Dezastru în agricultura gălăţeană

[dcp100168]

Dezastru în agricultura gălăţeană

* Seceta, îngheţul târziu, bruma, grindina şi inundaţiile au redus producţia la jumătate * Spre exemplu, la grâu se aşteaptă doar 1.700 kg pe hectar * Pierderile sunt estimate la zeci de milioane de euro! * Cu toate că producţia e foarte mică, samsarii încearcă să profite de necazul ţăranilor şi oferă preţuri ridicole pentru grâu: numai 30 de bani pe kilogram! *

Nu mai există niciun dubiu: situaţia din agricultura gălăţeană este dezastruoasă! Specialiştii Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi au făcut o estimare a producţiilor ce vor fi realizate la principalele culturi ce vor fi recoltate în vară (grâu, orz, orzoaică, rapiţă şi mazăre) şi au ajuns la concluzia că avem de-a face cu cea mai proastă recoltă din ultimii ani. Cum s-a ajuns la această situaţie vă vom arăta în cele ce urmează.

O iarnă extrem de secetoasă

Iarna trecută a fost cea care „a dat tonul” dezastrului. Am avut parte de una dintre cele mai secetoase ierni din ultimii 20 de ani, cantitatea de precipitaţii căzută în unele zone ale judeţului fiind de cinci-şase ori mai mică decât media anuală. Zonele cele mai afectate au fost Cosmeşti, Nicoreşti, Folteşti, Măstăcani şi Oancea. Există areale restrânse unde în perioda noiembrie 2008-martie 2009 au căzut sub 30 de litri pe metrul pătrat, ceea ce înseamnă că toate culturile semănate în toamnă au fost în mare suferinţă, iar pierderile de recoltă provocate de această secetă - de circa 25-30 la sută din potenţialul obişnuit.

Tot în cursul iernii, gerul a distrus 646 ha de culturi agricole din judeţul Galaţi: 339 ha de rapiţă şi 307 ha de cereale păioase.

O primăvară catastrofală

Nici primăvara nu s-a dovedit mai darnică pentru ţărani. După ce că seceta a continuat, în noaptea de 22 spre 23 aprilie 2009 judeţul a fost lovit de un îngheţ târziu fără precedent. Situaţia cea mai gravă a fost la Viile, Târgu Bujor şi Fârţăneşti, unde temperatura a ajuns la minus 4,3 grade. Însă au fost probleme deosebite şi la Frumuşiţa şi Folteşti (minus 3,5 grade), Iveşti şi Lieşti (minus 1,7 grade), Schela, Greaca, Braniştea şi Independenţa (minus 1,6 grade), lunca Brateşului, Tuluceşti şi Şiviţa (minus 1,2 grade), Matca, Cudalbi, Valea Mărului (minus 1,1 grade). Au fost afectate, în diferite grade, culturile de pe aproape tot teritoriul judeţului. Gerul venit pe neaşteptate (din fericire nu a durat decât câteva ore) a dijmuit producţia cu peste 50 la sută pe circa 30.000 de hectare, cu 30-50 la sută pe aproape 50.000 de hectare şi cu 10-30 la sută pe circa 100.000 de hectare. Pagubele sunt greu de estimat (se va constata în jur de 15 august, după încheierea secerişului), dar se pare că este vorba de ZECI DE MILIOANE DE EURO.

O vară duşmănoasă

Din păcate, necazurile nu s-au oprit la nivelul primăverii. Vara, în ciuda faptului că a adus precipitaţii semnificative, a fost marcată, cel puţin în ultimele trei săptămâni, de numeroase fenomene periculoase. Până la data de 10 iulie, au fost afectate de grindină, torenţi, băltiri şi vijelii culturile de pe circa 3.000 de hectare, pierderile de producţie fiind între 30 şi 100 la sută. Cele mai mari pagube s-au produs la Buciumeni, Nicoreşti, Poiana, Valea Mărului, Corni şi Urleşti. Nu s-a făcut încă o evaluare, dar se pare că s-au dus pe apa Sâmbetei, cu acest prilej, peste două milioane de euro...

La grâu, doar 1.700 kg/ha...

De câteva zile, în judeţul nostru a început secerişul, iar recoltele ce rezultă nu sunt deloc încurajatoare. La grâu, spre exemplu, până pe 10 iulie se recoltaseră 8.336 de hectare din cele 67.504 ha cultivate cu amintita plantă (circa 13 la sută) şi se estimează că producţia medie realizată nu va trece de 1.700 de kilograme la hectar. Hotărât lucru, pâinea ne este pusă în pericol dacă se confirmă cifrele! Dacă ne uităm pe producţiile realizate în ultimii 10 ani, descoperim că doar în 2007 s-a mai coborât sub o medie de 2.000 kg de grâu pe hectar. Ba chiar anul trecut am avut o recoltă excelentă: 3.450 kg/ha.

Nici la orz şi orzoaică nu stăm prea strălucit, producţiile fiind sub 1.500 kg pe hectar. Până pe 10 iulie, se recoltaseră 3.585 din cele 4.863 de ha de orz (64 la sută) şi 3.172 ha din cele 5.224 cultivate cu orzoaică de bere (61 la sută).

Samsarii nu au milă!

În ciuda faptului că recoltele se anunţă extrem de mici, zeci de samsari cutreieră în lung şi în lat judeţul pentru a încerca să-i păcălească pe ţărani. Fermierii sunt forţaţi de împrejurări (trebuie să plătească materiile prime şi materialele luate pentru a înfiinţa culturile, au credite bancare, au leasing la tractoare şi utilaje etc) să vândă urgent recolta, însă angrosiştii şi samsarii (comercianţi care activează pe piaţa neagră) s-au înţeles, se pare, să ofere preţuri de mizerie. Se vorbeşte de preţuri ridicole, de numai 30 de bani pe kilogramul de grâu, ceea ce înseamnă că ţăranii pot scoate pe hectar numai 450-600 de lei, adică undeva la jumătate (dacă nu şi mai puţin...) faţă de cât au investit. E drept, Poliţia a organizat mai multe filtre pentru depistarea celor care iau grâu pentru piaţa neagră, însă împotriva cartelului marilor angrosişti nu are ce să facă. Aici e necesară intervenţia Consiliului Concurenţei, însă se pare că această instituţie a pierdut de mult contactul cu realitatea. Asta ca să nu spunem că se bănuieşte că unii funcţionari ai amintitei instituţii sunt „în solda” angrosiştilor...

http://www.viata-libera.ro/articol-Deza ... ana_2.html

[dcp100168]

Arsita si viiturile dijmuiesc productiile agricole

Seceta si o serie de fenomene naturale au afectat productiile agricole din bazinul cerealier al Covurluiului si este de asteptat ca productia de grau sa fie de 50% fata de cea de anul trecut, adica de 1.700 kg/ha, fata de 3.450 kg/ha, cat s-a realizat in 2008. Iarna a fost una excesiv de secetoasa, in special in nordul judetului, dar si in sud, in zona Galatiului, unde nu a cazut nici un fulg de zapada. In unele zone, aportul de umiditate in sol provenit din precipitatii a fost de numai 20-30 l/mp, culturile fiind afectate de seceta in proportie de 25%. Gerul a afectat alte 340 ha cultivate cu rapita si 312 ha cultivate cu grau, orz si orzoaica. Un val de frig care s-a abatut asupra zonei centrale a judetului dupa venirea primaverii, a produs noi pagube. In noaptea de 22/23 aprilie, timp de cateva ore, au fost inregistrate temperaturi de la miuns 1,1 grade Celsius, la Valea Marului, la minus 3,3 grade Celsius, in zona Targu Bujor.

Acum, efectele celor cateva ore de ger, sunt reflectate sec de statisticile specialistilor de la DADR Galati: pe 30.000 ha, productia a fost afectata in proportie de 50%, pe alte 50.000 ha a fost afectata in proportie de 30-50%, iar pe 100.000 pierderile sunt de 10-30%. Pe alte 3.000 ha, culturile au fost distruse de alte urmari ale schimbarilor climatice, viituri sau grindina. Daca 2008 a fost un an bun, 2007 a fost unul prost. Pe cele 37.860 ha cultivate cu grau a fost obtinuta o productie medie de 1190 kg/ha, iar din cele 169.027 ha cultivate cu porumb, numai de pe 20.000 ha au mai putut fi recoltate productii diminuate cu 20-50%, de pe restul neputandu-se recolta nici macar porumb furajer. In judetul Galati, exista instalatii de irigare pe 137.117 ha, dar pentru ca pe aproape 40.000 ha instalatiile au fost distruse, pot fi irigate doar 97.348 ha. Tn realitate sunt irigate doar vreo 10-15 mii hectare.

http://www.romanialibera.ro/a159818/ars ... icole.html

[dcp100168]

Seceta a înghiţit 38 de milioane de lei!

* Aproape 46.000 hectare de culturi au fost calamitate de seceta din această vară * Cele mai afectate sunt culturile de grâu, rapiţă şi orzoaică *

Nici în acest an agricultorii gălăţeni nu au scăpat de efectele secetei. Potrivit datelor deţinute de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Galaţi, în perioada iunie - august, aproape 46.000 hectare de culturi au fost calamitate, fiind distruse de pârjol în proporţie mai mare de 50 la sută. „Secetă a fost în tot judeţul, dar cele mai afectate au fost zonele din nord. Evidenţele noastre cuprind terenurile şi culturile asigurate, date despre acestea fiind transmise Ministerului Agriculturii pentru calcularea şi propunerea unor despăgubiri. În total, din datele raportate de fermieri, pierderile din cauza secetei se cifrează până acum, în total, la 38,1 milioane lei”, ne-a declarat Alexandru Sîntion, directorul coordonator al DADR Galaţi.

Cele mai afectate de secetă au fost culturile de grâu, unde, pe o suprafaţă de peste 28.750 hectare, s-au înregistrat pierderi de 23,1 milioane lei. Rapiţa a fost calamitată pe 11.630 hectare, pagubele produse fiind de aproape 10 milioane lei, în timp ce orzoaica a resimţit efectele secetei pe 2.570 hectare, pagubele fiind de 2,1 milioane lei. Într-o măsură ceva mai mică au fost afectate şi culturile de floarea-soarelui, cu pierderi de 680.000 lei şi culturile de orz - 924.000 lei pierderi şi porumb - 692.000 lei pierderi.

http://www.viata-libera.ro/articol-Sece ... lei_2.html

[dcp100168]

Recoltă bună la grâu, mai greu cu rapiţa

Producţia de grâu şi secară a agricultorilor gălăţeni din acest an a fost ceva mai mare decât estimările iniţiale. De pe cele 66.504 hectare însămânţate cu astfel de culturi s-a obţinut o recoltă de 118.416 tone, ceea ce înseamnă o producţie de 1.781 kg/ha, faţă de 1.726 kg/ha cât se estima iniţial.

Ceva mai subţire a fost recolta la orz, unde, deşi se estima o producţie de 2.430 kg/ha, s-au obţinut doar 2.078 kg/ha. Astfel, de pe o suprafaţă totală de 4.863 hectare s-a obţinut o producţie de 10.107 tone.

Lucrurile nu au mers prea bine nici în ceea ce priveşte culturile de rapiţă. Fermierii gălăţeni au cultivat 22.538 de hectare cu rapiţă în speranţa că vor obţine o recoltă de măcar 1.297 kg/ha. Din păcate, în final, s-a atins abia o cotă de 838 kg/ha. Trăgând linie, producţia totală de rapiţă a ajuns la 18.881 tone.

Lucrurile sunt mai dramatice în cazul producţiei de in pentru ulei. Suprafaţa cultivată a fost destul de mică - 16 hectare - şi se miza pe o producţie de 625 kg/ha. Nu s-a obţinut însă decât puţin peste jumătate - 375 kg/ha. Prin urmare, gălăţenii nu s-au ales decât cu şase tone de in.

http://www.viata-libera.ro/articol-Reco ... ita_2.html

[dcp100168]

A „sărit” şi muştarul

Producătorii gălăţeni de muştar vor avea în acest la dispoziţie producţia de pe 937 hectare, recoltarea fiind deja încheiată. Ce-i drept, producţia este ceva mai mică decât se estima iniţial. Potrivit datelor Direcţiei pentru Agricultură (DADR) Galaţi, cultivatorii au obţinut o producţie medie de 473 kg/ha, recolta totală fiind de 443 tone de muştar. Din această cantitate, 386 tone au fost livrate către unităţile cu spaţii de depozitare, în timp ce 57 tone au fost păstrate ca sămânţă pentru anul viitor.

http://www.viata-libera.ro/articol-A_%E ... rul_2.html

[dcp100168]

Seceta i-a adus pe cultivatorii de cereale la sapă de lemn

În judeţul Galaţi, în 2009, a fost calamitată de secetă o suprafaţă de peste 250.000 de hectare . Mai grav este este că foarte puţini fermieri gălăţeni şi-au asigurat culturile, iar statul nu îi poate despăgubi. Nici măcar o singură cultură nu a scăpat necalamitată, pornind de la grâu şi soia şi până la cartofi, pepeni şi livezi. Bilanţul este dramatic pentru producătorii gălăţeni: peste 250.000 de hectare de culturi agricole afectate de secetă în procent de 30 până la 100%. Asta în condiţiile în care suprafaţa arabilă totală a judeţului este de circa 350.000 de hectare.

Singurele suprafeţe agricole care au scăpat de pârjol au fost cele din zonele irigate, dar şi acolo au fost probleme. „Sunt zone unde administratorii de asociaţii agricole nu s-au mai obosit să intre cu combina pentru că îi costa mai mult motorina. A plouat în anumite zone, dar nu cât trebuia şi când trebuia. Plantele s-au uscat de la rădăcină”, ne-a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Galaţi, Alexandru Sântion.

Îngrijorător este că doar circa 90.000 de hectare din cele peste 250.000 de hectare calamitate de secetă în judeţul Galaţi au fost asigurate. Mai grav este că nici producătorii agricoli asiguraţi nu au şanse prea mari să vadă vreun ban de la Ministerul Agriculturii. Conform informaţiilor furnizate de DADR Galaţi, până acum nu a fost promovată nici o ordonanţă de urgenţă în acest sens.

http://www.adevarul.ro/articole/galati- ... -lemn.html

[dcp100168]

Saracia si arsita devasteaza afacerile agricultorilor

» Agricultorii galateni au inregistrat in acest sezon agricol pagube de 38 milioane de lei » Cele mai mari dintre acestea sunt produse de seceta, in conditiile in care instalatiile de irigatii de pe 35.000 ha au ramas secate.

Inghetul din iarna si seceta din primavara si din prima parte a verii au afectat productiile agricole din bazinul cerealier al Covurluiului. Seceta a afectat culturile agricole de pe 46.000 de hectare, care reprezinta 17,4% din suprafata cultivata in regim de exploatare agricola din judetul Galati. Suprafata agricola a judetului este de 358.546 hectare, din care 293.195 ha sunt teren arabil, dar o mare parte din aceasta suprafata este nefolosita. In ultimul deceniu, au disparut 30.000 de hectare de teren arabil, de la 289.654 ha, cate erau in 1995, la 263.800 ha, la sfarsitul anului trecut. Din cauza lipsei de fonduri cu care se confrunta in special micii agricultori, in fiecare sezon agricol raman parloaga aproximativ 30.000-40.000 de hectare. Din intreaga suprafata arabila, sunt dotate cu instalatii de irigare 137.117 ha, dar cum instalatiile de pe aproximativ 40.000 ha au fost distruse, suprafata ce mai poate fi irigata este de 97.348 ha. In acest an au fost irigate culturile de pe 65.212 ha, adica de pe mai putin de jumatate din suprafata pe care exista instalatii de irigare.

La culturile de grau, pe o suprafata de 28.747 hectare, au fost inregistrate pagube in valoare totala de 23,1 milioane lei, la rapita au fost calamitate culturile de pe 11.631 hectare, pagubele fiind de 10 milioane lei, iar la orzoaica au fost distruse culturile de pe 2.571 hectare, pagubele fiind de 2,1 milioane lei. La culturile de orz, pe cele 976 ha afectate au fost inregistrate daune de 680.000 lei. Seceta a afectat si inceputul vegetatiei la culturile de toamna, la floarea-soarelui fiind inregis-trate pagube de 924.000 lei, iar la porumb pagube de 692.000 lei.

Pagubele produse de arsita se adauga celor produse de inghet si grindina. Gerul din iarna trecuta a afectat culturile de pe 4.193 ha semanate in toamna trecuta cu grau, rapita si orzoaica, iar un inghet produs in noaptea 22/23 aprilie, cand in zona centrala a judetului s-au inregistrat temperaturi de la -1,1 la -3,3 grade Celsius, au fost compromise culturile de pe 12.529 ha, din care 7.796 ha erau cultivate cu rapita, 2.542 ha vie pe rod si 456 ha de livada. Grindina din iunie a distrus productiile agricole de pe alte 1.435 ha. In total, pierderile suferite pana acum de agricultorii galateni sunt cifrate la 38 milioane de lei.

http://www.romanialibera.ro/a165009/sar ... rilor.html

[dcp100168]

30% din culturile agricole au fost distruse de secetă, potrivit Ministerului Agriculturii

Despăgubirile pe care statul trebuie să le acorde fermierilor ale căror culturi au fost afectate de secetă se ridică la circa 800 de milioane de lei. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, din cele aproximativ şapte milioane de hectare de teren cultivate anul acesta, 30% au fost compromise de secetă. Într-un top al judeţelor grav afectate de secetă, Călăraşiul se află pe primul loc. Aproape 300.000 de hectare de cereale au fost pârjolite. Urmează apoi judeţul Galaţi, cu peste 250.000 de hectare de culturi distruse. În Vaslui, seceta a afectat 247.000 de hectare. În judeţele Buzău, Ialomiţa, Constanţa, Teleorman, Arad şi Vrancea, seceta a compromis peste 100.000 de mii de hectare. În total, la nivelul ţării au fost afectate de secetă aproape 2,6 milioane de hectare de culturi. În toate aceste zone, există suprafeţe distruse de secetă pentru care statul nu va acorda niciun leu despăgubire. Asta pentru că, potrivit legii, doar fermierii care şi-au asigurat culturile împotriva calamităţilor pot recupera o parte din pagube. Nivelul maxim al des­pă­gubirii care se acordă este de 70% din cheltuie­li­le efectuate până la data producerii fenomenului. Până când fermierii vor primi aceşti bani, însă, va mai trece timp. Potrivit legii, Ministerul Agriculturii sesizează Guvernul, care, în funcţie de calamităţile naturale şi de mărimea zonelor afectate, declară stare de calamitate. Elaborarea hotărârii de guvern se face pe baza infor­maţiilor primite de la Administraţia Naţională de Meteorologie privind intensitatea secetei şi pe baza informaţiilor de la direcţiile agricole din ţară privind suprafeţele afectate.

http://www.realitatea.net/30prc--din-cu ... 35492.html

[dcp100168]

MAPDR ar putea acorda despăgubiri pentru jumătate din suprafaţa afectată de secetă în 2009

Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR) a primit cereri pentru declararea stării de calamitate şi acordarea de despăgubiri pentru 1.328.356 hectare asigurate, din totalul de 2.593.130 hectare afectate de seceta din 2009,potrivit datelor furnizate de minister agenţiei NewsIn. Cele mai mari suprafaţe afectate de secetă sunt în judeţele Călăraşi, Galaţi, Vaslui, Constanţa, Buzău, Teleorman, Araşi Vrancea. Astfel, în judeţul Călăraşi, din cele 295.796 hectare afectate de secetă sunt asigurate şi ar putea fi acordate despăgubiri pentru 219.734 hectare, în Galaţi, din cele 253.533 hectare afectate, ar putea fi despăgubite 90.372 hectare, iar în Vaslui din cele 247.958 hectare, ar putea fi acordate despăgubiri pentru 92.001 hectare. Din totalul de 2.593.130 hectare afectate de secetă, cele mai multe sunt la culturile de grâu, secară şi triticale, iar din cele 1.038.683 hectare afectate, sunt asigurate şi vor putea primi despăgubiri 666.425 hectare. La culturile de porumb şi sorg, din cele 601.622 hectare sunt asigurate 113.121 hectare, iar pe segmentul de rapiţă 212.567 hectare vor putea primi despăgubiri din cele 241.505 hectare afectate de secetă.

"În urma analizării situaţiilor primite de la Direcţiile pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală judeţene, Ministerul Agriculturii a transmis în data de 30 septembrie spre informare guvernului Nota privind declararea stării de calamitate şi acordarea de despăgubiri pentru suprafeţele afectate de secetă, în vederea stabilirii sursei de finanţare pentru despăgubirea producătorilor agricoli. După analizarea Notei şi în funcţie de decizia luată de către Guvern, se va emite Hotărârea de Guvern cu nivelul cuantumului ce urmează a fi acordat ca despăgubire, ţinând cont de prevederile Legii nr.381/2002", se arată în datele MAPDR.

Producţia de grâu din acest an se ridică la circa 5,2 milioane de tone, faţă de 2008 când s-a obţinut o producţie de grâu, secară ţi triticale de 7.313.200 tone, cu circa 28% mai mult. Potrivit datelor INS, după recoltarea a 99% din suprafaţa cultivată, producţia autohtonă de rapiţă pentru ulei a scăzut anul acesta cu 14,8%, la 573.500 tone, comparativ cu anul precedent, când au fost recoltate 673.000 tone. Producţia de ovăz s-a redus în 2009 cu circa 30%, de la 382.000 tone recoltate în 2008, la 267.700 tone. O uşoară scădere s-a înregistrat şi pe segmentul de orz de toamnă, unde, în acest an, s-au recoltat 569.200 tone, comparativ cu 577.100 tone, obţinute anul trecut. În plus, producţia de orzoaică de primăvară a scăzut cu 20%, la 320.800 tone, comparativ cu 2008, când România a obţinut o producţie de 401.400 tone.

[chirac]

Nu va dispare dezastru !Se va acentua din ce in ce mai mult.Am avut ocazia sa vad persoane beneficiare de ajutor pentr agricultura ce-si plateau datoriile pe la buticuri dupa incasarea banilor.Statul ,cred ca ar trebui sa se implice la modul cel mai serios in eliminarea cauzelor ;necesitaqtea instalatiilor de irigat ;ierbicidarea si tratarea terenurilor sa se faca sub stricta observatie a guvernului cu investitii de la guvern;recolta sa fie dirrectionata in depozite special amenajate uscata si tratata oferind posibilitatea agricultorului de asi vinde produsele in mod oprganizat oferinduise pretul de piata adevarat eliminindu-se astfel rechinii agricoli ;ce-i ce nu vor sa participe la aceasta actiune sub anumite motive sa raspunda pentru prejudiciile aduse agriculturii ,terenuri imburuienite ce dau de munca tuturor celor care muncesc.Avind o agricultura solida opiata de desfacere asigurata putm spune ca ne putem prmite un pas maret in industrie ,tinind cont de necesarul de utilaje indispensabil agriculturii.Acum marele investitii se fac in sport,industria autmobilelor ceva constructii.A facut cineva o socoteala citi bani se chltuiesc cu blocurile ANL ?Parcuri paza facute ,,masa,, vorba romanului cu spatii verzi mereu laudate!Da ,daca banii acestia ar fi fost investiti in agricultura si statul s-ar fi interesat de soarta ei pina cin ii intra banul agricultorulyui in buzunar ce s-ar fi intimplat ?Sigur ar fi intrat mai multi bani la buget lenea-i cocoana marei S-apoi daca merge si altfel ce sa-si m-ai bata capu