"Frăţia" Costache Negri - La Roche sur Yon

[dcp100168]

"Frăţia" de la Costache Negri

* Francezii din La Roche sur Yon au schimbat viaţa localnicilor * Alimentarea cu apă, dotarea dispensarului şi un nou cămin cultural sunt proiectele duse la bun sfârşit de urmaşii lui Moliere

Au aflat de Costache Negri încă dinainte de 1989, când comuna a fost desfiinţată abuziv de către comunişti, vreme de câteva luni, iar în scurt timp aveau să ajungă pe meleagurile Mânjinei (vechiul nume al comunei) pentru a parafa o prietenie rar întâlnită. Este vorba despre francezii din La Roche sur Yon (în traducere, Piatra de pe Yon), o localitate de aproximativ 50.000 de locuitori din regiunea Pays de la Loire, care sunt de mai bine de 15 ani cu sufletul alături de fraţii lor din Costache Negri. Este poate cea mai frumoasă şi de durată colaborare între comunităţi, concretizată în numeroase proiecte serioase, care au făcut viaţa mai uşoară sătenilor din această localitate cu rezonanţă istorică. Mai mult decât atât, astăzi, la Costache Negri, orice proiect local se gândeşte "franţuzeşte".

Apa înainte de toate

Când francezii au ajuns prima dată la Costache Negri, nici nu ştiau să se spele în lighean şi le‑a fost destul de greu să se acomodeze la condiţiile de trai� rurale. Atunci lista de proiecte pe care o aveau autorităţile locale s‑a schimbat. "De la ei am învăţat să facem lista cu priorităţi, punând omul în prim plan. Noi aveam de gând să construim un nou cămin cultural, apoi altele. Ei au spus că cea mai importantă era alimentarea cu apă. Şi aşa, în scurt timp, începea construcţia reţelei. Astăzi întreaga comună are racordare la apă potabilă," ne‑a declarat dna Emilia Niculescu, primarul comunei. "Francezii ne‑au ajutat enorm atunci, au contribuit cu circa 100.000 de euro, dar un sprijin foarte important a fost lobby‑ul puternic pe care l‑au făcut pe lângă autorităţile judeţului," spune viceprimarul Viorel Vîrtosu. Primele branşări s‑au făcut în 1994, o vreme când a avea apă la robinet, la ţară, era un lux.

Apoi sănătatea şi divertismentul...

Dispensarul este un alt obiectiv în care francezii au făcut investiţii serioase. Toate dotările, de la mobilă şi aparatura medicală performantă, inclusiv pentru cabinetul stomatologic, până la mătura femeii de serviciu, au fost puse la dispoziţie de fraţii francezi. Dispensarul nou şi modern a intrat în funcţiune în 1998, iar câţiva ani mai târziu, în 2005, se inaugura şi Căminul Cultural, la construcţia căruia francezii au pus umărul din nou.

Acum vor să vină din nou în România, să facă din Căminul Cultural un loc de întâlnire pentru activităţi diverse, aşa cum în Franţa astfel de locuri nu sunt niciodată libere, ci se constituie în locaţii unde localnicii de diferite vârste se întâlnesc şi comunică, în cadrul unor activităţi sociale şi culturale. În plus, într‑un proiect aflat acum în derulare, se va face schimb de tineri pe perioada verii, grupuri de câte 20 de persoane din cele două comunităţi urmând să se viziteze reciproc.

Secretul unei "frăţii" adevărate

"Experienţa cu francezii ne‑a schimbat foarte mult, a ţinut să precizeze dna Emilia Niculescu. Dincolo se sprijinul consistent, financiar şi de suflet, ei ne‑au schimbat şi concepţiile, şi modul de viaţă. Acum, la fiecare proiect mă gândesc oare cum ar acţiona francezii, oare ei ce ar spune de cutare sau cutare problemă. De la ei am învăţat ca în tot ceea ce facem să ne gândim întâi la oameni, la binele lor."

Francezilor le place bucătăria noastră, sunt impresionaţi de ospitalitatea specifică românului şi apreciază capacitatea noastră de a le învăţa limba.

Cam acestea sunt, de fapt, valorile pe care fraţii din Franţa ai mânjinenilor le primesc în schimbul nemaipomenitei lor generozităţi.

Bună vorbitoare de limbă franceză, Emiliei Niculescu nu i‑a fost greu deloc să îi primească la primărie şi în propria casă pe urmaşii lui Moliere, care au făcut pentru această comunitate cât nu au făcut toate guvernele post‑decembriste la un loc.

Iar francezii, la rândul lor, au ajuns să spună că nimic nu poate schimba această legătură de suflet dintre cele două comunităţi, aflate la mii de kilometri distanţă. Nici distanţa, nici politica.

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22335

[dcp100168]

Conacul de Mânjina, atracţie irezistibilă pentru turiştii francezi

* Locurile incarcate de istorie sunt cautate de turistii din Hexagon

Desi zona Galatiului este, pentru turisti, una de tranzit intre Delta, Litoral si Valea Prahovei sau nordul Moldovei, incep sa apara si puncte de atractie care sa justifice cel putin o escala. Chiar daca a fost facuta o incercare de organizare a unei retele de 16 pensiuni, iar investitiile au costat consiliul judetean cateva miliarde bune, sistemul nu a prins, in primul rand pentru ca acestea erau plasate de-a lungul soselei Galati-Tecuci, iar "agroturismul la sosea" nu a atras pe nimeni.

In satele galatene, dincolo de drumul national, tranzitat anual de sute de mii sau poate chiar milioane de turisti, turistul poate recurge la un gen de agroturism neorganizat. Este cazul comunei Costache Negri, unde, de cativa ani, cel putin 150 de familii din localitatea franceza La Roche sur Yon vin sa isi petreaca macar o parte din vacanta de vara. Francezii au descoperit comuna in 1990, cand au venit cu primele transporturi cu ajutoare. Reprezentantii lor au fost uimiti de faptul ca aici, la Conacul de la Manjina, cum se numea odinioara comuna, a fost hotarata Unirea Principatelor, de catre tinerii pasoptisti educati la Paris. Documentele din casa memoriala, majoritatea in franceza, si mobilierul i-au convins ca acel moment istoric are o puternica legatura cu Franta, ca reformele erau inspirate din Franta acelor vremuri. Cei veniti cu ajutoare in 1990, au revenit cu familiile si, in timp, vacanta la Costache Negri a devenit o atractie pentru francezi. Apoi, a fost incheiata o relatie de infratire intre cele doua localitati, iar legaturile dintre acestea devenit mult mai stranse: francezii au investit in dispensarul din comuna si in construirea unui camin cultural modern, iar zeci de sateni din Costache Negri au invatat franceza pentru a putea conversa cu oaspetii lor.

Apreciaza istoria si vinul

Francezilor din La Roche le place vacanta in gazda la satenii din Costache Negri, pentru bucataria specifica si vinurile zonei, mult apreciate in special de gurmanzi. Punctul de atractie al comunei situate la 40 km de Galati este Conacul lui Costache Negri, locul in care se intalneau fruntasii generatiei pasoptiste pentru a discuta principiile reformelor ce au aparut ulterior in documentele programatice ale revolutiei de la 1848, dar tot aici a fost pus la cale si proiectul Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca. In anii 1840-1857, invitatii lui Negri la acest conac erau Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Ion Ghica, Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu, Alecu Russo si multi altii. In "Istoria Literaturii Romane", George Calinescu il citeaza pe Alecsandri, care spunea ca pe atunci existau doua puncte in care se intalneau tinerii acelei generatii, in cartierul studentesc din Paris si Conacul de la Manjina, si tot Alecsandri spune ca la acele intalniri se faceau "praznice homerice, expeditii cinegetice in goana cailor peste campuri si hore uriase in care se invalmaseau tarani si boieri".

Distractie… pasoptista

Se poate spune ca pasoptistii descoperisera de la acea vreme placerile pe care astazi noi le cautam in pensiunile agroturistice, iar francezii din La Roche sur Yon le-au gasit, aproape din intamplare, la Costache Negri. In zona mai sunt si alte obiective care ar putea fi vizitate.

http://www.romanialibera.ro/a125922/con ... ncezi.html

[dcp100168]

Francezii au descoperit placerea vacantei la conacul de la Manjina

Aproximativ 150 de familii din localitatea franceza La Roche sur Yon isi petrec anual o parte din vacanta de vara in comuna galateana Costache Negri, unde se afla conacul de la Manjina. Francezii au descoperit comuna Costache Negri in 1990, cand au venit cu primele transporturi cu ajutoare. Ei au fost uimiti de faptul ca aici, la conacul de la Manjina, a fost hotarata Unirea Principatelor, de catre tinerii pasoptisti educati la Paris. Documentele din casa memoriala, majoritatea scrise in limba franceza, si mobilierul, i-au convins ca acel moment istoric are o puternica legatura cu Franta, ca reformele erau inspirate din Franta acelor vremuri. Cei care au sosit cu ajutoare in 1990, au revenit cu familiile si, in timp, vacanta la Costache Negri a devenit o atractie pentru francezi. Ulterior, a fost incheiat un acord de infratire intre cele doua localitati, iar relatiile au devenit mult mai stranse, francezii au investit in dispensarul din comuna si in construirea unui camin cultural modern, iar zeci de sateni din Costache Negri au invatat limba franceza pentru a putea conversa cu oaspetii lor.

Francezilor din La Roche le place vacanta in gospodariile satenilor din Costache Negri, apreciind bucataria specifica si vinurile zonei. Punctul de atractie al comunei, situata la doar 40 kilometri de Galati, este conacul lui Costache Negri, cunoscut drept conacul de la Manjina, locul in care se intalneau fruntasii generatiei pasoptiste pentru a discuta principiile reformelor, care au aparut ulterior in documentele programatice ale revolutiei de la 1848, dar tot aici a fost pus la cale si proiectul Unirii Moldovei cu Tara Romaneasca. In anii 1840-1857, invitatii lui Negri la acest conac erau Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Ion Ghica, Nicolae Balcescu, Mihail Kogalniceanu, Alecu Russo si multi altii.

In "Istoria Literaturii Romane", George Calinescu il citeaza pe Alecsandri care spunea ca pe atunci existau doua puncte in care se intalneau tinerii acelei generatii, in cartierul studentesc din Paris si conacul de la Manjina. Tot Alecsandri spunea ca la acele intalniri se faceau "praznice homerice, expeditii cinegetice in goana cailor peste campuri si hore uriase in care se invalmaseau tarani si boieri". Se poate spune ca pasoptistii descoperisera de la acea vreme placerile pe care astazi romanii le cauta in pensiunile agroturistice, iar francezii din La Roche sur Yon le-au gasit, aproape din intamplare, la Costache Negri.

In zona mai sunt si alte obiective care ar putea fi vizitate. La 30 de minute de mers cu masina se afla Manastirea Vladimiresti, iar in aproximativ o ora se poate ajunge la Manastirea Adam,renumita prin icoana facatoare de minuni, la Manastirea Buciumeni, sau la parcul de vanatoare din padurea de la Adam. Desi zona Galatiului este pentru turisti una de tranzit intre Delta - Litoral si Valea Prahovei sau nordul Moldovei, iata ca incep sa apara si puncte de atractie care sa justifice cel putin o escala.

Chiar daca a fost facuta o incercare de organizare a unei retele de 16 pensiuni, iar investitiile au costat cateva miliarde de lei, sistemul nu a avut succes, pentru ca pensiunile erau plasate de-a lungul drumului national Galati-Tecuci, iar "agroturismul la sosea" nu a atras pe nimeni. Totusi, in satele galatene turistul poate recurge la un gen de agroturism neorganizat, cum este cel din comuna Costache Negri, cu al ei conac de la Manjina.

http://www.stirilocale.ro/galati/France ... 38761.html

[dcp100168]

Satul care i-a cucerit pe francezi

* Comuna Costache Negri, cândva loc de întâlnire pentru paşoptişti, atrage zeci de turişti străini

Comuna gălăţeană Costache Negri este asaltată în fiecare vară de zeci de turişti francezi, deşi nu e situată nici în Maramureş, nici în Bucovina şi nici nu e înţesată de agropensiuni. Nici peisajul nu este unul generos, ci unul specific Podişului Covurluiului, cu dealuri domoale. Francezii din oraşul La Roche sur Yon, regiunea Pays de la Loire, vin însă de 20 de ani la Costache Negri pentru că sunt atraşi de simplitatea traiului de aici, de plimbările cu căruţa şi de mâncărurile tradiţionale. „În comună sunt peste 25-30 familii care găzduiesc prieteni din Franţa atunci când aceştia vin pentru a descoperi modul nostru de viaţă de care sunt realmente atraşi. Îi atrage simplitatea modului nostru de viaţă, tot ceea ce văd le stârneşte curiozitatea. De fiecare dată încercăm să le facem un program cât mai diversificat, pentru a face cunoscute adevăratele valori ale românilor. Faptul că revin mereu cu plăcere înseamnă că am reuşit să le demonstrăm cine suntem cu adevărat", ne-a declarat primăriţa din Costache Negri, Emilia Niculescu.

Totul a început de la o relaţie instituţională. Imediat după revoluţie, francezii din La Roche sur Yon au venit la Costache Negri cu ajutoare şi au fost uimiţi să afle că la Conacul Mănjina al lui Costache Negri, situat în centrul localităţii, se întâlneau, în anii 1840-1857, Costache Negri, Vasile Alecsandri, Alexandru I. Cuza, Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu, pentru a pune la cale reformele învăţate la Paris. Au descoperit la conacul boieresc corespondenţa în limba franceză dintre paşoptişti, dar şi decoraţiunile, mobilierul şi vesela ce evocă Franţa de acum un secol şi jumătate. În 1990 comuna a fost desfiinţată, satul fiind trecut sub administraţia comunei vecine, Griviţa. Francezii erau încă sensibili la campania „S.O.S. Satele româneşti" şi au revenit cu ajutoare, dar şi cu investiţii în dispensarul din comună şi pentru construi-rea unui nou cămin cultural. Tot datorită francezilor, localitatea gălăţeană a fost prima comună cu alimentare

cu apă. În anul 1994 a fost semnat acordul de înfrăţire între localităţile La Roche sur Yon şi Costache Negri.

Când vin la Costache Negri, francezii nu stau locului, au mereu de vizitat câte ceva. Merg la Mânăstirea Gologanu, situată la 4 kilometri, şi la Mânăstirea Vladimireşti, unde sunt impresionaţi de atelierele de pictură şi sculptură. Vizitează localităţile învecinate, Grădina Botanică şi Faleza de la Galaţi, Delta Dunării sau mânăstirile din nordul Moldovei.

Ritualul culinar şi plimbările cu căruţa

Ziua lor în localitatea gălăţeană începe cu micul dejun luat la masa de sub umbrarul de viţă din curtea gazdei. Deseori, se ia cina la Căminul Cultural, unde francezii învaţă de la sătence tainele artei culinare. „În ceea ce priveşte mâncarea românească, mâncărurile noastre tradiţionale sunt foarte apreciate de prietenii noştri, care iau reţete de la noi, dar recunosc şi că mâncarea românească gătită de ei la ei acasă nu are acelaşi gust ca şi aceea pe care le-o gătim noi aici. Mă refer la sarmale, tochitură, friptură la grătar, rasol, plăcinte, cozonaci sau «poale în brâu». Sunt apreciate, de asemenea, vinul românesc şi vişinata", spune Emilia Niculescu. Francezilor din Pays de la Loire le plac şi plimbările cu căruţa. „În urmă cu câţiva ani, doamna primar le‑a organizat o vizită cu căruţele la Mânăstirea Gologanu. Am fost şi eu cu căruţa şi le-a plăcut foarte mult, au filmat totul", ne spune Oprea Stoian, localnic.

Sătenii învaţă limba franceză de la turişti

Localnicii din Costache Negri învaţă franceza ca să poată conversa cu prietenii lor. Pe site-ul „Les Centres Documentaires de la ville Negri", francezii au postat fotografia uneia dintre familiile din Costache Negri care i-au găzduit. Este vorba de familia Leia şi Oprea Stoian. „Am găzduit întotdeauna de când vin. Vorbim cu ei în franceză, ne descurcăm cu dicţionarul", spune Oprea Stoian, care în urmă cu două săptămâni a fost, cu alţi consăteni, în vizită în Franţa. Viceprimarul localităţii, Viorel Vârtosu, spune că francezilor le plac foarte mult şi obiectele ţesute de femeile din sat sau meşteşugite în lemn de bărbaţi.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/satul-care-i-a-cucerit-pe-francezi-193836.html

[Mikka]

Casa lui Costache Negri (conacul) e inca, slava Domnului, in picioare. Si mai arata si bine. Chiar merita vizitat. Din pacate, pana acum vreo doua luni cel putin, drumul dintre Pechea si C. Negri arata ca dupa bombardament. Nici daca vroia cineva sa-l distruga nu reusea sa-l aduca in halul in care arata...

[dcp100168]

Înfrăţire de nota 10: Costache Negri - La Roche sur Yon (Franţa)

„Dacă ar fi să dau o notă colaborării pe care o avem cu cei din La Roche sur Yon aş da, fără nicio ezitare, nota 10. Este o relaţie care rezistă şi ne leagă foarte multe obiective care au fost rezolvate de-a lungul timpului la Costache Negri şi cu sprijinul lor – căminul cultural, la care au fost primii care s-au implicat şi dispensarul medical, cu dotările de rigoare”, spune primarul Ştefan Luca despre înfrăţirea dintre comuna Costache Negri şi localitatea franceză La Roche sur Yon, din Regiunea Pays de la Loire. Acesta este cel mai de succes acord de înfrăţire încheiat de o comună din judeţul Galaţi.

Fenomenul înfrăţirilor cu localităţi din Franţa

În comunele gălăţene, asistam în urmă cu 15-20 de ani la un fenomen al înfrăţirilor, în special cu localităţi din Franţa. În ultimii ani, Primăria Jorăşti a încheiat un acord de înfrăţire cu Primăria din Feuchy, iar primarul din Băleni, Lică Oprea, a semnat cu primarul din Amboise, Christian Guyon, reconfirmarea acordului încheiat pe 13.07.1992. Există o lungă listă de înfrăţiri: Tuluceşti e înfrăţită cu Notre Dame de Bondeville din Regiunea Haute Normandie, Munteni cu Sablons din Regiunea Aquitaine, iar Corni cu Saint Leger du Bourg Denis din Departamentul Seine-Maritime, Regiunea Haute-Normandie. Brăhăşeşti e înfrăţită cu Saint Etienne En Cogles din Bretagne, Smârdan cu Vimines, din Alpii Francezi, Bălăbăneşti cu Grand Champs des Fontaines, din Bretagne, iar comuna Tudor Vladimirescu s-a înfrăţit cu Charnay-les-Macon, din Bourgogne.

Primele relaţii, s-au stabilit după revoluţie, când francezii veneau cu „ajutoare”. În 1994, comuna Tuluceşti a primit de la „sora” din Franţa două pompe submersibile, în valoare de 10.000 de euro. În 1998, francezii au adus la Corni o maşină pentru primărie, echipamente pentru un atelier de croitorie, cărţi pentru bibliotecă, televizoare şi mese de ping-pong pentru căminul cultural. La Băleni, francezii au donat 40.000 de euro pentru repararea dispensarului şi cumpărarea unei pompe pentru instalaţia de alimentare cu apă.

Sătenii din Costache Negri şi „fraţii” lor din Pays de Loire

Dacă despre alte acorduri de înfrăţire nu prea se mai vorbeşte sau ele sunt menţinute la nivelul protocolarelor vizite reciproce, înfrăţirea dintre comuna Costache Negri şi localitatea La Roche sur Yon merge foarte bine. Francezii au investit în dispensarul din comună şi în noul cămin cultural, iar neoficial au lansat agroturismul. În fiecare vară, grupuri de francezi din La Roche sur Yon vin să îşi petreacă la Costache Negri măcar câteva zile. Ideea înfrăţirii a apărut imediat după revoluţie, când francezii din La Roche sur Yon au venit la Costache Negri cu ajutoare şi au fost uimiţi să descopere la Conacul Mânjina corespondenţa în franceză dintre paşoptişti, dar şi decoraţiunile, mobilierul şi vesela ce evocă Franţa de acum un secol şi jumătate. În 1990, comuna era desfiinţată, satul fiind trecut sub administraţia comunei vecine, Griviţa. Asta i-a impresionat pe francezi, încă sensibili la campania „SOS Satele româneşti” şi au revenit cu ajutoare, dar şi cu investiţii la dispensarul din comună şi la construirea unui nou cămin cultural. În pofida trecerii anilor, relaţia s-a menţinut: „Din fericire, relaţia s-a menţinut. Noi îi aşteptăm şi în acest an, în luna august, când urmează să vină o delegaţie destul de mare, de vreo 20 de persoane. Avem şi noi o invitaţie, să mergem la ei în luna mai. Am primit invitaţia să mergem la La Roche sur Yon între 16 şi 20 mai şi a rămas să stabilim detaliile. Asta se întâmplă în fiecare an, ei vin la noi şi noi mergem la ei”, spune primarul din Costache Negri. Şi în continuare, mulţi francezi din La Roche sur Yon vin vara să petreacă măcar câteva zile la Costache Negri : „Vin mai multe persoane, nu aş putea să spun că vin neapărat pentru petrecerea vacanţei, dar vin grupuri. Au fost şi grupuri de studenţi la medicină şi farmacie, i-am cazat, pentru că este o colaborare foarte bună, o relaţie veche şi localnicii sunt bucuroşi să îi găzduiască”, a mai adăugat primarul Ştefan Luca.

Relaţia de înfrăţire include solidaritatea

După ce comuna Costache Negri a fost lovită de viitura devastatoare de pe 11 septembrie, „fraţii” din La Roche Sur Yon şi-au propus ca în această vară să vină cu cele necesare pentru reabilitarea căminului cultural. „Acum ne-au promis sprijin, pe fondul situaţiei critice de la Costache Negri, din cauza inundaţiilor din septembrie. Ne-au promis că vor veni cu un sprijin pentru căminul cultural, care a fost grav afectat de inundaţii. Ne-au telefonat imediat după acele evenimente nefericite şi ne-au vorbit despre acest sprijin care, deocamdată, nu a fost materializat, dar am avut mai multe discuţii pe această temă. Ne-au mai promis şi o maşină de pompieri, pe care o aşteptăm”, spune primarul din Costache Negri.

presagalati.ro

[dcp100168]

Ce înseamnă să înveţi administraţie locală de la francezi

În 1989, când francezii din La Roche sur Yon au descoperit comuna Costache Negri, ea nici nu mai exista pe harta judeţului, devenise un sat component al Griviţei. Înfrăţirea cu francezii a schimbat definitiv în bine viaţa localnicilor, dar mai ales concepţiile şi modul de lucru al autorităţilor locale.

Liberala Emilia Niculescu, una dintre primarii de cursă lungă ai judeţului, are experienţă de peste 30 de ani în administraţia locală. Din 1981 şi până în anul 2000 a fost contabilul Primăriei Costache Negri, apoi, în perioada 2000-2012, a fost primar al localităţii, iar după patru ani în care a fost administrator public al comunei Pechea (2012-2016), localnicii au reales-o în funcţia de primar al comunei Costache Negri.

Emilia Niculescu recunoaşte deschis că înfrăţirea cu francezii La Roche sur Yon a dat un impuls comunei. „Am fost printre primele localităţi din judeţ care au beneficiat de alimentare cu apă. De la ei am învăţat că trebuie să luptăm mai mult, pentru că la ei nu rămâne nimic la întâmplare! Şi că, în tot ce realizezi, trebuie să pui pe primul plan omul, cetăţeanul!”, spune Emilia Niculescu.

„Ei ne-au găsit”

„Francezii ne-au găsit şi chiar am fost surprinşi de asta. În toamna anului 1989 ne-au trimis scrisori prin care ne susţineau să luptăm împotriva desfiinţării, dar abia în ianuarie au ajuns la noi”, îşi aminteşte primarul de perioada în care comuna a fost desfiinţată abuziv de autorităţile comuniste. „S-a făcut o şedinţă la Căminul Cultural prin care ni s-a adus la cunoştinţă că se va desfiinţa comuna, că vom fi afiliaţi comunei Griviţa, care va avea ca sate componente Griviţa, Călmăţui şi Costache Negri. Eu şi cu doamna învăţătoare Silvia, cu lacrimi în ochi, am zis că măcar să rămână numele comunei, Costache Negri, şi ne-a fost acceptat. Nu mai aveam sediu administrativ aici, ci la Griviţa unde am lucrat şase luni, până pe 19 ianuarie 1990, când s-a dat decretul de revenire a comunelor”, ne-a povestit Emilia Niculescu.

Ce înseamnă priorităţi

Pe 22 septembrie 1994 s-a semnat primul acord de înfrăţire din judeţ, între comuna Costache Negri şi La Roche sur Yon, din nordul Franţei. „Când am început relaţia cu francezii am aflat şi noi de lista de priorităţi ale comunei, pentru că ne-au cerut-o ei. Eu ştiam franceză şi puteam să comunic şi am făcut cu domnul primar de la acea vreme prima noastră listă de priorităţi pe care am trecut: căminul cultural, dispensar uman şi alimentare cu apă. Am primit înapoi priorităţile aşa cum le vedeau ei: pe primul loc apa «pentru că apa este viaţa!», ne-au scris, apoi dispensar şi pe urmă cămin cultural. În ’93-’94 au început lucrările de alimentare cu apă, la care au contribuit şi financiar în prima etapă. În 1996 am inaugurat dispensarul, la care ne-au ajutat şi cu dotarea, de la mobilă şi până la aparatura medicală. În 2005 a fost gata căminul cultural, realizat în colaborare cu La Roche sur Yon, la care au participat cu aproape 100.000 de euro şi cu o echipă tehnică. Căminul nostru se aseamănă cu aşa-numitele lor case [de cultură] de cartier. Imboldul pe care ni l-au dat a fost extraordinar. Nu aveai cum să spui că nu vrei să faci, atâta timp cât erau dispuşi tot timpul să vină cu tehnicieni să vină, să vadă, să ne arate cum să facem!”, spune Emilia Niculescu.

Aberaţii româneşti

Pentru apa potabilă şi canalizare, localnicii plătesc doar 2,40 lei pe metru cub, şi asta pentru că Primăria are propriul serviciu public de alimentare cu apă. Un tarif pe care autorităţile fac eforturi să-l menţină aşa cum este acum, la jumătatea celui perceput de Apă Canal. E greu de spus cât vor putea şi asta pentru că posturile serviciului public de alimentare cu apă, în număr de patru, nu sunt exceptate din organigrama Primăriei. Iar pentru a se încadra în normele de personal impuse de OUG nr. 63, Primăria a fost nevoită să renunţe la două posturi: bibliotecarul şi juristul. Primarul speră ca normele legislative să fie modificate, pentru că secretarul comunei nu poate face la nesfârşit munca de jurist.
Revenind de la aberaţiile româneşti la cooperarea cu francezii, Primăria Costache Negri trebuie să facă rost de bani, pentru că, în aprilie, elevii din comună trebuie să meargă pentru o săptămână în La Roche Sur Yon, pentru a le întoarce colegilor lor vizita făcută anul trecut.

viata-libera.ro

[dcp100168]

La Concursul „Orașul durabil” Galațiul n-a contat, dar a fost premiată comuna Costache Negri

• Ambasada Franței a acordat cele 4 premii Primăriilor din Iași și Sibiu, CJ Sălaj și Primăriei Costache Negri, judeţul Galaţi

La ediția 2019 a Concursului „Oraşul durabil” 2019, organizat de Ambasada Franței la București, Camera de Comerţ şi Industrie Franceză din România, Institutul Francez şi Business France, Primăria Galați nu a contat.

Concursul „Oraşul durabil” recompensează iniţiativele inovatoare din domeniile infrastructurii de canalizare şi apă, eficienţei energetice şi gestiunii deşeurilor, dar şi a reconversiei urbane şi renovării patrimoniului, iar Primăria Galați nu s-a remarcat prin nici un program notabil, nici la transport public, nici la utilități, nici la punerea în valoare a patrimoniului, nici la dezvoltarea conceptului Smart City.

Onoarea județului Galați a fost salvată totuși de Primăria comunei Costache Negri, care a obținut unul din cele 4 premii într-o companie selectă, alături de Primăriile din Sibiu și Iași și CJ Sălaj.

Primăria Iași a obținut Marele Premiu, această distincţie fiind acordată pentru inovaţie în dezvoltarea conceptului Smart City. Premiul constă într-o invitaţie în vizită de studii a unei delegații de experți, oferită de oraşul Dijon, din Franţa, o comunitate de referinţă pentru tot ceea ce ţine de dezvoltare durabilă. De asemenea, au fost premiate 4 din cele 11 proiecte evaluate. Primăria a primit și un premiu pentru achiziţia a 100 de autobuze, investiţii în E-ticketing, implementarea de soluţii de monitorizare, precum şi achiziţii de tramvaie şi autobuze electrice.

Primăria Sibiu a fost premiată pentru reconversia lacului Binder şi transformarea acestuia în obiectiv de petrecere a timpului liber. Consiliul Judeţean Sălaj a obținut un premiu pentru realizarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului.

Al 4-lea premiu a fost acordat comunei Costache Negri, din județul Galaţi, pentru extinderea alimentării cu apă a comunei. „Proiectul de extindere a alimentării cu apă a comunei Costache Negri a fost finanţat din bugetul local cu suma de 85.000 de lei şi de la bugetul de stat cu 2,2 milioane lei şi a constat în realizarea unui nou puţ forat şi modernizarea reţelei de aducţiune, inclusiv a reţelei vechi de alimentare cu apă de distribuţie a alimentării cu apă a comunei, în sensul că s-a extins reţeaua de alimentare cu apă şi a fost înlocuită cea veche, pentru o calitate mai bună a apei potabile”, a declarat primarul din Costache Negri, Emilia Niculescu.

O competiție a performanțelor în dezvoltarea urbană

Ambasadorul Franţei la Bucureşti a precizat cu acest prilej că acest concurs va continua şi în viitor. „Vom continua această iniţiativă, cred că sunt foarte multe colectivităţi din România care au iniţiative de tip Smart City. Concursul este foarte util, deoarece alte comunităţi pot afla ce se face în alte oraşe şi sunt foarte optimistă în ceea ce priveşte viitorul”, a declarat ambasadorul Franţei la Bucureşti, Michele Ramis.

Potrivit organizatorilor, pentru selectarea celor mai bune proiecte s-a lucrat după o grilă unică, multicriterială, stabilită împreună cu reprezentanţii Ambasadei Franţei, ţinându-se cont de integrarea proiectelor într-o strategie de dezvoltare urbană, durabilă, de elementele de finanţare, de parteneriat, de adecvare la scara comunităţii cărora se adresează. O mare parte din punctaj a venit din componenta tehnică, din legătura cu experienţa franceză, cum a fost cazul comunei premiate, elementele de durabilitate în timp şi de viziune de continuitate.

stiridegalati.ro

[dcp100168]

Primăria unei comune gălăţene, premiată de Ambasada Franţei

Merite recunoscute pentru dezvoltare durabilă * Comuna a câştigat un premiu în cadrul celei de-a doua ediţii a concursului „Ville Durable” - „Oraşul Durabil”

Ce-ar putea avea în comun primăria comunei Costache Negri din judeţul Galaţi cu primăriile marilor oraşe Iaşi şi Sibiu, dar şi cu administraţia judeţului Sălaj? Un premiu pentru dezvoltare durabilă acordat de Ambasada Franţei în România!

Deşi este doar o comună, localitatea Costache Negri este singura din judeţul Galaţi şi din ţară care a câştigat un premiu în cadrul celei de-a doua ediţii a concursului „Ville Durable” - „Oraşul Durabil”, competiţie care recunoaşte bunele practici din colectivităţile locale, organizată de Ambasada Franţei şi de Institutul Francez din România.

Cine sunt laureaţii

Potrivit comunicatului de presă al ambasadei franceze, municipiul Iaşi a primit Marele Premiu al Juriului, distincţie acordată pentru inovaţie în dezvoltarea conceptului Smart City, fiind declarat şi câştigătorul categoriei "Mobilitate Durabilă", pentru reînnoirea şi modernizarea ofertei sale de transport public.

Judeţul Sălaj a fost premiat la categoria „Gestionarea deşeurilor, eficacitate energetică şi economie circulară" pentru proiectul "Sistem de management integral al deşeurilor în judeţul Sălaj", iar municipiul Sibiu a fost desemnat câştigătorul categoriei "Reconversie urbană şi reabilitarea patrimoniului", pentru proiectul său numit "Lacul Binder - spaţiu de agrement şi sport prin reconversie urbană".

Proiectul "Extinderea reţelei de alimentare cu apa" i-a adus comunei Costache Negri premiul la categoria „Apă şi canalizare”.

Ce spune primarul comunei Costache Negri

Emilia Niculescu (PNL), primarul comunei Costache Negri, a ţinut să precizeze că nu a fost vorba doar de alimentare cu apă şi canalizare, ci de bune practici de acţiuni pe linia dezvoltării durabile a localităţilor. „Eu am înscris comuna în concurs cu proiectul de alimentare cu apă şi canalizare, dar am povestit cum a început totul, graţie înfrăţirii cu localitatea franceză La Roche sur Yon, care ne-a dat impulsul dezvoltării şi ne-a învăţat cum să ne stabilim priorităţile”, ne-a mărturisit Emilia Niculescu.

Apă, pentru că apa este viaţă!

Deşi la vremea aceea era doar contabil în cadrul Primăriei Costache Negri, Emilia Niculescu nu a uitat prima lecţie franceză de administraţie: „Când am început relaţia cu francezii, am aflat şi noi de lista de priorităţi ale comunei, pentru că ne-au cerut-o ei. Eu ştiam franceză şi puteam să comunic şi am făcut cu domnul primar de la acea vreme prima noastră listă de priorităţi, pe care am trecut: căminul cultural, dispensar uman şi alimentare cu apă. Am primit înapoi priorităţile aşa cum le vedeau ei: pe primul loc apa «pentru că apa este viaţa!», ne-au scris, apoi dispensar şi pe urmă cămin cultural. În ’93-’94 au început lucrările de alimentare cu apă, la care au contribuit şi financiar în prima etapă”, îşi aminteşte primarul de astăzi.

"Francezii ne-au dat impulsul, iar noi am continuat. Aşa am ajuns de la trei kilometri de reţea şi trei puţuri forate, să avem alimentare cu apă în toată comuna şi un proiect în derulare de extindere a reţelei de canalizare existente, înscriindu-ne astfel în liniile dezvoltării durabile ca semnatari ai Cărţii Albe pentru Dezvoltare Durabilă, la care noi am aderat încă din 2002”, ne-a declarat Emilia Niculescu.

„Participăm şi la anul!”

Fără falsă modestie, Emilia Niculescu ne-a mărturisit că se aştepta ca proiectul depus de comunitatea pe care o reprezintă să câştige. Însă ţinta ei este premiul cel mare: „Cred că vom participa şi la anul, ca să câştigăm premiul cel mare, pe care acum l-a obţinut municipiul Iaşi, care a avut ceva inovator faţă de noi. M-am bucurat să o cunosc pe ES ambasadorul Franţei în România, Michele Ramis, să primesc aprecierile şi felicitările celorlalţi primari care au participat. Domnul primar de la Hunedoara m-a felicitat în mod deosebit”, ne-a declarat Emilia Niculescu.

Optimism

Potrivit Agerpres, ambasadorul Franţei la Bucureşti, Michele Ramis, a anunţat că acest concurs va continua şi în viitor: "Vom continua această iniţiativă, cred că sunt foarte multe colectivităţi din România care au iniţiative din tip Smart City. O problemă ar fi faptul că nu se cunosc aceste proiecte, nu există o comunicare în acest sens. De aceea, concursul este foarte util, deoarece alte comunităţi pot afla ce se face în alte oraşe şi sunt foarte optimistă în ceea ce priveşte viitorul".

Pe ce criterii s-au acordat premiile

Pentru selectarea celor mai bune proiecte s-a lucrat după o grilă unică, multicriterială, stabilită împreună cu reprezentanţii Ambasadei Franţei, ţinându-se cont de integrarea proiectelor într-o strategie de dezvoltare durabilă, de elementele de finanţare, de parteneriat, de adecvare la scara comunităţii cărora li se adresează. O mare parte din punctaj a venit din componenta tehnică, din legătura cu experienţa franceză, elementele de durabilitate în timp şi de viziune de continuitate.

Cum au descoperit francezii "Costache Noir"

În 1989, când francezii din La Roche sur Yon au descoperit comuna Costache Negri, ea nici nu mai exista pe harta judeţului, devenise un sat component al Griviţei. „Francezii ne-au găsit şi chiar am fost surprinşi de asta. În toamna anului 1989, ne-au trimis scrisori prin care ne susţineau să luptăm împotriva desfiinţării, dar abia în ianuarie au ajuns la noi”, îşi aminteşte primarul de perioada în care comuna a fost desfiinţată abuziv de autorităţile comuniste. Dispariţia comunei Costache Negri a durat doar până pe 19 ianuarie 1990, când s-a dat decretul de revenire a comunelor.

Pe 22 septembrie 1994 s-a semnat primul acord de înfrăţire din judeţ, între comuna Costache Negri şi La Roche sur Yon, din nordul Franţei. Era doar oficializarea unei relaţii de colaborare, însă n-a rămas doar un act de complezenţă şi atât, ca prea multe altele.

Înfrăţirea cu francezii a schimbat definitiv în bine viaţa localnicilor, dar mai ales concepţiile şi modul de lucru al autorităţilor locale. Cooperarea şi schimburile de experienţă între administraţii, dar mai ales între elevii din cele două comunităţi sunt deja o tradiţie: un an vin francezii la Costache Negri, anul următor se duc copiii din Costache Negri în Franţa, şi tot aşa!

viata-libera.ro