Jump to content

Recommended Posts

Posted

Deputaţii PDL Galaţi cer o comisie parlamentară care să ancheteze privatizarea combinatului Sidex

Deputaţii PDL au depus la Biroul Permanent al Camerei o cerere de constituire a unei comisii parlamentare care să ancheteze vânzarea combinatului SIDEX Galaţi către Lakshmi Mittal şi gradul în care investitorul şi-a respectat obligaţiile asumate în 2001. Anunţul a fost făcut joi, la Galaţi, de deputatul PDL Mihail Boldea, transmite corespondentul NewsIn. "Parlamentarii PDL de Galaţi au iniţiat şi au şi depus ieri (miercuri, n.r.), la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, o cerere de constituire a unei comisii de anchetă pentru desecretizarea contractului de privatizare a SIDEX Galaţi, în condiţiile în care, în ultimii opt ani, s-a refuzat constant acest lucru. Scopul comisiei paramentare de anchetă este unul foarte clar, respectiv de a verifica modul în care a fost privatizat SC SIDEX SA în anul 2001 şi de a verifica dacă reprezentanţii ArcelorMittal au îndeplinit clauzele contractului de privatizare. Personal, voi cere să fiu membru în comisie şi, în cazul în care voi constata existenţa anumitor neajunsuri sau încălcări ale legii, nu mă voi da în lături să formulez sesizări către DNA, pentru ca persoanele vinovate să fie trase la răspundere", a declarat Boldea. Potrivit lui Mihail Boldea, cererea depusă la Biroul Permanent al Camerei a fost semnată de 53 de deputaţi, dintre care 51 de la PDL şi de doi din partea minorităţilor naţionale. Ea va fi discutată luni, în cadrul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor. "Dacă Biroul Permanent aprobă, se înaintează plenului şi probabil că miercuri plenul va supune dezbaterii şi va vota constituiea acestei comisii, cu număr de membri, regulament şi termenul în care comisia va trebui să răspundă la problemele pentru care a fost înfiinţată. Din punctul meu de vedere, termenul de funcţionare a comisiei va fi de două luni-două luni şi jumătate", a precizat democrat-liberalul.

De la semnarea contractului de privatizare a SIDEX Galaţi, în 2001, documentul nu a mai fost văzut de nimeni, el fiind apărat de o clauză de confidenţialitate asumată de vânzător (statul român, prin Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) şi de cumpărător (compania miliardarului Lakshmi Mittal). Potrivit AVAS, contractul nu poate fi desecretizat decât cu acordul părţilor semnatare. Deputatul Mihail Boldea, de profesie avocat, susţine, însă, că documentul poate fi studiat, o comisie parlamentară de anchetă sau o sesizare penală fiind suverane înţelegerii referitoare la clauza de confidenţialitate. "S-a pus problema dacă, din punct de vedere juridic, există posibilitatea desecretizării cntractului de privatizare. Legea prevede că o astfel de posibilitate există în două cazuri: în cazul în care există comisie parlamentară care să cerceteze privatizarea unei societăţi unde s-a secretizat contractul sau în cazul în care există o plângere penală", a precizat Boldea. Dacă obţin acces la contractul de privatizare, membrii comisiei parlamentare de anchetă vor fi singurii care vor putea lectura documentul. Concluziile analizei lor vor fi, însă, publice, a precizat deputatul PDL.

În anul 2006, a mai încercat să desecretizeze contractul de privatizare a combinatului siderurgic SIDEX Galaţi, fără succes însă, deputatul PDL Mircea Toader, pe vremea când era secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor. După ce a făcut demersurile necesare la AVAS, Toader a mărturisit că a fost avertizat prieteneşte de fostul director general de la SIDEX, Dan Nicolae Şoiman, că va întâmpina dificultăţi foarte mari în încercarea de a studia documentul. “Ieri l-am întâlnit pe domnul Şoiman şi mi-a urat succes, dar nu crede că voi obţine contractul, fiindcă el, care a negociat acest document, nu ştie decât două capitole din cele şase”, declara, pe 10 noiembrie 2006, Mircea Toader.

Combinatul Siderurgic SIDEX Galaţi a fost privatizat în 2001, pachetul majoritar de 702.732.576 acţiuni fiind preluat de la stat de compania LNM Holdings NV, acum ArcelorMittal, la preţul de 70.273.257,60 USD, adică 0,10 USD pe acţiune. SIDEX înregistra pierderi de 1 milion de dolari pe zi, anunţau autorităţile române la vremea respectivă.

Posted

Solidaritatea cere audit neutru pentru evaluarea investiţiilor

Sindicatul Solidaritatea de la ArcelorMittal Galaţi va cere efectuarea unui audit neutru la companie pentru a se vedea în ce măsură investiţiile prevăzute în contractul de privatizare au fost respectate, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). Scopul auditului este de a arăta dacă ArcelorMittal a respectat planul de investiţii asumat prin contractul de privatizare al fostului Sidex. Conform privatizării, încheiate în anul 2001, holdingul de oţel condus de Lakshmi Mittal trebuie să facă investiţii de câteva sute de milioane de dolari în modernizarea combinatului până la sfârşitul lui 2011.

Reprezentanţii sindicatului Solidaritatea susţin că investiţiile declarate de Mittal până în acest moment sunt false şi nerealiste, prin urmare nu au fost respectate obligaţiuniile asumate în contractul de privatizare. „Vom cere un audit neutru la ArcelorMittal care să arate că ceea ce s-a construit până acum nu a avut nicio valoare. Ultima investiţie realizată cu tam-tam de Mittal nu se ridică la sumele anunţate în presa (n.r. – 8 milioane de dolari). Dacă îmi schimb ciorapii, nu înseamnă că îmi schimb şi blugii. Toate investiţiile au fost supraevaluate. În plus, toate lucrările de reparaţii capitale care s-au făcut înainte de privatizarea Sidex au fost preluate de actualul patron şi astfel s-a supraevaluat valoarea acestor investiţii si auzim sume ameţitoare de 50 de milioane de euro. De fapt aţi văzut că instalaţia de desprăfuire de la Oţelărie şi Cocseria sunt moarte. Se fac aceste investiţii doar de ochii lumii”, a declarat, vineri, vicepreşedintele Sindicatului Solidariatea, Petrică Pălămidă.

Posted

Înfiinţarea Comisiei de anchetă a privatizării Sidex se va decide marţi în plenul Camerei

Deputaţii vor decide marţi, asupra propunerii PDL de înfiinţare a unei Comisii de anchetă referitoare la privatizarea Sidex, a anunţat secretarul Camerei, Sever Voinescu, la finalul şedinţei Biroului Permanent. Voinescu a menţionat că propunerea PDL de înfiinţare a acestui for de anchetă a fost sprijinită în Biroul Permanent de un deputat PSD şi de cel al minorităţilor naţionale.

Deputaţii PDL au depus la Biroul Permanent al Camerei o cerere de constituire a unei comisii parlamentare care să ancheteze vânzarea combinatului SIDEX Galaţi către Lakshmi Mittal şi gradul în care investitorul şi-a respectat obligaţiile asumate în 2001. Anunţul a fost făcut joi, la Galaţi, de deputatul PDL Mihail Boldea. Potrivit lui Boldea, cererea depusă la Biroul Permanent al Camerei a fost semnată de 53 de deputaţi, dintre care 51 de la PDL şi de doi din partea minorităţilor naţionale.

http://www.tmctv.ro/articol_77348/nfiin ... merei.html

Posted

Deputaţii nu au fost de acord cu o Comisie de anchetă privind privatizarea Sidex Galaţi

Deputaţii au respins în plen, cu 116 voturi la 107, propunerea PD-L de înfiinţare a unei comisii parlamentare de anchetă privind verificarea modului de privatizare a S.C.Sidex S.A. Galaţi de către AVAS şi îndeplinirea clauzelor contractuale de către reprezentanţii S.C. Mittal Steel S.A. Galaţi. Viceliderul PSD, Aura Vasile, a susţinut că înfiinţarea unei noi comisii de anchetă nu este oportună, fiind deja prea multe astfel de comisii care nu şi-au finalizat activitatea. Componenţa Comisiei fusese şi ea stabilită astfel: din partea PD-L- Mihail Boldea, Mircea Toader, Viorel Cărare, Cezar Preda şi Marius Neculai, de la PSD- Mihai Tudose, Iulian iancu, Aura Vasile, Bogdan Ciucă, Florin Pâslaru, de la PNL- Ancuţa Pocora, Victor Paul Dobre şi Ciprian Dobre, de la UDMR-Antal Istvan, iar de la minorităţi, Aurel Vainer.

Posted

Ce ascunde contractul de privatizare?

Aceasta este intrebarea care se poate pune tinind cont de faptul ca in ciuda unor demersuri, legitime dacatinem cont de situatia existenta la Combinat si de semnalele de alarma trase in ultimii ani de sindicate si mai nou de unii reprezentanti ai unor partide politice, nu se doreste ca prevederile contractului de pivatizare sa fie facute publice sau macar sa fie cercetate de o comisie care sa verifice conditiile de privatizare precum si daca patronii Combinatului si-au respectat angajamentele asumate. Aceasta ar fi posibillitatea prin care s-ar face lumina in decizia de inchidere definitva a cocseriei, putindu-se astfel afla daca exista vreo prevedere referitoare la inchiderea sau nu a fluxului primar. Atita timp cit prevederile contractului de privatizare sunt tinute in cel mai mare secret nu putemsa nu ne punem niste semnede intrebare referitoare la respectarea unor angajamente. Contactat telefonic, deputatul PDL, Mircea Nicu Toader, initiatorul infiintarii comisiei de privatizare, ne-a declarat: "Probabil nu s-a dorit infiintarea acestei comisii de cercetare aprivatizarii si a modului in care au fost respectate prevederile contractului de privatizare pentru ca s-ar fi ajuns la Nastase. Noi, grupul parlamentar al PDL, am cerut acest lucru doar pentru a vedea cum s-a privatizat acest Combinat, daca au fost respectate prevederile contractului si pentru a vedea daca Executivul poate lua o serie de masuri care vizau ajutorarea Combinatului. Din pacate nu am reusit deoarece deputatii PSD si cei ai PNL au votat impotriva constituirii acestei comisii, si aici ma refer si la deputatii galateni ai PSD. Domnul Dobre mi a spus ca a votat pentru, dar nu am vazut ce a aratat cartela cu care a votat. Deputatii PSD de Galati au votat impotriva infiintarii comisiei", ne-a declarat Mircea Nicu Toader. Acesta a mai precizat ca problema anchetarii prevederilor contractului se va repune pe tapet la toamna, in cadrul comisiei de industrii.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=16

Posted

Una spunem, alta facem!

La doar câteva zile după ce au declarat, la unison, la Galaţi, că vor lupta pentru desecretizarea contractului de privatizare a Sidex, deputaţii gălăţeni şi-au menţinut doar în parte aceeaşi poziţie, marţi, la Bucureşti, în sala de şedinţe, când, în Camera Deputaţilor, s-a dat votul final la propunerea PD-L privind înfiinţarea unei comisii de anchetă a privatizării, de către AVAS, a Sidex şi a clauzelor contractuale ale contractului de privatizare. Din cei 11 deputaţi aleşi în Galaţi, doar 4 au votat pentru înfiinţarea acestei comisii - Carmen Axenie, Mihai Boldea (PD-L), Bogdan Ciucă (PC) şi Nicolae Păun (Partida Romilor Pro Europa). Asta, potrivit datelor oficiale de pe site-ul Camerei Deputaţilor, la secţiunea „vot electronic”. Împotrivă au votat deputaţii social-democraţi Florin Pâslaru şi Lucreţia Roşca, Dragoş Gabriel Zisopol (Uniunea Elenă din România) s-a abţinut şi restul, adică iniţiatorul hotărârii, Mircea Toader (PD-L), liberalul Victor Paul Dobre şi social-democraţii Dan Nica şi Viorel Ştefan nu au fost prezenţi în sală!

Ce ar mai fi de adăugat? Un „mic detaliu”: potrivit lui Bogdan Ciucă, din comisia respectivă ar fi urmat să facă parte, printre cei 15 membri şi cinci gălăţeni: Mihail Boldea, Mircea Toader, Florin Pâslaru, Bogdan Ciucă şi Victor Paul Dobre. Adică, mai pe româneşte, după ce că a votat împotriva hotărârii, Florin Pâslaru mai este şi membru în comisie! Contactat telefonic, deputatul gălăţean a dat răspuns confuz: „am votat aşa pentru că e o chestiune politică, PD-L ne-a furat iniţiativa, care era a noastră şi au depus-o ei… asta e, poate am greşit când am votat!”.

Mircea Toader ne-a dat o declaraţie şi mai şi: „cum să nu fiu în sală? Eram şi am votat pentru, la fel a votat şi Dobre, aşa mi-a spus. Este adevărat, pe Nica şi Ştefan Viorel nu i-am văzut!”. Pe cine să mai crezi?

http://www.viata-libera.ro/articol-Infi ... nsa_2.html

Posted

Din toate minciunile si smecheriile astea ieftine se vede ca de fapt nu-i intereseaza pe niciunii chestiunea. "Pintea" - poate a gresit, "asta e", ca doar de aia toaca zeci si sute de milioane, Toader tipa cel mai tare, dar de fapt nici macar nu era in sala la vot, Dobre ba a votat, ba era in sat cu dorul... Penibili.

Posted

Ursache: Legislaţia în domeniul privatizării nu a fost în favoarea cumpărătorului

Legislaţia în domeniul privatizării nu a avantajat, de-a lungul timpului, cumpărătorii, deoarece în multe cazuri obligaţiile postprivatizare au depăşit valoarea achiziţiilor, a declarat ieri preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache.

"Legislaţia, de-a lungul timpului, nu a fost în favoarea cumpărătorului. Statul a încercat să acopere propriile erori de administrare, nu numai cele de dinainte de 1989", a declarat Ursache, citat de Mediafax. Preşedintele AVAS a adăugat că valoarea proprietăţilor transferate a fost întotdeauna stabilită doar de evaluatori specializaţi, nu de reprezentanţii autorităţii de privatizare. Dacă marile privatizări din România ar fi fost realizate în prezent, sumele încasate de stat ar fi fost mult mai mici.

Prezent la eveniment, Radu Sârbu, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat în perioada 1998-2000, a afirmat că semnalul politic din România a fost unul "permanent prost". "Sidex nu a fost privatizat până n-a ajuns să aibă pierderi de un milion de dolari pe zi", a spus Sârbu.

Potrivit datelor furnizate ieri de AVAS, cele mai importante trei companii româneşti privatizate, după criteriul investiţiilor asumate de cumpărător, au fost Automobile Craiova (677 milioane euro), Rompetrol Rafinărie (825 milioane dolari) şi Sidex Galaţi (527 milioane dolari). După criteriul capitalului social vândut la data privatizării, cea mai importantă privatizare a fost Sidex (4.694 miliarde lei vechi), urmată de Rafo (3.602 miliarde lei vechi) şi Roman Braşov (2.649 miliarde lei vechi). După criteriul preţului, cele mai mari privatizări au fost BCR (2,2 miliarde euro), Romtelecom (375,4 milioane dolari) şi Romcim (213,7 milioane dolari).

http://www.curierulnational.ro/print/120739

Posted
Legislaţia în domeniul privatizării nu a avantajat, de-a lungul timpului, cumpărătorii, deoarece în multe cazuri obligaţiile postprivatizare au depăşit valoarea achiziţiilor, a declarat ieri preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Mircea Ursache.

Sint convins ca de aceea a trebuit sa intervina Tony Blair ca sa incline balanta la momentul privatizarii Sidex, ca era o afacere atit de proasta incit nu se baga nimeni...

Dar cred ca sint destui prosti care se uita in gura astora...

Posted

pe cine dracu incearca sa prosteasca ursache asta?????vad ca-si tot da cu parerea cu privire la combinat....poate desecretizeaza odata contractul ala sa ne umplem de mila baragladinei si sa ne punem tarana in cap ca l-am acuzat pe nedrept...poate ca indianul a fost motivat sa cumpere sidexul de grija romanasilor nostri si nu de profit....suntem noi carcotasi si-l acuzam de toate alea rele...el de fapt a vrut sa ofere locuri de munca decente galatenilor pe care-i iubeste sincer si deasemenea sa ofere un aer curat urbei noastre.cum oare putem sa fim atat de rai sa ne gandim la altceva? noroc cu ursache asta care ne pune adevarul pe tava....in ultimul timp tot citesc declaratiile imbecilului asta.ca nu era un cumparator mai bun, ca sidexul are sa redeschida o noua si minunata cocserie etc....hai mai psd-istule, ne leshi?

  • 1 month later...
Posted

Boldea a depus plângere penală împotriva Cabinetului Năstase, în cazul privatizării SIDEX

Deputatul PDL Mihail Boldea a declarat, marţi, că a depus o plângere penală la Parchetul General în care acuză Cabinetul Adrian Năstase şi AVAS de subminarea economiei naţionale şi abuz în serviciu în cazul privatizării combinatului siderurgic SIDEX Galaţi, vândut în 2001 către Mittal. "Plângerea penală am depus-o ieri (luni, n.r.), la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, căruia îi solicit efectuarea de verificări penale cu privire la reprezentanţii Guvernului şi AVAS care au încheiat privatizarea SC SIDEX SA Galaţi, în anul 2001. Învinuirile pe care le aduc factorilor responsabili sunt abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave şi subminarea economiei naţionale. Este timpul ca privatizarea combinatului siderurgic să fie anchetată în mod serios pentru că s-a făcut în dispreţul gălăţenilor. De la preluarea de către managementul indian, combinatul a pierdut peste 15.000 de angajaţi. Galaţiul riscă să devină un tărâm al şomerilor, pentru că nimeni nu a făcut anterior privatizării nicio analiză de impact, iar ulterior privatizării autorităţile din România şi-au luat complet mâna de pe combinat şi i-au lăsat pe noii manageri să facă ce îi taie capul", a declarat, marţi, deputatul PDL de Galaţi, Mihail Boldea.

Negocierile privind privatizarea SIDEX Galaţi s-au derulat în anul 2001, în debutul mandatului Cabinetului Adrian Năstase. Echipa de negociere a României a fost condusă de experţii Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (în prezent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), instituţie condusă atunci de social-democratul Ovidiu Muşetescu.

Fără a face nominalizări, deputatul PDL Mihail Boldea arată în textul sesizării penale că “este evident că evaluarea combinatului, întocmirea caietului de sarcini şi ulterior negocierea clauzelor contractuale, inclusiv preţul, au fost făcute în detrimentul statului român, care a suferit o pagubă de aproximativ 1,4 miliarde de dolari”, şi că preţul stabilit pentru privatizarea combinatului, 25 de milioane de dolari, “are un caracter modic şi nu reflectă valoarea întreprinderii”. În privinţa AVAS, Mihail Boldea arată că instituţia nu a urmărit respectarea contractului de privatizare, "ceea ce a condus la consecinţe grave din punct de vedere social şi al protecţiei mediului în Galaţi".

Sesizarea penală semnată de deputatul PDL este sprijinită de majoritatea organizaţiilor sindicale din combinatul siderurgic gălăţean: Sindicatul Uzinei de Piese de Schimb şi Reparaţii Siderurgice, Uniunea Teritorială a Sindiatelor Libere "Căi Ferate Uzinale-Linii", Sindicatul Cocsarilor, Sindicatul Oţelarilor, Sindicatul Siderurgistul şi Sindicatul Depou. "Apreciez faptul că toţi liderii sindicali din combinat îmi sprijină demersul. Ei au încercat demult să afle ce se ascunde în spatele acestei privatizări păguboase pentru Galaţi şi statul român însă s-au lovit tot timpul de o secretizare excesivă a contractului. Galaţiul merită să afle adevărul în acest caz”, a declarat, marţi, Mihail Boldea.

Combinatul Siderurgic SIDEX Galaţi a fost privatizat în 2001, pachetul majoritar de 702.732.576 acţiuni fiind preluat de la stat de compania LNM Holdings NV, acum ArcelorMittal, la preţul de 70.273.257,60 USD, adică 0,10 USD pe acţiune. SIDEX înregistra pierderi de 1 milion de dolari pe zi, anunţau autorităţile române la vremea respectivă. După privatizare, cifra de afaceri a companiei siderurgice gălăţene a înregistrat o creştere constantă. Însă, din toamna anului 2008, când comenzile de oţel au început să scadă pe fondul recesiunii, combinatul a început să-şi reducă producţia şi să închidă anumite capacităţi de producţie. Pragul critic a fost atins în luna iunie, când ArcelorMittal a închis Uzina CocsoChimică, optând pentru importurile de cocs. În prezent, în combinatul gălăţean mai lucrează circa 10.000 de oameni, faţă de 27.000, câţi erau în momentul privatizării.

Posted

Manevra politicianista. Aplaudacii unui anumit catindat - care desigur, nu stie inca daca va candida, analizeaza, se frasuie etc. - sunt in foame de imagine si publicitate (pozitiva), dupa mult prea mediatizatele anchete asupra unor ministrese.

  • 3 weeks later...
Posted

Nastase face o plangere penala impotriva deputatului Mihail Boldea

Fostul premier Adrian Nastase s-a hotarat sa depuna o plangere penala impotriva deputatului PD-L Mihail Boldea, care acuza Cabinetul Nastase si AVAS de subminarea economiei nationale si abuz in serviciu in cazul privatizarii SIDEX Galati. "La data de 18.08.2009, fluxurile de stiri, printre care si Newsin, au preluat declaratia domnului deputat Mihail Boldea privind depunerea unei plangeri penale la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie prin care a solicitat efectuarea de verificari penale cu privire la reprezentantii Guvernului si AVAS care au incheiat privatizarea SC Sidex SA Galati in anul 2001, sub aspectul savarsirii infractiunilor de 'abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave si subminarea economiei nationale'. A mai pretins domnul deputat Mihail Boldea ca 'privatizarea s-a facut in dispretul galatenilor... ca nimeni nu a facut anterior privatizarii nicio analiza de impact'. Consider ca plangerea formulata reprezinta un atac nejustificat la adresa mea si a membrilor guvernului pe care l-am condus, atac determinat de campania electorala prezidentiala din acest an, fiind facuta in mod sicanator si fara nici un suport legal", se arata in plangerea formulata de Adrian Nastase, si anuntata pe blog. Mai mult, liderul PSD il acuza pe Mihail Boldea ca profita de calitatea sa de avocat in cadrul Baroului de Avocati Galati, pentru a declansa "urmariri penale sau actiuni in cadrul instantelor cu unic scop cel de a-i servi din punct de vedere politic".

http://www.ziare.com/Nastase_face_o_pla ... 79983.html

În replică, Mihail Boldea îi transmite lui Năstase că nu se lasă intimidat şi că îi pregăteşte şi alte surprize, potrivit agenţiei NewsIn. "Demersul domniei sale poate fi caracterizat în felul următor: >. Este un gest de imagine tipic pentru dl. Năstase. Sunt convins că dânsul se va folosi iar de imunitatea parlamentară pentru a scăpa de justiţie. Îl avertizez pe dl. Năstase că îi pregătesc altă surpriză săptămâna viitoare", a declarat Boldea pentru NewsIn. "În privatizarea SIDEX, lucrurile sunt altfel: aici nu e vorba de termopane, sau de folosirea unor funcţionari pe post de cărăuşi a unor mărfuri din China. Prin comparaţie, dl. Năstase când a vândut combinatul e ca şi cum ar fi vândut un Mercedes la preţ de Trabant", a mai declarat deputatul PDL de Galaţi.

Posted

Conservatorii vor înfiinţarea unei comisii de anchetă a privatizării Sidex

Purtătorul de cuvânt al Partidului Conservator (PC) Bogdan Ciucă, a declarat că va încerca din nou înfiinţarea unei comisii pentru studierea privatizării fostului Sidex, transmite corespondentul Informaţia.ro (AMOS News). „Am încercat până acum de două ori să înfiinţăm aceată comisie. Dacă la prima propunere de vot, nu a fost nicio şansă, votându-se clar împotrivă. La a doua încercare a lipsit un singur vot. Sper ca acum la a treia încercare să se realizeze. De data aceasta voi încerca să avem mai multe voturi din partea parlamentarilor gălăţeni”, a declarat deputatul conservator. Bogdan Ciucă speră să găsească sprijin şi la deputatul PDL, Mihail Boldea. Democrat liberalul a declarat, la rândul său, că doreşte înfiinţarea unei comisii de anchetă pe subiectul privatizării combinatului siderurgic gălăţean. „Am de gând să continui această iniţiativă. Într-o săptămână cred că voi pune din nou în practică propunerea de înfiinţare a acestei comisii”, a declarat Boldea.

Reamintim că, pe 23 iunie, Camera Deputaţilor a respins înfiinţarea comisiei de anchetă privind privatizarea Sidex Galaţi. Propunerea a venit din partea PD-L şi a fost respinsă cu 116 voturi împotriva şi 107 pentru.

Mai facem câte cinci comisii de căciulă şi pe urmă plecăm acasă ;)

  • 4 months later...
Posted

Privatizarea Combinatului, în vizorul DNA

Deputatul PD-L de Galaţi Mihail Boldea a înaintat o plângere împotriva Cabinetului Adrian Năstase şi a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), pe care a depus-o la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, acţiunea fiind sprijinită şi de majoritatea liderilor de la FSS Metarom Galaţi şi UTSL, care au semnat adresa prin care se solicita cercetarea modului în care a fost privatizat colosul sidergic. Şi sindicaliştii de la Solidaritatea au solicitat desecretizarea contractului de privatizare a colosului siderurgic, pentru a se verifica dacă au fost efectuate investiţiile prevăzute în contractul de privatizare, precum şi dacă închiderea cocseriei a fost făcută în mod legal. Boldea a anunţat pe data de 18 august anul trecut că a depus o plângere penală la Parchetul General în care acuză Cabinetul Adrian Năstase şi AVAS de subminarea economiei naţionale şi abuz în serviciu în cazul privatizării combinatului siderurgic SIDEX Galaţi, care a fost privatizat în cursul anului 2001.

Demersul făcut de deputatul PD-L a ajuns de pe masa procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe masa procurorilor DNA Bucureşti. "Pe data de 23 noiembrie 2009 am primit o adresă din partea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, semnată de procurorul Marius Iacob, în care mi s-a transmis că faptele reclamate de mine fac obiectul unui dosar care a fost înaintat la sfârşitul anului trecut la DNA spre soluţionare", ne-a declarat deputatul Boldea.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.php?func=articol&domeniu=Economic&articol=8

  • 1 year later...
Posted

Privatizarea Sidex, prin buzunarul lui Tony Blair

* Lakshmi Mittal şi Sidex via fostul premier britanic au deschis uşa României în UE

Aceste dezvăluiri aparţin publicaţiei britanice Mail on Sunday, care citează date dintr-o anchetă asupra legăturii între Tony Blair şi magna­tul oţelului, miliardarul de origine indiană Lakshmi Mittal.

Publicaţia britanică scrie că în 2001 Mittal, cel mai bogat om din Marea Britanie, cu o avere estimată la 20 de miliarde de lire sterline, a beneficiat de o scrisoare de recomandare către autorităţile ro­mâne scrisă de premierul de atunci Tony Blair, pentru a cumpăra com­bi­na­tul siderurgic Sidex Galaţi, pe care urma să îl privatizeze. "Le­gă­tu­ra" între scrisoarea de recomandare, Mittal şi Blair a fost o donaţie de 125.000 de lire sterline pe care magnatul indian al oţelului o făcuse Partidului Laburist al premierului britanic chiar cu două săptămâni înainte.

În cadrul anchetei declanşate atunci, atât Blair, cât şi Mittal au negat orice "legătură" între donaţie şi scrisoare. Cât despre această recomandare, publicaţia britanică mai scrie că depeşa adresată Guvernului român, prin care s-a urmărit privatizarea combinatului gălăţean, precum şi achiziţionarea, în final, a acestui obiectiv de către Mittal, ar fi netezit calea aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. De asemenea, Sunday Mail a mai dezvăluit că un pasaj din acea scrisoare de recomandare ar fi fost scos chiar înainte ca Blair să o semneze, pentru că în acel pasaj premierul britanic îl descria pe magnatul indian ca fiind "un prieten" de-al său. Blair l-a susţinut pe Mittal chiar dacă atunci compania sa si­de­rurgică, "LNM", nu era nici britanică, ci fusese înregistrată în Antilele Olandeze şi avea mai puţin de 1% din cei peste 100.000 de muncitori în Marea Britanie. Dar ce mai conta când Mittal a vărsat, în total, în conturile Partidului Laburist din Marea Britanie peste 4 milioane de lire sterline.

jurnalul.ro

Posted

Culisele privatizării Sidex. Ce rol au avut Iliescu şi Isărescu

Contractul de privatizare a Sidex a fost semnat la Londra, pe 07.11.2001, în prezenţa premierilor Adrian Năstase şi Tony Blair, după şase luni de negocieri între comisia guvernamentală şi reprezentanţii trustului indiano-britanic ISPAT, devenit LNM Holdings, Mittal Steel şi ArcelorMittal, după fuziunea cu Usinor. În aceşti 10 ani nu au lipsit controversele pe tema investiţiilor, dar multe temeri au fost infirmate.

Zilele trecute a fost repornit Furnalul 5, după investiţii de 80 de milioane euro. În 2012, combinatul va produce patru milioane tone de oţel. Prima concluzie s-a conturat la şase luni de la privatizare. Dacă în perioada în care era condus de directori numiţi politic Sidex înregistra pierderi de un milion de dolari pe zi, în aprilie 2002 a trecut pe profit. Influenţa firmelor-căpuşă era de 3 euro la tona de laminate. De altfel, prima măsură luată de noii administratori ai Sidex a fost următoarea: le-au dat funcţionarilor de la „Desfacere" 10 minute pentru a părăsi birourile.

Sprijin de la Iliescu şi PDSR pentru ISPAT

Primele controverse au fost legate de unele conotaţii politice. Ziarul britanic „Mail on Sunday" dezvăluia în 2002 că patronul ISPAT, Lakshmi Mittal, a donat 125.000 lire sterline Partidului Laburist condus de Tony Blair, iar premierul britanic i-ar fi adresat lui Adrian Năstase o scrisoare prin care recomanda preluarea Sidex de către ISPAT. Blair şi Mittal au negat legătura între donaţie şi scrisoare. În schimb, Ion Iliescu făcuse declaraţii explozive cu doi ani înainte, în toamna lui 2000, când era candidatul PDSR la preşedinţie. Pe 12.11.2000, aflat în vizită electorală la Sidex, Iliescu declara că avusese o întâlnire cu reprezentanţii ISPAT, care i-au cerut sprijinul său şi al PDSR pentru preluarea Sidex. A lăsat să se înţeleagă că a promis sprijinul PDSR pentru că le-a recomandat celor de la ISPAT să se înţeleagă cu sindicatele.

Guvernul Isărescu, blocat la mantinelă

Iliescu îşi promitea sprijinul, în condiţiile în care Guvernul Isărescu avea în derulare procedurile de privatizare în baza unui contract de consultanţă cu consorţiul Deloitte & Touch şi Fieldstone. Cei de la ISPAT ştiau de aceste proceduri, pentru că făceau vizite la FPS. Anunţul lui Iliescu clarifica unele evoluţii care blocaseră strategia Guvernului Isărescu. Publicarea anunţului de privatizare era condiţionată de întrunirea AGA pentru aprobarea introducerii în capitalul social a valorii celor 150 ha pe care e construit combinatul.

Au fost convocate două AGA pentru majorarea de capital, dar nici una nu s-a ţinut din cauza protestelor sindicale. După eşuarea celei de-a doua AGA, din 02.11.2000, unul din cei doi reprezentanţi ai FPS în AGA la Sidex, Dan Victor Teodorescu, s-a adresat Parchetului de pe lângă Tribunalul Galaţi, reclamând faptul că liderii Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor (FSS) „au obstrucţionat desfăşurarea şedinţei AGA". A fost convocată şi o a treia şedinţă AGA pentru sfârşitul lunii noiembrie, dar Teodorescu a cedat presiunilor şi a demisionat. Şi cel de-al doilea reprezentant al FPS în AGA, Flaviu Moldovan, care era şi vicepreşedintele CA, a fost scos din joc. A fost arestat pe 30.11.2000, după ce pe 13 noiembrie fusese arestat şi directorul comercial al Sidex, Mircea Drozan, într-un dosar referitor la mai multe firme care nu achitaseră tabla luată de la combinat. Simultan, era vehiculată trecerea în barca PDSR şi a ultimului reprezentant al Guvernului Isărescu în administraţia Sidex, preşedintele CA, Dan Nicolae Şoiman. După venirea PDSR la guvernare, scandalurile sindicale au încetat ca prin minune.

romanialibera.ro

Posted

Privatizarea Sidex - de ce au ajuns sindicaliştii în Chicago

„România liberă" - ediţia de SE continuă seria dezvăluirilor legate de privatizarea fostului combinat Sidex, care a avut loc în urmă cu zece ani.

După ce pe 12.11.2000 Ion Iliescu declara la mitingul electoral de la Galaţi că cei de la ISPAT au solicitat sprijinul său şi al PDSR pentru preluarea Sidex la privatizare, iar el că le-a recomandat să se înţeleagă cu sindicatele şi conducerea, reprezentanţii Lakshmi Mittal au abordat foarte direct recomandarea lui Iliescu. Au invitat pe cinci dintre membrii Biroului Permanent al Federaţiei Sindicale a Siderurgiştilor (FSS), de pe platforma Sidex să facă o vizită în SUA, în perioada 17-25 decembrie 2000.

Preşedintele FSS, Maricel Oancea şi ceilalţi lideri sindicali, Stănică Enache, Mircea Paşală, Mircea Palade şi Marin Gugiuman, au vizitat un combinat al ISPAT din Chicago, pentru a observa condiţiile de lucru.

Telefoanele nu mai sunau

Cei cinci sindicalişti au fost atât de absorbiţi de această vizită, încât le-au dat motive de îngrijorare celor de acasă. Deşi li se dăduseră telefoane triband, nu răspundeau cu nici un chip la telefon, aşa că timp de vreo câteva zile s-a crezut că li s-a întâmplat ceva rău. În septembrie 2000, liderii sindicali făcuseră o vizită similară la altă companie interesată de preluarea Sidex trustul Marcegaglia (Italia), reprezentat pe atunci la Galaţi de patronul Metaltrade, Corneliu Găvăneanu. După vizita la Marcegaglia, sindicaliştii de la FSS fuseseră încântaţi, dar după vizita la Chicago au fost de-a dreptul extaziaţi. La sfârşitul lui ianuarie 2001, după ce PDSR venise la putere şi LNM achitase garanţia, liderul FSS Marin Gugiuman declara: "E un moment istoric pentru Sidex, sper să iasă bine", iar preşedintele CA, Dan Nicolae Şoiman exclama "să dea Dumnezeu să ţină, pentru că este soluţia cea mai bună". Aşadar, înţelegerea cu sindicatele şi conducerea, recomandată de Iliescu, era bifată.

Multe intenţii, o singură ofertă

Au depus scrisori de intenţie pentru preluarea Sidex, trusturile Marcegaglia SPA (Italia), Erergli Demir Celik Fabrikalari Tas (Turcia), Tata International Ltd (India) şi ISPAT, în consorţiu cu Balli Steel din Anglia. Pe ultima sută de metri şi-au anunţat intenţia a participa în cursa pentru acţiunile Sidex şi un consorţiu format din Glencore, Metanef SA Focşani, al cărui patron era Ştefan Mărgineanu - una din casele de comerţ care lucra cu Sidex, Grivco, a lui Dan Voiculescu, şi Metalexportimport Galaţi, a lui Corneliu Găvăneanu. Despre toţi trei au fost vehiculate informaţii referitoare la colaborarea, cu carte de muncă sau fără, cu Securitatea sau SIE. În cursa pentru Sidex a rămas numai ISPAT, care a depus o ofertă concretă.

Oferta Usinor

Şi-a anunţat interesul pentru Sidex şi trustul Usinor, care dorea să preia 20% din acţiunile Sidex şi managementul combinatului pentru o perioadă de 2 ani, urmând ca după redresarea combinatului să preia şi restul acţiunilor deţinute de FPS. Managementul privat propus de Usinor era o ofertă notabilă pentru statul român, dacă ţinem cont de faptul că Sidex a trecut pe profit în aprilie 2002, după 6 luni de management privat. În timpul negocierilor dintre comisia guvernamentală condusă de Ovidiu Muşetescu şi reprezentanţii ISPAT, Guvernul Năstase a anunţat schimbarea unor date din caietul de sarcini, printre care conversia datoriilor bugetare ale Sidex către Ministerul Finanţelor, Ministerul Muncii şi Casa Naţională de Sănătate într-un pachet de acţiuni al cărui preţ urma să fie negociat separat. Usinor a contestat procedura şi a cerut reluarea privatizării Sidex.

Pus la punct cu Garda Financiară

Pe 25 iunie 2001, senatorul PNL Paul Păcuraru anunţa că Usinor a cerut reluarea privatizării printr-o adresă depusă la cabinetul premierului Adrian Năstase. Păcuraru cerea la rândul lui acest lucru, pentru că reluarea privatizării în condiţiile existenţei mai multor oferte ar fi benefică. Chiar a doua zi după declaraţiile senatorului, comisarii Gărzii Financiare Galaţi au descins la sediul firmei Eurocom SA, firma la care senatorul PNL deţinea 25% din acţiuni, în scopul descoperirii unor nereguli în comerţul cu laminate şi benzen de la Sidex efectuat de Eurocom.

romanialibera.ro

  • 8 months later...
Posted

Contractul de privatizare a SIDEX rămâne secret

Un nou demers al Sindicatului „Solidaritatea” al Metalurgiştilor de desecretizare a contractului de privatizare a combinatului siderurgic de la Galaţi se încheie cu un eşec. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) a răspuns (destul de prompt!, după doar o săptămână) la adresa trimisă, pe 12 iulie, de sindicatul condus de Gheorghe Tiber prin care se cerea „punerea la dispoziţie a unei copii a contractului de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiat la SC ArcelorMittal Galaţi (fost ISPAT SIDEX SA Galaţi)”.

Răspunsul este şi de această dată acelaşi, la fel ca în toţi anii care au trecut: „Începând cu data prezentului contract, nicio parte nu va realiza sau emite şi nici nu va determina realizarea sau emiterea oricărei dezvăluiri publice, anunţ sau declaraţie scrisă cu privire la Contract sau la tranzacţiile din acesta, fără consimţământul prealabil al celeilalte Părţi. Urmare a prevederilor contractuale, cumpărătorul a comunicat AVAS că se prevalează în continuare de prevederile clauzei de confidenţialitate”.

Cu o ironie sperăm involuntară, AVAS îi asigură pe sindicalişti, în finalul scrisorii de răspuns, de „disponibilitatea noastră în vederea soluţionării pe viitor a problemelor sesizate, astfel că imediat ce vor apărea informaţii noi vă vor fi comunicate cu celeritate”.

presagalati.ro

  • 2 weeks later...
Posted

Top 10 companii privatizate după criteriul preţ

1. BCR, preluată în 2006 de Erste Bank; statul a încasat 2,2 miliarde euro

2. Romtelecom, preluată în 1998 de Oterom pentru 375,4 milioane dolari

3. Romcim, preluată în 1997 de Lafarge, pentru 213,7 milioane dolari

4. BRD, preluată în 1999 de Societe Generale, pentru 187,6 milioane dolari

5. Rompetrol Rafinare, preluată de The Rompetrol Group în 2000, pentru 62,8 milioane euro

6. Automobile Craiova, preluată de Ford în 2007, pentru 57 milioane euro

7. Automobile Dacia, preluată de Renault, pentru 48,6 milioane euro

8. Casial Hunedoara, preluată de Heidelberg Cement în 1997, pentru 52,1 milioane dolari

9. Rulmenţi Ploieşti, preluată de The Timken Company în 1997, pentru 41 milioane dolari

10. Oţelinox Tg, preluată de Samsung în 1997, pentru 40,2 milioane dolari.

Top 10 companii privatizate după criteriul capital social

1. Sidex Galaţi, capital vândut de 4.694 miliarde ROL în 2001 la Mittal Steel

2. Rafo, capital vândut de 3.602 miliarde ROL în 2002 la Balkan Petroleum

3. Roman Bv., capital vândut de 2.649 miliarde ROL în 2003 la Pesaka Astana/Pro Roman

4. C.S. Reşiţa, capital vândut de 1.947 miliarde ROL în 2004 la Sinara Handel

5. Chimcomplex, capital vândut de 1.581 miliarde ROL în 2003 la A2 şi Contactoare

6. Mechel Târgovişte, capital vândut de 844 miliarde ROL în 2002 la Mechel

7. Mechel Câmpia Turzii, capital vândut de 822 miliarde ROL în 2003 la Mechel

8. Siderurgica Hunedoara, capital vândut de 763 miliarde ROL în 2003 la Mittal Steel

9. Rompetrol Rafinare, capital vândut de 631 miliarde ROL în 2000 la The Rompetrol Group

10. Famos Suceava, capital vândut de 607 miliarde ROL în 2007 la Top Genko.

Top 10 companii privatizate după criteriul investiţii:

1. Automobile Craiova, preluată în 2007 de Ford care şi-a asumat investiţii de 677 milioane euro

2. Rompetrol Rafinare, preluată în 2000 de The Rompetrol Group care şi-a asumat investiţii de 825 milioane dolari

3. Sidex Galaţi, preluată în 2001 de Mittal Steel care şi-a asumat investiţii de 527 milioane dolari

4. E.ON Gaz Tg. Mureş, preluată în 2004 de E.On Gas care şi-a asumat investiţii de 179 milioane dolari

5. Automobile Dacia, preluată în 1999 de Renault care şi-a asumat investiţii de 219 milioane dolari

6. Petrotel Lukoil, preluată în 1998 de Lukoil Europe care şi-a asumat investiţii de 200 milioane dolari

7. Romcim, preluată în 1997 de Lafarge care şi-a asumat investiţii de 194 milioane dolari

8. Rafo, preluată în 2002 de Balkan Petroleum care şi-a asumat investiţii de 80 de milioane de dolari

9. Electroputere, preluată în 2007 de Al-Arrab care şi-a asumat investiţii de 60 de milioane euro

10. Alro, preluată în 2002 de Marco Int. care şi-a asumat investiţii de 71 de milioane euro.

bursa.ro

  • 2 years later...
Posted

Ce-a fost şi ce-a ajuns cel mai mare combinat siderurgic din ţară: la 14 ani de la privatizare, fostul Sidex Galaţi se chinuie să supravieţuiască

Mulţi ani declarată gaura neagră a bugetului statului, combinatul din Galaţi a fost privatizat aproape pe gratis şi dăruit indianului Mittal, unul dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei. De cinci ani, ArcelorMittal Galaţi merge în pierdere, numărul salariaţilor a ajuns la puţin peste 7.000. În 2013, au fost raportate cele mai mari pierderi.

În 2001, statul român ar fi trebuit să ia 77 de milioane de dolari pentru vânzarea celui mai mare combinat siderurgic construit vreodată în România. Multe voci spun că această sumă ar fi fost de fapt doar 10 la sută din fierul vechi pe care îl ascundea Sidex Galaţi în măruntaiele sale. Potrivit digi24.ro, oficialii de la Bucureşti nu au primit nimic. Mai mult, au şters datorii de peste un miliard de dolari şi au cheltuit pentru retehnologizarea colosului devenit proprietatea unuia dintre cei mai bogaţi oameni ai planetei, Lakshmi Mittal. Totul, pentru ca gigantul de pe Dunăre să supravieţuiască şi să mai dea de lucru miilor de localnici.

S-a dovedit o încercare nereuşită. Astăzi, furnalul 5 este singurul care a mai rămas în picioare din cele şase care au fost construite în Combinatul din Galaţi. Restul au fost tăiate la fier vechi sau în acest moment sunt nefuncţionale.

„Din 2009 fabrica noastră pierde bani”, spunea la sfârşitul anului trecut Bruno Ribo, director general ArcelorMittal Galaţi. Din 2009, de când a căzut piaţă mondială a oţelului, combinatul produce mai puţin decât în 2000, atunci când era deja considerat cel mai mare consumator al Bugetului de Stat.

Zilele de aur ale fostului colos siderurgic încep în anul 1960. Partidul Muncitoresc Român l-a construit ca o declaraţie: România nu va fi responsabilă cu agricultura din blocul socialist, aşa cum îşi doreau tovarăşul Nikita Hruşciov şi Sovietele.

Gheorghe Gheorghiu Dej visa la un oraş siderurgic. Şi-l imagina construit la Galaţi, locul de unde se trăgeau strămoşii lui. La Plenara Partidului Muncitoresc Român, în 1958, se discuta pentru prima data despre colosul care avea nevoie de acces la Dunăre.

Atunci, mai-marii partidului decid că, după refuzul URSS de a finanţa combinatul, România să caute bani în Occident. „Combinatul avea nevoie de foarte multă apa pentru răcirea utilajelor, Dunărea era foarte aproape, materia prima pe vremea aceea se aducea de la vecinul din Răsărit, Uniunea Sovietică. Se aducea minereu, carbune”, a declarat Ştefan Prică.

Ştefan Prică a ridicat Sidex-ul. În tinereţe, el conducea chiar întreprinderea care a construit combinatul. Un alt veteran al combinatului, Ovidiu Constantinescu a fost responsabil, timp de trei decenii, cu activităţile extra-muncă. Se asigura că muncitorii participă la activităţi culturale şi sportive şi ştia nemulţumirile tuturor: „Veneau ţăranii săracii şi se rugau să nu le mai luăm din terenurile agricole şi noi nu aveam ce face pentru că trebuia să ne extindem rapid şi bine”.

Gheorghe Gheorghiu Dej nu a mai apucat să-şi vadă visul cu ochii. Moare cu un an înainte de terminarea construcţiei. Proaspăt ales Secretar general al Partidului, Nicolae Ceauşescu este cel care taie panglica combinatului.

În trei ani, primul laminor este gata. În încă trei, este gata tot combinatul. Adică, 1.600 de hectare cât vedeai cu ochii şi cam cât măsura la vremea aceea suprafaţa unui mic oraş. În anii 70, Galaţiul fabrica 70% din producţia naţională de oţel şi exportă pe tot globul. Vârful îl atinge cu un an înainte de Revoluţie, când reuşeşte să dea ţării opt milioane de tone de oţel. Adică dublu faţă de cât a mai fost în stare să producă ulterior, după privatizare.

În 1989, unul din şase gălăţeni lucra la combinatul cu 50.000 de angajaţi. În ciudă dorinţelor liderului sovietic Nikita Hruşciov, Galaţiul devenise al doilea mare furnizor de tablă în blocul statelor comuniste.

Declinul începe sub Guvernul Petre Roman, care transformă combinatul în societatea comercială Sidex SA şi îl lasă să se descurce singur. Este momentul în care începe jaful pe care l-ar fi supravegheat chiar directorii combinatului. Sub pretextul că n-ar fi în stare să-şi vândă singur produsele, directorii aduc la Sidex, cu acte în regulă, firme căpuşă a intermediari care vând oţelul în străinătate, în schimbul unui comision. Că să faci afaceri la Sidex, trebuia să ai relaţii sus-puse.

Dumitru Nicolae, cel care urma să conducă Galaţiul timp de trei mandate, a fost director la combinat în perioada 1991-1999, când în curtea Sidex au crescut astfel de afaceri păguboase. A fost acuzat că a permis cu bună ştiinţă devalizarea întreprinderii. Printre ele, s-ar fi aflat şi propria firmă. Majoritatea firmelor intermediare din primii ani după Revoluţie au aparţinut unor politicieni şi afacerişti care deţin şi astăzi averi imense sau au funcţii cheie în stat. Tabla era vândută de conducerea combinatului la preţuri mai mici decât costul de producţie. Firmele căpuşă nu făceau decât să cumpere această tablă şi să o revândă la preţuri mult mai mari. Profitul intră în buzunarele lor, iar tranzacţia se făcea chiar din depozitele combinatului.

Dincolo de businessul cu tablă, cele mai păguboase afaceri au fost derulate de combinat în perioadă 1997 - 2000, cu firmă Sidex Internaţional. Societatea era o casă de comerţ creaţă la Londra, cu scopul declarat de a ajută combinatul. Firma îi furniza materii prime şi îi vindea produsele în străinătate, în schimbul unui comision. Directorii Sidex Internaţional au fost cel care aveau să devină cuscrul preşedintelui Traian Băsescu, Gheorghe Ionescu, zis Bebe, şi amicul sau Dan Dragoi, mâna dreaptă a generalului Victor Stănculescu. Fiul lui Dan Dragoi a fost, pentru o scurtă perioadă, ministru al Finanţelor şi consilier prezidenţial al lui Traian Băsescu pentru mediul de afaceri. Astfel, în loc să ajute combinatul, Sidex Internaţional provoacă noi găuri. Firma, în care 60 la sută din acţiuni erau deţinute de grupul Balli, fondat la Londra de un milionar iranian, aducea materii materii prime din Brazilia şi din Rusia, cu mult peste preţul pieţei. Pentru serviciul făcut, combinatul îi achita un comision de 3%, dublu faţă de cât plăteşte celorlalţi intermediari. În vreme ce firmă Sidex Internaţional creşte, combinatul adună pierderi şi ajunge să vândă oţelul cu un preţ de nimic.

Radu Sârbu a condus Fondul Proprietăţii de Stat, că preşedinte al Consiliului de Administraţie, între 1998 şi 2000. Astăzi, după 14 ani, recunoaşte pentru prima data rolul unor funcţionari FPS în soartă Sidex Galaţi: „Nu s-ar fi putut că Sidexul să fie capusat în halul în care a fost. Fără o tolerantă complice a unor funcţionari din FPS”. Bebe Ionescu, director al Sidex Internaţional în 2000, a fost director de strategii al FPS între 1998 şi 1999, chiar sub preşedinţia lui Radu Sârbu. Parteneri de vacanţe pe Coasta de Azur, Ionescu este cel care l-ar fi ajutat pe Adrian Videanu în afaceri. Adrian Videanu, ca fost minstru al Economiei, l-a numit pe Bebe Ionescu membru în consiliile Petrom şi Eximbank. Bebe Ionescu este acum acţionar în nouă companii. Dan Dragoi, celălalt director din Sidex Internaţional, a fost ofiţer de carieră şi a lucrat cu generalul Victor Stănculescu. Doi ani a fost secretar de stat în guvernele Roman şi Stolojan, apoi a intrat în grupul apropiaţilor lui Adrian Videanu. În 1999, după afacerea cu Sidex Internaţional, combinatul devine cea mai mare gaură neagră la bugetul statului, cu 3 miliarde de dolari datorii istorice şi pierderi. Statul român îl împovărează şi mai tare: Bancă Naţională împrumută Sidex la o dobândă gigant. În anul 2000 Sidex Galaţi aproape că moare cu zile.

În ciuda pierderilor, în 2001 Sidex Galaţi avea 27.000 de angajaţi, exporta jumătate din producţie, realiza 5% din PIB României şi influenţa încă un sfert din acesta. Guvernul Adrian Năstase decide să vândă combinatul pentru că prăbuşirea lui ar fi însemnat prăbuşirea întregii economii româneşti. Aşa-zisa salvare vine de la indianul Lakshmi Mittal, deţinătorul Mittal Steel, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume. La privatizare mai participă o firmă românească şi una din Franţa. Competitorii se retrag, iar Mittal câştigă. Sidexul devine ArcelorMittal Galaţi.

Calculele arată că, de fapt, guvernul Adrian Năstase, sub semnătura lui Ovidiu Muşetescu, şef AVAS, nu a vândut combinatul, ci l-a făcut cadou. O parte a contractului de privatizare este secretă. Ce se ştie oficial este că indienii ar fi trebuit să plătească 77 de milioane de euro. Dacă ar fi fost vândut Sidexul ca fier vechi, cred că ar fi scos undeva la 200- 250 de milioane de euro. Dar Sidexul a fost vândut într-un mod subevaluat, în bătaie de joc. Condiţia pusă de Mittal Steel statului român a fost să plătească pentru început o tranşă de 25 de milioane de dolari. Restul ar fi fost plătiţi doar în situaţia în care combinatul ar fi câştigat un proces mai vechi cu Sidex Internaţional, fostul său partener de afaceri. Acesta pretindea combinatului 52 de milioane de dolari, în contul unei datorii. Combinatul pierde procesul cu Sidex Internaţional, aşa că indianul Mittal nu mai plăteşte statului român diferenţa de 52 de milioane de dolari. Banii merg de la Mittal direct la firma londoneză. Pe lângă privatizarea pe gratis, guvernul mai rupe aproape 3 miliarde de dolari din bugetul României şi îi dăruieşte tot lui ArcelorMittal Galaţi, sub formă de ajutoare, ştergeri de datorii, anulări de penalităţi şi credite fiscale.

În 2007 statul îi oferă sumă de 24 de milioane de dolari, că decont pentru banii pierduţi de investitor în vechiul proces cu Sidex Internaţional. La vremea aceea, secretar de stat în Ministerul de Finanţe era Bogdan Drăgoi, fiul directorului Sidex Internaţional, Dan Drăgoi. Bogdan Drăgoi spune că nu ştie nimic de bani şi că nu a fost implicat în nici un fel: „Nu ştiu să fi avut vreo implicare Ministrul de Finanţe în acea perioadă şi în această speţă. Eu, personal, în calitate de secretar de stat pe care o deţineam la acel moment, coordonam Trezoreria statului, deci nimic de-a face cu aşa ceva”.

În primul an după privatizare, 2002, combinatul face profit de peste 60 de milioane de dolari. A ajuns la această realizare fără retehnologizare. Dar a renunţat la intermediari. Din anul 2008, însă, în ciuda investiţiilor, combinatul intră în picaj din cauza crizei şi a preţului mare al energiei. Pierde pieţe, scade producţia de oţel, îngheaţă salariile, închide Uzina Cocso-Chimică şi trimite acasă 4.500 de oameni. Arcelor Mittal începe să câştige bani din certificate de emisii poluante, în dezavantajul combinatului. Închide secţii, o cocserie şi două furnale, şi primeşte la schimb, gratuit, certificate de dioxid de carbon, pe care le vinde apoi în străinătate.

Astăzi, cu toate investiţiile, combinatul supravieţuieşte datorită fluxului secundar, adică al laminoarelor. La Galaţi mai lucrează 7.000 de oameni, iar creşterea preţului energiei e pe cale să trimită combinatul la fier vechi. Odată cu căderea combinatului se prăbuşeşte şi unul dintre cele mai mari oraşe ale ţării. Galaţiul avea o întreagă industrie care depindea de combinat, transformată acum în ruine sau înlocuită de spaţii comerciale. De la portul mineralier, la licee dedicate combinatului până la echipa de fotbal sau pensiuni şi hoteluri, Sidexul a fost sărăcit prin mii de supape.

Privatizarea SIDEX s-a dovedit o afacere păguboasă pentru statul român. Bunăvoinţa guvernelor din anii 2001-2005 nu a folosit, în final, nimănui. Nu doar că investitorul nu a reuşit să păstreze cele 28.000 de locuri de muncă, din momentul cumpărării, dar nu a mai adus nici bani la bugetul de stat, aşa cum preconizau mai-marii ţării acum 13 ani. Criza oţelului îl face pe investitorul indian să îşi restrângă afacerea în fiecare zi.

adevarul.ro
  • 3 years later...
Posted

Contractul de privatizare a Sidex, desecretizat peste un deceniu

Condiții în care a fost cumpărat combinatul siderurgic gălățean vor putea fi cunoscute abia la 10 ani după revânzarea acestuia, susține actualul ministru al Economiei, citând un paragraf din contract. Abia atunci vom ști dacă investitorul indian și-a respectat sau nu promisiunile făcute în momentul preluarii.

În 16 aprilie anul acesta, senatorul liberal George Stângă îi cerea reprezentantului guvernamental să desecretizeze contractul, în condițiile în care se vorbește de o iminentă vânzare. „Având în vedere incertitudinea care s-a abătut asupra economiei locale din Galați, datorită perspectivei actuale de vânzare a combinatului siderurgic, vă rog să îmi transmiteți dacă aveți în vedere desecretizarea contractului prin care Statul Român a înstrăinat cel mai mare producător de oțel consorțiului Mittal Steel, în anul 2001”, solicita George Stângă.

În opinia senatorului demersul este necesar deoarece, din momentul privatizării, producția de oțel a fost în declin, fiind afectate mii de locuri de muncă. În replică, ministrul a declarat că nu poate face nimic, deoarece o clauză prevede că desecretizarea are loc abia după zece ani de la încetarea relațiilor dintre stat și Mittal.

„Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni s-a făcut sub clauză de confidențialitate, conform căreia obligațiile prevăzute vor rămâne valabile pe timp de zece ani după încetarea contractului și vor supraviețui încetării contractului”, susține Dănuț Andrușcă, ministrul Economiei.

expressdedunare.ro

  • 4 months later...
Posted

Evenimentul anului 2001: Sidex, perla coroanei siderurgiei româneşti, a trecut, în mai puţin de două decenii, din mâinile statului în cele ale investitorilor indieni. Care este viitorul combinatului de la Galaţi?

Sidex (în prezent, ArcelorMit­tal Galaţi) este numele uneia dintre poveştile tumultuoase ale economiei româneşti, care a marcat peisajul de business local din ultimii 20 de ani.

Privatizarea din 2001 a combina­tu­lui Sidex Galaţi, unul dintre giganţii economiei româneşti, a fost punctul pus la capătul unei perioade de zece ani în care compania acumulase pierderi con­stant, fiind percepută, în 2000, ca o gau­ră neagră a economiei, din cauza da­to­riilor la stat pe care le acumulase după revoluţie. Practic, doar Sidex genera 80% din pierderile înregistrate de com­paniile româneşti de la acea vreme.

Compania încheia contracte păgu­boa­se cu sute de case de comerţ care îi vin­deau mai departe produsele pe piaţa in­ter­nă şi externă. Combinatul înre­gis­tra, la finele anului 2000, pierderi de 360 mil. dolari la o cifră de afa­ceri de 800 de milioane de dolari. Totodată, Sidex acumulase până la aceeaşi dată datorii ce se cifrau la 1,44 de miliarde de dolari. Din această cauză, statul era preocupat să scoată cât mai repede la privatizare compania, mai ales că la Sidex lucrau, la începutul anilor 2000, în jur de 27.000 de oameni. Acest număr făcea din combinatul de la Galaţi a doua societate comercială a României din punctul de vedere al numărului de angajaţi, după Petrom.

În acest context, statul român a pro­pus privatizarea Sidex, iar în mai 2001, Autoritatea pentru Privatizare (APAPS) a primit o singură ofertă în acest sens, din partea LNM Holdings. Gru­pul francez Usinor a încercat să in­tre în „joc“ cu puţin timp înaintea luării unei decizii privind privatizarea, însă nu a reuşit să se impună ca un contracandidat pentru LNM.

În noiembrie 2001, compania LNM Hol­dings NV, înregistrată în Antilele Olan­deze, membră a gru­pu­lui LNM, a pre­luat 91,6% din acţiunile Sidex Ga­laţi. Cumpără­to­rul a plătit peste 70 mil. dolari şi s-a angajat să facă investiţii de 350 mil. dolari în teh­nologizarea com­bi­natului, pe parcur­sul a zece ani.

Grupul indiano-britanic LNM este deţi­nut integral de Lakshmi Mittal, iar la momentul privatizării Sidex, con­glo­me­ratul mai cuprindea combinatele Ispat Karmet din Kazahstan, Ispat Indo din Indonezia şi Ispat Annaba din Algeria.

Primele zile de muncă pentru indi­eni la Sidex au fost adevărate duşuri reci, în condiţiile în care compania mai dis­punea de lichidităţi de 300 de dolari şi peste 800 de furnizori stăteau la coa­dă pentru a-şi recupera banii. De ase­me­nea, compania făcea afaceri numai în sistem barter, tocmai din cauza lipsei de lichidităţi.

Grupul LNM a iniţiat un proiect de disponibilizări voluntare, care a redus numărul de angajaţi ai Sidex de la 27.000 la 7.400. Practic, circa un sfert din personalul existent înainte de privatizare. Astăzi, Sidex mai are 5.600 de salariaţi

De la Sidex la ArcelorMittal Galaţi

Combinatul a reuşit să treacă pe plus în 2003, la doi ani de la privatizare, când a consemnat un profit de peste 100 mil. dolari. În pri­mii trei ani după privatizare, productivitatea com­bi­na­tului a crescut de la 125 de tone de oţel pe angajat la 300 de tone, pe fondul reducerii perso­nalului, dar şi al creşterii producţiei, care a urcat la 4,4 milioane de tone de oţel lichid în 2007. Un an mai târziu, în 2008, profitul combina­tu­lui a atins un nivel de 136 mil. euro, cel mai mare din istoria societăţii.

Începând cu 2004, Sidex Galaţi a de­venit parte a Mittal Steel, companie formată prin fuziunea dintre LNM Holdings şi Ispat International. După fuziunea dintre Mittal Steel şi Arcelor, în anul 2006, din care a rezultat Arce­lorMit­tal, numele a fost schimbat din Sidex în ArcelorMittal Galaţi.

Anii de creştere ai combinatului au cul­minat însă cu paşii premergători cri­zei financiare, începând cu 2008, criză care a dat peste cap planurile indienilor. În acest context, ei au închis mai bine de jumătate din capacităţile de produc­ţie şi au suferit an de an, în perioada 2008-2013, pierderi care s-au ridicat la mai multe sute de milioane de euro. În cel mai greu an, 2009, combi­na­tul a suferit cea mai mare pierdere din Ro­mâ­nia, de 335 mil. euro. Producţia com­binatului a coborât în câţiva ani la circa 1,7 milioane de tone de oţel lichid. Astăzi, ArcelorMittal are o producţie anua­lă de două milioane de tone.

Criza de la Sidex nu a fost singula­ră, ci s-a resimţit în întreaga industrie. Astfel, în 2012, afacerile celor mai mari 22 de companii din sectorul siderurgic ro­mânesc au însumat 3,5 mld. euro, în scă­dere cu 5,9% faţă de anul 2011 şi cu 16% faţă de 2008. În 2011, pierderile acestor companii au fost de 242 mil. euro, faţă de profituri de 207 mil. euro în 2008, ultimul an de dinaintea instalării crizei. Undele declinului din industrie s-au propagat şi în ultimii ani. Astfel, meta­lur­gia, o industrie de aproape 4 mld. euro anual, mai avea, la sfârşitul anului 2015, doar 27.000 de angajaţi, la jumă­tate fa­ţă de 2008, după un proces de re­struc­turare care a vizat întregul sector şi în urma căruia combinatul siderurgic din Galaţi, cel mai mare jucător din pia­ţă, a coborât pentru prima dată sub 6.000 de salariaţi. Datele statistice arată că întreaga in­dustrie metalurgică, formată din 460 de companii, avea un număr de angajaţi comparabil cu efectivele fostului Sidex în 2001, la privatizare.

După 17 ani

Un anunţ făcut în octombrie 2018, adică 17 mai târziu de la mo­mentul pri­va­tizării Sidex, a adus în scenă un nou nume în povestea com­bi­natului gă­lă­ţean. Liberty House, o com­pa­nie bri­tanică de­ţi­nută de india­nul Sanjeev Gupta, şi-a expri­mat intenţia de a achi­ziţiona com­bi­natul de la Galaţi. Practic, com­bi­na­tul de la Galaţi, cândva unul din­tre cei mai mari angajatori din Româ­nia, a de­ve­nit terenul de joacă al in­ves­titorilor in­dieni, pre­dând astfel şta­feta unui busi­ness care a trecut de la ago­nie la extaz şi din nou la agonie în mai puţin de două decenii.

Sanjeev Kumar Gupta, om de afa­ceri cu origini indiene, este fonda­to­rul şi preşedintele executiv al grupului in­dus­trial Liberty House, care a avut în 2017 o cifră de afaceri de aproape 15 mld. dolari. El mai conduce de asemenea GFG (Grupta Family Group), un grup de companii din energie, minerit, metalurgie, inginerie, cu peste 14.000 de angajaţi în întreaga lume.

Vânzarea ArcelorMittal Galaţi are loc în contextul în care Lakshmi Mittal este interesat să cumpere combinatul Ilva din Italia, cel mai mare din Euro­pa. Astfel, pentru a satisface preocu­pă­rile legate de concurenţă din partea Co­misiei Europene, este nevoit să vân­dă alte capacităţi pe care le deţine în Uniu­nea Europeană, printre care şi com­binatul Sidex de la Galaţi, cel mai mare combinat siderurgic din Ro­mânia. Pe lângă Sidex, grupul Liberty ar urma să cumpere alte trei combinate siderur­gice, în Cehia, în Macedonia şi în Italia.

ArcelorMittal Galaţi a depăşit anul trecut pragul de afaceri de 4,6 miliarde de lei (un miliard de euro), faţă de un nivel de 3,4 miliarde de lei raportat în anul anterior, conform datelor de la Ministerul de Finanţe. Deşi a reuşit să îşi crească cifra de afaceri cu circa 38%, combinatul din Galaţi a rămas tot pe pierderi anul trecut, însă mai mici decât cele din 2016. Compania a avut astfel pierderi de 153 mil. lei anul trecut, faţă de 271 mil. lei în anul anterior.

Lakshmi Mittal lasă însă combinatul Sidex la o producţie de oţel anuală la jumătate faţă de anul 2001 şi cu numai un singur furnal funcţional din cele cinci pe care le avea la privatizare. Situaţia în care se află combinatul siderurgic din Galaţi reflectă, de fapt, imaginea întregii industrii din România.

zf.ro

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.