Jump to content

De ce se despart cuplurile, ce le ţine în viaţă?


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Dragostea si casnicia: De ce se despart cuplurile, ce le tine in viata - studiu

Si au trait fericiti pana la adanci batraneti - este o expresie care ar trebui sa supravietuiasca si dincolo de povestile pentru copii. Cercetatorii de la Australian National University au studiat factorii care influenteaza pozitiv un cuplu si au stabilit ca, in mod cert, un cuplu nu poate supravietui doar "din dragoste", informeaza Reuters. Varsta partenerului de cuplu, relatiile anterioare casatoriei si fumatul sunt cativa dintre factorii care influenteaza durata unei casnicii, arata un studiu realizat de cercetatorii de la Australian National University, citat de Reuters. Studiul, denumit "What's Love Got to Do With It" (Ce are de a face dragostea cu asta), a monitorizat circa 2.500 de cupluri, casatorite sau in concubinaj, din 2001 pana in 2007, identificand factorii asociati cu longevitatea cuplurilor care rezista, comparativ cu cele care divorteaza sau se separa.

Diferenta de varsta - Astfel, cuplurile in care sotul este cu peste noua ani mai in varsta decat sotia sunt expuse unui risc de doua ori mai mare de a divorta, comparativ cu celelalte perechi. Riscul este la fel de mare in cazul cuplurilor in care sotul are mai putin de 25 de ani.

Copiii - 20% din cuplurile care au un copil inainte de casatorie - dintr-o relatie anterioara sau din cea actuala - se destrama, fata de un procent de numai 9% din cuplurile care nu au copii inainte de casatorie. De asemenea, femeile care isi doresc un copil mult mai mult decat partenerul lor sunt expuse in mai mare masura riscului de divort.

Parintii - Joaca un rol important in relatiile copiilor lor. 16% dintre femeile si barbatii ai caror parinti s-au separat sau au divortat au trecut, la randul lor, printr-o despartire, comparativ cu 10% dintre cei ai caror parinti nu s-au despartit.

Esecuri anterioare - Studiul mai releva ca partenerii care se afla la a doua sau a treia casatorie sunt cu 90% mai expusi riscului de a se desparti de partener, comparativ cu cei aflati la prima lor casatorie.

Banii - 16% dintre barbatii care au declarat ca erau saraci si someri s-au despartit de sotiile lor, comparativ cu 9% dintre cuplurile cu o situatie financiara stabila.

Fumatul - Cuplurile in care doar unul dintre parteneri fumeaza prezinta mai multe riscuri sa se destrame.

Concluziile studiului arata ca numarul sau varsta copiilor nascuti de un cuplu casatorit, statutul profesional al sotiei si vechimea in munca a cuplului nu influenteaza in mod deosebit riscul de despartire sau divort. Cercetarea a fost coordonata de profesorii Rebecca Kippen si Bruce Chapman de la Australian National University, in colaborare cu Peng Yu de la Department of Families, Housing, Community Services and Indigenous Affairs.

http://www.hotnews.ro/stiri-internation ... studiu.htm

Sunteţi de acord cu "studiul" ăsta?

Link to comment
Share on other sites

NU. Nu sunt de acord cu acest "studiu". M-as fi asteptat sa-l faca "cercetatorii britanici"... dar cum genetic Australia e cam acelasi lucru...

Daca studiul s-ar fi facut in Romania sau oriunde altundeva alte concluzii s-ar fi tras. Sunt factori care tin de gradul educatie, civilizatie, de mostenire culturala, de dezvlotare economica, religie... etc

Deci... studiul este in mare masura irelevant

Link to comment
Share on other sites

Pai, hai sa vedem !De primul meu sot, tatal copiilor mei, m-am despartit dupa 8 ani, din cauza betiilor pe care le "tragea cu baietii dupa serviciu", zilnic.La inceput nu facea scandal(oricum e groaznic sa ai un animal beat langa tine chiar si asa),in timp a devenit nemultumit ca-i rosia taiata-n 4 si nu in 6 si se stropeste cand musca,sau ca de ce nu sunt vesela cand intra el pe usa.....si a-nceput sa ma loveasca.

Dupa 8 ani de casatorie si cu doi copii( minunati apropos!)m-am despartit fara regrete,remuscari sau tentative de impacare(chestia cu a doua sansa-n, cazuri de astea e o porcarie, timp pierdut)

Dupa 2 ani am cunoscut o minune de barbat( am zis atunci) si pentru o perioada buna de timp, m-am simtit respectata,ocrotita.....chiar femeie !Dar ca sa nu fie totul chiar asa usor, au existat discutii,( nu majore) cu privire la cei doi copii ai mei.Dupa 9 ani de aceasta data, s-a indragostit de o pustoaica cu un an mai mare decat fica mea( multumesc lui D-zeu ca nu de fii-mea!)si in ultimul an de concubinaj, simteam ca e ceva-n neregula, dar refuzam sa duc mai departe gandul.In ultima perioada avea o privire.....de vitel indragostit, avea 40 de ani si fetita-n cauza 18 ! Arata, bine, mult mai bine decat mine logic avand atuul tineretii, dar bineinteles, era "pustiu in ochii ei", adica se vedea ca "nu-i nimeni acasa" !Asta o fi farmecul lor, cu cat sunt mai "senine" cu atat sunt mai atragatoare!

Cand am avut certitudinea ca se intampla, am renuntat la el definitiv si irevocabil.A mai incercat ,sa-mi propuna sa ne impacam dupa un an, dar cu toate ca despartirea asta ma treminase psihic, n-am vazut nici un rost sa o iau de la capat ,"sa-i mai dau o sansa".

Ar fi insemnat sa-mi amintesc de cate ori il vad prin casa, ce mi-a facut si cat am suferit, m-as fi chinuit si eu, si obligatoriu pe el, deci.....timp pierdut si eu nu-mi permitem asta, avand deja o varsta !

Dupa, alti trei ani,( in care n-am avut serviciu, aveam datorii la banca.....ani cumpliti pentru mine, si copii mei), am gasit un loc de munca! Pentru calificarea mea, nu cine stie ce salariu dar AVEM SERVICIU, l-am cunoscut pe omul care se afla si azi langa mine, un om deosebit, bun, tandru,un barbat cum nu credeam ca exista.Si daca cineva m-ar intreba cum arata pentru mine barbatul perfect, nu mi-ar fi teama sa-i rostesc numele!

.....si ca sa va scutesc de calcule,m-am maritat la 17 ani, iar fetita am avut-o la 18 ani ( primul copil)

Deci, conform studiului, pe unde m-as incadra eu?/!? Viata-i asa scurta !De ce sa ne-o pierdem cu statistici ? Cand ai cancer la mana o tai si gata !Restul vietii ti-l traiesti, tinand cont de ce ti-a cauzat cancerul, ca sa nu se mai repete. Daca "te tine" traiesti intre doua amputari !

Link to comment
Share on other sites

:o:o:o

da' stiu ca n-ai pierdut timpul degeaba...

Sa stii ca sunt multumita de viata mea, imi asum toate greselile pe care le-am facut, voit sau nu,sunt mandra de copii mei (care acum au 28 si respectiv 25 de ani )si care in ciuda vietii mele.....zbuciumate,au fost copii buni.Oricum, nu ma poate arata nimeni cu degetul, pentru ca n-am inselat pe nimeni niciodata, n-am facut pe nimeni sa sufere( cu buna stiinta) si-n general am trait cat de decent am putut, asa incat sa nu aiba copiii un exeplu prost in comportamentul meu. De cativa ani buni, sunt fiecare cu viata lui, nu depind de mine,tinem legatura cat de mult imi permit ei si exact atat cat sa stie, ca in caz de nevoie, au un umar pe care sa se sprijine, cand dau de greu.

Si le-am spus mereu ca-n viata trebuie sa faci ce vrei, atat timp cat nu ti-e rusine tie de ce-ai facut .Totul e intre tine si "persoana ta"! ;)

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.