsiri voluntare ale centrelor, au primit în continuare bilete de învoire pentru diverse pretexte şi duşi au fost. Fie s-au alăturat anturajelor, fie au plecat în căutarea rudelor, eventual în alte judeţe, fie, în cazul fetelor, după vreun iubit care le-a promis să le scoată din cenuşiul vieţii de la orfelinat.

Cu permisiune sau fără, 21 de minori cu vârste cuprinse, la acest moment, între 13 şi 18 ani, au fugit din Casa "David Austin" din Munteni (cinci copii), Centrul de Asistenţă pntru Copilul cu Cerinţe Educative Speciale (cinci copii), Casa de Tip Familial "Floare de Colţ" (doi copii), Casa de Tip Familial "Ştefan" (trei copii), Centrul "Irene&Stuart" (un copil), Casa "Aurora" (trei copii), Centrul de Plasament Tecuci (un copil) şi Complexul de Servicii Sociale "Dumbrava Minunată" (un copil). Cei 21, 13 fete şi opt băieţi, au părăsit centrele unde erau instituţionalizaţi în ultimii doi ani, majoritatea dispariţiilor, respectiv 18 cazuri, fiind înregistrate de la începutul acestui an. De spus ar mai fi că, la această dată, trei dintre cei dispăruţi şi căutaţi, oficfial, de autorităţi, au împlinit deja 18 ani, doi urmează să ajungă la vârsta majoratului, iar opt minori dispăruţi au 16 ani.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O noua anchetă în regim de urgență la Protecția Copilului

Aceasta a fost cerută de către conducerea CJ Galați,  după ce în spațiul virtual au apărut informații conform cărora  circa 20 de copii din centrele de plasament gălățene sunt dispăruți, unii apărând și pe lista copiilor dispăruți a Poliției române.

,,Din centrele de plasament lipsesc acum 18 copii. Ei pleacă fie de la școală fie forțând limitele biletului de voie pe care îl primesc. Noi încercăm să luăm legătura cu grupurile sau să cunoaștem prietenii sau anturajul pe care îl frecventează. Deseori reușim și atunci copilul  revine dar când nu reușim lucrurile nu mai stau cum ne-am dori. Toate cazurile sunt în anchetă, despre două cazuri nu mai avem informații actualizate, mai multe date nu e prudent deocamdată să dezvăluim. Copiii din centrele de plasament sau din casele de tip familial în care locuiesc beneficiază de un regim deschis în sensul că au aceleași reguli sau reguli similare cu alți copii, din familii. Ei sunt încurajați să iasă în comunitate , sa meargă la plimbare, să facă sport, au un program pe care încearcă cu toții să îl respecte. Ei trebuie să respecte și o regulă, trebuie să anunțe când se întorc. Nu întotdeauna se întîmpla acest lucru. Procedurile implică în acest moment anuțarea telefonică de urgență telefonic a secției de poliției din zona în care copilul locuiește. Anterior anunțării poliției încercăm să luăm legătura cu minorul în cauză și să stabilim iar ora la care acesta se întoarce în centru. În situația în care acest lucru nu se întâmplă , atunci anunțăm poliția. Ei pleacă în baza unui bilet de voie la obținerea căruia spun că merg să se întâlnească cu alți prieteni, merg cu bicicleta , merg să facă sport dar nu întotdeauna respectă ora de întoarcere sau declarația lor este cea reală”, a precizat Tania Calcan, purtător de cuvânt Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați.

Reprezentanții Poliției au un alt număr de minori din centre despre  a căror dispariției au fost informați. ,,Este vorba despre plecări voluntare din cadrul centrelor de plasament de pe raza județului Galați, în mod repetat și la intervale scurte de timp. Poliția are în permanență aceste cazuri și efectuează cercetări pentru depistarea minorilor și pentru reintroducerea lor în centrele respective. Avem înregistrate 20 de cazuri din acest an și de anul trecut“, a precizat cms. Șef. Gabriela Constin, IPJ Galați.

Plecați voluntar sau nu, cei 18 sau 20 de minori lipsă la apel din centrele gălățene ale Protecției Copilului, unii și de un an, ridică însă o problemă. ,,Din păcate este un alt caz regretabil. Imediat Consiliul Județean s-a autosesizat, ne-am autosesizat. Am dispus un audit la Protecția Copilului să vedem exact despre ce este vorba. Din păcate a apărut și această situație, nimeni nu își dorește așa ceva. După ce vom avea datele vom putea discuta mai multe. Deocamdată, astăzi, în regim de urgență am dispus audit din partea Consiliului Județean”, a declarat Costel Fotea, președintele CJ Galați. Este a doua anchetă cerută de reprezentanţii CJ la Protecția Copilului Galați, după incidentul în care o minoră, plecată cu bilet de voie dintr-un centru de plasament, a fost găsită plină de sânge pe stradă, ignorată de doi polițiști.

gazetagalatiului.ro

DGASPC, despre minorii care fug. Copiii din centre sunt încurajaţi să socializeze

Numărul minorilor semnalaţi oficial ca fugiţi din centrele Direcţiei pentru Protecţia Copilului Galaţi reprezintă aproape zece la sută din totalul copiilor institituţionalizaţi la noi. Reprezentanţii Direcţiei susţin că plecările dese şi voluntare ale tuturor copiiilor declaraţi "dispăruţi" de Poliţia Română nu reprezintă un fenomen, ci consecinţe accidentale ale faptului că minorii, mai cu seamă cei mari, sunt încurajaţi să cunoască mediul înconjurător, pentru a realiza cât mai multe contacte sociale.

Plecarea minorilor din casele, apartamentele sau centrele de plasament al DGASPC Galaţi nu reprezintă un fenomen şi nu are de-a face cu lipsa de preocupare a instituţiei vizavi de soarta copiilor care ajung frecvent în statisticile Poliţiei la capitolul "dispariţii", susţin reprezentanţii instituţiei care are în grijă 250 de minori. Aceştia afirmă că plecările voluntare ale adolescenţilor din centre sau casele de tip familial sunt consecinţe exclusive ale deciziilor acestora, bazate pe faptul că au parte de libertate.

"Copiii din case sau centrele de plasament nu au un regim închis. Ei anunţă unde pleacă, cu cine pleacă, când revin. Scopul nostru este încurajarea copiilor să-şi cunoască oraşul, să aibă contact cu societatea, să îşi facă prieteni. Controlul excesiv a demonstrat, în timp, că nu este productiv, el putând accentua nişte traume existente în trecutul lor social. Ei motivează fiecare ieşire consemnată în biletul de învoire, dar se întâmplă să nu îl respecte sau să depăşească termenul stabilit. Noi încercăm să le cunoaştem grupurile de prieteni, la unii reuşim, la alţii nu", explică Tania Calcan, din cadrul Direcţiei Generale pentru Asistenţă Socială  şi Protecţia Copilului Galaţi.

În cele mai multe cazuri de aşa-zise plecări voluntare, cum sunt semnalate la toţi copiii căutaţi potrivit bazei de date a Poliţiei Române, minorii care nu mai răspund la telefon după ce le-a expirat termenul scris pe biletul de învoire revin în centrele de unde au plecat, chiar după ce este pus în funcţiune mecanismul sesizării autorităţilor. Rapiditatea cu care se petrec revenirile fac să apară diferenţe între statisticile oficiale şi realitatea din teren.

"Dacă la limita biletului de învoire nu au revenit în centru sau casă, luăm legătura cu ei telefonic, să aflăm motivul pentru care s-a depăşit ora. Dacă totuşi nu se întorc şi nici nu mai pot fi contactaţi ulterior, se anunţă secţia de poliţie pe raza căreia îşi are domiciliul minorul. Ulterior, este notificat IPJ-ul, în scris", declară Tania Calcan.

Reamintim că, la acest moment, 21 dintre cei 79 de minori declaraţi ca "dispăruţi" pe site-ul Poliţiei Române sunt copii instituţionalizaţi aflaţi în grija DGASPC Galaţi, "performanţă" neatinsă, oficial, de niciun alt judeţ. Toţi sunt protagoniştii unor plecări voluntare şi repetate, un motiv în plus pentru ca preşedintele CJ Galaţi să decidă, zilele trecute, demararea unui audit în cadrul Direcţiei pentru Protecţia Copilului, pentru a se stabili felul în care se respectă procedurile chiar şi în cazul celor mai rebeli dintre asistaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Copii dispăruți din centrele de plasament, căutați de Avocatul Poporului

Avocatul Poporului a demarat o anchetă în centrele de plasament gălățene, după ce în presă au apărut informații că 21 de copii ar fi dispăruți, conform informațiilor publicate pe pagina oficială a Poliției Române. Vestea bună este că numărul dispăruților nu este atât de mare. Cea proastă ține de modul în care minorii sunt îngrijiți.

Așadar, în urma datelor prezentate de pagina oficială a poliției, avocatul poporului s-a sesizat din oficiu în cazul minorilor dispăruți din județul Galați. Urmarea: în perioada 2-4 octombrie a fost făcută o anchetă la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Galați și centrele aflate în subordine.

Până la urmă reprezentanții instituției de stat au aflat că lipsesc de fapt 13, cei mai mulți (patru) fiind de la centrul din comuna Munteni. La data controlului, șase copii reveniseră în centre, doi nu mai făceau obiectul cercetării, devenind majori, alți doi aveau familii iar o fată era spitalizată, dar figura ca dispărută.

”Parte dintre ei doresc să muncească pentru a câștiga bani, iar fetele, începând cu vârsta de 14-15 ani, pleacă din dorința de a fi alături de prietenii lor și de a scăpa de regulile și de obligațiile impuse de adulți”, se arată în raportul întocmit de Renate Weber, ce ocupă funcția de avocat al poporului.

Conform acesteia, posibilele cauze ală părăsirii centrului sunt carențele instructiv - educative ale minorilor și absența instruirii adecvate, în concordanță cu vârsta cronologică.

”Minorii nu frecventează cursurile școlare zi de zi, unii refuză categoric să mai meargă la școală. Minorii nu au un program bine stabilit, nu desfășoară activități planificate de stimulare intelectuală/ creativă, terapie ocupațională, activități menite să le dezvolte deprinderile de viață independentă sau activități sportive. Cei mai mulți își petrec timpul socializând pe internet sau în afara centrului, în anturaje nepotrivite. Se poate pune în discuție și nevalorizarea corespunzătoare a aptitudinilor precum și lipsa unei consilieri vocaționale care ar trebui urmată de încurajarea firească a copilului și de întărirea unor comportamente dezirabile”, mai susține Weber.

Și Conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Galaţi a dispus o anchetă la Direcţia Generală pentru Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), fără a se anunța deocamdată vreun rezultat.

expressdedunare.ro

[dcp100168]

Copiii din Galați fug de-acasă din teribilism și lipsă de atenție

Teribilismul şi lipsa de atenţie sunt doar două dintre cauzele stabilite de specialiștii care au analizat motivele cele mai frecvente care determină zeci de copii să își ia lumea în cap, părăsind de bunăvoie și nesiliți de nimeni casa părintească ori instituțiile de ocrotire. Găsiți de cele mai multe ori cu Poliția, minorii fugari recidivează, dând naştere unui veritabil fenomen, care se vrea a fi stopat printr-o amplă campanie în care este implicată inclusiv Ambasada SUA în România.

Procentajul copiilor care pleacă voluntar de lângă familii sau din instituțiile de ocrotire este covârșitor, arătând că minorii aleg această cale de a atrage indirect atenția asupra lor din motive care, de multe ori, nu țin atât de ei, cât de mediul care le este oferit de către adulți. Dintre cei 26 de copii din Galați a căror dispariție a fost semnalată oficial de la începutul acestui an, 23 au fost incluși în categoria "dispăruților voluntar", zece dintre ei plecând din centre de plasament. Majoritatea sunt fete, trendul fiind același ca cel înregistrat la nivel național, unde numărul copiilor fugiți în 2023 este, până la acest moment, de aproape 400. Căutați și recuperați de poliție în cele mai multe cazuri, mulți dintre "fugarii de serviciu" recidivează, ceea ce demonstrează că stârpirea factorilor determinanți este o chestiune cu adânci implicații sociale, care ține și de sistemele de ocrotire, și de educația celor mari.

Distanța și lipsa de comunicare

Astfel, factorii implicați în recuperarea copiilor dispăruți, de la polițiști la asistenți sociali și psihologi, arată că principala cauză stabilită în cele mai multe cazuri de dispariție este nesupravegherea de către părinți. Altă categorie extrem de predispusă este cea a minorilor aflați în grija bunicilor sau a altor rude pe perioade lungi de timp, pentru că au părinții plecați la muncă în străinătate. Un alt motiv devenit fenomen este lipsa unei comunicări autentice cu părinții, care ajung să nu își cunoască într-atâţ de bine copiii și să le inspire încredere și siguranță. Starea materială precară, abandonul şcolar sau acumularea de absenţe și notele proaste sunt şi ele de natură să îi împingă pe minori la a părăsi cuibul. Pe fondul factorilor enumerați mai sus, alte cauze precum influența anturajului negativ, spiritul de aventură, de libertinaj sau vagabondaj capătă influențe periculoase și determinante în deciziile copiilor.

Linie telefonică specială pentru copii

Pentru că ambii factori principali implicați în acest fenomen, respectiv minorii și cei are îi ocrotesc, trebuie educați, Poliția Română, alături de Asociația „Telefonul Copilului“, sub patronajul Ambasadei SUA la București, va derula o amplă campanie de informare și educare, până în luna iunie a anului viitor. Specialiștii vor fi prezenți în școli, locuri publice frecventate de tineri, spații de recreere, sau în centrele de tip rezidențial gestionate de către DGASPC Galați.

"În cadrul proiectului, specialiști ai Poliției Române, împreună cu reprezentanții Asociației „Telefonul Copilului“, vor organiza sesiuni dedicate copiilor, în care aceștia vor învăța despre resursele pe care le au la dispoziție, atât pentru a se informa, cât şi pentru a primi consiliere specializată. Este important ca în mediul familial sau în mediul centrelor de protecție să se discute despre pericolele la care se pot expune minorii în situația în care aceștia consideră că singura rezolvare a unei probleme este plecatul voluntar de acasă", a punctat ag. șef. pr. Ciprian Stoica, purtătorul de cuvânt al IPJ Galați.

Copiii trebuie să știe că atunci când întâmpină probleme pot suna gratuit la 116.111, linia europeană de asistenţă pentru copii, gestionată în România de Asociaţia ”Telefonul Copilului”. De asemenea, au la dispoziție o pagină web - https://www.116111.ro/plecatdeacasa - care conține informații despre ceea ce înseamnă plecarea voluntară, situațiile de risc la care pot fi expuși, recomandări preventive, soluții, dar și exemple de cazuri reale consiliate de către specialiștii asociației.

viata-libera.ro