Peste o sută de oameni, jefuiţi de angajatul unei bănci

[dcp100168]

Datori vanduti fara stirea lor!

Aproape o suta de oameni din judetul Galati, cei mai multi saraci lipiti, s-au trezit ca trebuie sa plateasca imprumuturi de mii de lei pe care le-ar fi facut la o banca. De fapt, contabila-sefa a institutiei este cea care a facut creditele false, spun surse din interiorul anchetei. Functionara a disparut cand a aflat ca este cercetata, iar oamenii se intreaba cine va plati totusi. Localnicii din comuna Suceveni o acuza deschis pe contabila-sefa. Au inteles imediat cum s-au trezit datori: majoritatea au depus dosarele ca sa obtina credit la acea banca. Oamenii care au de platit acum mii de lei pentru imprumuturi pe care nu le-au primit, spun ca doar contabila-sefa, careia ii treceau prin mana toate cererile de credit, a facut imprumut in numele lor. Sefii contabilei au inceput o ancheta interna, in timp ce politistii fac propria lor investigatie. Angajata bancii risca sa ajunga la inchisoare.

http://stirileprotv.ro/locale/31/datori ... a-lor.html

[dcp100168]

Suceveni

Peste o sută de oameni, jefuiţi de angajatul unei bănci

* S-a întâmplat la Suceveni, acolo unde oamenii s-au pomenit, peste noapte, că au datorii „grase” către Cooperativa de Credit „Belşugul” din Galaţi * Sătenii declară că nu au făcut niciun credit la amintita cooperativă * Se pare că „ingineria” a fost pusă la cale de o fostă angajată a cooperativei, care a folosit şi adeverinţe falsificate pentru giranţi * Paguba, care include şi golirea - prin fraudă - a circa 30 de conturi de economii, este estimată la 6 miliarde de lei vechi * La şapte luni de la demararea anchetei, Poliţia încă nu a finalizat dosarul, iar sătenii îi acuză pe oamenii legii de complicitate cu hoţii * Ultima oră: se pare că un scandal similar este pe cale să izbucnească la Piscu*

Sătenii din Suceveni sunt foarte supăraţi pe Cooperativa de Credit „Belşugul” din Galaţi. Circa 100 de familii s-au pomenit, pe nepusă masă, că au de achitat credite către respectiva cooperativă, deşi oamenii nu solicitaseră şi nu primiseră niciun împrumut. Ba chiar vreo 30 de familii au descoperit că le-au dispărut din cont economiile de-o viaţă. De aici şi până la izbucnirea unui ditamai scandal nu a fost decât un pas.

Împrumut la fără frecvenţă

Primul care a descoperit neregula este Nicu Başa. Omul s-a dus, în octombrie anul trecut, la Galaţi să-şi retragă fondul de rulment, însă la bancă a constat că mai are de plătit un împrumut de circa 30 de milioane de lei vechi. Asta deşi el nu luase niciun ban. În urma verificării actelor, s-a constatat că exista în derulare un dosar de împrumut, la care ratele erau achitate lunar prin intermediul funcţionarei Gina Iancu (angajată la „Belşugul”, cu atribuţiuni în zona Suceveni-Oancea-Măstăcani). Ulterior, „cutia Pandorei” fiind deschisă, sătenii din Suceveni au dat năvală la „Belşugul”, pentru a verifica ce şi cum, iar în mai puţin de o săptămână s-a descoperit o ditamai frauda: peste o sută de persoane aveau credite fictive în derulare, iar toate erau operate de Gina Iancu. Drept pentru care a fost sesizată Poliţia, care a declanşat o anchetă.

Iată ce simplu e să furi!

Primele concluzii indică faptul că la mijloc este vorba despre o escrocherie pusă la cale de Gina Iancu. În calitate de angajat al cooperativei „Belşugul”, aceasta a câştigat încrederea sătenilor, care au acceptat să plătească ratele de credite prin intermediul ei, să depună bani în conturile de economii tot la fel, să semneze tot felul de adeverinţe şi procuri pe care ei, oameni simpli, nu le înţelegeau. Aşa se face că Gina Iancu a avut o misiune destul de uşoară în a-şi înfăptui planul. Folosindu-se de acte falsificate, ea a obţinut mai multe credite în numele sătenilor. Apoi a achitat conştiincioasă ratele. Dacă nu era întâmplarea din octombrie 2008, probabil că nici acum nu s-ar fi aflat. Grav este că există circa 30 de săteni cărora le-au dispărut banii din contul de economii. Un astfel de caz este cel al lui Neculai Onose. Om gospodar (fost preşedinte de CAP şi de asociaţie agricolă), ajuns la vârsta de 77 de ani, Onose avea la „Belşugul” un depozit de 430 de milioane de lei vechi. Avea... „M-a păcălit, domnule! M-a făcut să scot banii de unde îi aveam şi să-i mut la ea că sunt dobânzile bune. Apoi, lunar, venea la mine acasă şi mă punea să semnez pentru dobândă. Îmi dădea şi nişte bani. Dar în CEC-uri nu se scria nimic. De-abia după aceea am aflat că banii mei nu mai sunt. Am făcut reclamaţie la Poliţie, dar până acum n-am niciun rezultat”, povesteşte Neculai Onose. „Îmi e ciudă că m-a păcălit. Că dacă cerea nişte bani împrumut – făceam acte şi-i dădeam. Nu trebuia să mă fure”, adaugă acesta.

Deosebit de grav este că în cazul creditelor fictive s-au folosit giranţi pe bază de adeverinţe false. Respectivele documente – care atestă că giranţii au zeci de animale şi pământuri multe (lucruri trecute „din burtă”, dar neadevărate) - poartă ştampila Primăriei Suceveni şi au mai multe semnături. Aparent, semnează şi secretara Tuţa Morariu, şi primarul Neculai Hanţă, şi fostul primar Ionel Cucu, şi funcţionara de Registrul agricol – Irinuţa Başa. Niciuna dintre persoanele amintite nu recunoaşte însă că ar fi participat la faptă. „Semnătura mea este falsificată, dar nu ştiu cum de s-a avut acces la ştampilă”, declară primarul.

Alde Mitrofan – înglodaţi în credite

Familia Mitrofan pare să fi fost una dintre ţintele cele mai agreate de Gina Iancu. S-au pomenit cu credite fictive atât Marian Mitrofan (60 de milioane), cât şi soţia lui – Nuţa Mitrofan (25 de milioane). Mai mult şi părinţii lui Marian au descoperit că au bani de dat: Gheorghe Mitrofan – 60 de milioane, Maria Mitrofan – 80 de milioane. Toţi sunt şi giranţi în alte dosare de credit. „Dacă s-ar fi făcut verificări s-ar fi văzut că în unele adeverinţe tata figurează cu 50 de oi, în altele cu 10 oi şi 20 de porci, după cum i-a fulgerat prin minte hoaţei”, spune Marian Mitrofan. „Bine măcar că banca s-a dovedit înţelegătoare şi nu ne cere nouă banii pe care i-a mâncat Gina”, adaugă acesta.

Gina Iancu a dat cu praf de fugă

Deşi are apartament la blocul din centrul Suceveniului, Gina Iancu nu mai vine prin sat. „N-am mai văzut-o de astă toamnă”, spune primarul Hanţă. „Am auzit că are serviciu la oraş”, adaugă el. Soţul Ginei e poştaş în sat, dar sătenii vorbesc frumos despre el: „N-are treabă el, săracul, cu hoţia!” Am aflat în schimb că între femeie şi un om de afaceri pe nume Emil Banu ar exista o relaţie de prietenie mai veche, care ar putea fi o explicaţie pentru destinaţia banilor deturnaţi. Sătenii spun că afacerile lui Banu s-ar fi dezvoltat foarte mult în perioada de dinaintea descoperirii fraudei, după care au cam stagnat. Evident, nu există dovezi că ar fi o legătură financiară între Emil Banu şi Gina Iancu, dar nu putem să ignorăm această bârfă cu iz de credibilitate. Din păcate, n-am reuşit să dăm nici de Emil Banu şi nici de Gina Ignat pentru a afla ce şi cum.

„Belşugul”: să se aplice legea

Cei de la cooperativa „Belşugul” (de altfel o instituţie de credit cât se poate de respectabilă), refuză să comenteze cazul şi spun că aşteaptă ca oamenii legii să se pronunţe. Neoficial, am aflat că nu doar păgubiţii au făcut plângere împotriva fostei funcţionare, ci şi cooperativa. Ceea ce confirmă, aşadar, că s-au petrecut nereguli financiare. La o primă vedere avem mai multe infracţiuni: fals, uz de fals, înşelăciune, uzurpare de calităţi oficiale, fals privind identitatea.

Oamenii acuză Poliţia de complicitate

Deşi au trecut peste şapte luni de la declanşarea anchetei privind frauda de la Suceveni, Poliţia încă nu a ajuns la o concluzie. Aşa că dosarul nu a ajuns în justiţie, deşi ar cam fi fost cazul. Asta cu atât mai mult cu cât audierile martorilor şi păgubiţilor au fost finalizate încă din urmă cu trei luni. Nu ajung 90 de zile pentru a trage nişte concluzii? Se pare că nu! Satul bârfeşte că ar fi nişte persoane interesate ca ancheta să treneze. Cine şi de ce n-am aflat, dar mai săpăm. Una peste alta, suntem în posesia unei declaraţii semnate de 22 din cei peste 100 de păcăliţi, în care oamenii acuză autorităţile că nu-şi fac datoria şi nu-i ajută să-şi recupereze banii dispăruţi din conturi. Poate că măcar în urma acestei investigaţii lucrurile se vor mişca...

P.S.: Cu puţine minute înainte de a încredinţa acest articol tiparului am aflat că o astfel de situaţie se petrece şi la Piscu. Se pare că este vorba despre aceeaşi cooperativă de credit şi că sătenii nu au aflat încă tărăşenia. Vom investiga şi acest caz în zilele următoare.

http://www.viata-libera.ro/articol-Pest ... nci_2.html

[dcp100168]

Belşug de păcăliţi la Suceveni

Acuzaţii de înşelăciune, delapidare, fals, uz de fals, neglijenţă în serviciu vin pe fondul unui prejudiciu de 327.590 de lei, dar şi a nemulţumirii a 88 de persoane care s-au trezit implicate într-un scandal imens. În dosarul penal care tocmai s-a finalizat au fost audiate nu mai puţin de 111 persoane. O parte dintre aceştia nu au avut niciodată credit la Banca Cooperatistă "Belşugul" şi totuşi s-au trezit că aveau de returnat sume frumuşele, pe care ei niciodată nu le-ar fi putut obţine pentru că nu îndeplineau condiţiile de creditare. Alţii au girat, cu mult timp în urmă, prieteni care au dorit să contracteze un împrumut. Cum se aflau în evidenţele sucursalei din Suceveni, foştii giranţi s-au trezit că şi au făcut împrumuturi, la care în realitate nici nu se gândiseră. Alţii au făcut împrumuturi, pe care le-au achitat în timp, aşa că atunci când s-au trezit cu alte debite nu au putut decât să caute răspunsuri. Acestea au fost date de către procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, care le-au trimis în judecată pe: Gina Iancu, administrator de credite la filiala din Suceveni a cooperativei, Doina Ragea, casier la aceeaşi unitate bancară, precum şi Tuţa Morariu şi Nicoleta Irinuţa Başa, acestea din urmă lucrând în Primăria din Suceveni.

La judecată...

Gina Iancu este acuzată că, în perioada 1997 - 2008, a întocmit în fals 88 de contracte de credit şi a ridicat din casierie suma de 327.590 de lei. Ea a semnat în fals documente de la dosarele de creditare, inclusiv dispoziţiile de plată şi foile de retragere în numerar, dar a şi utilizat adeverinţe de venit agricol şi de salariu, acestea din urmă emise şi semnate de cele trei funcţionare din Primărie. Angajatele municipalităţii au susţinut că au emis adeverinţele la cererea Ginei Iancu, aceasta spunând că... din cauză că doritorii de credite au venituri foarte mici, nu le poate da împrumuturile solicitate. Astfel, doar pentru că au vrut să-i ajute pe cei din Suceveni, cele două au ajuns să emită acte în care au trecut date neadevărate... La fel a declarat şi Doina Ragea, casiera de la bancă, recunoscând că a plătit 25 de contracte de credit care nu au fost confirmate de titulari, bazându-se doar pe promisiunea Ginei Iancu, la care a lăsat sumele, că banii vor ajunge la aceştia. Că spusele nu prea au fost crezute de anchetatori o dovedeşte şi faptul că au fost trimise în judecată, Gina Iancu pentru înşelăciune, delapidare, fals în înscrisuri private uz de fals, dar şi instigare la fals, iar Doina Ragea pentru neglijenţă în serviciu, Tuţa Morariu pentru fals intelectual, la fel ca şi Nicoleta Irinuţa Başa. Toate vor fi judecate în stare de libertate, în proces urmând să vină toţi cei 111 martori, dar şi reprezentantul cooperativei de credit, care s-a trezit ţepuită cu peste 300.000 de lei.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=2

[dcp100168]

Megaescrocheria de la Suceveni face primele victime

Secretara Primăriei din Suceveni a fost suspendată din funcţie după ce a înşelat zeci de persoane pe care le-a transformat în datornici. Parchetul le-a dat o lovitură „ţepuiţilor" şi băncii cooperatiste după ce angajatul implicat în escrocherie va răspunde doar pentru o banală delapidare, nu şi pentru înşelăciune.

Secretara localităţii, Tuţa Morariu, şi administratorul de credite din cadrul filialei locale a Băncii Cooperatiste „Belşugul", Gina Iancu, şi-au dat mâna pentru a pune la cale o megaescrocherie, în care au fost implicaţi fără voia lor zeci de localnici. Gina Iancu a întocmit, în perioada 1997-octombrie 2008, un număr de 88 de contracte de credit prin redactarea unor contracte false de creditare. Femeia s-a folosit de adeverinţe de venit agricol şi de salariu emise de Primărie, care conţineau date nereale, ajungând să obţină 327.590 de lei, pe care i-a folosit în interes personal. Gina Iancu nu s-a oprit aici. Ea a furat pur şi simplu banii unui număr de 25 de persoane din localitate, care au depus aproape 90.000 de lei la bancă sub forma unor depozite.

Autorităţile locale au luat recent primele măsuri. „Tuţa Morariu a fost suspendată din funcţia de secretar al comunei Suceveni până la finalizarea procesului, perioadă în care nu va fi plătită. Deocamdată nu vom angaja un alt secretar", ne-a declarat primarul localităţii Suceveni, Neculai Hanţă.

Morariu Tuţa se ocupa de întocmirea de adeverinţe de venit agricol şi de salariu false. Acestea au ajuns pe mâna lui Iancu Gina, care falsifica dosarele de credit. În escrocherie, au fost implicate şi Doina Ragea, casier la bancă, şi Nicoleta Irinuţa Başa, referent agricol la Suceveni. Iancu Gina a fost trimisă iniţial în judecată pentru înşelăciune, dar ieri Parchetul a decis, oarecum surprinzător, ca femeia să răspundă doar pentru delapidare. „În sarcina unei persoane nu se pot reţine două infracţiuni de aceeaşi natură, adică înşelăciune şi delapidare. Acum vorbim doar despre delapidare", ne-a declarat prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, Veronica Dumitrache. Decizia îl nemulţumeşte pe directorul Băncii Cooperatiste „Belşugul" Galaţi, Ion Eugen:„Nu doamna procuror decide dacă este sau nu înşelăciune, ci judecătorul. Nu înţeleg de ce nu a fost reţinută infracţiunea cea mai gravă, adică înşelăciunea?", se întreabă directorul Ion Eugen. Conducerea băncii a preferat să nu dea detalii despre suma pe care o va cere în justiţie întrucât acesta s-ar putea modifica pe parcursul procesului.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Megaescrocheria_de_la_Suceveni_face_primele_victime_0_209979133.html

[dcp100168]

Dosarul „Belşugul” a primit termen pe 7 ianuarie

Cei 88 de suceveni care au fost ţepuiţi cu aproape 3 miliarde de lei vechi de cele patru foste funcţionare ale Cooperativei "Belşugul" din Galaţi trebuie să ştie că acestea din urmă vor fi audiate de magistrat abia pe 7 ianuarie 2011. Dacă sucevenii au puţin noroc, anul care vine vor auzi şi de o pedeapsă în acest dosar, urmând ca doar prejudiciul să rămână discutat în cadrul procesului. Reamintim că zeci de suceveni s-au trezit că au de achitat la „Belşugul” credite pe care nu le făcuseră şi, mergând din aproape în aproape, anchetatorii au descoperit filiera prin care ei au ajuns titulari de împrumuturi.

Mica reformă din justiţie a făcut ca toate elementele de noutate, ce au apărut ca urmare a actualelor reglementări să ducă la prelungirea cu încă o lună a procesului, asta la cererea avocaţilor. Acum, recunoaşterea vinovăţiei, dar şi a prejudiciului, poate atrage scăderea cu o treime a pedepsei celor implicaţi şi judecarea lor doar pe latura civilă. Practic, instanţa ar trebui să se pronunţe asupra pedepsei, dacă pe 7 ianuarie, Gina Iancu, Doina Ragea, Tuţa Morariu şi Nicoleta Başa vor recunoaşte că au emis acte în baza cărora Cooperativa a dat 88 de împrumuturi, banii ajungând nu la titulari, ci la ele. O altă condiţie este însă recunoaşterea prejudiciului. Ieri însă, avocaţii tuturor „eroilor” din acest dosar, inclusiv cel al Cooperativei „Belşugul” au cerut un termen ca să se pună de acord şi, dacă acest lucru se va întâmpla, se „va scuti instanţa de un an de proces”, după cum s-a exprimat unul dintre apărători.

În jur de 10 martori, cu buletinele şi carneţele de membri ai Cooperativei au venit să depună câte o declaraţie la Tribunal, în dosarul prin care cele patru femei sunt acuzate de înşelăciune. Martorii au primit însă scuzele instanţei şi informaţia că nu vor mai fi nevoiţi să se prezinte decât în cazul în care vor fi citaţi. Ţinând cont că e vorba de 88 de părţi vătămate, care au şi calitatea de martori, trebuie să recunoaştem că acesta e un lucru bun. Partea interesantă este că trimiterea în judecată s-a făcut undeva la finele lui 2009, dosarul având un traseu destul de sinuos. Iniţial, instanţa a declinat dosarul la Judecătoria Târgu Bujor, de aici magistraţii l-au trimis înapoi la Tribunalul Galaţi, socotind că nu cade în atribuţiile lor, şi astfel s-a ajuns ca magistraţii Curţii de Apel să decidă asupra cui cade competenţa de a judeca. Aşa a rămas dosarul la Tribunal, fiind înregistrat în august 2010. De atunci şi până acum s-au tot acordat termene, în octombrie, noiembrie, iar ieri s-a mai dat unul pentru ca toată lumea să se pună de acord. Cum a trecut deja un an, nepunând la socoteală cercetarea penală, cu siguranţă cei 88 de înşelaţi vor să ştie cine le va plăti oalele sparte. Lor nu le putem spune decât să fie atenţi la ceea ce se va întâmpla pe 7 ianuarie.

http://www.viata-libera.ro/articol-Dosarul_%E2%80%9EBelsugul%E2%80%9D_a_primit_termen_pe_7_ianuarie_2.html

[dcp100168]

„Belşugul” se va judeca multe luni de-acum încolo...

Dosarul „Belşugul” va fi cercetat de judecători în procedură normală şi nu în cea dată de mica reformă, asta pentru că toţi cei implicaţi în această cauză nu s-au înţeles. Astfel, cele patru inculpate, care au contribuit la ţepuirea celor 88 de persoane din comuna Suceveni, vor fi audiate în februarie, aşa cum toţi cei 88 de martori vor fi nevoiţi să vină în instanţă pentru a-şi susţine cauza.

Ca totul să se desfăşoare sub semnul micii reforme, ar fi trebuit ca inculpaţii să-şi recunoască faptele de care sunt acuzaţi, dar şi prejudiciul, care aici este de aproape trei miliarde de lei vechi. În decembrie 2010 s-a dat o lună de gândire pentru ca toată lumea să se pună de acord. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, procesul va avea un curs normal, adică alte câteva luni ca să se facă audierile.

Partea interesantă este că trimiterea în judecată s-a făcut undeva la finele lui 2009, dosarul având un traseu tare sinuos. Iniţial, instanţa a declinat dosarul la Judecătoria Târgu Bujor, de aici magistraţii l-au restituit Tribunalului Galaţi, motivând că judecata nu cade în atribuţiile lor, şi astfel s-a ajuns ca magistraţii Curţii de Apel să hotărască asupra cui cade competenţa de a da o condamnare în cauză. Aşa a rămas dosarul la Tribunal, fiind înregistrat aici în august 2010. De atunci şi până acum s-au tot acordat termene, ajungând ca, la mai bine de un an de când e pe masa magistraţilor, în acest dosar să nu înceapă cercetarea judecătorească.

Cert este că toţi cei 88 de păgubiţi ai Cooperativei Belşugul din Suceveni vor fi nevoiţi să bată drumurile pentru a-şi găsi dreptatea.

http://www.viata-libera.ro/articol-%E2%80%9EBelsugul%E2%80%9D_se_va_judeca_multe_luni_de-acum_incolo%E2%80%A6_2.html

[dcp100168]

Contabila şi casiera de la „Belşugul” Piscu, la judecată!

Două angajate ale Băncii Cooperatiste „Belşugul” Galaţi, punctul de lucru din Piscu, au ajuns de curând la judecată pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi delapidare. Contabila Sandu Anica şi casiera Vlad Săndica sunt acuzate, conform rechizitoriului Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi, de abateri grave de la reglementările interne ale băncii, dar şi de încălcări ale prevederilor legale.

O sumă în acte, alta la clienţi!

Cu ocazia unui control făcut în ianuarie 2009, la punctul de lucru amintit au fost identificate diferenţe la un număr de 12 contracte de credit în urma acţiunii de confirmare a soldurilor la aceste contracte. Aceste diferenţe au rezultat din faptul că la casierie s-a plătit o valoare mai mică decât cea aprobată în contractul de credit, aspect dovedit de titulari cu carnete de membru cooperator, dar şi prin aceea că foile de depunere cu care clientul efectua o plată erau şterse din evidenţa informatică şi contabilă, sumele fiind însuşite de cele două angajate.

Totodată, s-au mai descoperit ilegalităţi în activitatea de atragere şi lichidare a depozitelor la termen. S-au făcut astfel lichidări ale depozitelor unor clienţi fără consimţământul acestora, în unele cazuri aceştia contestând semnăturile de pe foile de retragere. În această situaţie se găsesc 104 persoane, fiind vorba de un prejudiciu calculat la 534.117 lei. Din această sumă, cele două angajate au achitat 36.117 lei, rămânând un prejudiciu de 498.000 lei, cu care Banca Cooperatistă „Belşugul” Galaţi s-a şi constituit parte civilă în procesul penal. În cele din urmă, clienţii n-au avut de suferit, întrucât sumele retrase din contul acestora de cele două angajate au fost acoperite în totalitate de bancă.

Lichidări cu redirecţionări şi... restartări

Una dintre explicaţiile oferite de contabila şi casiera de la Piscu cu privire la gesturile ilegale comise a fost aceea că le-a fost teamă să nu-şi piardă locurile de muncă şi de aceea au decis să acopere creditele neperformante din banii pe care îi depuneau clienţii. Casiera Vlad Săndica a explicat, între altele, că, pentru a nu se constata lipsa banilor retraşi din conturi, după ce clienţii depuneau diverse sume, restarta programul informatic, ştergea foaia de depunere/chitanţa şi din banii aflaţi la casierie achitau solicitările de retragere şi creditele restante. Alte modalităţi de lichidare a depozitelor au constat în aceea că fie se întocmea foaia de retragere, care era semnată în locul titularului, fie actele de retragere erau date titularului pentru a fi semnate fără a i se explica acestuia ce reprezintă documentul în cauză.

Una peste alta, cele două funcţionare ale băncii au delapidat atât pentru a acoperi pierderi rezultate din creditele neperformante, cât şi pentru a-şi însuşi sume de bani în scop personal. S-au lichidat sume de bani depuse de clienţii care au prezentat carnete de economii la termen şi care nu au existat sau nu mai există în evidenţele băncii.

În fine, cele două funcţionare au comis fals în înscrisuri sub semnătură privată cu ocazia lichidării depozitelor celor 104 clienţi ai băncii, semnând în fals în locul titularilor, iar cu ocazia întocmirii a 12 contracte de credit (10 de către Sandu Anica şi două de către Vlad Săndica), înscriind în fals sume mai mari decât cele înmânate titularilor şi însuşindu-şi o diferenţă de 37.174 lei.

Contabila şi casiera au fost amendate administrativ cu câte 1.000 de lei şi, în plus, se vor alege cu pedeapsa stabilită de instanţa de judecată.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Inculpata din dosarul Belşugul, pusă în libertate

După ce a fost arestată printr-o decizie a judecătorului în sala de judecata, Gina Iancu, acuzată de o înşelăciune de peste trei miliarde de lei vechi la Cooperativa Belşugul din Suceveni a fost eliberată vineri, decizia a Curţii de Apel.

Femeia este inculpată alături de alte trei persoane care ar fi implicate în această „afacere”, prin care au fost păgubiţi nu mai puţin de 80 de indivizi din localitatea Suceveni. Oamenii s-au trezit că sunt datori Cooperativei deşi niciodată nu se gândiseră să facă un împrumut. Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi au stabilit că Gina Iancu s-a folosit de ajutorul a două funcţionare din Primăria comunei şi de o colegă, care aveau acces la actele oamenilor şi a făcut împrumuturi de care s-a folosit.

Cele patru au fost trimise în judecată în stare de libertate. Acum toţi cei înşelaţi sunt chemaţi ca martori în acest dosar. Gina Iancu a fost arestată săptămâna trecută chiar în sala de judecată din cauză că nu s-ar fi prezentat la proces şi nu numai. Vineri, magistraţii Curţii de Apel i-au judecat recursul şi au decis ca femeia să fie pusă în libertate imediat. Astfel că la acest moment, Gina Iancu se bucură de aerul libertăţii. Dosarul se află încă pe masa de lucru a celor de la Tribunal care nu au finalizat încă judecata.

viata-libera.ro

[dcp100168]

"Dosarul Belşugul": Doi ani de judecată, 80 de victime, niciun verdict

De la debutul în instanţă al „Dosarului Belşugul” au trecut aproape doi ani, acesta fiind încă la faza audierilor celor 80 de martori. Cazul a ajuns la Tribunal în luna august 2010, cu patru inculpate: Gina Iancu, Doina Ragea, Tuţa Morariu şi Nicoleta Başa, acuzate de o înşelăciune de aproape trei miliarde de lei vechi. Ele au fost trimise în judecată în stare de libertate şi numai Gina Iancu a fost arestată pentru câteva zile, din cauză că nu s-a prezentat la proces. A fost însă pusă imediat în libertate de Curtea de Apel.

Reamintim că prin intermediul Cooperativei Belşugul, zeci de persoane din Suceveni s-au trezit că au credite, fără să fi făcut niciun gest în acest sens. Folosindu-se datele personale ale victimelor dar şi hârtii obţinute de la Primăria localităţii, s-au luat miliarde în numele a 80 de oameni, banii fiind folosiţi de cei găsiţi vinovaţi de anchetatori. Rămâne de văzut dacă anul acesta vom avea şi o condamnare în acest dosar.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Protagonistele megaescrocheriei de la Suceveni au primit 17 ani de închisoare

Tribunalul Galaţi a finalizat săptămâna trecută, după trei ani de judecată, dosarul de înşelăciune în care au fost puse sub acuzare fosta secretară a comunei Suceveni şi doi funcţionari bancari.

Secretara localităţii, Tuţa Morariu, şi administratorul de credite din cadrul filialei locale a Băncii Cooperatiste „Belşugul", Gina Iancu, şi-au dat mâna pentru a pune la cale o megaescrocherie. Gina Iancu a întocmit, în perioada 1997 - octombrie 2008, un număr de 88 de contracte de credit prin redactarea unor contracte false de creditare. Femeia s-a folosit de adeverinţe de venit agricol şi de salariu emise de Primărie, care conţineau date nereale, ajungând să obţină 327.590 de lei, pe care i-a folosit în interes personal. Gina Iancu nu s-a oprit aici. Ea a furat banii unui număr de 25 de persoane din localitate, care au depus aproape 90.000 de lei la bancă sub forma unor depozite. Morariu Tuţa se ocupa de întocmirea de adeverinţe de venit agricol şi de salariu false. Acestea au ajuns pe mâna lui Iancu Gina, care falsifica dosarele de credit. În escrocherie, au fost implicate şi Doina Ragea, casier la bancă, şi Nicoleta Irinuţa Başa, referent agricol la Suceveni.

11 ani de închisoare pentru administratorul de credite

Cea mai grea pedeapsă o va avea de executat Gina Iancu, ea urmând să stea după gratii 11 ani după ce a fost găsită vinovată de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, delapidare în formă continuată, fals intelectual, instigare la fals intelectual în formă continuată, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Doina Ragea va avea de executat doi ani pentru neglijenţă în serviciu, iar Tuţa Morariu şi Irinuţa Nicoleta Başa au de ispăşit câte doi ani şi şase luni pentru fals intelectual în formă continuată, însă judecătorii au dat dovadă de clemenţă şi le-au suspendat condiţionat pedepsele celor trei.

Magistraţii nu au mai fost la fel de iertători când a fost vorba de prejudiciul pe care acestea l-au creat oamenilor din localitatea Suceveni şi băncii. Astfel, Iancu Gina trebuie să plătească Băncii Cooperatiste „Belşugul” Galaţi sumele de 327.590 lei, reprezentând operaţiuni de credite, 9.366 lei-dobânzi la credite şi 16.303 lei, prejudiciu cauzat prin utilizarea defectuoasă a programului informatic. Administratorul de credite a fosat obligat ca împreună cu Ragea Doina să plătească aceleaşi bănci suma de 89.429 lei cu titlu de depozite pe termen, dar şi 43.682 lei, reprezentând dobânzi la depozite pe termen. Instanţa a mai stabilit totodată şi desfiinţarea totală a adeverinţelor de venit agricol şi de salariu falsificate, dar şi a contractelor de credit existente în dosarele de urmărire penală, de care funcţionarele bancare s-au folosit pentru a comite escrocheria.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Dosarul "Belşugul" va fi reluat în octombrie

Inculpatele din „dosarul Belşugul” se vor judeca din octombrie la Curtea de Apel. Gina Iancu, Doina Ragea, Tuţa Morariu şi Nicoleta Başa au fost condamnate la închisoare, cu sau fără suspendare, după ce au participat la o înşelăciune cărora le-au căzut pradă 88 de persoane din Suceveni. Mai exact, prin intermediul Cooperativei Belşugul, unde erau angajate două dintre inculpate, s-au făcut o serie de împrumuturi în numele unor oameni care s-au trezit buni de plată deşi nu beneficiaseră de respectivele credite. Totul a fost posibil şi cu sprijinul unor funcţionare din Primărie, care aveau acces la datele personale ale oamenilor şi care au eliberat acte doveditoare ale veniturilor celor păgubiţi. Prejudiciul a fost estimat la peste 300.000 de lei, toată afacerea desfăşurându-se de-a lungul anului 2008. Abia în 2010, Parchetul le-a trimis în judecată pe cele patru, iar anul acesta, în aprilie, familiile păcălite de fostele angajate ale Cooperativei Belşugul au primit un prim răspuns din partea judecătorilor Tribunalului Galaţi.
Gina Iancu, socotită de procurori creierul acestei afaceri, a fost condamnată de 11 ani de puşcărie şi la plata împrumuturilor, făcute în numele celor din Suceveni. Celelalte inculpate au fost condamnate cu suspendare: Ragea Doina a primit doi ani, iar Tuţa Morariu şi Nicoleta Başa câte doi ani şi jumătate. Deşi sentinţa a fost dată în luna aprilie, abia luna aceasta a fost înregistrat apelul la Curte, iar primul termen de judecată va fi pe 15 octombrie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

S-a finalizat expertiza în cazul megaescrocheriei de la Suceveni

Curtea de Apel Galaţi urmează să se pronunţe în perioada următoare în cazul escrocheriei de la Suceveni după ce expertiza financiar-contabilă dispusă de judecători a fost finalizată, aceasta având rolul de a stabili cu exactitate prejudiciul produs de fosta secretară a primăriei comunei Suceveni şi de doi funcţionari bancari la zeci de săteni din localitate.

Conform rechizitoriului, secretara primăriei localităţii, Tuţa Morariu, şi administratorul de credite din cadrul filialei locale a Băncii Cooperatiste „Belşugul”, Gina Iancu, au pus la cale o megaescrocherie. Gina Iancu a întocmit, în perioada 1997 - octombrie 2008, un număr de 88 de contracte de credit prin redactarea unor contracte false de creditare. Femeia s-a folosit de adeverinţe de venit agricol şi de salariu emise de Primărie, care conţineau date nereale, ajungând să obţină 327.590 de lei, pe care i-a folosit în interes personal. Gina Iancu nu s-a oprit aici. Ea a furat banii a 25 de persoane din localitate, care au depus aproape 90.000 de lei la bancă sub forma unor depozite. Morariu Tuţa se ocupa de întocmirea de adeverinţe de venit agricol şi de salariu false. Acestea au ajuns pe mâna lui Iancu Gina, care falsifica dosarele de credit. În escrocherie au fost implicate şi Doina Ragea, casier la bancă, şi Nicoleta Irinuţa Başa, referent agricol la Suceveni.

Prejudiciul depăşeşte 400.000 de lei

Tribunalul Galaţi a condamnat-o iniţial pe Gina Iancu la 11 ani de închisoare, după ce a fost găsită vinovată de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, delapidare în formă continuată, fals intelectual, instigare la fals intelectual în formă continuată, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Doina Ragea a primit doi ani pentru neglijenţă în serviciu, iar Ţuţa Morariu şi Irinuţa Nicoleta Başa ar avea de ispăşit câte doi ani şi şase luni pentru fals intelectual în formă continuată, judecătorii dând dovadă de clemenţă şi suspendându-le condiţionat pedepsele celor trei.

Magistraţii nu au mai fost la fel de iertători când a fost vorba de prejudiciul pe care acestea l-au creat oamenilor din localitatea Suceveni şi băncii. Astfel, Iancu Gina a fost obligată de prima instanţă să plătească Băncii Cooperatiste „Belşugul” Galaţi sumele de 327.590 lei, reprezentând operaţiuni de credite, 9.366 lei - dobânzi la credite şi 16.303 lei, prejudiciu cauzat prin utilizarea defectuoasă a programului informatic. Administratorul de credite a fost obligat ca împreună cu Ragea Doina să plătească aceleaşi bănci suma de 89.429 lei cu titlu de depozite pe termen, dar şi 43.682 lei, reprezentând dobânzi la depozite pe termen.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Condamnare definitivă în dosarul ţepelor de la Banca Cooperatistă „Belşugul” din Piscu

Curtea de Apel Galaţi a finalizat la sfârşitul săptămânii trecute procesul celor două foste angajate ale Băncii Cooperatiste „Belşugul” din Piscu, judecate pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată şi delapidare.

Anica Sandu a primit trei ani şi o lună de închisoare cu executare efectivă, în timp ce Săndica Vlad a primit doi ani şi două luni de închisoare, dar cu suspendarea sub supraveghere a pedepsei. Anica Sandu şi Săndica Vlad au fost condamnate iniţial de Judecătoria Galaţi la câte patru ani de închisoare cu executare efectivă şi la restituirea a 498.000 de lei. Acestea au fost acuzate de procurori că au plătit o valoare mai mică decât cea aprobată în contractul de credit, lucru ce a fost dovedit de titulari cu carnete de membru cooperator, dar şi prin aceea că foile de depunere cu care clientul efectua o plată erau şterse din evidenţa informatică şi contabilă, sumele fiind însuşite de cele două angajate. Afacerea a ieşit la iveală în urma unui control efectuat în ianuarie 2009 la Banca Cooperatistă „Belşugul”, protagonistele fiind contabila Anica Sandu şi casiera Săndica Vlad.

Au acoperit pierderile din creditele neperformante

Anchetatorii au descoperit că s-au făcut lichidări ale depozitelor unor clienţi fără consimţământul acestora, iar în unele cazuri aceştia au contestat semnăturile de pe foile de retragere. În această situaţie se găsesc 104 persoane, prejudiciul fiind estimat la peste 500.000 de lei. Cele două funcţionare ale băncii au intrat fără jenă în banii deponenţilor pentru a acoperi pierderile rezultate din creditele neperformante, dar şi pentru a-şi însuşi sume de bani în scop personal. S-au lichidat sume de bani depuse de clienţii care au prezentat carnete de economii la termen şi care nu au existat sau nu mai există în evidenţele băncii. Anica Sandu şi Săndica Vlad au semnat în fals în locul titularilor, iar cu ocazia întocmirii a 12 contracte de credit (10 de către Sandu Anica şi două de către Vlad Săndica), au înscris în fals sume mai mari decât cele înmânate titularilor, însuşindu-şi astfel o diferenţă de 37.174 lei. Anica Sandu şi Săndica Vlad au achitat suma amintită, dar a rămas un prejudiciu de 498.000 lei, cu care Banca Cooperatistă „Belşugul” Galaţi s-a constituit parte civilă în procesul penal. Povestea s-a terminat până la urmă bine pentru clienţii băncii, în condiţiile în care sumele retrase din contul deponenţilor au fost acoperite de bancă.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Pedepse reduse substanţial în procesul megaescrocheriei de la Suceveni

Curtea de Apel Galaţi s-a pronunţat ieri definitiv în procesul ce viza megaînşelăciunea, în care au fost puse sub acuzare fosta secretară a comunei Suceveni şi doi funcţionari bancari. Judecătorii au redus semnificativ pedeapsa în cazul Ginei Iancu, de la 11 ani de închisoare la şase ani şi opt luni de închisoare cu executare efectivă, în condiţiile în care aceasta a fost judecată pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, delapidare în formă continuată, fals intelectual, instigare la fals intelectual în formă continuată, uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Secretara localităţii, Tuţa Morariu, şi administratorul de credite din cadrul filialei locale a Băncii Cooperatiste „Belşugul", Gina Iancu, au pus la cale înşelăciunea. Gina Iancu a întocmit, în perioada 1997 - octombrie 2008, un număr de 88 de contracte de credit prin redactarea unor contracte false de creditare. Femeia s-a folosit de adeverinţe de venit agricol şi de salariu emise de Primărie, care conţineau date nereale, ajungând să obţină 327.590 de lei, pe care i-a folosit în interes personal. Gina Iancu nu s-a oprit aici. Ea a furat banii unui număr de 25 de persoane din localitate, care au depus aproape 90.000 de lei la bancă sub forma unor depozite. Morariu Tuţa se ocupa de întocmirea de adeverinţe de venit agricol şi de salariu false. Acestea au ajuns pe mâna lui Iancu Gina, care falsifica dosarele de credit. În escrocherie, au fost implicate şi Doina Ragea, casier la bancă, şi Nicoleta Irinuţa Başa, referent agricol la Suceveni.

A scăpat de plata despăgubirilor

Doina Ragea a ieşit cea mai câştigată după judecarea apelului la Curtea de Apel Galaţi, instanţa dispunând achitarea ei pentru neglijenţă în serviciu, în condiţiile în care aceasta fusese condamnată iniţial la doi ani de închisoare. În plus, femeia a scăpat şi de plata către bancă a sumei de 89.429 lei cu titlu de depozite pe termen, dar şi 43.682 lei, reprezentând dobânzi la depozite pe termen.

De o reducere importantă a pedepsei au beneficiat şi Ţuţa Morariu şi Nicoleta Başa, care au primit în final doar şase luni de închisoare cu suspendare, faţă de sancţiunile penale de câte doi ani şi şase luni de închisoare, la cât fuseseră condamnate într-o primă fază.

Iancu Gina trebuie să plătească Băncii Cooperatiste „Belşugul” Galaţi sumele de 327.590 lei, reprezentând operaţiuni de credite, 9.366 lei-dobânzi la credite şi 16.303 lei, prejudiciu cauzat prin utilizarea defectuoasă a programului informatic. Administratorul de credite a rămas să plătească singură suma de 89.429 lei cu titlu de depozite pe termen, dar şi 43.682 lei, reprezentând dobânzi la depozite pe termen.

monitoruldegalati.ro