Drama şcolilor de ţară

[dcp100168]

Dosarele X ale fondurilor pentru şcoli

Bani mulţi, preocupări puţine

Grupuri sanitare nefuncţionabile, unităţi de învăţământ neîmprejmuite, copii care îşi desfăşoară activitatea în săli ale Consiliului Local, clase vechi de 100 de ani, pentru care nimeni nu s-a sinchisit să facă o îmbunătăţire. Aşa arată mai multe unităţi de învăţământ din judeţul Galaţi pentru care banii veniţi de la minister în anul 2007, au fost de prisos. Deşi anul trecut ministerul a acordat mult mai mulţi bani pentru infrastructura şi investiţiile unităţilor de învăţământ, zeci de elevi din judeţul nostru încă mai învaţă în condiţii dezastruoase. Şi asta pentru că edilii comunelor din Galaţi nu s-au sinchisit să se ridice din fotoliul în care zac regeşte şi să investească. Degeaba au fost bani mulţi dacă în multe primării din judeţul Galaţi zace incompetenţa şi mai mult decât atât, ignoranţa. O mare parte din banii primiţi de la minister, s-au întors de unde au plecat.

Deşi anul 2007 a fost unul bogat din punct de vedere al fondurilor alocate de către Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului judeţului Galaţi, sute de elevi din multe comune din judeţ învaţă în condiţii improprii studiului, iar sălile de clasă încă mai sunt vrednice de milă. Şi asta după ce Galaţiul a primit nici mai mult nici mai puţin de 576 de miliarde de lei vechi pentru investiţii infrastructură şi aproximativ 150 de miliarde pentru reabilitări ale unităţilor şcolare. Deşi în multe localităţi primarii au cheltuit în totalitate banii veniţi de la ministerul de resort, o serie de primari din mai multe comune gălăţene nu s-au sinchisit să facă investiţii, sume uriaşe de bani fiind restituite către buget, în condiţiile în care acum multe şcoli şi grădiniţe seamănă mai degrabă cu nişte case părăsite şi nu cu o unitate şcolară, cum ar trebui. Ba mai mult, o serie de primari nici măcar nu ştiu de câţi bani au dispus, câţi au cheltuit, pe ce şi de ce, ştiu doar că „s-a făcut ceva”.

Banii alocaţi de la minister erau destinaţi fondurilor de investiţii, consolidări, reparaţii capitale, reabilitări şi achiziţionare de mobilier, dar primarii localităţilor şi directorii de şcoli nu prea şi-au dat osteneala să cheltuiască toţi banii (de când o fi banul aşa greu de cheltuit?) sau mai rău, nu au ştiut ce să facă cu ei. „Galaţiul a primit 576 de miliarde lei vechi, pentru investiţii infrastructură şi pe dotări circa 150 de miliarde. Banii pe dotări s-au cheltuit integral, aceştia fiind derulaţi prin Inspectorat şi doar prin şcoli, pe când banii pe investiţii au fost derulaţi prin primării şi nu s-au cheltuit : 35 miliarde la campusuri şi 68 de miliarde la celelate obiective din judeţul Galaţi”, a precizat Iuliana Tania Bogdan, inspector şcolar general în cadrul ISJ Galaţi.

La Gohor: au plecat 10 şi au venit 7

Deşi a dispus de 11 miliarde de lei pentru infrastructură, primarul din comuna Gohor nu a reuşit să investească în cele 6 şcoli decât 3 miliarde lei, restul banilor întorcându-se la minister, deşi recunoaşte că „mai sunt multe de făcut”, iar vina, în opinia sa o poartă documentaţia. „Documentaţia e de vină...Şi oricum banii de la minister au venit prea târziu, iar atunci proiectele nici nu erau gata”, a spus primarul comunei Gohor, neştiind nici câţi bani a avut la dispoziţie pentru investiţii, nici cât a cheltuit şi mai ales ce sumă a rămas necheltuită, susţinând doar că s-au făcut reparaţii capitale, deşi recunoaşte că „mai avem atâtea probleme”. „Am făcut reparaţii capitale, modernizări, sunt o mie şi una de lucrări. Mai avem şi lucrări începute şi care nu s-au finalizat. Noi avem şcoli vechi de 100 de ani, dar am pus plafoane, parchet, iar o centrală termică de la şcoala din Nărteşti este încă în lucru”, a spus primarul comunei Gohor. Întrebat dacă va mai solicita bani, în afara celor ce vor fi realocaţi, primarul a spus un ”DA” hotărât. „Da, normal că vom cere, nu se pune problema banilor”, şi asta în condiţiile în care acesta a reuşit să investească doar 3 miliarde din 10.

La Drăguşeni, preşcolarii învaţă în Consiliul Local

Printre unităţile de învăţământ care au rămas cu bani neinvestiţi se numără şi cele din comuna Drăguşeni, aceasta rămânând cu 3 miliarde de lei, bani destinaţi, de asemenea infrastructurii şcolare, situaţia şcolilor din comună fiind numită chiar de Iancu Munteanu, primarul localităţii, drept una „gravă”. Din cele 9 şcoli şi 7 grădiniţe, pe care primăria le are în subordine au rămas neatinse grădiniţele. „Au rămas nefinalizate grădiniţele. Era praful şi pulberea de ele. Sper să le vedem rezolvate”, a mai spus Iancu Munteanu. De asemenea, în comuna Drăguşeni, chiar primarul declară, preşcolarii învaţă în şcoală, în aceeaşi sală de clasă grupa mică şi cea mare, iar nu de multe ori, preşcolarii şi-au desfăşurat activitatea în sala Consiliului Local deoarece le lipseşte o grădiniţă spaţioasă. „Grădiniţele sunt improprii, preşcolarii îşi desfăşoară activitatea în spaţiul destinat şcolilor, în săli de clasă. Am fost nevoit să pun la dispoziţie chiar şi sala Consiliului Local. Sunt probleme grave pe învăţământ la Drăguşeni, însă nu se pot face toate peste noapte”, a mai spus Iancu Munteanu. De asemenea, autorizaţiile de funcţionare dau şi ele bătăi de cap, şcoala din satul Ghingheşti neavând autorizaţie de funcţionare deoarece nefiind delimitată suprafaţa acesteia de un gard, primăria nu a obţinut autorizaţia. Cu aceeaşi problemă se confruntă şi conducerea Şcolii Adam, unde nu există un grup sanitar adecvat şi nici alimentare cu apă. „La şcoala din Adam nu avem apă curentă, iar grupul sanitar este vechi de 20 de ani”, a mai spus primarul.

Cele două comune nu sunt singurele în care primarii nu s-au sinchisit sau nu au avut simţul „managerial” să investească. La Nicoreşti cele 7 şcoli şi 6 grădiniţe, încă mai sunt în „finisare”, de vină fiind tot documentaţia care este „mult prea stufoasă”, precum susţine primarul Boghiu şi lipsa proiectanţilor şi a muncitorilor care să se ocupe de lucrări, comuna rămânând cu 4,5 miliarde de lei, bani necheltuiţi. Şi Tecuciul a rămas cu bani necheltuiţi, respectiv 3,7 miliarde lei, însă Eduard Finkelstain, primarul municipiului, susţine că asta este din cauza vremii nefavorabile, din cauză că toamna a fost lungă şi iarna timpurie”, însă primarul a avut cu ce se mândri. „Avem două lucrări de anvergură, 2 grădiniţe noi, un campus preuniversitar cu 1.400 de locuri, costurile celor două proiecte ridicându-se la aproximativ 316 miliarde lei”. De cealaltă parte, primarul comunei Barcea, care a rămas cu 4,6 miliarde lei necheltuiţi, susţine că de vină este ministerul care a trimis banii târziu şi deşi în trei tranşe, nu s-a putut face mare lucru cu ei. „Am făcut o reabilitare la Şcoala nr.2, care a costat 1,5 miliarde, iar acum se reiau lucrările la Grădiniţa 2, care este în stadiul de construire. Va avea 3 săli de clasă”, a spui Ionel Tandafir, primarul comunei Barcea. De asemenea, printre comunele care nu şi-au dus la bun sfârşit lucrările se mai numără şi comuna Brăhăşeşti, care a pierdut 3,9 miliarde lei şi de asemenea, comuna Suceveni. Conducerea ISJ Galaţi este de părere că vina banilor necheltuiţi aparţine primăriile, pentru mulţi din primari, învăţământul neconstituind o prioritate, cum de altfel este şi cazul Galaţiului, care a rămas de asemenea cu bani necheltuiţi, respectiv 11 miliarde lei. „Primăriile au demarat foarte greu procesul de achiziţie şi bineînţeles, primarii care nu au monitorizat cheltuirea acestor bani cu maximum de responsabilitate. Acum vor cere din nou bani, deoarece sunt disperaţi pentru că au rămas cu şcoala „în aer”. Este nevoie de bani, se pot face multe cu ei. Dar şi ei trebuie să se mişte mai repede, ori că nu se pricep, ori că nu se implică, am întâlnit o lehamite pe ici-colo...Dar sunt multe primării pentru care învăţământul nu este o prioritate”, a declarat Iuliana Tania Bogdan.

O şansă pentru primarii „grijulii”

Şcolile din localităţi cu primari incompetenţi nu vor rămâne fără bani. Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei a decis că va redistribui sumele necheltuite pentru modernizarea şcolilor. Banii vor fi daţi inspectoratelor şcolare judeţene, nu primăriilor, pentru a demara procedurile necesare începerii unor noi lucrări. Ideea a fost expusă pe larg inspectorilor şcolari generali la întâlnirea de la Galaţi. Sunt judeţe în care deja primarii au anunţat inspectoratul şcolar că nu pot cheltui banii şi aceştia vor fi redistribuiţi. Va mai urma o tranşă de 400 de milioane lei, care vor fi daţi în totalitate primăriilor pentru a termina lucrările deja începute, şi încă 100 de milioane de lei pentru a începe lucrări noi. Bani vor fi daţi doar inspectoratelor şi ele vor fi responsabile de contractarea acestor lucrări. „Aceşti bani necheltuiţi se realocă prin hotărâri de guvern în aşa fel încât obiectivele de fapt să fie finalizate. Banii nu sunt pierduţi, nu se vor pierde, tot ce nu s-a cheltuit, se realocă. Am înţeles că în prima hotărâre de Guvern care apare este tocmai pentru realocarea acestor sume astfel încât toate obiectivele să fie finalizate. Probabil, la începutul lunii februarie, această hotărâre de guvern va apărea şi şantierele vor fi redeschise pentru continuarea lucrărilor începute anul trecut”, a precizat Iuliana Tania Bogdan.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=1

Copiii de la ţară n-au unde să înveţe şi la Centru se tot restructurează Învăţământul...

[dcp100168]

Pe aproximativ aceeaşi temă se înscrie şi raportul World Vision România. Iar Galaţiul este menţionat printre "fruntaşi".

Doar un sfert dintre elevii din mediul rural au mers la liceu anul trecut, sărăcia şi implicarea copiilor în muncile agricole fiind principalele cauze care duc la abandonul şcolar la vârsta liceului, potrivit unei analize realizate de organizaţia World Vision România, prezentată miercuri. Potrivit Raportului Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din Domeniile Educaţiei şi Cercetării, realizat în iulie 2007, citat de Worl Vision, anul trecut numai 24,54 la sută dintre elevii din mediul rural au ajuns să urmeze liceul, comparativ cu 36,8 la sută în 2005. Din analiza făcută de către World Vision rezultă că principala cauză a abandonului şcolar la vârsta liceului este sărăcia, cele mai multe cazuri înregistrându-se în mediul rural. "Copiii sunt încurajaţi de părinţi să renunţe la şcoală, chiar înainte de a termina învăţământul obligatoriu, în favoarea muncii agricole – singurul lor mod de existenţă. Pentru familiile sărace, a lucra ca zilier este principalul mijloc de supravieţuire, adesea copiii însoţind părinţii în aceste activităţi în defavoarea şcolii. Pe de altă parte, în lunile de iarnă, în condiţiile lipsei sursei de subzistenţă (agricultura), şcolile se confruntă cu un absenteism crescut cauzat de lipsa hranei sau îmbrăcămintei necesare", se arată în analiza organizaţiei neguvernamentale. Conform unui studiu asupra sărăciei, realizat de World Vision la sfârşitul anului 2006, în România exista cel mai ridicat procent de populaţie rurală dintre ţările Europei Centrale şi de Est: aproximativ 45 la sută din populaţie trăia în mediul rural, pe o suprafaţă de 89 la sută din teritoriul ţării. "Zonele cu risc ridicat de excludere de la educaţie din cauza sărăciei sunt cele rurale din judeţele Teleorman, Giurgiu, Călăraşi şi Ialomiţa (în regiunea de Sud), Botoşani, Iaşi, Vaslui (în regiunea de NE) şi Vrancea, Buzău, Brăila, Galaţi (în regiunea de SE). În aceste regiuni, peste 30 la sută din populaţia de 15 ani nu a absolvit nicio şcoală sau a absolvit doar şcoala primară", potrivit raportului. Analiza World Vision România privind posibilitatea copiilor din mediul rural de a accede la învăţământul liceal a fost realizată pe baza studiilor şi cercetărilor efectuate de către autorităţile statului în legătură cu starea învăţământului din România. Organizaţia World Vision România deruleaza proiecte de dezvoltare comunitară, în cadrul cărora lucrează în parteneriat cu membrii a peste două sute de comunităţi rurale din şase judeţe din România. Prin aceste parteneriate realizate la nivelul comunităţilor, numai în anul 2007, peste 13.500 copii, familiile acestora, cadre didactice, preoţi, medici, autorităţi locale au participat şi beneficiat de seminarii de educaţie, cursuri de calculatoare, campanii de informare şi activităţi desfăşurate prin intermediul Centrelor Comunitare, în scopul creşterii accesului la informaţia de calitate.

[Relu]

Copiii de la ţară n-au unde să înveţe şi la Centru se tot restructurează Învăţământul...

Da' parcă ei mai ştiu ce vor ...