Jump to content

Gheorghiu Dej şi frumoasa lui soţie din Galaţi


dcp100168
 Share

Recommended Posts

File din isteria comunismului românesc

A fost Dej un gay cu seceră şi ciocan?

Despre această bîrfă s-a discutat mult în epocă şi uneori peste măsură. Episodul care ar îndreptăţi discuţia s-ar fi petrecut la celebra universitate comunistă de la Doftana, în care Ceauşescu şi Dej s-au nimerit împreună prin ’38. Ceauşescu era un tînăr rătăcit în mişcarea muncitorească după ce fusese prins de Siguranţă, iar Dej era deja un staroste de pîrnaie, ajuns acolo după celebrele mişcări de la Griviţa, din ’33. În logica strictă a „relaţiilor principiale“ şi a „moralei comuniste“, relaţiile homosexuale erau similare cu trădarea marxism-leninismului sau ceva de genul ăsta. Dar să revenim la Dej şi la viaţa lui amoroasă.

Tovarăşul Ghiţă se căsătorise în ’26, la Galaţi, cu o femeie despre care se spune că fusese de o rară frumuseţe, Maria Stere Alexe, fata unui sifonar cu ceva bănuţi la teşcherea. Doi ani mai tîrziu, venise pe lume Vasilica, celebra Lica de mai tîrziu, pentru care Dej va dezvolta o nebunească iubire paternă. În ’31, celor doi li se mai năştea o a doua fetiţă, Constanţa, şi la puţin timp după naşterea ei, Gheorghe e mutat disciplinar de la Galaţi la atelierele CFR de la Dej, din cauza ieşirilor lui comuniste. Maria refuză să meargă cu el şi, practic, din acel moment, cei doi soţi se despart. În ’33, cînd el o luase deja serios pe arătura comunismului şi era judecat în procesul intentat muncitorilor ceferişti de la Griviţa, Maria bagă divorţ, îl obţine, apoi se recăsătoreşte cu un funcţionar din Galaţi. Ajuns în puşcărie, Ghiţă se stinge de dorul fetelor şi mai ales de dorul Licăi, pe care, ajuns ştab comunist, o va răsfăţa şi chinui totodată tot restul vieţii lui. După divorţul de Maria Alexe, Dej nu s-a mai căsătorit niciodată, iar dacă punem la socoteală un alt incident din timpul unei scurte vizite la închisoarea Văcăreşti, revenim iar la problema căilor ocolite ale sexualităţii sale.

Era, aşadar, la Văcăreşti, în ’36, pentru tratament stomatologic, cînd se ia la bătaie cu un anume Bozînţan, legionar, care declară după încăierare că a sărit să-l caftească pe tov. Ghiţă fiindcă acesta i-a făcut propuneri indecente unui legionar de-al lui. Mai mult ca sigur că mărturia lui Bozînţan era o minciună; în încăierările frecvente dintre legionari şi comunişti din puşcării, acuzaţiile reciproce de homosexualitate erau la ordinea zilei. Mult mai tîrziu, Bîrlădeanu a mai pus un mănunchi de paie pe focul acestei bîrfe, acreditînd ideea că succesiunea lui Ceauşescu la conducerea partidului ar fi fost legată de presupusul episod amoros de la Doftana.

În realitate, Dej a fost un hetero care, de la un moment al vieţii, şi-a văzut mai mult de viaţa politică decît de cea amoroasă, punînd mai presus de orgasmul sexual pe cel al puterii. Odată ajuns ştab, s-a bucurat din plin de plăcerile vieţii, lăudîndu-se cu numeroase amante rusoaice, detaşate de KGB la Bucureşti, şi simţindu-se flatat din pricina relaţiei constante, însă bine ţinută la secret de toată lumea, cu actriţa Elvira Godeanu.

http://www.catavencu.ro/a_fost_dej_un_g ... -8174.html

Link to comment
Share on other sites

iar dacă punem la socoteală un alt incident din timpul unei scurte vizite la închisoarea Văcăreşti, revenim iar la problema căilor ocolite ale sexualităţii sale.

Era, aşadar, la Văcăreşti, în ’36, pentru tratament stomatologic, cînd se ia la bătaie cu un anume Bozînţan, legionar, care declară după încăierare că a sărit să-l caftească pe tov. Ghiţă fiindcă acesta i-a făcut propuneri indecente unui legionar de-al lui. Mai mult ca sigur că mărturia lui Bozînţan era o minciună; în încăierările frecvente dintre legionari şi comunişti din puşcării, acuzaţiile reciproce de homosexualitate erau la ordinea zilei. Mult mai tîrziu, Bîrlădeanu a mai pus un mănunchi de paie pe focul acestei bîrfe, acreditînd ideea că succesiunea lui Ceauşescu la conducerea partidului ar fi fost legată de presupusul episod amoros de la Doftana.

Haideți să vă spun un mic secret. Se știe că deținuții se încaieră deseori pe motive de „politică internă”. Când sunt luați la întrebări, ei nu divulgă adevăratele motive, pentru a evita să tragă unele concluzii de către gardieni și de către conducere. Se folosesc de cel mai banal pretext: așa zisele propuneri indecente.

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Reportaj din mahalaua liderului comunist Gheorghiu-Dej

* Strada Griviţei a ajuns o ruină, sub apăsare vremurilor moderne

Până în anul 1973, pe strada Griviţei, la numărul 35, se putea vedea o placă memorială unde scria: „Aici a locuit Gheorghiu Dej".Conform istoricului gălăţean, Ion Caşu, placa a dispărut în momentul când Nicolae Ceauşescu a hotărât să demoleze Casa Muzeu.

Gheorghiu Dej a venit în Galaţi în 1926. S-a angajat ca muncitor la „Societatea de Tramvaie", apoi ca electrician la atelierele CFR. La Uzina Mecanică îl cunoaşte pe Jan Teodorescu, la care va locui o vreme în gazdă pe strada Griviţei. În această perioadă o cunoaşte pe Maria Alexe, fata unui sifonar din Galaţi cu care se va căsători. Cu această femeie a avut două fete: Vasilica, fiica preferata a lui Dej, şi Constantina.

„A locuit o vreme pe strada Griviţei, iar apoi s-a mutat la socri pe strada I.l Caragiale. Pe Griviţei a existat mulţi ani o placă memorială. După 1970, Ceauşescu a dat ordin să fie demolată toată zona aceea", povesteşte Ion Caşu.

Din cauza ieşirilor comuniste, a fost mutat disciplinar la Dej. Soţia lui a refuzat să-l însoţească. În 1933, fata sifonarului îl părăseşte şi se căsătoreşte cu un funcţionar public din Galaţi. „Cele două fete au locuit cu mama şi bunicii pe strada Caragiale. Gheorghiu Dej venea deseori să le viziteze", povesteşte Ion Caşu.

Casa memorială a fost pe strada Griviţei, la numărul 35. Bătrânii localnici îşi amintesc că era o casă extrem de modestă. Printre cei care au venit să facă planul era şi soţia lui Vasile Luca, Ministrul Finanţelor pe atunci. „Casa Muzeu nu era foarte frumoasă. Dar nu trebuia să arate bine în perioada aceea. Gheorghiu Dej a fost în relaţii strânse cu familia Teodorescu, care locuia la nr. 33. După ce a murit a fost foarte criticat şi trecut în anonimat, iar casa s-a transformat într-o casă de citit în colectiv. Aici se citea ziarul. Mai târziu a fost demolată", povesteşte Tina Sava, localnică în vârstă de 73 de ani.

Un alt localnic îşi aminteşte că portretul lui Gheorghiu Dej a stat atârnat la poartă până în 1975. „Într-o zi de 23 august, un domn care era responsabilul străzii, un anume Ionescu, a venit să vadă casa memorială. Doamna Teodorescu, care locuia la nr. 33, a ieşit la poartă şi i-a spus responsabilului străzii: «Domnule Ionescu, cade Gicu!»".

Bogdan Meltiade locuieşte chiar pe locul unde a existat Casa Muzeu. „Eu m-am mutat aici în urmă cu câţiva ani. Nu am ştiut că aici a locuit şi Gheorghiu Dej. În urmă cu şapte ani cineva de la televiziunea română a venit să facă un reportaj pe strada aceasta", povesteşte gălăţeanul.

Şi artistul Teodor Munteanu îşi aminteşte că pe strada Griviţei a locuit Gheorghiu Dej: „L-am cunoscut la vârsta de 20 de ani, pe vremea când eram militar în termen şi am fost chemat să cânt la Ziua Marinei, la Sala Sporturilor din Constanţa. După ce am cântat, s-a ridicat în picioare şi m-a aplaudat. A venit la mine şi m-a întrebat de unde sunt. I-am spus că sunt din Galaţi. I-am spus că locuiesc în Valea Oraşului şi mi-a zis : «Mă, băiete, dar tu eşti vecin cu mine». M-a pupat şi mi-a propus să mă înfieze".

Gheorghe Gheorghiu-Dej (născut Gheorghe Gheorghiu) a fost liderul comunist al României din 1948 până la moartea sa şi preşedinte al Consiliului de Stat al Republicii Populare Române. În 1936 este ales membru al PCR, devenind lider al facţiunii din închisori a partidului. Dat fiind statutul său de lider comunist de frunte, este transferat în lagărul de la Târgu Jiu în timpul regimului lui Ion Antonescu, aici petrecându-şi cea mai mare parte a detenţiei în timpul celui de-al doilea război mondial. Gheorghiu Dej a murit în 1965 de cancer la ficat. Au existat numeroase zvonuri cu privire la o iradiere intenţionată în timpul ultimei sale vizite la Moscova.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/EXCLUSIV-Reportaj_din_mahalaua_liderului_comunist_Gheorghiu-Dej_0_253774662.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 years later...

In anii de dupa razboi tatal meu, Popescu Ieronim, subinginer angajat al santierelor navale din Galati  a locuit (pana la a fi arestat  in 1948 de securitate pentru complot impotriva ordinii de stat) pe aceiasi strada cu fosta sotie a lui Gheorghiu Dej. Femeia lucra ca si croitoreasa si o ducea foarte greu, cele doua fete fiind crescute doar de ea. Tanarul comunist Dej nu o ajuta cu nici un ban

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Cum s-a însurat liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej cu fata duşmanului de clasă

Maria Stere Alexe, soţia lui Gheorghiu-Dej, era fiica proprietarului unei fabrici de apă gazoasă din portul Galaţi. Mariajul a fost o combinaţie periculoasă de amor şi materialism. S-a ajuns la divorţ după doar cinci ani. Începutul carierei politice a lui Dej coincide, straniu, cu divorţul de Maria.

 

Puţină lume ştie că fostul lider comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a avut legături deosebite cu oraşul Galaţi, loc în care a locuit un deceniu (1921-1931), unde s-a căsătorit şi unde i s-au născut cele două fete: Vasilica (Lica) şi Constantina (Tanţa).

Şi mai interesant este însă că bolşevicul Gheorghe Gheorghiu-Dej s-a căsătorit la Galaţi cu o femeie care era „duşman de clasă” (după definiţia ideologică), deoarece provenea dintr-o familie bogată, care nu se potrivea deloc profilului „proletar”.

Socrul "sifonar" care, de fapt, era cam burghez

În biografia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej datele sunt destul de seci când vine vorba despre căsătoria de la Galaţi a fostului lider comunist. Biografii consemnează faptul că mariajul a început în 1926 şi că Maria Stere Alexe ar fi „fata unui sifonar”. Chiar dacă informaţia a fost perpetuată, în avalanşă, în zeci (dacă nu sute) de lucrări despre Dej, realitatea (aşa cum izvorăşte ea din documentele de pe latura economică a poveştii) arată că socrul acestuia nu era un simplu sifonar, ci proprietarul unei fabrici de apă gazoasă cu opt de angajaţi, a unei bodegi şi a mai multe tarabe de dulciuri şi delicatese. Un pic cam burghez, deci.

Informaţia răzbate dintr-un inventar al negustorilor şi industriaşilor din Galaţi, făcut de primărie în 1925, în care Spiru Stere Alexe figurează cu amintitele stabilimente, ceea ce arată că tânărul şi neliniştitul activist socialist nu s-a însurat, aşa cum le-a dictat el biografilor (şi s-a perpetuat apoi), cu fata unui sifonar umil, ci că socrul lui era un om cu o avere bunicică. Stă mărturie a faptului că n-a fost o nuntă de sărăntoci şi fotografia de la cununie (făcută în atelierul celebrului fotograf George Maksay), în care cei doi miri apar în haine elegante, la modă. Fotografia se află în colecţia Muzeului de Istorie din Galaţi şi are toate atestările de autenticitate necesare.

Iubirea nu face faţă luptei de clasă

Maria Stere Alexe era, din ce se pare, o femeie foarte frumoasă, acesta fiind de altfel şi motivul principal pentru care tânărului maistru ceferist i s-au aprins călcâile după ea. A contat, fără îndoială şi faptul că, socrul mic le-a dăruit tinerilor căsătoriţi o casă (destul de modestă, dar aflată în apropiere de Port, într-o zonă considerată ultracentrală în acea vreme), precum şi promisiunea că le va lăsa o parte din afacere.

De altfel, casa respectivă (aflată pe strada Griviţei) a rămas în picioare - cu placă memorială pe ea, care atesta că a fost locuinţa liderului comunist - până prin anii ’80, când a fost demolată. Mulţi dintre cei care au scris despre amintitul imobil (aflat la numărul 35) fac însă confuzie cu o altă casă, aflată pe aceeaşi stradă, unde Dej a locuit înainte de căsătorie, cu chirie.

Povestea de iubire dintre Maria şi Gheorghe Gheorghiu (care încă nu-şi adăugase la nume particula „Dej”) a durat circa cinci ani, răstimp în care s-au născut cele două fete ale lor: Vasilica (Lica) şi Constantina (Tanţa). Prima, născută în 15 martie 1928, avea să ajungă o cunoscută actriţă de cinema, iar a doua a avut o carieră didactică.

Relaţiile dintre soţii Gheorghiu aveau să se răcească din 1930, an în care Gheorghe a intrat în Partidul Comunist şi a început să aibă probleme la muncă din cauza propagandei virulente pe care o făcea. A fost mutat disciplinar la Dej (loc unde avea să-şi completeze numele), însă soţia a refuzat să-l urmeze, despărţirea fiind parafată cu acte din 1931.

La scurt timp, Maria s-a recăsătorit cu un ofiţer de jandarmi, împreună cu care a crescut fetele, în condiţii destul de grele, căci după 1947 pierduseră toată averea, prin naţionalizare, iar ofiţerul fusese dat din afară din noua armată socialistă.

De altfel, Gheorghiu-Dej a devenit apropiat de acestea de-abia după 1952-1953, adică după ce ele crescuseră iar el devenise o persoană politică de prim-plan în România.

Interesant este că Dej nu s-a mai recăsătorit niciodată (dar a pozat într-un mare familist, fiind extrem de apropiat de nepoţii lui), situaţie care a alimentat zvonurile (iscate în perioada 1933-1944, în puşcărie) cum că ar fi fost, de fapt, homosexual. Zvonurile - lansate de un lider legionar - nu au fost însă niciodată dovedite.
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.