Jump to content

Staţie de compostare a deşeurilor la Tg.Bujor


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Staţie de compostare a deşeurilor la Tg.Bujor

Astăzi a fost inaugurată Staţia de Compostare a Deşeurilor din localitatea Tg. Bujor. Investiţia de 1 milion de euro a fost asigurată, în proporţie de 90% din fonduri europene, cofinanţarea fiind asigurată de Consiliul Judeţului Galaţi şi Consiliul Local Tg. Bujor. Staţia de Compostare a Deşeurilor inaugurată astăzi este singura din zona de sud-est a ţării şi a doua de acest fel din România. Costurile neeligibile pentru realizarea acestui proiect au constat în asigurarea utilităţilor, a alimentării cu apă şi a canalizării, dar şi în realizarea drumului de acces către această investiţie şi au fost în valoare totală de 1.598.000 de lei. Aceste costuri au fost suportate de Consiliul Judeţului Galaţi. În urma punerii în funcţiune a Staţiei de Compostare a Deşeurilor s-au creat 15 noi locuri de muncă. Realizarea obiectivului inaugurat astăzi a durat 9 luni. La staţia de transfer de la Tg. Bujor vor fi aduse deşeuri de la alte 24 de localităţi situate în jurul oraşului Tg. Bujor.

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

La Târgu Bujor, din gunoi nu se scot averi

* Fermierii gălăţeni nu dau năvală să cumpere compost de la staţia din Târgu Bujor

* Deşeurile din sticlă nu s-au vândut niciodată

* Muncă multă şi grea, pe bani puţini

* Uniunea Europeană a dat peste un milion de euro pentru înfiinţarea Staţiei de Compostare, dar dacă aceasta nu funcţionează timp de 15 ani la standardele impuse, banii trebuie returnaţi

O mie de tone de gunoi pe an poate procesa Staţia de Compostare de la Târgu Bujor, deschisă în 2009, în urma unei investiţii europene în valoare de 1.048.000 de euro. Gunoiul care poate fi reciclat sau compostat vine în valuri, astfel că angajaţilor – care muncesc pe rupte, dar pe bani puţini – le este din ce în ce mai greu să facă faţă volumului ridicat de muncă. Din păcate, efortul susţinut nu aduce venituri prea mari nici staţiei de compostare şi nici bugetului local din Târgu Bujor. Cererea pentru anumite produse rezultate din prelucrarea gunoiului, cum ar fi compostul sau sticla, a fost scăzută în ultimii ani, semn că strategia europeană de dezvoltare nu se potriveşte întotdeauna ca o mănuşă realităţii din mediul rural gălăţean.

Un singur fermier cumpără compost

Tona de compost - materie obţinută prin descompunerea deşeurilor organice şi folosită ca îngrăşământ, în agricultură – nu e la prea mare căutare, în zona Târgu Bujor.

„Avem capacitate crescută de producţie a acestui produs şi vindem cu 50 de lei tona. Am văzut că la diverse staţii de compostare din alte judeţe se fac cozi de maşini ale fermierilor care vin să cumpere şi să transporte acest produs pe terenurile agricole, pentru fertilizare. La noi nu se întâmplă aşa. Avem o singură fermă din zonă – SC Eurofruct SRL – care ne-a cumpărat 200 de tone. Niciun alt fermier nu s-a arătat interesat de acest compost”, ne-a declarat şeful staţiei de compostare de la Târgu Bujor, Octavian Popa.

Publicitate prea mare nu se poate face acestui produs pentru că nu sunt bani pentru aşa ceva. Totuşi, spune Octavian Popa, s-au făcut adrese către toate primăriile din judeţ pentru informarea fermierilor gălăţeni cu privire la cantitatea de compost produsă şi la calitatea acestuia. Niciun fermier nu a venit, însă, să cumpere.

Sticlă nu s-a vândut niciodată

Cererea mare de deşeuri din sticlă este concentrată pe zona Capitalei, unde firmele de reciclare au mai mulţi bani pentru achiziţii, iar piaţa de desfacere este mai generoasă. „Încă din 2009, de când a fost pusă în funcţiune staţia noastră de compostare, nu s-a vândut nici măcar un kilogram de deşeu din sticlă. Avem aici câteva tone depozitate şi nimeni nu şi-a manifestat interesul, până acum”, spune Octavian Popa. „Sunt câteva firme care vin şi cumpără deşeuri balotate vrac. Kilogramul de pet-uri albe se vinde cu 1,2 lei, iar cel de pet-uri colorat se dă cu 85 de bani. Cartonul balotat se vinde cu 25 de bani kilogramul, iar deşeurile din metal costă 40 de bani”, ne spune Octavian Popa. Preţul pe care Staţia de Compostare îl cere pentru aceste deşeuri ar putea creşte, în situaţia în care aceasta ar avea o maşină cu care să asigure şi transportul mărfurilor până la poarta cumpărătorului.

Munca în gunoi e prost plătită

Cu saci, cu lopeţi sau cu mâinile goale, într-un miros greu de suportat, cei 15 angajaţi ai Staţiei de Compostare îşi petrec opt ore pe zi trudind printre gunoaie. Muncă de salahor, în toată regula! Sortarea deşeurilor se face manual, abia apoi putându-se apela la ajutorul maşinilor de prelucrare a deşeurilor din dotarea standard a Staţiei de Compostare. „Se munceşte mult, aşa că, atunci când am auzit de tăieri salariale, n-am fost de acord. Şi aşa oamenii ăştia muncesc din greu, în condiţii dificile, pentru salarii de vreo 600 de lei. Să spunem că, dacă e neapărat necesar, îmi tai mie din salariu, că sunt şeful secţiei, dar lor ce să le mai iei? Este adevărat că sunt necalificaţi, dar trebuie să ne gândim că nu au cum să trăiască şi să-şi mai întreţină şi familiile dacă le mai tai şi din puţinii bani pe care îi primesc”, este de părere şeful Staţiei de Compostare de la Târgu Bujor.

„Dacă nu funcţionăm, dăm milionul înapoi!”

Uniunea Europeană a finanţat construcţia Staţiei de Compostare, dotarea ei cu maşini şi utilaje şi asfaltarea drumului de acces până la intrarea în incintă. „Investiţia nu s-a făcut fără condiţii. Trebuie să funcţionăm în acest regim timp de 15 ani. Garanţia utilajelor este pe sfârşite, la unele chiar a expirat. Aşa că acum trebuie să ne descurcăm acum cum putem cu banii pentru întreţinerea maşinii de întoarcere a brazdei de gunoi, maşinii de compost şi a celorlalte utilaje. În cazul în care nu respectăm parametrii de funcţionare, ni s-ar putea solicita să dăm banii înapoi”, susţine şeful Staţiei de Compost, Octavian Popa. Inutil să mai spunem că din bugetul de 6.368.000 lei pe care îl are Consiliul Local din Târgu Bujor în acest an o astfel de returnare de fonduri, fie ea şi parţială, ar fi imposibilă.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Sute de mii de euro zac îngropate în gunoi. Proiect european blocat româneşte

* Sistemul greoi de depozitare şi reciclare a deşeurilor din judeţ aproape că a blocat Staţia de Compostare de la Târgu-Bujor * Dacă în alte state unitatea s-ar fi putut autosusţine financiar, la noi trage să moară * Dacă s-ar închide, gunoiul produs de cei aproape 7.000 de locuitori ai oraşului n-ar mai putea fi depozitat * În plus, finanţarea europeană ar trebui returnată, fie desfiinţând bugetul oraşului Târgu-Bujor, fie blocându-l pe cel al Consiliului Judeţean * Cu toate că europenii ne-au dat circa 900.000 de euro, angajaţii primesc salarii de mizerie şi îşi aduc de acasă echipamentul de lucru

Staţia de Compostare de la Târgu Bujor se sufocă sub povara gunoiului, care nici nu poate fi compostat, dar nici nu este transportat către gropile de depozitare din Tecuci sau Galaţi. Realizată cu costuri de circa un milion de euro, staţia a fost proiectată nu pentru a ţine gunoi în curte, ci pentru a selecta deşeuri şi a produce compost. Ulterior, atât deşeurile sortate cât şi compostul ar trebui vândute. Dar cum pe plan local nu prea există piaţă pentru astfel de mărfuri, administratorul staţiei, Octavian Popa, trebuie să facă, în mod constant faţă unei probleme care nu pare să îşi mai găsească rezolvarea: aproape tot gunoiul colectat de la cei circa 7.000 de locuitori din Târgu Bujor ajunge în staţie şi rămâne pe cele câteva sute de metri pătraţi de curte şi după sortare şi prelucrare. Primarul oraşului, Laurenţiu Gâdei, spune că nu are bani la buget, în acest an, pentru transportul gunoiului, dar că încearcă să îi convingă pe fermierii din zonă să cumpere compost, atât pentru a elibera spaţiile de depozitare din staţie, cât şi pentru a ajuta acest serviciu să se autosusţină din punct de vedere financiar.

De două ori mai mult gunoi decât ar trebui

Potrivit proiectului pe baza căruia a fost realizată, Staţia de Compostare ar trebui să prelucreze circa o mie de tone de deşeuri anual. În mod curent, însă, la sortare şi compostare ajung peste 2.000 de tone de gunoi în fiecare an, potrivit directorului Octavian Popa. „Spre exemplu, în cursul anului 2011, am depozitat şi sortat 2.200 de tone de deşeuri, iar în acest an au intrat deja în staţie circa 1.500 de tone. Iar cantitatea va creşte, până la finele anului, mai ales că singurul nostru client pentru compost, livada de la Viile, nu a mai făcut comenzi în ultima perioadă”, a precizat Octavian Popa.

Sticla nu s-a vândut niciodată, iar resturile din plastic, hârtie şi metal tot nu au căutare pe piaţă, deşi se dau la preţuri mici: 1,2 lei kilogramul de PET-uri albe, 85 de bani cel de PET-uri colorate, 25 de bani cartonul şi 40 de bani kilogramul de deşeuri metalice.

Investiţie necesară, dar greu de susţinut

La sfârşitul lunii iunie din 2009, la momentul inaugurării care a strâns numeroase oficialităţi la Târgu Bujor - printre care fostul preşedinte al Consiliului Judeţului, Eugen Chebac, europarlamentara Adriana Ţicău sau senatorul Gheorghe Saghian - staţia de compostare era singura de acest fel din regiunea de Sud-Est a ţării. Uniunea Europeană asigurase 90 la sută din milionul de euro necesar înfiinţării staţiei. Cu suma aferentă cofinanţării, circa 100.000 de euro, au venit Consiliul Judeţului (CJ) şi Consiliul Local al oraşului Târgu Bujor. Din păcate, modul greoi în care funcţionează sistemul de colectare, transport şi depozitare a gunoiului în judeţ determină staţia să fie în permanenţă supraaglomerată. Mai rău este că, în eventualitatea în care nu s-ar asigura funcţionarea staţiei vreme de 15 ani, Uniunea Europeană are tot dreptul să îşi ceară cei circa 900.000 de euro înapoi. O „amendă” pe care, cu siguranţă, n-ar putea-o plăti din bugetele proprii nici CJ Galaţi, nici Consiliul Local din Târgu Bujor.

„Mereu avem câte un utilaj care nu funcţionează. Pentru cele ieşite din garanţie e foarte greu să asiguri reparaţii şi service. În plus, oamenii nu primesc echipamente, aşa că trebuie să vină la lucru cu ce au pe acasă”, mai spune directorul staţie de compostare de la Târgu Bujor, Octavian Popa.

„Nu avem bani. Caut soluţii!”

Primarul oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Gâdei, spune că îi lipsesc din buget banii pentru transportul gunoiului la Galaţi sau Tecuci. „Cunosc situaţia şi am solicitat ajutor de la CJ Galaţi, pentru a găsi bani să luăm gunoiul de acolo şi să îl ducem la Tecuci. Staţia funcţionează ca serviciu în subordinea Primăriei, deci este responsabilitatea noastră. Cei de la livada din Viile mai comandau compost şi, în schimb, ne transportau gunoiul la Galaţi, la groapă. Dar acum nu au mai comandat, astfel că, dacă CJ ne ajută, vom duce gunoiul la Tecuci. Eu încerc să îi conving pe fermierii din zonă - care oricum primesc bani de la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA) ca să îşi întreţină păşunile - să cumpere din acei bani şi câte o tonă de compost per hectar. Staţia a fost proiectată să se autosusţină şi asta încerc să o ajut să facă. Dacă fermierii vor cumpăra compostul care e de foarte bună calitate, vom avea şi bani ca să reparăm utilajul defect. Problema este că europenii ne-au forţat să ne închidem gropile de gunoi neconforme, dar nu ne-au ajutat şi cu alternativă pentru transportul şi depozitarea acestuia, pe termen scurt şi mediu”, a precizat Laurenţiu Gâdei.

Cheltuiala nu ar fi împovărătoare pentru fermieri, care ar plăti 50 de lei pe tona de compost.

„Muncim în mizerie, pe salarii de mizerie!”

Conform proiectului cu finanţare europeană consistentă, la Staţia de Compostare ar fi trebuit să lucreze 15 angajaţi, dar în prezent sunt doar 13, cu tot cu cei care se ocupă de administrare. Nemulţumiţi sunt mai ales oamenii care se ocupă de sortarea şi balotarea gunoiului. Cel mai tânăr are 23 de ani, iar cel mai vârstnic a împlinit 56 de ani. Vor să îşi spună păsul, dar nu acceptă să apară în ziar, cu nume şi poză. Se tem că cineva le-ar putea lua şi locul de muncă mizer pe care îl au acum.

„Nimănui nu-i place să stea toată ziua în gunoi. Dar altă soluţie nu avem, în Târgu Bujor nu sunt locuri de muncă. Problema este că ni s-a luat şi acel spor de 10 la sută pe care îl primeam pentru toxicitatea muncii. Era vorba de până la 100 de lei, că salariile noastre încep de la 450 de lei şi ajung la 800 de lei. Dar pentru noi şi acei bani erau importanţi. Toţi avem familii şi nu mai avem cu ce să le ţinem. Aşa e la noi: muncim în mizerie şi primim salarii de mizerie”, ne spune unul dintre muncitorii tineri.

„Acum vine iarna şi nu ne dă nimeni echipamente de lucru. Dacă eu iau 640 de lei, cu ce să-mi cumpăr echipament? Nu e normal să mai aducem şi de acasă scule, când se strică cele din dotarea staţiei”, este de părere unul dintre angajaţii mai în vârstă.

Un lucru e sigur, din păcate: sărăcia gălăţeanului nu se poate vindeca doar cu bani europeni, oricât de consistentă ar fi finanţarea.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Proiect european eşuat. Staţia de compostare a fost închisă

Staţia de compostare de la Umbrăreşti (Târgu Bujor) a fost oprită la nici şase ani de funcţionare, după ce, ani la rând, mai mult a cheltuit bani şi se transformase într-un loc de depozitare a deşeurilor. La sfârşitul lunii iunie 2009, când a fost inaugurată, staţia de compostare a strâns numeroase oficialităţi la Târgu Bujor. Uniunea Europeană asigurase 90 la sută din milionul de euro necesar înfiinţării staţiei, iar cu restul de bani au venit, atunci, Consiliul Judeţului (CJ) şi Consiliul Local al oraşului Târgu Bujor.

Munte de gunoi şi cheltuială

Staţia de compostare a fost gândită pentru a prelucra o mie de tone de deşeuri anual, avea drept obiectiv final de a scoate un compost bun pentru agricultură din gunoi, să aleagă şi să valorifice reciclabilele. Însă, la sortare şi compostare ajungeau peste 2.000 de tone de gunoi în fiecare an, iar compostul nu era calitativ, astfel încât nimeni nu-l cumpăra, sticla nu s-a vândut niciodată, iar resturile din plastic, hârtie şi metal tot nu aveau căutare pe piaţă, deşi se dădeau la preţuri mici.

Potrivit primarului oraşului Târgu Bujor, staţia de compostare, până a fi închisă, în luna martie a anului curent, a consumat, prin angajaţi şi consumabile (motorină, piese etc) în jur de 2,5 miliarde într-un an de zile şi exista permanent un munte de gunoi.

„Într-un an de zile, tot ce am scos din reciclabile a fost de doar 300 milioane de lei, extrem de puţin în raport cu ce a consumat. Consiliul Local are o societate, Bujor Preserv, care se ocupă cu colectarea deşeurilor menajere din Tg.Bujor, Moscu, Umbrăreşti. Consiliul Local a luat hotărârea, în urma unei analize, privind costurile pe care staţia de compostare şi Bujor Preserv le aveau, pentru a nu risipi de banul public, să renunţăm la staţia de compostare, chiar dacă asta a însemnat să dăm 12 oameni în şomaj. Staţia de compostare este proprietatea CL Tg Bujor şi în acea staţie de compostare şi-a mutat activitatea societatea Bujor Preserv. Gunoiul este colectat, se duce acolo şi angajaţii nu mai produc compostul, dar selectează reciclabilele în scopul valorificării lor”, ne-a explicat primarul oraşului Târgu Bujor, Laurenţiu Viorel Gîdei.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Cum a ajuns la gunoi o investiţie europeană de un milion de euro

O staţie de compostare a gunoiului din judeţul Galaţi s-a închis după numai şase ani de funcţionare, pentru că administraţia publică a ajuns la concluzia că se pierd prea mulţi bani cu funcţionarea ei. Culmea este că închiderea nu reduce cheltuielile, căci gunoiul nereciclabil va fi cărat la 60 de kilometri distanţă.

Instituţiile publice ne-au obişnuit deja cu ideea că orice proiect finanţat din bani publici se face după o temeinică analiză, respectiv după întocmirea unui studiu de fezabilitate. Anual, în România se cheltuiesc pentru astfel de studii sute de milioane de euro şi, până la un punct cheltuiala pare justificată, căci este firesc să se stabilească dacă eventuala investiţie se justifică.

Din păcate, însă, statisticile sunt dure: jumătate dintre studiile de fezabilitate plătite de administraţia publică locală în ultimii trei ani nu s-au soldat cu nimic în afara unui vraf de hârtii. Însă şi mai alarmant este că, deja, a început să iasă la iveală faptul că unele proiecte s-au bazat pe studii de fezabilitate făcute prost, deci eşuează.

Un astfel de exemplu este staţia de compostare a gunoiului de la Tîrgu Bujor (judeţul Galaţi). Inaugurată cu surle şi trâmbiţe în vara anului 2009, staţia s-a închis definitiv de câteva săptămâni, după ce autoritatea publică locală (Consiliul local Tg. Bujor) a ajuns la concluzia că se pierd prea mulţi bani cu exploatarea ei.

Astfel, o investiţie europeană de un milion de euro a ajuns la gunoi (şi la propriu şi la figurat), generând şomeri în loc de civilizaţie şi bunăstare.

Fezabilitate ca shaorma: cu de toate

Studiul de fezabilitate întocmit în 2007 pentru realizarea staţiei de compostare a gunoiului de la Târgu Bujor este o adevărată colecţie de informaţii despre zonă. Se vorbeşte despre etnografie, despre ape, despre populaţie, despre tot ce mişcă în regiune, însă mai puţin despre eficienţă.

Chiar şi aşa, proiectul a fost acceptat pentru finanţare europeană prin PHARE 2014 („Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor”), primind o alocare nerambursabilă de 910.000 de euro. Diferenţa până la un milion a fost asigurată de către Consiliul Judeţului Galaţi şi a constat în construirea drumului de acces şi a reţelelor de utilităţi.

Lucrările au fost atribuite în 2008 (contract nr. 3989 din 12 mai 2008), fără licitaţie, societăţii Confort SA (fosta întreprindere de construcţii Galaţi - TAGCM), care pe atunci era controlată de Metal SA, aparţinând omului de afaceri Corneliu Mangalea.

Lucrările au început imediat, iar în iunie 2009, staţia de compostare a gunoiului a fost dată în folosinţă cu mare tam-tam. La acea vreme era singurul obiectiv de acest gen din judeţul Galaţi şi al doilea din România.

Ceea ce începe prost, se termină şi mai prost

La doar câteva luni de la darea în folosinţă a staţiei a început să iasă la iveală faptul că investiţia este un fiasco şi că atât fezabilitatea cât şi proiectul tehnic sunt făcute fără a ţine cont de realitatea din teren. Practic, staţia nu făcea faţă volumului real de gunoi colectat, după cum declara în 2009 Octavia Popa, directorul obiectivului. „În ansamblul său, proiectul unităţii (N.R. realizat de Consproiect SA) nu corespunde volumului de deşeuri menajere ridicate de la Tg. Bujor, Umbrăreşti şi Moscu. În septembrie, în loc de 85 de tone, câte ar fi trebuit să prelucrăm ţinând cont de capacitatea proiectată, ne-au venit 190. În trei luni, şi am în vedere iunie, iulie şi august, ni s-a adus gunoi cât pentru o jumătate de an”, declara Octavian Popa, în 2009, pentru presa locală.

În ciuda semnalelor de alarmă, nu s-a întâmplat nimic. Gunoiul menajer a început să se adune în grămezi uriaşe în curtea staţiei, pe fondul faptului că, în conformitate cu reglementările legale, groapa de gunoi a oraşului Târgu Bujor fusese închisă. S-a încercat o compostare accelerată, însă compostul a ieşit de proastă calitate, aşa că fermierii din zonă nu au vrut să-l mai cumpere.

La disperare, din când în când, s-a ales soluţia de compromis de a transporta o parte din gunoi (circa 500 de tone pe an) la gropile autorizate din judeţ. Bineînţeles, cu costuri suplimentare, activitatea generând pierderi care trebuiau suportate din bugetul local.

În fine, în urmă cu câteva săptămâni, Consiliul local Târgu Bujor a decis să închidă staţia, muncitorii fiin trimişi în şomaj, iar instalaţiile introduse în conservare. Aventura ecologistă a micului oraş s-a încheiat, după şase ani de experimente.

Gunoiul - la Galaţi cu camionul

Primarul din Târgu Bujor, Laurenţiu Gîdei, este convins că lucrurile vor merge bine şi fără staţia de compostare. „Consiliul Local are o societate, Bujor Preserv, care se ocupă cu colectarea deşeurilor menajere din Tg.Bujor, Moscu, Umbrăreşti. Consiliul Local a luat hotărârea, în urma unei analize, privind costurile pe care staţia de compostare şi Bujor Preserv le aveau, pentru a nu risipi de banul public, să renunţăm la staţia de compostare, chiar dacă asta a însemnat să dăm 12 oameni în şomaj. Gunoiul este colectat, se duce acolo şi angajaţii nu mai produc compostul, dar selectează reciclabilele în scopul valorificării lor”, a declarat primarul Laurenţiu Gîdei.

Selectarea generează însă şi material nereciclabil, cam 1.000 de tone pe an. Materialul respectiv va dus la Galaţi, la o distanţă de 60 de kilometri, iar asta costă. Potrivit unui calcul sumar, transportul celor 1.000 de tone de gunoi va costa administraţia bujoreană mai mult decât pierderile staţiei de compostare, ceea ce ridică semne serioase de întrebare asupra deciziei de închidere a acesteia.
Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.