Jump to content

Apă Canal Galaţi, operator regional de apă şi canalizare


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Părinţii senatorului Necula, contracte cu statul de 20 de milioane de euro

* Firma deţinută de părinţii politicianului s-a căpătat cu contracte de 20 de milioane de euro de la firma de stat Apă Canal * SA Atlas SA, al cărei acţionar majoritar este Data Consult - controlată de Georgeta şi Radu Necula - va continua lucrările la staţia de epurare a Galaţiului * Surpriză însă: Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a constatat că Apă-Canal a exclus de la licitaţie, abuziv, unul dintre ofertanţi

Cine crede că apa va curge curată pe Dunăre curând, se înşală. Fiindcă apele licitaţiilor pe bani europeni pentru staţiile de epurare din Galaţi sunt tot mai tulburi pe măsură ce ancheta noastră le analizează mai adânc. În conferinţe de presă sau răspunzând unor interpelări directe, Apă Canal pune batista pe informaţiile publice. Pretinzând că nu a atribuit vreo extindere sau construire de staţii de epurare şi reţele de apă-canal, societatea cu acelaşi nume eludează legea. Aşteptând probabil să se mai liniştească apele interesului public, conducerea societăţii de stat ascunde de fapt câştigătorii surpriză ai licitaţiilor ce însumează 130 de milioane de euro pe tot judeţul.

În cele ce urmează, veţi vedea cum a ajuns pesedistul Gelu Stan (directorul Apă Canal SA Galaţi) să-l cadorisească pe senatorul PDL Marius Necula cu unul dintre cele mai importante contracte publice care s-au derulat vreodată la Galaţi,

Atribuire de sezon

În plină vacanţă, Apă Canal, vorba cântecului, n-a dormit şi s-a pus pe atribuit contractul de 20 de milioane de euro pentru extinderea Staţiei de epurare Galaţi.

Deşi ofertele s-au deschis pe 11 mai, abia după trei luni a decis Apă Canal cine le va construi al doilea nivel tehnologic din staţia de epurare, cel care să întoarcă în Dunăre ape perfect epurate, la standarde europene. Alegerea s-a oprit asupra, da, aţi ghicit! Vega `93. Dar nu singură. Ci în asociere cu - şi aici vine supriza de proporţii - firma unor pensionari celebri, părinţi de senator.

Aşa cum probabil v-aţi dat seama, este vorba de Atlas SA, firmă cu acţionar majoritar Data Consult, care la rândul ei este deţinută de Georgeta şi Radu Necula, părinţii senatorului PDL Marius Gerard Necula.

Contestaţiile dezvăluie deciziile de sub masă

Dacă nu ar fi fost Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, rezultatul deciziei luate sub soarele estival şi portocaliu de către comisia de evaluare în frunte cu ex-city-managerul actual viceprimar Florin Popa probabil că nu s-ar fi aflat multă vreme.

Doar că cine sapă prin deciziile CNSC, o poate găsi pe cea cu numărul 3430/C5/3513+3535+3541 din 28 septembrie 2012. Aceasta constată că Apă Canal a pus aiurea pe tuşă unul din ofertanţi când acesta avea, de fapt, o ofertă perfect admisibilă. De ce s-a întâmplat acest lucru ilegal vor constata, sperăm, oamenii legii, care vor ancheta aproape sigur măgăria. Până atunci, însă, nouă nu ne rămâne decât să constatăm că, în cazul în care la mijloc este suficient "caşcaval", rivalităţile politice dispar ca prin farmec, iar "rivalii" din PSD şi PDL sunt aproape fraţi de cruce.

Dată fiind încălcare procedurilor, Apă Canal ar trebui să reia analiza ofertelor introducându-i din nou în cursă cei pe care iniţial i-a considerat insuficient de pregătiţi să finalizeze o investiţie cum e complicata de atribuit staţie de epurare din Galaţi, România.

Ca să vă faceţi o idee despre cât de disputată e lucrarea, iată numele contestatarilor la CNSC: Passavant-Roediger GmbH, asocierea Grupo Empresarial Magenta şi AssigniaInfraestructuras S.A. cu Incopro Design SRL, dar şi asocierea HochtiefSolutions AG şi Von Roll BHU. Acesteia din urmă, potrivit deciziei CNSC, se pare că îi va fi repusă oferta în cursă, contra asocierii Vega `93 SRL - Atlas SA.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Licitaţii putrede la canalizarea din judeţ: Studii greşite, contestaţii, nervi

* Procedura de atribuire a proiectului a pornit prost încă de la etapele preliminare, deoarece documentaţia a fost întocmită greşit de către Apă Canal * De mai bine de un an se bate pasul pe loc: licitaţiile nu sunt gata, dar nici nu se cunoaşte vinovatul de "gravele abateri de la procedurile legislative" *

Înconjurat de râuri, fluviu, lac, ba şi câteva bălţi, cu ape de adâncime proprii sau ale vecinilor vrânceni, Galaţiul e şi unul din campionii poluării apelor. Iar după ce le foloseşte din plin, se codeşte cu epurarea lor.

Legislaţia tot mai aspră din UE impune însă, prin amenzi şi proceduri de infringement, racordarea la canalizare şi epurare a tuturor consumatorilor până în 2019.

Prevăzătoare, autorităţile au accesat un program operaţional de mediu pe 2007- 2013. Cu 100 de milioane de euro de la UE şi 30 de milioane contribuţie locală, se vor aduce staţiile Galaţi şi Tecuci până la epurarea totală, inclusiv microbiologică, a apei. Sunt prevăzute staţii noi la Tg. Bujor, Pechea şi Lieşti. Doar că Apă Canal, concesionarul judeţean în domeniu, s-a împotmolit în licitaţii.

Procedură „la a treia cheie”

Două staţii de epurare, estimate la 45,2 milioane de lei, vor deservi aproape 35.000 de locuitori din Pechea şi Lieşti. Anunţul de licitaţie apare în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice pe 6 septembrie 2011. La o săptămână, Apă Canal anulează procedura de licitaţie. Motiv: „abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de atribuire sau este imposibilă încheierea contractului”. Deci beneficiarul n-a reuşit să alcătuiască o documentaţie corectă.

Modificările trenează vreo două luni şi pe 25 noiembrie anunţul este în sfârşit postat din nou. La câteva zile, Daroconstruct SRL din Iaşi reclamă direct la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor că i se impune depunerea unei garanţii de bună execuţie într-o bancă, nu la Trezorerie, cum spune legea, că i se cere asigurarea lucrării şi după predarea acesteia către beneficiar, plus alte nouă abateri grave de la legislaţie.

Pe lângă reclamaţia consistentă a ieşenilor, germanii de la Passavant-Roediger contestă alte inconsistenţe, aşa că Apă Canal nici n-a mai aşteptat decizia CNSC. A anulat procedura pe 19 decembrie şi s-a pus pe refacerea documentaţiei. În prealabil, încercase să „înmoaie” candidaţii înjumătăţind numărul de utilaje şi dotările tehnice cerute…

Contestaţii în acte şi elucubraţii pe teren

Abia pe 24 februarie 2012 s-a reluat procedura. Intervin alte nemulţumiri, ale Intec SRL şi Super A+K SRL, ambele din Galaţi. Acestea contestă modul de dovedire a disponibilităţii utilajelor. CNSC considera tardivă contestaţia introdusă de Intec, Super A+K renunţă şi ea, dar intervine Tancrad.

La nici o lună până la închiderea ofertării, Tancrad sesizează că studiul geotehnic nu corespunde realităţii, unele valori din teren fiind jumătate din cele în caietul de sarcini. „Simţind” că CNSC îi va da dreptate constructorului, Apă Canal decide un nou studiu, schimbă parte din condiţii şi amână cu o lună deschiderea ofertelor. Abia pe 11 iunie s-a închis licitaţia. Ca şi la staţia Galaţi, câştigătorul nu a fost decis oficial nici până acum, deşi legea recomandă (dar nu constrânge, deh!) ca atribuirea să se facă în maxim 20 de zile…

Tecuci-Tg. Bujor, acelaşi somn uşor

Altă licitaţie s-a ţinut pentru extinderea staţiei de epurare Tecuci şi o staţie nouă la Tg. Bujor, la pachet, deşi locaţiile sunt diametral opuse. Aşa cum bănuiţi, tăcerea e mormântală şi în acest caz.

Din 18 aprilie acest an, când s-au deschis ofertele, nici acum nu se ştie cine a câştigat contractul de peste 10 milioane de euro. Procedura a început şi aici cu un pas înapoi.

Postat prima oară pe 14 septembrie 2011, anunţul de participare a fost retras din SEAP în aceeaşi zi. Documentaţia suferea, bineînţeles, de „abateri grave de la legislaţie”.

Se reia în SEAP pe 24 noiembrie şi se suspendă pe 19 decembrie, pentru alte „abateri grave”. Germanii de la Passavant-Roediger apucaseră să se plângă că anumite fişiere cu prevederi din caietul de sarcini „nu pot fi vizualizate, salvate sau printate”. Jenant.

După re-re-postarea anunţului, pe 18 februarie 2012, Intec SRL a depus două contestaţii, dar Apă Canal a decis continuarea procedurii şi nici CNSC nu i-a contrazis. Aşa că ofertele s-au deschis fără palpitaţii pe 18 aprilie. Am reuşit să aflăm şi ofertanţii. E vorba de două asocieri de firme străine (spaniole), un constructor german şi alte cinci asocieri de firme străine cu româneşti, plus o asociere locală. Bineînţeles, abundenţa de oferte i-a năucit pe cei din comisia Apă Canal, cu ex-city-managerul, actual viceprimar, Florin Popa, în frunte. Probabil încă mai analizează, de vreme ce nici un câştigător nu a fost anunţat oficial de şase luni…

* * *

După cum se vede, incapabilă să asigure servicii de calitate in municipiu, Apă Canal dă rateuri şi la ţară. Veţi vedea curând cum justifică Gelu Stan, managerul companiei, neregulile, dar şi ce consultant tehnic şi-a luat Apă Canal ca să deruleze investiţii de peste 100 de milioane de euro, o firmă cu aparenţă de apartament, 1-2 angajaţi, convertită de la traduceri la consultanţă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Primarul Marius Stan nu vrea să aibă de a face cu licitaţiile iniţiate de „administraţia Nicolae”

Modul în care erau întocmite procedurile de achiziţii publice de lucrări şi servicii în perioada în care primăria era condusă de primarul Dumitru Nicolae, l-au cam speriat pe primarul Marius Stan, care acum a luat decizia de a nu se mai implica în procedurile aflate în derulare, lăsându-le să se ducă mai departe aşa cum au fost iniţiate.

În acest context, după ce iniţial primăria anunţase că va interveni cu privire la componenţa comisiei de selecţie a ofertelor pentru investiţiile de 90 de milioane de euro în reţele de apă şi canalizare ale operatorului regional Apă Canal SA, prin înlocuirea fostului city manager Florin Popa cu noul manager, Aurel Vlaicu, acum s-a dat la loc comanda: „E o procedură normală începută din mandatul trecut. A tot fost amânată. Eu am lăsat aceleaşi comisii de licitaţii tocmai pentru că fiind pornite din mandatul trecut nu vreau să îmi asum nicio responsabilitate pe procedurile care s-au făcut până acum, pentru că se fac licitaţiile pe caiete de sarcini întocmite de aţii, pe proiecte întocmite de alţii şi nu vreau să îmi asum responsabilitatea pe ceea ce fac alţii”, spune Marius Stan.

Reamintim că lucrările scoase la licitaţie de Apă Canal SA, ca operator regional în serviciile de distribuire de apă potabilă şi servicii de colectare a apelor uzate, vizează lucrări pe trei loturi, cele trei contracte având valorile de 82.809.644 lei şi respectiv 91.030.850 lei şi 135.001.780 lei.

Preşedintele comisiei de evaluare a ofertelor a fost numit din 2011, de când au fost începute procedurile, viceprimarul Florin Popa, în calitatea pe care o avea atunci, de city manager. Din comisie mai fac parte Camelia Sgrumală, Violeta Cazan, Dana Trofimov, Aurel Condurache şi Olga Florescu, membru de rezervă al comisiei.

Faptul că Florin Popa conduce o comisie de selectare a ofertelor pentru contracte de 90 de milioane de euro nu a făcut decât să readucă în prim plan controversele legate de implicarea sa în acordarea unor contracte pe banii primăriei unor personaje care îi sunt apropiate.

Spre exemplu, Florin Popa a fost implicat în atribuirea contractului de 700.000 euro pentru construirea portului de ambarcaţiuni, firma câştigătoare a primei licitaţii fiind Superquatro Grup SRL Galaţi, administrată pe atunci de Sterică Atanasiu, un apropiat al lui Popa. Florin Popa, fost director al APDM şi Mihai Ochialbescu, fost director AFDJ şi APDM, aveau strânse relaţii de afaceri cu Atanasiu, printr-o firmă a nevestelor lor. Pe 14.08.2006, au înfiinţat firma SC Servicii Navale SRL Galati, care le avea ca asociate pe Livia Ochialbescu, Aurelia Atanasiu şi Georgeta Popa. În 2006, firma a avut o cifră de afaceri de 103.206 lei, un profit net de 60.507 lei şi un singur salariat! Ȋn 2007, cifra de afaceri a crescut la 543.299 lei, iar profitul net la 222.445 lei. În perioada 2007-2008, când era city manager şi organizator de licitaţii în Primărie, Florin Popa încasa de la Superquatro Grup SRL 8.555 lei/lună, adică 2.000 euro/lună. După izbucnirea scandalului, a avut loc o nouă licitaţie pentru lucrările la portul de ambarcaţiuni, aceasta fiind câştigată de o firmă specializată din Constanţa.

Intuind că şi noile licitaţii ar putea da naştere unor controverse, Marius Stan a hotărât să nu se implice. El a mai precizat că şi în prezent pierde foarte mult timp cu descâlcirea efectelor juridice ale unora dintre contractele încheiate de fosta administraţie: „În fiecare zi vin cu un program pentru ziua respectivă şi sunt obligat ca jumătate din zi să bat pasul pe loc cu probleme juridice care derivă din proiectele care s-au derulat până acum. Asta se întâmplă în fiecare zi. Toate astea înseamnă bani, bani publici care se scurg în altă direcţie decât cea normală, pentru dezvoltarea oraşului. Se duc în buzunarele altora”, a mai adăugat primarul.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Apă Canal deversează explicaţii penibile

* Drept la replică pe cinci pagini * Directorul Gelu Stan încearcă să „demonteze” articolele apărute, dar şi pe cele viitoare * 130 de milioane de euro, opt licitaţii şi trei ani de lucrări încep cu bâlbe grave

Redăm cele mai importante nemulţumiri ale operatorului judeţean de apă-canal vizavi de modul în care am consemnat neregulile în atribuirea lucrărilor finanţate prin POS Mediu 2007-2013. Dreptul la replică complet nu l-am putut publica din cauza dimensiunii sale. Dar îl găsiţi pe site-ul Apă Canal SA.

Poluarea nu există şi nemţii sunt de vină

Apă Canal susţine că „staţia de epurare a municipiului Galaţi, aflată încă în garanţie, funcţionează în parametri normali, apa uzată epurată încadrându-se în limitele impuse (...)”, iar afirmaţia noastră că se poluează grav Dunărea este total nefondată.

Apă Canal precizează totodată că staţia a fost realizată „doar cu epurare mecanică” dar „aplicaţia de finanţare aprobată de Comisia Europeană nu a putut acoperi toate necesităţile Apă Canal S.A. la nivelul anului 2004, respectiv reabilitarea parţială a reţelelor de apă şi canalizare cu grad avansat de uzură, modernizarea staţiilor de pompare, construcţia de rezervoare de stocaj etc.”.

Apă Canal motivează întârzierile susţinând că ceilalţi operatori din ţară „au obţinut aprobarea aplicaţiilor de finanţare de la Comisia Europeană încă din 2008”. Cum, pentru eligibilitate la acordarea banilor, era necesară regionalizarea serviciilor de apă şi canalizare, „Apă Canal SA Galaţi a demarat încă din anul 2007 formalităţile”, „însă totul a depins de situaţia financiară deosebit de precară a societăţii din perioada 2005-2008, dar şi de autorităţile locale implicate în proiect”, această acţiune finalizându-se abia în 2010.

Referitor la licitaţii, Apă Canal precizează că factorii de evaluare „au fost stabiliţi de consultantul IGIP (Germania)”, iar problemele întâmpinate sunt generalizate la nivelul tuturor operatorilor regionali.

Drumurile încurcă ţevile

Se relatează apoi derularea licitaţiilor de la ultimele publicări de anunţuri de participare la zi. Referitor la întârzierea contractului pentru staţia şi reţelele de la Lieşti şi Pechea, Apă Canal o motivează prin investiţiile realizate recent la drumurile din zonă, în special centura Tecuciului şi DJ 251. Astfel, în cinci comune „a fost necesar a se modifica amplasamentul reţelelor de apă şi canalizare datorită condiţiilor impuse de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Iaşi în vederea obţinerii autorizaţiei de amplasament la drum”.

În final, operatorul regional de apă-canal consideră că „o simplă documentare a reporterilor direct la factorii responsabili de aceste proiecte ar fi clarificat aceste neclarităţi”. Semnat, director general Gelu Stan.

Ei greşesc, noi plătim amenzi

Să începem cu finalul. În iunie, am remis Apă Canal SA două cereri de informaţii publice despre licitaţii. Răspunsul ne-a trimis sec la site-ul SEAP, unde se găsesc „toate informaţiile disponibile”.

Referitor la pretinsa lipsă a poluării, cred că ar trebui să amintim doar cazul deversării de ulei de la „Prutul” şi e suficient. Mai mult însă, operatorul însuşi recunoaşte mai sus că programul ISPA n-a fost suficient nici pentru nivelul anului 2004, darămite pentru normele europeane în vigoare din 2019. Iar în caz de neconformare amenzile se vor plăti evident de la buget, Apă Canal fiind operator de stat, sau din preţul metrului cub. Cine vrea să ştie ce sancţiuni încasează Apă Canal de la Apele Române, se caute pe site-urile instanţelor gălăţene procesele cu Direcţia Apelor Prut (numai în 2009 era unul la două luni), ulterior Administraţia Bazinală a Apelor Prut-Bârlad.

Întârzierea investiţiilor comparat cu alţi operatori e justificată prin faptul că alţii au accesat banii în 2008, pe când Galaţiul abia în 2011, din cauza situaţiei financiare a Apă Canal în 2005-2008. Deci managementul e de vină! Pe vremea aceea economia duduia, creditele se luau cu buletinul, pe când datoriile consumatorilor se adunau, iar personalul Apă Canal era aproape dublu.

Consultanţi şi jurişti degeaba

Alt argument hilar e cel al consultantului german IGIP care a formulat nefericit criteriile de atribuire. De parcă acesta nu s-ar fi putut... consulta cu droaia de jurişti ai Apă Canal pentru a respecta legislaţia românească în domeniu şi deciziile CNSC. Plus că a da vina pe cel pe care tu însuţi l-ai angajat e ca şi cum ai da vina pe zugrav că i-a murdărit vecinei rufele...

Mai mult, Apă Canal dă vina şi pe lacunele din legislaţie, de care se lovesc toţi operatorii în proiectele europene. Tot ce e posibil. Doar că unii, finanţaţi ca şi noi, în 2010-2011, au trecut mult de jumătate - Alba, Buzău, Ilfov - iar Galaţiul e la coadă, printre judeţe de-o culoare aparte: Prahova, Suceava, Neamţ şi Bacău!

Cât priveşte faptul că drumurile reabilitate încurcă ţevile, asta e de tot râsul. Probabil trebuia să mergem pe şosele sparte până în 2016, când se vor finaliza investiţiile. Sau era mai simplă corelarea proiectelor de reabilitare, întocmite în 2010, cu cele ale Apă Canal. Că doar nu hotărăşte DRDP Iaşi ce şi cum se construieşte în judeţul Galaţi.

Cum însă nimeni nu s-a născut învăţat, am apelat la un consultant pe proiecte europene şi dosare de licitaţii care a desfiinţat pur şi simplu, cum vedeţi mai jos, criticile aduse anchetei noastre.

Iar în curând veţi citi o halucinantă mostră despre cum se câştigă la licitaţie consultanţa pentru un proiect de 500 de milioane de lei. Noi!

Licitaţii criticate profesionist: „Proiectele nu au fost gestionate corect!”

Pentru obiectivitatea anchetei privind investiţiile derulate de Apă Canal, am cerut o părere avizată, de la un expert în achiziţii publice, C.V.D., cu cinci ani de experienţă în domeniu. Nu îi vom da numele întreg fiindcă e o branşă cu puţini profesionişti, puţin peste 20 în Galaţi, mizele sunt enorme, iar repercusiunile pe măsură…

Critici multe, propuneri ioc

Referindu-se la întârzierile cauzate de nenumărate contestaţii - inclusiv din partea unor firme care ulterior nu au mai depus ofertă - C.V.D. e de părere că „societăţile care se confruntă cu asemenea probleme pot face propuneri de modificare a legislaţiei”. Doar că tot el se întreabă retoric „câte sesizări a făcut Apă Canal la Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice?”

Mai mult, când vine vorba de contractul de asistenţă tehnică, câştigat de o firmă cu doi angajaţi şi despre care vom vorbi într-o ediţie viitoare, C.V.D. e nedumerit cum pot cei responsabili „să doarmă noaptea când ştiu că o firmă cu doi angajaţi urmează să gestioneze ditamai contractele?” Întrebare legitimă dacă ne gândim că lucrările făcute cu ISPA au fost iniţiate în 2001, finanţarea s-a contractat în 2004, termenul finalizării era 2006 şi au durat până în… decembrie 2011, cu prestatori intraţi în faliment şi avarii majore în garanţie.

Organizare proastă şi lipsă de transparenţă

Expertul se arată intrigat de faptul că Apă Canal trece sub tăcere numărul mare de „bâlbe” din debutul licitaţiilor, starturile ratate din pricina documentaţiilor greşite. Distanţa dintre semnarea finanţării, august 2011, şi scoaterea la licitaţie a reţelelor din Tecuci şi Tg. Bujor, august 2012, „denotă proasta organizare şi pregătirea personalului” şi constituie „dovada că deciziile CNSC nu au fost favorabile”, cerând refacerea documentaţiilor. Un caz aparte îl reprezintă obligarea Apă Canal de a scoate din specificaţii modalitatea de producere a unor repere, caracteristică ce favoriza în mod clar un anumit importator…

Cât priveşte neconcordanţele studiilor de fezabilitate ale operatorului de apă şi apă uzată cu situaţia din teren, C.V.D. conchide: „Denotă proasta gestionare a fondurilor europene şi proastă comunicare între instituţii. Cine a plătit noul studiu de fezabilitate? Din banii cui? Mâine poate face altul… De ce trebuie să sufere cetăţenii că Apă Canal nu a gestionat cum trebuie proiectele?”

Despre documentaţia incompletă postată în SEAP, din care lipsesc contestaţii dar şi decizii ale CNSC, expertul s-a abţinut de la comentarii, dându-ne exemplu site-uri absolut complete ale altor operatori de apă şi canal, cum ar fi, de exemplu, Apa CTTA Alba, dar şi cel al Companiei de Utilităţi Publice Focşani, unde stadiul lucrărilor poate fi urmărit stradă cu stradă!

Cu apă multă şi birocraţie, Galaţiul absoarbe greu

Pe site-ul Ministerului Mediului şi Pădurilor, în centralizatorul de proiecte aprobate pe programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa 1, Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată, Galaţiul zace printre codaşele listei. Atât ca dată a obţinerii finanţării, cât şi ca procent de îndeplinire din procedura de contractare a lucrărilor. Între alte judeţe binecuvântate cu ape din belşug sau măcar scăldate de Dunăre, cum sunt Tulcea, Teleorman, Giurgiu, Călăraşi sau Olt, Galaţiul nici nu se zăreşte. Acestea au pornit accesarea fondurilor din 2008-2009 şi gradul de contractare până la 1 octombrie acest an e între 80 şi 90 la sută.

Codaş între vecini şi pesedişti

Până şi Brăila s-a apucat în noiembrie 2010, iar acum a ajuns la aproape jumătate din lucrări contractate, iar epurarea oraşului e la standardele valabile din 2019. Între judeţele cărora li s-au acordat fonduri în 2011, Galaţiul nu suferă comparaţie cu Bihorul (10 contracte semnate din 18) Covasna (7 din 10) sau Constanţa care a rezolvat cât ai clipi toată contractarea (pe Eforie Sud) şi 58 la sută din cea în parteneriat cu Ialomiţa.

Galaţiul cu ale sale două contracte semnate din 9 şi 11 la sută din bani alocaţi îşi măsoară delăsarea cu Bacăul (un contract din 10), Doljul (trei din 17), Botoşaniul (unul din 14), dar şi fiefurile portocalii Prahova, Suceava şi Neamţ, unde s-a atribuit între 6 şi 16 la sută din valoarea contractelor.

Până şi Vrancea, alt fief PSD precum Galaţiul, a accesat fondurile UE în primăvara lui 2010, din ele fiind deja atribuite, prin 12 contracte din 12, fix 91 la sută. Deci şi o economie de 9 la sută.

Link to comment
Share on other sites

Iată de ce n-are Galaţiul staţie de epurare completă! Contracte cu dedicaţie politică la Apă Canal

* Firma câştigătoare a asistenţei tehnice pentru staţia de epurare a Galaţiului "locuieşte" într-un apartament din Bucureşti, dar s-a dovedit mai tare decât concernele internaţionale specializate * Foştii miniştri Silvian Ionescu şi Sulfina Barbu au legături de afaceri cu câştigătoarea proiectului, iar atribuirea s-a făcut sub guvernarea PDL *

Concesionarul judeţean al serviciilor de apă şi canalizare tergiversează licitaţiile pentru construirea de staţii de epurare şi extinderea reţelelor. Apă Canal a reuşit să atribuie doar două contracte: furnizarea a unui echipament de tratarea nămolului la Galaţi şi consultanţa tehnică pentru supervizarea investiţiei.

Contract cu dedicaţie peste hotare

Licitarea asistenţei tehnice şi supervizării a debutat pe 13 septembrie 2011, cu ofertare până pe 2 noiembrie. Estimat la 26 de milioane de lei, contractul pretinde numai specialişti unul şi unul. Şef de proiect, adjunct, şefi de echipă cu adjuncţi, inginer de proces, expert în modelare hidraulică şi expert financiar, fiecare cu 10 ani de experienţă generală şi cinci în lucrări cu staţii de epurare şi reţele de apă-canal. Chiar şi inginerul de mediu trebuia să aibă opt ani experienţă generală şi cinci în lucrări specifice. Mai mult, experienţa în supervizare trebuie să includă un proiect de minim 70 de km de reţea. Cu o cifră de afaceri medie pe ultimii trei ani impusă la 12,2 milioane de euro (!), orice firmă de consultanţă românească era exclusă din start. Fie şi pentru că România a intrat în UE în 2007, iar lucrările de anvergură la care să lucreze consultanţi români pentru fonduri europene au luat avânt abia în 2008.

Experienţa specialiştilor, negociată din mers

Deşi e cea mai mică din toată investiţia, licitaţia pentru asistenţă a implicat 15 clarificări. În multe se vede cum candidaţii tot încearcă să obţină derogări de experienţă, ca să se încadreze în cerinţe.

Pe 25 octombrie 2011, la nici o săptămână înainte de limită, Apă Canal acceptă cei 70 de km de reţea şi însumaţi din mai multe contracte. Adică, în loc de reţea judeţeană, pot fi şi mai multe de cartier... Mai mult, într-o erată - de fapt, modificare esenţială - „relaxează” experienţa profesională a specialiştilor: în loc de 10 ani se merge şi cu cinci, în loc de cinci, trei, şi tot aşa...

Hipercompetenţa, sperietoare pentru neagreaţi

Presupunere: se licitează un contract, se cere experienţă de top şi preţ cât mai bun. Firme cu renume pun la bătaie specialişti de marcă, know-how şi portofoliu. Toate astea costă. Reducând costurile şi marja de profit, pune o ofertă de cinci milioane de euro. Competitiv faţă de şase milioane estimate.

Altă firmă, mai „pricăjită”, dar "informată”, pune din start la bătaie specialişti tinerei, cu experienţă mai puţină şi, evident, mult mai ieftini. Iese o ofertă supercompetitivă, de numai patru milioane, ba rămâne loc şi de profit cât cuprinde. Posibil? De ce nu? Cu o condiţie: certitudinea că, până la depunerea ofertelor, condiţiile de experienţă se vor „relaxa”, ca să se accepte specialiştii „ieftini”. E doar o ipoteză, ne dăm şi noi cu părerea...

Revenind, pe 1 noiembrie 2011, unul dintre ofertanţi, asocierea Meraviglia SpA (Italia) - Construcciones Lujan SA (Spania) - Mondoconsult SRL contestă licitaţia la Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor. Acuză înjumătăţirea cerinţelor de personal, dar şi alte prevederi „ce încalcă în mod flagrant şi grosolan legislaţia în domeniul achiziţiilor publice”, susţinând "imposibilitatea de a prezenta o ofertă competitivă". CNSC le dă doar parţial dreptate, prelungind cu o lună ofertarea. Străinii contestatari se retrag însă din cursă, lăsându-i pe români cu ale lor...

Doi angajaţi la patru milioane de euro?

Deliberările au durat până pe 28 iulie acest an. Contractul s-a atribuit Companiei de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică SRL, din Bucureşti, înfiinţată în 2007, cu obiect de activitate traducerile. Din 2009 a trecut la consultanţă, iar cifra de afaceri i-a „sărit” de la 70.000 de euro la 200.000 de euro, apoi la 300.000. În 2011, cu un contract similar câştigat la Arad, cifra de afaceri anuală devine 500.000 de euro.

„Voinica” din povestea noastră are în medie 1-2 angajaţi. Asociat unic şi administrator este Andreea Alexandra Milea, 31 de ani. Pe site-ul bestjobs.ro apare CV-ul unui consultant, fără nume (!), angajat la CCAT din 2011, cu „Spiru Haret” la bază şi şapte ani de experienţă anterioară ca vânzător şi şef de raion. Pe acelaşi site, mai apare şi CV-ul Gabrielei Muşat, consultant de protecţia mediului, angajată la CCAT din 2009. Anterior lucrase la KVB Economic.

Monitorul Oficial 201/2009, în pagina 2, arată că Silvian Ionescu şi Sulfina Barbu deţin 69% din KVB Economic. Monitorul Oficial 3091/2010 consemnează în pagina 17 cum CCAT SRL încetează un contract de subînchiriere a unui spaţiu de la KVB Economic. Bineînţeles, firma scânteietorilor pedelişti Silvian şi Sulfina nu se ocupă cu închirierea de spaţii ci, aţi ghicit!, de consultanţă pentru afaceri şi management, ca şi CCAT SRL…

Noi doar vă spunem ce scrie în acte…

Şi totuşi, ce-i cu finlandezii?

Cvasioficial, din Apă Canal, am aflat că licitaţia a fost câştigată de CCAT SRL, dar în asociere. Cică ar exista un „angajament” de susţinere din partea unei reputate firme finlandeze. Un grup mamut, reprezentat inclusiv în România, dispunând de 14.000 de specialişti, activ în peste 20 de ţări. Şi atunci de ce atâta secretomanie? De ce nu se publică anunţul de atribuire corect, cu TOŢI membrii asocierii, cum prevede legea? De ce SE ascund/SUNT ascunşi finlandezii?

Consultanţă finlandeză fără certificare. Neeligibil + neeligibil = câştigător!

Dorind să aflăm cum şi-a putut adjudeca o firmă precum Compania de Consultanţă şi Asistenţă Tehnică SRL un contract uriaş, de trei milioane de euro, când nu îndeplineşte nici măcar condiţia nivelului cifrei de afaceri, am luat legătura cu susţinătorii ei finlandezi.

Radu Cantemir este directorul subsidiarei Finnish Consulting Group Ltd. în România, cea care a depus "angajamentul tehnico-financiar" pentru susţinerea CCAT: "Susţinerea este furnizată de firma-mamă pentru îndeplinirea criteriilor de eligibilitate a experienţei similare şi cifrei de afaceri. Nu este o susţinere în execuţia contractului, ci se referă la eligibilitate".

Am întrebat dacă vor participa experţi finlandezi la supervizarea lucrărilor. "Nu vor participa experţi ai FCG, adică personal propriu, ci experţi angajaţi."

Referitor la motivul pentru care CCAT şi FCG nu au participat în asociere, ci printr-un simplu "angajament", Radu Cantemir a precizat: "În România se cere să ai ISO 9001 şi 14001, în Finlanda nu. În Finlanda contează ce faci, nu ce hârtii ai. Firma nu are aceste certificări pentru că n-o interesează chestia asta."

* * *

Cea mai cunoscută firmă finlandeză, Nokia, menţionează pe site-ul propriu: "Toate fabricile nostre sunt certificate conform standardelor internaţionale ISO 9001 şi ISO 14001".

Consultantul care ne-a ajutat şi la licitaţiile referitoare la staţii de epurare şi reţele, C.V.D., susţine că metoda furnizării unui "angajament" este des folosită, speculându-se lacune legislative survenite în urma unor modificări legislative apărute după 2009, prin grija Ministerului Dezvoltării. Astfel, două firme neeligibile luate separat pot câştiga licitaţii susţinându-se cu "angajamente" una pe alta.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Amenzi de 212.000 lei pentru poluarea râurilor și a neregulilor găsite la stațiile de epurare ale Apă Canal

În colaborare cu reprezentanţii Apelor Române şi cu cei ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, comisarii Gărzii de Mediu au efectuat o serie de controale pe toate cursurile de apă de pe suprafața judeţului Galați, cu scopul de a verifica starea de curăţenie a cursurillor de apă Siret, Bârlad, Prut, dar și la stațiile de epurare.

Jale pe cursurile de apă

Principalele deficiențe constatate pe cursurile de apă Siret, Bârlad și Prut au fost depozitări necontrolate de deșeuri pe maluri (materiale de construcții, deșeuri menajere, material plastic, PET-uri), depozitarea gunoiului de grajd în cantităţi mari (peste 10.000 tone) - în zona digurilor de apărare din localitățile Măstăcani și Foltești, afectarea albiei minore a râului Tecucel din cauza scurgerilor de apă uzată, podețe improvizate sau subdimensionate - pe cursurile de apă Corozel (Matca) și Cernica (Țepu) și podeț dezafectat, cu piloni în albia râului pe cursul apei Brăhășești. „Au fost dispuse măsuri de desfiinţare a depozitelor de deşeuri, a podețelor improvizate, dezafectate precum și a construcțiilor ilegale, decolmatarea rigolelor de apă pluvială, precum și interzicerea deversării apelor uzate direct în râuri”, a precizat Mărioara Gătej, prim-comisar Garda de Mediu.

Nereguli la stațiile de epurare Apă Canal

Comisarii au mai afectuat controale la stațiile de epurare din județul Galați. Astfel, la cea aparținând societății Romportmet SA, au fost constatate depășiri ale valorilor obținute la indicatorul amoniu. De asemenea, deșeurile de namol, provenite de la epurarea apelor, nu sunt înscrise în evidența gestiunii deșeurilor iar predarea acestora nu se realizează în baza formularelor de încărcare-descărcare pentru deșeuri nepericuloase. La stația de epurare din Tg. Bujor (preluată de către operatorul regional Apă Canal), nămolul este transportat la stația de compostare deșeuri din localitate, unde este amestecat cu compostul și, ulterior, folosit în agricultură fără a exista buletine de analiză privind calitatea nămolului rezultat în urma procesului tehnologic. În plus, la momentul controlului, nu exista un permis special pentru utilizarea nămolului, eliberat de catre Agenția Regională pentru Protecția Mediului. La stația de epurare din municipiul Galați s-au constatat deversări de apă uzată pe colectoarele din zona Falezei Inferioare, din dreptul “Elicei” şi vasului “Malnaş”, fără a realiza monitorizarea calităţii apelor uzate deversate. Pentru neregulile constatate, comisarii Gărzii de Mediu au aplicat nu mai puțin de 13 sancțiuni contravenționale, din care 10 amenzi în valoare totală de 212.000 lei.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Încrengătura dintre Vega 93 şi SC Atlas a rămas stăpână un contract de 20 milioane de euro

Apele sunt tulburi la licitațiile derulate pe bani publici și europeni de societarea edilitară condusă de pesedistul Gelu Stan. Unul dintre cele mai importante contracte publice care s-au derulat vreodată în Galaţi –„Extinderea Statiei de Epurare” - a fost atribuit încrengăturii dintre firmei Vega `93, deținută de omul de afaceri Corneliu Istrate, și SC Atlas SA, firmă cu acţionar majoritar Data Consult, care aparține în acte Georgetei Necula, mama fostului senator PDL Marius Gerard Necula. Potrivit Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP), contractul are o valoare 80.642.125,20 de lei (fără TVA) și reprezintă cofinanțare nerambursabilă de la Comisia Europeană, prin Fondul de Coeziune, precum și contribuție de la bugetul de stat și local. Pentru că la mijloc este o sumă importantă, contractul de atribuire a fost contestat la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor de firmele: Passavant-Roediger GmbH, asocierea Grupo Empresarial Magenta şi Assignia Infraestructuras S.A. cu Incopro Design SRL şi asocierea Hochtief Solutions AG şi Von Roll BHU. Și de data aceasta, încrengătura politică a ieșit învingătoare, iar rivalitățile politice au dispărut ca prin farmec.

Ce presupune contractul

Lucrarea prevede continuarea lucrărilor la staţia de epurare a orașului, inaugurată cu mare fast în decembrie 2011 de conducerea pesedistă de la acea vreme a Primăriei. Deoarece stația de epurare a fost dotată doar cu o treaptă mecanică, societatea Apă Canal are ca sarcină de la Uniunea Europeană ca, până în 2015, să finalizeze și celelalte două trepte, respectiv biologică şi terţiară. Concret, proiectul trebuie să cuprindă o treaptă biologică, care prevede îndepărtarea nutrienților (azot și fosfor), patru bazine de decantare finală, stația de suflante, stația de pompare nămol recirculat şi excedentar, echipament de îngroșare a nămolului excedentar, precum și un bazin-tampon pentru nămolul biologic îngroșat. Data demarării contractului este ianuarie 2013 şi termenul de realizare este de 35 luni (inclusiv 12 luni perioada de notificare a defectelor), respectiv până la data de 13 decembrie 2015.

nepasadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Cu banii europeni nu-i de glumit. Investiţiile Apă Canal, luate la verificat
* Societatea Apă Canal este pe punctul de a cumpăra 6 (şase!) rapoarte de audit financiar cu până la 35.400 de euro * Rapoartele vor reflecta modul de cheltuire a celor peste 100 de milioane de euro pe care operatorul le primeşte de la UE pentru a extinde reţelele de utilităţi în judeţ * Contractul de audit, de care s-au arătat interesate mai multe firme de specialitate din ţară, va fi atribuit fără licitaţie

Operatorul regional Apă Canal caută în această perioadă un auditor care să-i verifice cheltuielile pe care le-a făcut şi va continua să le facă în cadrul proiectului "Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi", finanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene cu peste 100 de milioane de euro. Într-un proiect cu finanţare europeană şi, mai ales, într-unul de o asemenea anvergură, auditorul are un rol esenţial: el verifică modul în care beneficiarul - în cazul nostru, Apă Canal - cheltuieşte banii şi, pe baza rapoartelor sale, UE rambursează sau nu aceste cheltuieli. Auditorul este, dacă vreţi, martorul-cheie de a cărui mărturie - favorabilă sau nefavorabilă - depinde soarta acuzatului aflat în faţa judecătorului. Ei bine, în cazul de faţă, Apă Canal are avantajul de a-şi alege singur "martorul".
Şefii societăţii vor atribui contractul
Potrivit caietului de sarcini întocmit de Apă Canal, firma de audit care va fi declarată câştigătoare va trebui să verifice anual cheltuielile pe care operatorul le efectuează în proiectul de dezvoltare a infrastructurii proprii din judeţ şi, în urma verificărilor, să întocmească cinci rapoarte de audit (pentru 2011 - anul demarării proiectului, 2012, 2013, 2014 şi 2015 - anul finalizării proiectului), precum şi un raport final. În total şase rapoarte, care vor ajunge la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu, prin care se face finanţarea proiectului. În baza acestor rapoarte de audit, AM POS Mediu decide care dintre cheltuielile efectuate în cadrul proiectului sunt eligibile (adică pot fi rambursate de UE) şi care nu. Auditorul va fi, deci, foarte important pentru Apă Canal, poate tocmai de aceea operatorul a ales să îl selecteze direct, fără licitaţie. Procedura se cheamă cerere de oferte. Selecţia o va face, desigur, conducerea Apă Canal. Cadrele de conducere responsabile cu atribuirea contractului sunt directorul general, Gelu Stan, directorul tehnic-producţie, Niţă Podaru, directorul economic, Elena Andreşan, precum şi şefi şi experţi de la Departamentul Implementare Proiecte, Serviciul Achiziţii, Serviciul Juridic şi Serviciul Financiar, se arată chiar în anunţul privind cererea de oferte postat de Apă Canal în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP).
Caietul de sarcini conţine criterii foarte precise
Cererile de oferte, ca şi licitaţiile, sunt deschise tuturor celor interesaţi, în principiu. Totuşi, pentru ca cei care le lansează să fie siguri că vor primi oferte potrivite nevoii lor, se obişnuieşte introducerea în caietul de sarcini a unor condiţii care să facă o primă filtrare a potenţialilor ofertanţi. Şi Apă Canal a introdus câteva astfel de condiţii în caietul de sarcini, unele dintre ele extrem de precise. De exemplu, ofertantul trebuie să aibă o medie a cifrei de afaceri globale în ultimi trei ani cel puţin egală cu 500.000 de lei. De asemenea, el trebuie să fi dus la bun sfârşit sau să aibă în derulare cel mult trei contracte de auditare financiară a proiectelor - şi aici devine interesant - în valoare de cel puţin 270.000 de lei.
Diferenţe uriaşe între preţurile oferite
Cu o valoare estimată de Apă Canal la 274.136 de lei (62.600 de euro), contractul de audit la proiectul de extindere a reţelelor de apă şi canalizare în judeţ a fost urcat pe SEAP, în vederea atragerii de oferte, la sfârşitul anului 2012. Acea primă încercare de atribuire a contractului a eşuat. "Procedura a fost suspendată deoarece a fost depusă o contestaţie şi a trebuit să refacem caietul de sarcini", declara, în decembrie 2012, directorul tehnic-producţie al societăţii Apă Canal, Niţă Podaru.
Procedura a fost reluată cu succes în ianuarie 2013. Apă Canal a primit mai multe oferte şi le-a deschis, conform programării, pe 4 februarie. Potrivit datelor postate pe SEAP, ofertele au venit de la nouă firme de audit: Mazars România (Bucureşti), Intercon (Bacău), Senior Audit Services (Bucureşti), Agenţia de Audit Financiar AFIL (Botoşani), BDO Audit (Bucureşti), Asocierea Auditor Financiar Sarra - Quantum Expert (Hunedoara), KPMG Audit (Bucureşti), Ghe. Stubeanu 2000 (Giurgiu) şi Lupşa Consult Audit Management (Brăila). O a zecea ofertă, primită de la SOCECC Audit&Consulting (Bucureşti), a fost respinsă deoarece nu a fost depusă la timp.
Ofertele, pentru a căror departajare Apă Canal a ales criteriul preţului cel mai scăzut, conţin sume foarte diferite. Cel mai mare tarif pentru realizarea auditului financiar este cerut de BDO Audit - 155.000 de lei (35.400 de euro). Cea mai mică ofertă de preţ vine de la Senior Audit Services - 24.300 de lei (5.500 de euro).
Apă Canal nu a anunţat încă firma câştigătoare. "Acum suntem în procedura de evaluare a ofertelor", a declarat, săptămâna aceasta, purtătorul de cuvânt al societăţii, Cornelia Arnăutu. Legea spune că, în procedura de cerere de oferte, stabilirea ofertei câştigătoare se face în cel mult 20 de zile de la deschiderea ofertelor. Asta înseamnă că Apă Canal ar trebui să anunţe câştigătorul săptămâna viitoare. Totuşi, operatorul are posibilitatea legală de a prelungi perioada de evaluare, însă o singură dată.
"Şi pe ISPA s-a făcut audit"
Directorul tehnic-producţie de la Apă Canal, Niţă Podaru, spune că audit se face pe orice proiect finanţat de UE. "Şi pe ISPA s-a făcut audit financiar", a spus Niţă Podaru, referindu-se la precedentul proiect cu finanţare europeană derulat de Apă Canal, de peste 70 de milioane de euro, prin care au fost reabilitate şi extinse reţelele de apă şi canalizare din municipiul Galaţi.
Actualul proiect, prin care se va face acelaşi lucru, dar în localităţile judeţului, costă de două ori mai mult. Valoarea sa totală este de 551,7 milioane de lei (130 de milioane de euro, fără TVA), din care 496,3 milioane de lei (peste 100 de milioane de euro) reprezintă finanţarea nerambursabilă de la UE. Proiectul, care este susţinut şi din surse locale, a demarat în 2011 şi trebuie să se încheie în 2015.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

Reţele de apă şi canalizare de jumătate de miliard de lei

Până la finele anului viitor, opt comune din judeţul Galaţi vor avea reţele de canalizare, iar cele de apă vor fi extinse, în timp ce municipiile Galaţi şi Tecuci şi oraşul Tg. Bujor vor beneficia de lucrări de extindere a reţelelor deja existente.

Lucrările programate a se desfăşura în cele 11 localităţi – Galaţi, Tecuci, Tg. Bujor şi Barcea, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Iveşti, Lieşti, Pechea, Slobozia Conachi, Umbrăreşti – au o valoare de jumătate de miliard de lei (551.738.533 lei), din care 496.303.155 de lei vor fi alocaţi de Ministerul Mediului, în cadrul contractului de finanţare încheiat între Minister, în calitate de autoritate de management pentru POS Mediu şi Apă Canal, operatorul regional pentru serviciile cu apă şi canalizare din judeţul Galaţi.

Reamintim că, până acum, cea mai mare investiţie făcută în modernizarea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare s-a făcut în municipiul Galaţi, prin programul ISPA, ceea ce a presupus lucrări în valoare de 75 de milioane de euro (42 milioane, de la UE, 18 milioane de euro – împrumutul Primăriei prin BEI şi 15 milioane de euro, de la bugetul local). Lucrările au presupus reabilitarea a 120 de km de conducte de apă potabilă şi canalizare, construcţia unei staţii de epurare a apelor uzate şi reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile, a staţiilor de pompare şi instalaţiilor conexe. Lucrările au demarat în 2008 şi s-au încheiat în 2011, cu un an după termenul stabilit iniţial, dar prelungit, ulterior, cu acordul UE.

presagalati.ro


 

Link to comment
Share on other sites

Reţele de apă şi de canalizare pentru opt comune gălăţene

Mare parte a gospodăriilor din mediul rural nu au guri de canalizare sau toalete cu apă curentă, ci tot vechile cabine, aşezate peste gropi săpate în pământ şi niciuna dintre cele 61 de comune ale judeţului Galaţi nu este canalizată în totalitate. Cei care au avut posibilităţi materiale, şi-au instalat fose septice. Însă, la sfârşitul anului viitor, situaţia se va schimba pentru cel puţin opt comune din judeţ, care vor beneficia de reţele modernizate de apă potabilă şi reţele noi de canalizare. Toate acestea vor putea fi posibile datorită unui proiect în valoare de jumătate de miliard de lei, dintre care aproximativ 420 de milioane, finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional de Mediu. Aceste opt comune vor avea reţele de canalizare şi cele de apă vor fi extinse. În municipiile Galaţi, Tecuci şi oraşul Târgu Bujor vor fi efectuate lucrări de extindere a reţelelor deja existente, printr-un proiect desfăşurat şi finanţat prin Programul Operaţional de Mediu. Lucrările vor avea loc în 11 localităţi (Galaţi, Tecuci, Tg. Bujor, Barcea, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Iveşti, Lieşti, Pechea, Slobozia Conachi, Umbrăreşti) şi valorează jumătate de miliard de lei (551.738.533 lei), din care 421.587.683 de lei reprezintă finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 64,5 milioane de lei – finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat, 9,9 milioane de lei – contribuţia beneficiarului, de la bugetul local şi 55,4 milioane de lei – finanţarea valorii neeligibile, contribuţia operatorului regional Apă Canal.
Pe lângă reţelele de apă şi canalizare, localităţile menţionate vor avea şi staţii de epurare a apelor uzate, iar cea de epurare a apelor menajere din municipiul Galaţi va fi dotată cu treptele secundară şi terţiară de epurare. Cu alte cuvinte, nămolul rămas în urma decantării apelor uzate va fi transformat în îngrăşământ natural pentru spaţiile verzi. Conform spuselor lui Gelu Stan, directorul Apă Canal, dacă Galaţiul va primi cele 80 de milioane de euro disponibile, teoretic, situaţia va fi alta pentru Galaţi, din acest punct de vedere. „Până în 2020, peste 60% din populaţia judeţului Galaţi va avea canalizare şi apă curentă. Restul până la 100% este greu de spus în cât timp va avea aceste servicii, căci depinde de capacitatea financiară a noastră, dar şi de cât de mult ne vom extinde. Sunt multe primării care nu vor să dea serviciile de apă şi canalizare către operatorul regional, pentru că acum primăriile care furnizează apă din puţuri nu percep TVA-ul, aşa este legea, primăriile nu pun TVA. Noi, ca societate comercială, punem, ca să nu mai vorbim de o eventuală mărire a preţului apei, pentru investiţiile făcute. Dar chiar şi doar cu TVA ar însemna o creştere de 24%, pe care populaţia nu o prea acceptă”, explică directorul Apă Canal.

monitoruldegalati.ro
 

Link to comment
Share on other sites

Investiţii de 550 milioane în reţele de apă şi canalizare

* Până la sfârşitul lui 2014, opt localităţi gălăţene vor fi canalizate integral

Un proiect finanţat din fonduri europene va creşte cu mult gradul de dotare a localităţilor gălăţene la reţele de apă potabilă şi canalizare. În prezent, nici unul dintre primarii celor 61 de comune gălăţene nu se poate lăuda că localitatea sa este canalizată integral.

O schimbare importantă se va produce la bun început pentru opt comune, care până la sfârşitul lui 2014 vor beneficia de reţele modernizate de apă potabilă şi reţele noi de canalizare, aceste lucrări fiind realizate în cadrul unui proiect în valoare de aproximativ jumătate de miliard de lei, din care o sumă de principală finanţare este cea nerambursabilă, prin Fondul de Coeziune, respectiv prin Programul Operaţional de Mediu.

Lucrările din acest proiect vizează şi modernizări de reţele în cele două municipii, Galaţi şi Tecuci şi în oraşul Tg. Bujor. Lucrările programate în cele 11 localităţi, Galaţi, Tecuci, Tg. Bujor, Barcea, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Iveşti, Lieşti, Pechea, Slobozia Conachi, Umbrăreşti, sunt în valoare 551.738.533 lei, din care 421.587.683 de lei reprezintă finanţarea nerambursabilă alocată prin Fondul de Coeziune, 64,5 milioane de lei este finanţarea nerambursabilă de la bugetul de stat, suma de 9,9 milioane de lei reprezintă contribuţia beneficiarului, de la bugetele localităţilor, iar 55,4 milioane este finanţarea valorii neeligibile, mai precis contribuţia operatorului regional SC Apă Canal SA Galaţi. Simultan cu montarea reţelelor, vor fi instalate sau modernizate, după caz, staţii de epurare a apelor uzate.

Potrivit directorului Apă Canal SA, Gelu Stan, după ce acest proiect se va finaliza şi dacă Galaţiul va absorbi şi alte 80 de milioane de euro ce vor fi disponibile prin POS 2 de Mediu, „până în 2020, peste 60% din populaţia judeţului Galaţi va avea canalizare şi apă curentă. Restul până la 100% este greu de spus în cât timp va avea aceste servicii, pentru că depinde de capacitatea financiară a noastră, dar şi de cât de mult ne vom extinde“.

La Galaţi, investiţii de 95 milioane euro

Alte modernizări vor fi efectuate la staţia de epurare din municipiul Galaţi, pusă în funcţiune în 2011, în cadrul unui proiect ISPA în valoare de 20 de milioane de euro. În prezent, la staţia de epurare e realizată doar tratarea mecanică a apelor uzate. Pentru a fi respectate standardele europene în tratarea apelor uzate, sunt necesare investiţii de 20 de milioane de euro pentru instalarea echipamentelor pentru tratarea biologică şi terţiară a apelor uzate colectate din oraş. Valoarea proiectelor ISPA derulate în perioada 2008-2011 a fost de 75 de milioane de euro, 42 milioane de euro fiind fonduri de la UE, 18 milioane de euro obţinute printr-un împrumutul al Primăriei Galaţi la BEI, 15 milioane de euro fiind alocarea de la bugetul local. Lucrările au presupus reabilitarea a 120 de km de conducte de apă potabilă şi canalizare, construirea staţiei de epurare şi reabilitarea staţiei de tratare a apei potabile, a staţiilor de pompare şi instalaţiilor conexe. În total, investiţiile realizate la Galaţi sunt în valoare de 95 milioane euro.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Comuna Lieşti îşi face sistem de canalizare

ot mai multe dintre primăriile din judeţ accesează fonduri pentru a putea aduce sisteme de canalizare în comune şi sate. Nu s-or racorda decât gospodarii cei care au ceva bani, dar măcar aceştia vor o viaţă mai confortabilă. Apoi, un sistem de canalizare şi unul de alimentare cu apă curentă sunt atu-uri în plus pentru atragerea de investitori care să-şi mai deschidă în comună câte o firmă şi să mai aducă astfel ceva bani la bugetul local şi să mai creeze şi câteva locuri de muncă. Tuluceştiul, spre exemplu, a început din vara trecută să lucreze la canalizare. Din primăvară, şi la Lieşti se lucrează din greu la crearea unei reţele. Detalii ne-a oferit primarul comunei, Iulian Boţ.
„La noi în comună apa este potabilă, dar sunt şi locuri unde conţinutul de nitraţi şi nitriţi este foarte mare, aşa că nu se poate consuma. Canalizare mi-au spus că vor cei mai mulţi dintre oamenii din comună. În plus, mai bine de jumătate dintre locuitori au baie în casă, aşa că le-ar fi de mare folos o reţea de canalizare la care să se racordeze. Suntem într-o asociaţie intercomunitară”, ne-a declarat Iulian Boţ.
Lucrările la Reţeaua de canalizare sunt realizate de Vega 93, iar cele la staţia de epurare, de Tancrad. Costurile lucrărilor, pentru cei 27 de kilometri de canalizare de la Lieşti, se situează în jurul valorii de 7 milioane de euro. Operatorul regional este SC Apă Canal SA, societate care se va ocupa şi de colectarea taxelor de canalizare de la lieşteni, după ce sistemul va fi funcţional. Lucrările, începute în această primăvară, ar trebui să dureze 16 luni.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Comuna Bereşti Meria aderă la Serviciul Regional Apă

Comuna Bereşti Meria va fi inclusă în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul Regional Apă” Galaţi. Pe ordinea de zi a şedinţei ordinare a Consiliului Judeţului, care va avea loc luni, se află un proiect de hotărâre care prevede acceptarea unităţii administrativ-teritoriale în rândul membrilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară. În anul 2008, Consiliul Judeţului Galaţi s-a asociat cu consiliile locale Galaţi, Tecuci, Târgu Bujor, Şendreni în vederea aderării la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Serviciul Regional Apă”, precum şi cu consiliile locale Bereşti, Braniştea, Independenţa, Piscu, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Lieşti, Iveşti, Umbrăreşti, Barcea, Drăgăneşti şi Cosmeşti, pentru o aderare ulterioară la aceeaşi Asociaţie. În anul 2009, au fost acceptate, în calitate de membri, comunele Slobozia Conachi, Pechea, Cuza Vodă şi Matca, în anul 2011 - Buciumeni şi Movileni, iar în anul 2013 - Smârdan.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...
Comunele gălăţene, racordate la civilizaţie. Vor fi extinse reţelele de apă şi canalizare cu peste 580 kilometri

În decembrie 2015, peste 380.000 de gălăţeni vor avea locuinţele racordate la reţelele de apă şi canalizare, având astfel acces la condiţii de trai civilizate, aşa cum este normal într-o ţară europeană.

Administraţia operatorului regional Apă Canal SA Galaţi a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, stadiul realizării Proiectului „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi”, cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial ”Mediu” 2007-2013, Axa prioritară 1. Valoarea totală a proiectului este de 507.718.000 lei fără TVA, din care valoarea eligibilă conform POS Mediu este de 456.706.000 lei, fiind împărţită pe trei surse de finanţare: 421.857.000 lei - finanţare nerambursabilă din Fondul de Coeziune, 64.519.000 lei - finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat şi 9.926.000 lei - contribuţie asigurată de la bugetele localităţilor beneficiare. Apă Canal SA Galaţi asigură finanţarea unor lucrări în valoare de 55.435.000 lei.

Potrivit managerului de proiect, Carmen Condurache, proiectul presupune lucrări de reabilitare şi extindere a reţelelor de apă şi canalizare în 5 aglomerări urbane din judeţul Galaţi, formate din 11 localităţi. Acestea sunt municipiile Galaţi şi Tecuci, oraşul Târgu Bujor, aglomerarea, Lieşti formată din comunele Barcea, Drăgăneşti, Iveşti, Lieşti şi Umbrăreşti şi aglomerarea Pechea, formată din comunele Cuza Vodă, Pechea şi Slobozia Conachi. Potrivit studiului de fezabilitate, populaţia care va beneficia de extinderea reţelelor de apă şi canalizare este cifrată la 387.775 locuitori. Proiectul va fi finalizat la data de 31 decembrie 2015.

Extindere a reţelelor cu 580 kilometri

În cadrul proiectului vor fi reabilitate şi dotate cu echipamente 126 de captări subterane de apă, vor fi reabilitate 7,2 kilometri conducte de aducţiune şi vor fi extinse conductele de aducţiune a apei cu alţi 4,5 kilometri. Reţele de distribuţie a apei vor fi extinse cu 235 de kilometri, fiind branşate la reţea 13.810 gospodării. Reţelele de canalizare vor fi extinse cu 347 kilometri, vor fi reabilitate două staţii de tratare şi vor fi construite trei staţii noi. Vor mai fi construite 56 de staţii de pompare a apei uzate şi patru puncte de monitorizare şi control a apelor uzate. Au fost realizate toate procedurile de achiziţii, toate contractele fiind în stadiul de execuţie a lucrărilor. La finalizarea proiectului, în decembrie 2015, în cele cinci aglomerări din judeţul Galaţi gradul de acoperire cu servicii de distribuţie a apei potabile şi preluare a apelor uzate va ajunge la 97%.

Proiect bazat pe modelări hidraulice

Pentru optimizarea funcţionării sistemelor de apă şi canalizare vor fi realizate, în cazurile a zece din localităţile beneficiare, modelări hidraulice: „Din punctul de vedere al asistenţei tehnice pentru managementul proiectului avem mai multe activităţi. Pe activitatea doi, modelarea hidraulică pentru aglomerările urbane din judeţ, respectiv Tecuci, Tg Bujor, Pechea şi Lieşti, am colectat foarte mare parte din date pentru situaţia existentă şi acestea au fost implementate într-un sistem soft pentru GIS şi au fost implementate şi în sistemul de modelare hidraulică. Au fost achiziţionate echipamentele şi s-a realizat programul de instruire. La sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie vor fi finalizate modelele hidraulice pentru cele patru aglomerări. Pentru cea de a cincea aglomerare, municipiul Galaţi, modelarea hidraulică a fost realizată în cadrul proiectului ISPA”, ne-a declarat Mugurel Ilie, liderul de echipă din cadrul contractului de Asistenţă Tehnică pentru Managementul Proiectului şi Supervizarea Lucrărilor.

În cadrul proiectului a fost reactualizat „Masterplanul” pentru gestionarea resurselor de apă în judeţul Galaţi până în anul 2037, această operaţiune fiind finalizată în luna septembrie.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Galaţiul are nevoie de o nouă staţie de captare a apei brute din Dunăre

Poate că înainte de a construi, pe sute de milioane de euro, vreun pod, tunel, aeroport sau drum expres – pe care oricum le „construim”, din patru în patru ani, de la Revoluţie încoace -, autorităţile Galaţiului ar trebui să-şi plece atenţia şi spre o investiţie mult mai mică, dar cu atât mai necesară pentru oraş: o nouă staţie de captare a apei brute din Dunăre.

În condiţiile în care Priza Dunării îi aparţine combinatului ArcelorMittal, care dictează astfel şi preţul la care livrează apă oraşului, o staţie de captare proprie a apei ar fi, pentru municipalitate, necesară ca… aerul. E ca în bancul acela cu ardeleanul care, ajuns la gară şi văzând că nu are loc să urce în tren, şi-a spus: „De-aia e bine ca omul să aibă lucrul lui”. Municipiul ar avea propria staţie de captare a apei din Dunăre şi n-ar mai sta la mâna combinatului, pe care vechea administraţie, nu mai departe de acum 2 ani, îl acuza că practică o politică de monopol.

Însă pentru o astfel de investiţie îţi trebuie finanţare. Iar dacă vrei finanţare, trebuie să o şi cauţi. Lucru pe care noi nu prea l-am făcut până acum.

Recent, la prezentarea proiectului de 507 milioane de euro pe care îl derulează în 11 localităţi din judeţ, printre care şi Galaţiul, reprezentanţii Apă Canal au explicat de ce prin respectivul proiect se pot face reabilitări la staţiile de captare a apei de adâncime de la Salcia-Lieşti şi Vadu Roşca, dar nu se poate construi şi o nouă staţie de captare a apei de suprafaţă, din Dunăre, care ar costa doar vreo 2 milioane de euro.

„Din păcate, finanţatorul, care este Comisia Europeană, prin Fondul de Coeziune, finanţează lucrări pentru a îndeplini obligaţiile asumate de România prin Tratatul de aderare din 2005. Această sursă de apă pentru municipiul Galaţi (de suprafaţă – n.red.), o localitate cu peste 100.000 de locuitori, nu face obiectul etapei de programare 2007-2013, şi nici al etapei viitoare 2014-2020. Municipiul Galaţi va trebui să identifice o altă sursă de finanţare, şi nu proiectele finanţate prin POS Mediu, pentru sursa proprie de apă de suprafaţă”, a spus Carmen Condurache, managerul proiectului regional derulat de Apă Canal SA Galaţi.

Monopol al combinatului pe apa din Dunăre

Consumul de apă potabilă al oraşului Galaţiului este asigurat în procent de 70% din prepararea apei brute extrase din Dunăre, restul fiind acoperit din extracţiile de apă de adâncime de la Vadu Roşca şi Salcia, din judeţul Vrancea. Deşi e situat pe malul Dunării, oraşul nu mai are propria extracţie din fluviu şi trebuie să cumpere apa de la ArcelorMittal. În 2001, la privatizarea Sidex, Guvernul Năstase a dat trustului Mittal, în preţul combinatului, şi „Priza de la Dunăre”, extracţia prin care este asigurată atât apa necesară preparării apei potabile pentru consumul Galaţiului cât şi apa necesară pentru procesele tehnologice de pe platforma siderurgică.

În ultimii ani, Apă Canal SA Galaţi cumpără apa din Dunăre din ce în ce mai scump. Au fost ani cu majorări de 30%, dar şi ani în care preţul apei brute a fost dublat. De la 406 lei vechi/mc în 2004 la 958 lei vechi /mc în 2005 şi la 17.300 lei vechi /mc în 2006, în 2007 preţul devenind 23.000 lei vechi/mc. Înainte de  apariţia HG 1202/02.12.2010, ArcelorMittal cumpăra apa de Dunăre, de la „Apele Române”, cu 5,11 lei/1.000 mc şi o vindea la Apă Canal SA cu 40,6 lei/1.000 mc, de 8 ori mai scump.

În aceşti ani de monopol al ArcelorMittal pe apa de Dunăre, edilii Galaţiului ar fi putut uita de „Priza de la Dunăre” făcută cadou noilor proprietari ai combinatului şi ar fi putut construi o altă staţie de pompare, care ar costa doar 2 milioane de euro. Dar probabil că ţinem la „tradiţia” conform căreia ne cumpărăm de la străini apa de băut. Astăzi, Primăria o cumpără de la ArcelorMittal, la fel cum, la sfârşitul secolului 19, o cumpăra de la francezi sau englezi. Conform site-ului ziaruldeinvestigatii.ro, prima capacitate de producţie de „apă filtrată de băut” a apărut după ce, în 1872, Primăria Galaţi i-a acordat concesiunea pe 45 de ani francezului D.Monnier, din Marsilia. Construirea „Uzinei de Apă” din Valea Ţiglinei, cu trei bazine de decantare şi trei de filtrare, a început în 1873, dar în acelaşi an Monnier a transferat concesiunea englezilor George Crawley şi Fred Power. În 1881, Primăria Galaţi a semnat convenţia de concesiune a producţiei de apă către societatea celor doi englezi, „The Galatz Water Works Co Limited”.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

95 de milioane de euro pentru canalizarea Galaţiului

* Inundaţiile vor mai face ravagii la Galaţi până când autorităţile nu se vor mai încurca în hârtii * Municipalitatea are la dispoziţie 95 de milioane de euro pentru a reface stricăciunile sistemului de apă şi canalizare din oraş

Primăria Galaţi a anunţat,  ieri, printr-un comunicat de presă, că s-au găsit bani europeni pentru a rezolva problema zonelor inundabile din oraşul Galaţi. Potrivit municipalităţii, va fi extins sistemul de alimentare cu apă şi canalizare din cartierele Barboşi şi Fileşti. De asemenea, investiţiile prevăd reabilitarea magistralelor de alimentare cu apă pe strada Brăilei, tronsoanele cuprinse între bulevardul George Coşbuc şi Prelungirea Traian şi între Inelul de Rocadă şi strada Frunzei, şi pe Bulevardul Milcov, reabilitarea colectorului principal de ape uzate din strada Ştefan cel Mare şi retehnologizarea Staţiei de pompare nr. 3. Cea mai importantă investiţie o reprezintă însă extinderea reţelei de apă şi canalizare şi construcţia unei noi conducte de refulare în Valea Oraşului, precum şi o nouă staţie de pompare a apelor uzate. Practic, această componentă ar trebui să îi scape complet de inundaţii pe cei care, la fiecare ploaie, sunt nevoiţi să vadă cum le refulează canalizările în case.
"Sunt investiţii majore pe care le vom derula în Galaţi, prin societatea Apă Canal, ca operator regional, investiţii care vor aduce un plus de civilizaţie pentru cartierele Barboşi şi Fileşti, dar şi un plus de eficienţă serviciilor edilitare de apă şi canalizare. Sper să depăşim cât mai repede perioada birocratică a procedurilor şi să începem efectiv lucrările care contează pentru locuitorii Galaţiului. Din discuţiile pe care le-am avut cu directorul societăţii Apă Canal, cel mai probabil, în maximum un an vor începe lucrările la Barboşi şi Fileşti. În plus, datorită gestionării eficiente a fondurilor de către conducerea Apă Canal, am găsit soluţii financiare şi pentru rezolvarea problemelor de canalizare existente în Valea Oraşului”, a declarat primarul Marius Stan.

Pierduţi în birocraţie

Pe hârtie, aceste investiţii arată excelent. Numai că până la începerea lucrărilor vor mai trece multe inundaţii peste cei din Valea Oraşului. Cei 95 de milioane de euro fuseseră obţinuţi de la Uniunea Europeană prin intermediul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară (ADI). Această entitate a demarat procedurile pentru obţinerea fondurilor în scopul realizării de investiţii în municipiul Galaţi şi în comuna Matca. Cu foarte puţin timp înainte ca UE să anunţe că fondurile vor fi direcţionate către această zonă, comuna Matca s-a retras din proiect. "Aceşti bani nu vor fi pierduţi în niciun caz. Vom relua procedurile de licitaţie, vom reface masterplanul şi planul de investiţii", a declarat, pentru "Viaţa liberă", Cornelia Arnăutu, purtătorul de cuvânt al SC Apă Canal SA.
Cele 12,7 de milioane de euro ce ar fi trebuit să-i revină comunei Matca vor fi redirecţionate astfel: 1,7 milioane vor ajunge la Galaţi, 1,3 milioane de euro la Tecuci, iar restul de bani vor fi împărţiţi între comunele Vânători şi Smârdan, pe care municipalitatea şi SC Apă-Canal SA încearcă să le atragă în proiect.
Din cauza acestei bâlbâieli birocratice, startul lucrărilor va fi întârziat cu cel puţin şase luni, mai spun surse din interiorul SC Apă Canal SA. "La finalizarea acestor lucrări de investiţii, gradul de conectare a populaţiei la reţelele de apă şi canalizare din oraş va ajunge la sută la sută, iar apele uzate deversate în sistemul de canalizare vor putea fi epurate integral. Sunt investiţii majore, care vor reduce semnificativ pierderile din sistem, dar şi infiltraţiile cauzate de uzura avansată a reţelelor”, a declarat directorul general al SC Apă Canal Galaţi, Gelu Stan.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

MasterPlanul Apă Canal, în dezbaterea aleşilor

* Proiecte de milioane de euro, tarife la fel de mari

Oricâte investiţii se laudă Apă Canal că va face, oricâte milioane de euro ar înghiţi societatea, tarifele pe care le plătim pentru apă rece şi canalizare vor rămâne în continuare exagerat de mari. Aceasta a fost concluzia discuţiei iscate în Consiliul Local cu ocazia aprobării de către aleşi a Master Planului revizuit şi a Listei prioritare de investiţii ce asigură serviciile de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi, etapa 2014-2020.
Motivul pentru care acest proiect a ajuns pe masa aleşilor locali a fost acela că Apă Canal, în calitate de operator regional, pregăteşte cererea de finanţare pentru un proiect ce urmează a fi implementat în etapa 2014-2020, iar comuna Matca s-a retras din acest proiect, aşa că au survenit modificări în lista de investiţii, Galaţiului fiindu-i redistribuite 8.166.000 de euro. Din aceşti bani, aproape un milion de euro sunt alocaţi pentru staţiile de pompare din Valea Oraşului, 980.000 de euro pentru extinderea reţelei de canalizare a oraului cu 7.000 ml, iar 2.600.000 de euro şi, respectiv, 3.390.000 de euro în reabilitarea unor conducte magistrale.
Consilierul local PDL Alin Mihai a fost curios dacă implementarea celei de-a doua etape se va reflecta în costul aperi reci şi care va fi beneficiul direct al gălăţenilor. „Beneficiul va fi că în cartierele Barboşi şi Fileşti locuitorii vor avea reţele de apă, reţele de canalizare, că cei din Valea Oraşului, când va mai creşte nivelul Dunării şi va fi o ploaie torenţială, nu vor mai fi inundaţi, pentru că am găsit soluţia tehnică pentru a preîntâmpina acest lucru, vor fi reabilitate reţele de canalizare de aproximativ şapte kilometri în Galaţi, iar apa care va veni din captările de la Salcia şi Vadu Roşca va fi transportată prin conducte noi, fiind înlocuite cele vechi depăşite din punct de vedere tehnic şi igieno-sanitar”, a fost răspunsul viceprimarului PSD Florin Popa, iniţiatorul proiectului de hotărâre.
Deci nicio facilitate în ceea ce priveşte tarifele practicate de Apă Canal în raport cu cetăţenii!

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Apă Canal SA Galaţi a implementat proiectele finanţate prin Programul POS Mediu 2007-2013

Societatea Apă Canal S.A. Galaţi este Operator Regional la nivelul Judeţului Galaţi din anul 2010 şi este delegată să gestioneze serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare în: municipiul Galaţi, municipiul Tecuci, oraşele Târgu Bujor şi Bereşti, comunele: Lieşti, Iveşti, Umbrăreşti, Barcea, Pechea, Şendreni, Movileni, Cosmeşti, Slobozia Conachi, Bereşti Meria, Smârdan, Tudor Vladimirescu, Cavadineşti, Cuza Vodă, Drăgăneşti, Piscu, Braniştea, Fundeni, Independenţa.
În perioada 2012-2015, Societatea APA CANAL SA Galaţi a derulat trei proiecte majore care au avut ca obiectiv modernizarea şi dezvoltarea facilităţilor integrate de apă potabilă şi apă uzată la nivel regional, în scopul îmbunătăţirii standardului de viaţă al populaţiei din Judeţul Galaţi.

I. Proiectul regional „Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi” a vizat extinderea furnizării serviciilor de apă şi canalizare în 11 localităţi din judeţul Galaţi, respectiv:  municipiile Galaţi şi Tecuci, oraşul Târgu Bujor şi comunele: Lieşti, Iveşti, Umbrăreşti, Barcea, Drăgăneşti, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi.

Proiectul a fost cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013 (POS Mediu), Axa prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”.

Valoarea totală a investiţiei, în conformitate cu prevederile Contractului de finanţare este de 507.718.645 lei fără TVA.

Investiţiile prevăzute în proiect au fost grupate pe nouă componente: şase contracte de lucrări,  două contracte de servicii şi un contract de furnizare.

Indicatorii fizici finali ai proiectului sunt:

·         reabilitare şi extindere aducţiuni de apă - 10,051 km;
·         lucrări de extindere şi reabilitare a reţelelor de distribuţie a apei potabile - 239,302 km;
·         branşamente individuale - 13.378 bucati;
·         lucrări de extindere a reţelelor de canalizare - 324,140km;
·         construirea şi reabilitarea staţiilor de pompare, rezervoare de apă, staţii de tratare a apei;
·         reabilitare foraje - 126 foraje la fronturile de captare Salcia Lieşti, Vadu Roşca, Tecuci şi Târgu Bujor;
·         sisteme SCADA pentru sistemul de alimentare cu apă si sistemul de canalizare;
·         3 noi staţii de epurare construite;
·         2 staţii de epurare a apelor uzate au fost extinse si reabilitate;
·        în cadrul contractului de furnizare a fost achiziţionat un Sistem de uscare a nămolului în staţia de epurare a apelor uzate în municipiul Galaţi.
Valoarea acestor investiţii este de  383.911.239 lei fără TVA.

Repartiţia investiţiilor pe UAT-uri se prezintă astfel:

·  Municipiul Galaţi a fost beneficiarul unor în investiţii în valoare de 116.445.958 lei fără TVA;
·  Municipiul Tecuci a fost beneficiarul unor investiţii  în valoare de 69.570.863 lei fără TVA;
·  Oraşul Târgu Bujor a fost beneficiarul unor investiţii în valoare de 28.796.128 lei fără TVA;
·  In localitatea Lieşti au fost realizate investiţii în valoare de 49.039.407 lei fără TVA ;
·  In localitatea Iveşti au fost realizate investiţii în valoare de 22.023.560 lei fără TVA ;
·  In localitatea Umbrăreşti au fost realizate investiţii în valoare de 10.199.057 lei fără TVA;
·  In localitatea Barcea au fost realizate investiţii în valoare de 12.912.495 lei fără TVA;
·  In localitatea Drăgăneşti au fost realizate investiţii în valoare de 12.004.178 lei fără TVA;

·  In localitatea Cuza Vodă au fost realizate investiţii în valoare de 8.282.909 lei fără TVA;
·  In localitatea Pechea au fost realizate investiţii în valoare de 37.500.748 lei fără TVA;
·  In localitatea Slobozia Conachi au fost realizate investiţii în valoare de 17.135.936 lei fără TVA;

II. Societatea APA CANAL SA Galaţi este unul dintre primii Operatorii Regionali din ţară care, în cadrul proiectului „Investiţii pentru exploatarea şi întreţinerea sistemelor de apă şi canalizare la nivelul ariei de operare a Operatorului Regional Societatea Apă Canal SA Galaţi”, a valorificat,  economiile înregistrate în urma semnării contractelor din cadrul proiectului finanţat prin POS Mediu 2007-2013.

Acest proiect este cofinanţat din Fondul de Coeziune, Axa Prioritara 1A – ”Extinderea şi Modernizarea Sistemelor de Apă şi apă uzată”. Valoarea totală a investiţiei este de 39.438.865 lei fără TVA,  incluzând servicii de audit şi publicitate în valoare de 15.939 lei fără TVA.

În cadrul acestui proiect au fost achizitionate autocurăţitoare simple (2 buc), autocurăţitoare combinate (2 buc), autovidanjă (3 buc), autocisternă (2 buc), instalaţie de preparare soluţie de hipoclorit de sodiu (2 buc), buldoexcavator şi încărcător frontal (4 buc), tractor buldoexcavator (1 buc), autolaborator de detectare a pierderilor (2 buc), stand verificare contori apă rece (1 buc) şi contori electromagnetici (190 buc), echipament de încărcare şi transport nămol (1 buc), echipament de împrăştiere nămol (1 buc), contori de apă rece cu citire radio (52.036 buc), module radio (20.323 buc) astfel:

· Pentru UAT Galaţi au fost achiziţionate echipamente şi utilaje în valoare de 20.128.140 lei fără TVA;
· Pentru UAT Tecuci au fost achiziţionate echipamente şi utilaje în valoare de 6.798.478 lei fără TVA;
· Pentru Aglomerarea Lieşti (care include localităţile: Lieşti, Iveşti, Umbrăreşti, Barcea si Drăgăneşti) au fost achiziţionate echipamente si utilaje în valoare de 5.008.305 lei fără TVA;
· Pentru Aglomerarea Pechea (care include localităţile: Pechea, Slobozia Conachi si Cuza Vodă) au fost achiziţionate echipamente si utilaje în valoare de 2.818.017 lei fără TVA;
· Pentru UAT Târgu Bujor au fost achiziţionate echipamente si utilaje în  valoare de 2.479.403 lei fără TVA;
· Pentru UAT Şendreni,  UAT Cosmeşti,  UAT Bereşti,  UAT Movileni,  UAT Smârdan, UAT Tudor Vladimirescu au fost achiziţionaţi contori de apă rece cu citire radio în  valoare de 2.190.583 lei fără TVA.

III. Pentru a respecta cerinţele de conformare cu Directiva CE 98/83/EEC - Directiva privind apa potabilă şi Directiva Consiliului 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate urbane, Societatea Apa Canal SA Galati a implementat o primă etapă a Programului Operaţional Infrastructura Mare (P.O.I.M. 2014-2020) prin proiectul „Asistenţa tehnică pentru pregătirea Aplicaţiei de Finanţare şi a Documentaţiilor de atribuire pentru Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă uzată din judeţul Galaţi, în perioada 2014-2020”, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regionala.

Valoarea totală a contractului de servicii este de 9.269.900,00 lei fără TVA.

Obiectivul general al proiectului: elaborarea documentaţiilor necesare în vederea obţinerii finanţării proiectului de investiţii din fondurile europene destinate perioadei de programare 2014-2020, asigurându-se astfel continuarea strategiei locale pentru dezvoltarea sectorului de apă si apă uzată în Municipiile Galaţi şi Tecuci, Oraşul Bereşti, Comunele Cosmeşti, Şendreni, Pechea, Slobozia Conachi, Lieşti, Iveşti, Barcea, Umbrăreşti, Movileni, Braniştea, Independenţa, Piscu, Tudor Vladimirescu, Fundeni, Drăgăneşti, Cuza Vodă, Bereşti Meria, Smârdan şi îndeplinirea obligaţiilor asumate de România, în sectorul de apă şi apă uzată, prin Tratatul de Aderare a României la Uniunea Europeană.

Valoarea estimată a Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în perioada 2014-2020 este de cca. 96.000.000 euro fără TVA.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Staţia de epurare a oraşului are o tehnologie unică în ţară!

Astăzi, la sediul SC Apă Canal, a avut loc închiderea proiectului “Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi”, proiect implementat de societatea publică locală SC Apă Canal Galaţi, în calitate de operator regional.

În urma implementării acestui proiect, aproape 400.000 de locuitori din 11 localităţi din judeţul Galaţi (2 municipii, un oraş şi 8 localităţi rurale) beneficiază de sisteme de apă şi canalizare, dar şi de staţii de epurare a apelor uzate, datorită derulării în ultimii patru ani şi nouă luni a unui proiect cu finanţare europeană, în valoare totală de circa 112 milioane de euro, proiect derulat prin Fondul de coeziune în cadrul Programului Operaţional Sectorial “Mediu” 2007-2013.

Proiectul a fost demarat în august 2011 şi trebuia terminat după 41 de luni, dar termenul de finalizare s-a prelungit până la 30 iunie 2016. Valoarea totală a proiectului este de 507.718.645 de lei (circa 112 milioane euro), din care 76% a reprezentant finanţare nerambursabilă de la UE, 12%, finanţare de la bugetul de stat, 10% finanţarea SC Apă Canal (care a făcut pentru acest lucru un împrumut la BERD) şi 2% cofinanţarea administraţiilor locale.

Potrivit Laurei Batog, reprezentant Apă Canal, prin derularea acestui proiect s-au realizat lucrări de: extinderea şi reabilitarea reţelelor de canalizare (347,934 de km), înfiinţarea a 57 de staţii noi de pompare a apelor uzate, înfiinţarea a 3 staţii de epurare şi reabilitarea altor două, extinderea şi reabilitare a aducţiunii cu apă (11,823 km), extinderea şi reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile (237,457 de km), reabilitarea şi/sau înfiinţarea a 10 staţii de pompare, reabilitarea şi/sau înfiinţarea a 7 rezervoare de apă, reabilitarea şi/sau înfiinţarea a 6 staţii de tratare a apei, înfiinţarea a 126 de lucrări de deznisipare şi foraje la fronturile de captarea apei de la Salcia, Lieşti, Vadu Roşca, Tecuci şi Tg. Bujor. De toate aceste lucrări au beneficiat municipiile Galaţi, Tecuci, oraşul Tg. Bujor şi alte opt comune din judeţul Galaţi - Pechea, Slobozia Conachi, Cuza Vodă, Lieşti, Iveşti, Umbrăreşti, Barcea şi Drăgăneşti.

Proiectul a vizat şi modernizarea actualei staţii de epurare a apelor uzate din municipiul Galaţi, unitatea beneficiind de un sistem unic în România de uscare a nămolului rezultat în urma epurării apelor. Sistemul a fost achiziţionat pentru a deshidrata cât mai mult nămolul, care astfel poate fi valorificat chiar şi în agricultură, spune managerul proiectului, Carmen Condurache: "Nămolul rezultat avea un grad de deshidratare de doar 20%, iar pentru a putea fi valorificat la groapa de gunoi, el trebuia să aibă un grad de uscare de minim 30%. Ei bine, prin acest proiect s-a achiziţionat un sistem de uscare a nămolului, care funcţionează pe baza unui uscător tambur cu încălzire directă, cu instalaţie de incinerare integrată a substanţelor non-condensabile şi a aerului viciat. Această tehnologie a fost implementată pentru prima dată în România în cadrul acestui proiect, fiind exploatată cu succes în alte state europene, în ultimii 15 ani". Totodată, Carmen Condurache a precizat că nămolul ce poate fi depozitat la groapa ecologică de gunoi poate, de asemenea, să fie folosit şi ca fertilizator în agricultură. "SC Apă Canal distribuie gratuit fermierilor acest nămol, asigură şi transportul acestuia la fermier, iar fermierul are doar obligaţia să asigure restul de fertilizator necesar pentru pregătirea pământulu pentu culturi. SC Apă Canal a realizat şi un studiu pedologic în acest sens, oferind rezultatele fermierilor", a adăugat reprezentanta Apă Canal.

Cât priveşte proiectul abia încheiat, deşi valoarea proiectului a fost una record pentru Regiunea de dezvoltare de S-E, doar 11 din 21 de comune membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară au beneficiat de noi reţele de apă şi canalizare. Restul de 10 comune aşteaptă investiţii prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, valoarea totală a lucrărilor necesare la nivelul judeţului Galaţi fiind estimată la 180 de milioane de euro.

presagalatibraila.com

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Finanţare pentru reţea de apă şi canalizare în Barboşi şi Fileşti

Sala Auditorium din cadrul Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii a găzduit, miercuri, o conferinţă în cadrul căreia a fost semnat contractul de finanţare pentru “Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă Uzată în judeţul Galaţi în perioada 2014-2020“, proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) şi implementat de APA CANAL S.A. La eveniment au participat: directorul general al Autorităţii de Management pentru POIM - Cătălin Gheran, ministrul delegat pentru Fondurile Europene - Marius Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Galaţi - Costel Fotea, secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene - Adrian Ionuţ Gâdea şi directorul general al APA CANAL S.A Galaţi - Gelu Stan, prefectul judeţului Galaţi, Dorin Otrocol şi primarul municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu.

Investiţii în 22 de unităţi administrativ teritoriale

“Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă Uzată în judeţul Galaţi în perioada 2014-2020“ are o valoare totală de 822.694.181 lei cu TVA (circa 180 milioane euro), din care: Fondul de Coeziune - 511.757.962 lei, bugetul de stat - 78.268.862 lei, bugetul local - 12.041.366 lei, contribuţia APA CANAL S.A. Galaţi - 90.123.337 lei. Beneficiare ale acestui proiect de investiţii în infastructura de apă şi canalizare sunt 22 de unităţi administrativ teritoriale (UAT-uri).

Se va investi în sisteme de alimentare cu apă în următoarele localităţi: municipiul Galaţi (printre altele, pentru cartierele Barboşi şi Fileşti), Şendreni, Şerbeştii Vechi, Movileni (UAT Şendreni), Braniştea, Traian, Vasile Alecsandri (UAT Braniştea), Independenţa (UAT Independenţa), Piscu, Vameş (UAT Piscu), Tudor Vladimirescu (UAT Tudor Vladimirescu), Fundeni, Hanu Conachi, Lungoci (UAT Fundeni), Smârdan, Cişmele, Mihail Kogălniceanu (UAT Smârdan), Pechea (UAT (Pechea), Cuza Vodă (UAT Cuza Vodă), Slobozia Conachi, Izvoarele (UAT Slobozia Conachi), Lieşti (UAT Lieşti), Iveşti, Buceşti (UAT Iveşti), Umbrăreşti, Condrea, Salcia, Siliştea, Torceşti, Umbrăreşti Deal (UAT Umbrăreşti), Barcea, Podoleni (UAT Barcea), Drăgăneşti, Malu Alb (UAT Drăgăneşti), municipiul Tecuci, Cosmeşti, Băltăreţi, Sat Nou, Furcenii Vechi, Furcenii Noi (UAT Cosmeşti), Movileni (UAT Movileni), oraşul Bereşti, Bereşti Meria, Pleşa (UAT Bereşti Meria) şi Cosmeşti Vale (UAT Cosmeşti).

În ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, se va investi în: Clusterul Galaţi (din care fac parte aglomerările Galaţi, Hanu Conachi, Tudor Vladimirescu, Piscu, Independenţa, Braniştea, Şendreni şi Smârdan), Clusterul Movileni (din care fac parte aglomerările Cosmeşti şi Movileni) şi aglomerările Tecuci, Pechea, Lieşti şi Bereşti.

La sistemul de alimentare cu apă, poiectul prevede investiţii pentru: realizarea a 5 captări de apă, reabilitarea şi extinderea reţelei de aducţiune a apei (peste 65 km), realizarea a 3 staţii de tratare a apei şi a 16 staţii de clorare (noi şi reabilitare), 6 staţii de repompare aducţiune (noi şi reabilitare), 10 staţii de repompare reţea, 18 staţii de pompare (noi şi reabilitare), 20 rezervoare de stocare (noi şi reabilitare), reabilitare şi extindere reţea de distribuţie apă potabilă pe o lungime de peste 183 km, precum şi 21 de sisteme de măsură şi control tip SCADA (Supervisory Control And Data Acquisition).

Pentru sistemul de canalizare sunt prevăzute investiţii în: construirea a 2 staţii de epurare, 2 depozite de nămol, 153 de staţii de pompare apă uzată (noi şi reabilitare), peste 102 km de reţea pentru apă refulată şi peste 432 km de reţea de canalizare (extindere şi reabilitare), precum şi 21 SCADA (20 Local Canalizare şi 1 Regional Canalizare).

Mai sunt prevăzute şi achiziţii de echipamente, respectiv: un excavator aspirator, un autocurăţitor pentru întreţinere canalizare, un autolaborator pentru detectare pierderi şi două autocisterne.

În ceea ce priveşte investiţiile la nivelul municipiului Galaţi, trebuie precizat că proiectul prevede lucrări în valoare totală de peste 32 milioane euro. Vestea bună este că prin acest nou proiect se va rezolva şi problema alimentării cu apă şi a canalizării din cartierele Barboşi şi Fileşti, pentru fiecare dintre aceste cartiere fiind prevăzute investiţii de peste 1,6 milioane euro în reţele de alimentare cu apă, reţele de canalizare şi staţii de pompare a apei uzate.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

La Pechea şi Lieşti se extinde reţeaua de apă şi canalizare cu fonduri europene

În cadrul "Proiectului regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi, în perioada 2014 - 2020" s-a semnat al doilea contract de lucrări "GL-CL-08 alimentare cu apă si canalizare în aglomerările Pechea si Lieşti". Societatea Apă Canal SA Galaţi, în calitate de beneficiar al acestui proiect a semnat contractul de lucrări cu Asocierea Hidroconstrucţia SA - Eco Aqua Design SRL. Contractul este în valoare 65.458.454 lei, fără TVA, iar durata de execuţie este de 25 luni de la data ordinului de începere, la care se adaugă perioada de notificare a defectelor de 36 luni. Lucrările ce se vor executa în cadrul contractului în localităţile Pechea şi Lieşti vizează instalarea a 3 staţii de repompare reţea noi, extinderea reţelei de distribuţie apă potabilă, montarea a 53 de staţii de pompare apă uzată noi, precum şi extinderea reţelei de canalizare cu 59.752 m. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014 - 2020.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Localităţile Cosmeşti şi Movileni vor fi racordate în totalitate la apă şi canalizare

Societatea Apa Canal S.A. Galaţi a anunţat semnarea contractului de lucrări pentru „GL-CL-03 - Alimentare cu Apă şi Canalizare în Aglomerările Cosmeşti şi Movileni şi Conducta de Transfer UAT Matca - SEAU Tecuci”, din cadrul „Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă şi Apă Uzată în Judeţul Galaţi, în perioada 2014-2020". Contractul de lucrări, în valoare de 51.065.286,32 lei, fără TVA, adică aproximativ 11 milioane de euro, fără TVA, a fost semnat cu Asocierea S.C. Rotary Construcţii S.R.L., Bucureşti - Delta Antrepriza de Construcţii şi Montaj 93 S.A., Bucureşti.

În cadrul contractului se vor executa lucrări la sistemul de alimentare cu apă şi apă uzată, proiectare şi execuţie lucrări de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, staţii pompare apă uzată, branşamente, racorduri, subtraversări şi supratraversări, întocmire documentaţii pentru obţinere avize şi autorizaţii în aglomerările Cosmeşti şi Movileni şi conducta de transfer UAT Matca - SEAU Tecuci. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020, iar durata de execuţie a contractul de lucrări este de 28 luni execuţie, de la data ordinului de începere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor. Lucrările ce urmează a fi executate vor fi: extindere aducţiune - 13,886 km, reţea de distribuţie apă - 9,178 km, reţea de canalizare - 73,064 km inclusiv conductele de refulare, reabilitare şi construire 1 staţie de repompare aducţiune nouă şi 4 staţii pompare reabilitate, 2 rezervoare, 7 staţii de pompare apă uzată.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Peste 22 milioane de euro, pentru reţele de apă şi canalizare în Galaţi şi în judeţ

Operatorul regional Apă Canal Galaţi anunţă că a semnat două proiecte de construcţie/extindere a reţelelor de apă şi canalizare în municipiul Galaţi şi în comunele Smârdan, Cosmeşti, Movileni şi Matca, investiţii în valoare de peste 102 milioane de lei (peste 22 milioane de euro), derulate prin proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Galaţi, în perioada 2014-2020, proiect cofinanțat din Fondul de Coeziune prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020. Cele două mari lucrări vor fi finalizate în termen de doi ani şi patru luni (pentru Cosmeşti, Movileni, Matca) şi, respectiv, doi ani şi jumătate (pentru Galaţi şi Smârdan).

Astfel, potrivit SC Apă Canal, alimentarea cu apă şi canalizare în aglomerările Cosmeşti şi Movileni şi realizarea conductei de transfer UAT Matca-SEAU Tecuci se vor efectua cu firma S.C. ROTARY CONSTRUCTII S.R.L., in calitate de Lider al Asocierii S.C. ROTARY CONSTRUCTII S.R.L., Bucuresti – Delta Antrepriza de Constructii şi Montaj 93 S.A., Bucureşti. Valoarea totală a contractului este de 51.065.286,32 lei, fără TVA, din care finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în valoare de 37.754.098,13 lei, fără TVA, de la bugetul de stat – 5.774.156,19 lei, fără TVA, de la bugetul local – 888.331,72 lei, fără TVA iar contribuţia societații Apa Canal SA Galați este în valoare de 6.648.700,28 lei, fără TVA.

În cele 28 de luni de execuţie (la care se adaugă alte 36 luni perioada de notificare a eventualelor defecte), “se vor executa lucrări la sistemul de alimentare cu apă și apă uzată, proiectare și execuție lucrări de extindere a rețelelor de apă și canalizare, stații pompare apă uzată, branșamente, racorduri, subtraversări și supratraversări, întocmire documentații pentru obținere avize și autorizații în aglomerarile Cosmesti si Movileni si conducta de transfer UAT Matca-SEAU Tecuci, astfel: extindere: aductiune – 13,886 km, retea de distributie apa – 9,178 km, retea de canalizare – 73,064 km inclusiv conductele de refulare; Reabilitare si construire: 1 stație de repompare aducțiune noua și 4 stații pompare reabilitate, 2 rezervoare, 7 statii de pompare apa uzata”, transmite Apă Canal.

Şi cel de-al doilea contract, realizarea/extinderea reţelei de alimentare cu apă şi canalizare în aglomerările Galaţi şi Smârdan va fi realizat de aceeaşi asociere de firme, în acest caz durata lucrărilor este de 30 luni, de la data ordinului de incepere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor. “În cadrul contractului se vor executa lucrări de reabilitare și extindere a rețelelor de apă și de canalizare, reabilitare si extindere gospodarii de apa, statii de pompare apa potabila si stații de pompare apă uzată, branșamente de apa, racorduri de canalizare, subtraversări și supratraversări ape, drumuri, cai ferate,  în municipiul Galaţi şi comuna Smârdan, astfel: reabilitare şi extindere: conducte aducţiune – 15,217 km, reţea de distribuţie apă – 22,799 km, reţea de canalizare – 79,518 km, inclusiv conductele de refulare; reabilitare şi construire: 6 staţii de pompare apă, 6 rezervoare, 25 staţii de pompare apă uzată. Sursele de finanțare și valorile fiecărei surse din cadrul acestui contract sunt: finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în valoare de 76.018.657,22 lei, fără TVA,    bugetul de stat în valoare de 11.626.382,87 lei, fără TVA, bugetul local în valoare de 1.788.674,29 lei, fără TVA, şi contribuţia societații Apa Canal SA Galați în valoare de 13.387.295,49 lei, fără TVA”.

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

Fonduri europene pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare în Bereşti şi Tecuci

Societatea Apă Canal S.A Galaţi a semnat două contracte de lucrări pentru alimentare cu apă şi canalizare în Bereşti şi Tecuci, în cadrul "Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă si Apă Uzată în Judeţul Galaţi, în perioada 2014 - 2020", proiect cofinanţat din Fondul de Coeziune prin Programul Operaţional Infrastructura Mare 2014-2020.

Primul contract de lucrări, "Alimentare cu apă şi canalizare în aglomerarea Bereşti, judeţul Galaţi", a fost semnat cu firma S.C. Rotary Construcţii S.R.L., în calitate de lider al Asocierii S.C. Rotary Construcţii S.R.L., Bucureşti - Delta Antrepriză de Construcţii şi Montaj 93 S.A., Bucureşti. Valoarea contractului este de 31.226.774 lei, fără TVA, iar durata de execuţie este de 24 luni, de la data ordinului de începere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor. În cadrul contractului se vor executa lucrări la sistemul de alimentare cu apă şi apă uzată, proiectare şi execuţie lucrări de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, staţii pompare apă şi apă uzată, branşamente, racorduri, subtraversări şi supratraversări, întocmire documentaţii pentru obţinere avize şi autorizaţii în oraşul Bereşti şi comuna Bereşti Meria, astfel: reabilitare şi extindere: aducţiune - 3,537 km, reţea de distribuţie apă - 33,170 km, reţea de canalizare - 32,639 km, inclusiv conductele de refulare; construire: 1 staţie de clorinare, 5 staţii de pompare apă, 1 rezervor, 9 staţii de pompare apă uzată.

Cel de-al doilea contract de lucrări, "Alimentare cu apă şi canalizare în aglomerarea Tecuci, judeţul Galaţi", a fost semnat cu aceeaşi firmă, S.C. Rotary Construcţii S.R.L. Valoarea contractului este de 47.126.111 lei, fără TVA, iar durata de execuţie este de 20 luni, de la data ordinului de începere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor. În cadrul contractului se vor executa lucrări la sistemul de alimentare cu apă şi apă uzată, proiectare şi execuţie lucrări de extindere a reţelelor de apă şi canalizare, staţii pompare apă uzată, branşamente, racorduri, subtraversări şi supratraversări, întocmire documentaţii pentru obţinere avize şi autorizaţii în oraşul Tecuci, astfel: reabilitare şi extindere: aducţiune - 5,807 km, reţea de distribuţie apă - 29,589 km, reţea de canalizare - 40,458 km inclusiv conductele de refulare; construire: 2 staţii de pompare apă, 14 staţii de pompare apă uzată.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Proiect european pentru rețeaua de apă și canalizare din județ

În cadrul „Proiectului Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă si Apă Uzată în Județul Galați, în perioada 2014-2020″ cod SMIS 2014 + 108495, în data de 30.07.2018 Societatea Apa Canal S.A. Galați a semnat contractul de lucrări „GL-CL-02 – Alimentare cu apă și canalizare în aglomerările: Fundeni, Tudor Vladimirescu, Independența, Piscu, Braniștea, Șendreni”, cu firma S.C. HIDROCONSTRUCTIA S.A. București, transmite SC Apă Canal.

“Contractul este în valoare  162.417.603,20 lei, fără TVA. Durata de execuție a contractul de lucrări este de 36 luni executie de la data ordinului de incepere, plus 36 luni perioada de notificare a defectelor. În cadrul contractului se vor executa lucrări de reabilitare si extindere a retelelor de apa si canalizare, statii pompare apa potabila, statii tratare, rezervoare, statii pompare apa uzata, bransamente, racorduri, subtraversari si supratraversari in comunele Fundeni, Tudor Vladimirescu, Independenta, Piscu, Branistea si Sendreni, astfel: - Extindere: aductiune – 5,430 km, retea de distributie apa – 27,813 km, retea de canalizare – 201,371 km inclusiv conductele de refulare; - Reabilitare si construire: 13 statii de clorinare, 10 statie de pompare apa, 8 rezervoare, 36 statii de pompare apa uzata. Sursele de finanțare și valorile fiecărei surse, din cadrul acestui contract sunt: finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană prin Fondul de Coeziune în valoare de 120.080.206,57 lei, fără TVA, bugetul de stat în valoare de 18.365.208,06 lei, fără TVA, bugetul local în valoare de 2.825.416,63 lei, fără TVA, şi contribuţia societații Apa Canal SA Galați în valoare de 21.146.771,94 lei, fără TVA”, mai transmite sursa citată, precizând că proiectul este cofinanțat din Fondul de Coeziune  prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020.

gazetagalatiului.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.