Trebuie să închidem gropile de gunoi

[dcp100168]

Gropile de gunoi, o problema la nivel national

Romania se astepta la declansarea procedurii de infringement pentru depozite neconforme inca din luna ianuarie a acestui an. Intre timp, situatia gropilor de gunoi ramane una fara solutie pentru multe dintre orasele tarii.

Galati

Gropile de gunoi din municipiile Galati si Tecuci se vor inchide abia pe 16 iulie 2014 si, respectiv, 16 iulie 2017, desi acestea ar fi trebuit sa isi inceteze activitatea pe 16 iulie anul acesta. Viceprimarul municipiului Galati, Nicusor Ciumacenco, a declarat, miercuri, ca prelungirea termenelor de exploatare a gropilor de gunoi se datoreaza faptului ca in ambele municipii se afla in derulare proiecte europene de gestionare a deseurilor. La Galati se afla in derulare proiectul "Managementul integrat al deseurilor urbane solide in municipiul Galati si imprejurimi" (Masura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027), in valoare totala de 23.000.000 de euro.

La Tecuci se deruleaza proiectul "ECO Tecuci - Valorificarea deseurilor menajere - Platforma de compostare, Statie de sortare si transfer" (Programul PHARE 2004 "Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor"), in valoare de 979.784,66 euro.

Alte localitati din judetul Galati unde, in prezent, se desfasoara proiecte privind managementul deseurilor sunt orasul Targu Bujor si comunele Ivesti, Mastacani, Balasesti, Foltesti si Schela.

O situatie aparte se inregistreaza in privinta depozitelor de deseuri industriale. Depozitele de deseuri industriale periculoase - Hidrohalda ArcelorMittal Galati si Batalul Independenta al SC Petrom SA - au fost inchise inca din 2006.

In prezent, din cele doua depozite de deseuri industriale nepericuloase - halda de zgura ArcelorMittal Galati si Halda de Zgura Elnav - doar cea din urma a sistat depozitarea la 1 iulie 2007. Potrivit acordului integrat de mediu incheiat intre autoritatile in domeniu si combinatul siderurgic ArcelorMittal Galati, din data de 16 iulie 2009, trebuie sa inceteze orice depozitare de deseuri in vechea halda de zgura, in caz contrar combinatul putand fi amendat cu peste 100.000 de euro pe zi.

green-report.ro

[dcp100168]

Se închid toate gropile de gunoi din judeţ

* Excepţie fac doar două: Tirighina-Galaţi şi Rateş-Tecuci * Deocamdată situaţia e destul de complicată: doar şase localităţi din judeţ (cele două municipii şi patru comune) au documente care arată că au rezolvat colectarea, transportul şi depozitarea gunoiului

Vrem, nu vrem, e clar: începând de azi, 16 iulie, se închid toate gropile şi platformele de gunoi din judeţul Galaţi. Cu două excepţii notabile: Tirighina-Galaţi şi Rateş-Tecuci. Acestea au o perioadă de păsuire până când vor fi amenjate la standardele impuse de legislaţia de mediu. Potrivit informaţiilor primite de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Galaţi, în judeţul Galaţi nu există, cel puţin deocamdată, niciun depozit ecologic conform. Totuşi, în conformitate cu Hotărârea nr.187 din 30.04.2009 a Consiliului Judeţului, sunt planificate realizarea a două depozite ecologice zonale, la Galaţi (proiect ISPA) şi la Tecuci. Noile depozite ecologice trebuie să aibă toate facilităţile pentru a primi toate orice tip deşeuri care rezultă din activităţile gospodăreşti, inclusiv cele periculoase, pentru a ajunge la standarde europene.

La Galaţi şi Tecuci – termene mai lungi

Probabil că investiţiile vor fi terminate înainte de termenul de închidere a vechilor depozite, respectiv 16 iulie 2014 pentru Galaţi şi 16 iulie 2017 pentru Tecuci. Pentru Galaţi, sunt veşti bune. Se pare că prima celulă a depozitului ecologic va fi funcţională în octombrie 2009.

În ceea ce priveşte restul gropilor de gunoi nu există nicio derogare. „Niciun alt depozit nu are avizul nostru, deci orice depozitare de gunoi acolo este pasibilă de sancţiuni”, ne-a declarat Ingrid Miron, directorul coordonator al Agenţiei Pentru Protecţia Mediului Galaţi.

În judeţul Galaţi au fost identificate 203 spaţii de depozitare rurale în funcţiune la începutul anului 2009, iar până pe 10 iulie au fost închise şi ecologizate un număr de 58 depozite comunale, iar şapte localităţi (Bălăbăneşti, Bereşti Meria, Corod, Drăguşeni, Fundeni, Şendreni şi Umbrăreşti) au închis şi ecologizat toate platformele comunale. Cei de la Mediu ne-au dat asigurări că, din 16 iulie, nu va mai fi nicio platformă de gunoi deschisă, urmând ca ecologizarea zonei să fie făcută în scurt timp.

Deşeurile nu aşteaptă!

În urma închiderii tuturor depozitelor din judeţ (cum spuneam, cu excepţia Tirighina-Galaţi şi Rateş-Tecuci), alternativa din Planul Judeţean de Gospodărire a Deşeurilor (PJGD) prevede înfinţarea a şapte staţii de transfer ce vor fi arondate celor două depozite zonale ecologice de la Galaţi şi Tecuci. Uşor de zis, greu de făcut, pentru că, din păcate, aceste obiective nu există. Se lucrează la ele, sunt în diferite stadii, dar până când vor fi gata mai este. Dar gunoiul nu aşteaptă până atunci, deci trebuie găsite soluţii alternative care, în unele cazuri, înseamnă transportul deşeurilor menajere la distanţa de 50-60 de kilometri! „Până la realizarea acestor staţii de transfer toate localităţile din judeţ vor trebui să-şi organizeze servicii de salubritate prin gestiune directă sau indirectă. Este singura variantă pe care o agreăm”, declară conducerea APM Galaţi. Până la aceasta dată, doar patru comune (Matca, Corod, Munteni şi Drăgăneşti) au alternativă la închiderea depozitelor comunale, prin concesionarea activităţii de salubrizare către o societate autorizată, care are contract cu un depozit ce va funcţiona şi după data de 16 iulie 2009. Este drept, şi marea majoritate a restului comunelor se află în negocieri cu diverse firme, însă contractele nu au fost definitivate.

http://www.viata-libera.ro/articol-Se_i ... et__2.html

[dcp100168]

Vai de gunoiul nostru!

* La termenul-limită de închidere a gropilor de gunoi rurale (16 iulie), mulţi dintre primarii gălăţeni încă se mai scărpinau în creştet * De fapt, problema gunoiului nu este rezolvată în judeţ * În unele locuri de-abia încep procedurile de organizare a salubrităţii, deşi, după lege, treaba trebuia să fie funcţională *

Joi, 16 iulie 2009, în chiar prima zi de aplicare a reglementărilor europene privind gestiunea deşeurilor menajere, am făcut un raid prin judeţul Galaţi, pentru a vedea cât la sută există din ceeea ce ar trebui să fie. Din capul locului, trebuie să spunem că situaţia este foarte proastă în mai toate comunele, impresia noastră fiind aceea că, în multe locuri, haosul este principiul de bază în organizarea salubrizării. Dar să vedem cum stăm.

Şendreni se „lipeşte” de Ecosal

La ora 9,00, pe 16 iulie, la Şendreni se lucra la închiderea ultimei gropi de gunoi (în partea de nord a satului). Camioane, wole, buldozere... „Am transportat sute de mii de metri cubi de gunoi, dar lăsăm locul ca-n palmă. Dar de-abia acum începe greul”, ne-a declarat Paul Cristea, primarul comunei. Apropierea de Galaţi este o şansă pentru Şendreni, care se „lipeşte” de Ecosal pentru preluarea deşeurilor menajere. „Ecosal ne preia gunoiul, dar este misiunea noastră să-l ducem la groapa Tirighina. Avem un tractor cu remorcă şi sperăm că pe moment vom face faţă”, spune primarul. Marea problemă pare să fie însă cea a banilor. Nu de alta, dar taxa pe gunoi stabilită de Consiliul local este stabilită la 25 de lei pe familie pe an, iar suma nu ajunge, în actualele condiţii, decât pentru cel două-trei luni. „O mărire a taxei ar fi un dezastru pentru că lumea nu are bani, aşa că suntem în mare impas”, spune primarul.

Independenţa - salubrizare la timpul viitor

Şi cele cinci rampe de gunoi de la Independenţa au fost închise, însă situaţie este destul de complicată în ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor în perioada următoare. „Cei de dinaintea noastră au cam dormit. Trebuia să existe multe utilităţi pentru gunoi, dar nu s-a făcut nimic. Noi am încercat, în timpul scurt pe care l-am avut la dispoziţie, să facem ceva, dar a fost foarte greu”, spune primarul Viorel Tărbuc. Cert este că la acest moment la Independenţa nu există un serviciu de salubritate. Au fost iniţiate însă nişte hotărâri de consiliu local de înfiinţare a unui astfel de serviciu, precum şi pentru desemnarea unui operator autorizat pentru transportul şi depozitarea gunoiului. Asta se va putea face însă, după procedura legală, peste vreo 52 de zile, iar licitaţia şi toate cele vor dura şi ele multe luni. Până atunci, gunoiul se cară (nu se ştie, deocamdată, unde) cu tractoare şi remorci de la asociaţiile agricole locale, printr-o înţelegere personală a primarului.

Iveşti - gunoi mult, bani puţini

La Iveşti, trei din cele cinci platforme de gunoi au fost salubrizate, iar celelate două sunt doar închise. „Sunt sute de mii de tone de gunoi acolo (N.R.: platformele sunt dincolo de râul Bârlad) şi nu dispunem de banii necesari pentru a curăţa zona. Deocamdată am închis accesul la rampe, iar în viitor poate vom găsi soluţii să ducem gunoiul la un depozit autorizat”, spune primarul Ion Corpaci. Chiar dacă Iveştiul nu are, deocamdată, un contract cu o groapă de gunoi autorizată (Tirighina Galaţi sau Rateş Tecuci), serviciul de salubritate există (de opt ani), iar Primăria are o maşină de gunoi specializată. După toate probabilităţile, Tecuciul va fi destinaţia agreată, deşi drumul e destul de lung. Cât priveşte taxa percepută de la populaţie, aceasta este de 50 de lei pe familie pe an, dar, după câte zice primarul, este posibil să fie nevoie de o majorare. Ion Corpaci ne-a mai spus că populaţia nu a înţeles încă situaţia şi că a fost nevoit să dea, în cursului lunii iulie, câteva zeci de amenzi pentru depozitarea gunoiului în locuri neautorizate.

Lieşti şi Fundeni - în aşteptarea operatorului

Treaba pare să fie pe cursul cel bun la Lieşti şi Fundeni, locuri unde consiliile locale au decis să apeleze la o soluţie identică: concesionarea activităţii de salubrizare către o firmă specializată, pe nume Urban Group SA Bucureşti. Din păcate, de-abia săptămâna aceasta va fi emisă hotărârea CL de aprobarea a parteneriatului, aşa că, pe moment, asistă la un fel de vid de putere în privinţa gunoiului. „Vestea importantă este că Primăria va scăpa de toate grijile. Firma cu care ne propunem să lucrăm va colecta singură taxa de ecologizare, fără intervenţia instituţiei publice”, spune Iulian Boţ, primarul de la Lieşti.

Drăgăneşti şi Munteni - lucrurile funcţionează

La Munteni şi Drăgăneşti avem de-a face cu o situaţie realmente fericită (chiar dacă există şi aici semne de întrebare). Activitatea de colectare, transport şi depozitarea a gunoiului a fost dată, prin delegare de gestiune, operatorului Romprest SA, care se ocupă de tot şi toate, iar banii sunt viraţi, conform contractului, din taxele încasate de primărie. Primarul de la Munteni, Virgil Arghiri, s-a declarat mulţumit de cooperarea cu Romprest. „Sunt oameni serioşi”, i-a caracterizat, scurt, edilul, care are totuşi o problemă: „Să vedem cum ne vom descurca cu banii”. La Drăgăneşti, merită remarcat faptul că firma amintită a amplasat deja pubele de gunoi stradale, care sunt după normele europene: din material rezistent, cu capac, specifice descărcării automatizate. Ca la oraş!

Din păcate, se poate şi mai rău...

Traseul ales de noi s-a nimerit să fie, însă, pe porţiunea unde lucrurile stau cel mai bine din tot judeţul. Pe „linia” celaltă (spre Târgu Bujor) sunt semne mult mai palide că primarii au înţeles cum stă treaba cu gunoiul, dovadă că două treimi dintre comune nu au rezolvat DELOC problema. Probabil că în următoarele zile va exista o „oglindă” completă a situaţiei din judeţ, asta cu atât mai mult cu cât Garda de Mediu a început deja controalele.

http://www.viata-libera.ro/articol-Vai_ ... tru_2.html

[dcp100168]

Nepregătiţi pentru gestionarea deşeurilor

Zeci de gropi de gunoi din judeţul nostru nu au fost încă închise, deşi acest lucru ar fi trebuit să se întâmple până pe 16 iulie. Doar în opt localităţi din judeţ s-au luat toate măsurile de închidere a gropilor conform directivelor europene. Există un plan de gestionare a deşeurilor care prevede realizarea a şapte staţii de transfer în judeţul nostru, însă acesta este doar pe hârtie. Judeţul Galaţi nu face excepţie în ceea ce priveşte stadiul de închidere a gropilor de gunoi aşa cum prevăd normele Uniunii Europene. Practic, ţara noastră s-a angajat ca până la mijlocul lunii iulie să închidă aceste gropi, însă realitatea ne arată încă o dată cât de nepregătite sunt autorităţile în gestionarea deşeurilor. Potrivit şefului Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu, doar în opt localităţi din judeţ s-au efectuat toate cele trei măsuri de închidere a depozitelor de deşeuri menajere rurale, respectiv evacuare, acoperire şi reabilitare. Este vorba despre Schela, Târgu Bujor, Corni, Drăguşeni, Măstăcani, Bereşti, Tudor Vladimirescu şi Pechea. În rest, stadiul de închiderea a platformelor de gunoi din judeţ nu este unul tocmai avansat. În 26 de localităţi s-a făcut evacuarea şi acoperirea gropilor de gunoi, iar în 14 s-a realizat evacuarea şi parţial acoperirea.

Mai mult, din cele 214 de platfome de gunoi comunale, 24 nu au fost închise. Acestea din urmă se găsesc în zece localităţi din Galaţi, primăriile respective riscând o amendă de 100.000 lei fiecare. Aici este vorba despre Băleni, Costache Negri, Scânteieşti, Gohor, Brăhăşeşti, Negrileşti, Nicoreşti, Matca, Cosmeşti şi Ţepu. "În mod normal ar trebui să amendăm aceste primării, dar suntem într-o situaţie financiară critică cu aceste primării. Dacă mai venim şi noi cu sancţiuni, dacă le dăm amendă de un miliard de lei vechi, îi lăsăm fără bani de salarii şi utilităţi pentru următoarea lună. Am trimis la Garda Naţională un raport cu situaţia acestor primării şi aşteptăm să vedem cum vom proceda în continuare”, a declarat Mihai Turcu.

Comisarii Gărzii de Mediu spun că este totuşi îmbucurător faptul că unele primării s-au ocupat de închiderea gropilor de gunoi. Numai că acest lucru a avut şi unele efecte nedorite. Mihai Turcu a spus că după închiderea gropilor, unii săteni au început să arunce gunoiul prin comune.

Soluţia propusă este ca primăriile să încheie contracte cu societăţi de salubrizare care să ridice şi să transporte gunoiul, dar numai 18 primării, dintre cele peste 60, au încheiat astfel de contracte, iar două sunt în curs de contractare. Gunoiul din judeţul Galaţi poate fi adus doar în cele două depozite mari din Galaţi şi Tecuci, care la rândul lor ar fi trebuit să fie închise, dar au primit derogare până în 2013, respectiv 2017. Mihai Turcu a spus că în conformitate cu planul judeţean de gestiune a deşeurilor întocmit de Consiliul Judeţului Galaţi, ar trebui ca în judeţ să existe şapte staţii de transfer şi două depozite mari conforme. În acest moment se lucrează doar la cele două depozite conforme de la Galaţi şi Tecuci.

Planul de gestionare a deşeurilor nu există însă decât pe hârtie. Asta pentru că nu sunt bani pentru realizarea celor şapte staţii de transfer. Potrivit vicepreşedintelui Consiliului Judeţului Galaţi, Tania Bogdan, aceste staţii ar fi trebuit realizate la Târgu Bujor, Bereşti, Valea Mărului, Pechea, Negrileşti, Tudor Vladimirescu şi Măstăcani. "Pentru acele staţii de transfer consiliile locale ar trebui să întocmească studii de fezabilitate. Din păcate nu sunt finanţate staţiile de transfer. Nu sunt bani şi prin urmare lucrările sunt întârziate şi vom avea probleme. Căutam sa rezolvăm problema acestor staţii, finanţările le vom îndrepta spre aceste comune, dar totul se reduce la bani, iar într-un an de criză subiectul este sensibil", a declarat Tania Bogdan. Între timp, nu se speră decât ca Uniunea Europeană să permită ţării noastre amânarea datei la care toate gropile de gunoi neconforme să fie închise.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=1

[riaji]

La Galati se afla in derulare proiectul "Managementul integrat al deseurilor urbane solide in municipiul Galati si imprejurimi" (Masura ISPA 2003 RO 16/P/PE/027), in valoare totala de 23.000.000 de euro.

Poate se sinchiseste viceprimarul Mircea Razvan Cristea sa ne spuna cum sta treaba cu gropile de gunoi de prin judet, ca dansul gestioneaza proiectele de genul, avand procent la fiecare..

[dcp100168]

Unde sunt gospodarii de altădată?

Primării cu gunoiul în curte

Închiderea gropilor de gunoi din mediul rural, care ar fi trebuit să se realizeze până la data limită de 16 iulie a.c., nu a fost realizată de către primăriile a zece comune din judeţul Galaţi. Să nu fie cei zece primari adevăraţi gospodari, de vreme ce alţii au izbutit să rezolve problema gunoiului? Potrivit datelor puse la dispoziţie de Garda de Mediu Galaţi, cele zece comune sunt Băleni, Scânteieşti, Nicoreşti, Cosmeşti, Costache Negri, Gohor, Brăhăşeşti, Negrileşti, Matca şi Ţepu. La polul opus se află alte opt primării „fruntaşe” – Schela, Tg. Bujor, Corni, Drăguşeni, Măstăcani, Bereşti, T. Vladimirescu şi Pechea – care au reuşit performanţa să se încadreze în termenul de 16 iulie, dată până la care platformele de gunoi neconforme trebuiau închise. Din acest punct de vedere, îi putem considera pe aceşti primari ca fiind primii gospodari din judeţ. Restul de 47 de localităţi au închis gropile de gunoi în diverse proporţii; unele au acoperit gunoiul cu pământ, dar nu au pus gazon deasupra, cum zic normele europene, alţii nici măcar nu au terminat de acoperit gropile cu pământ etc. În plus, mai trebuie precizat că gropile de gunoi din Galaţi şi Tecuci au „dezlegare” de funcţionare până în 2013 şi, respectiv, 2017, având în vedere că derulează proiecte europene privind gestionarea gunoiului menajer. De altfel, majoritatea comunelor din judeţ transportă acum gunoiul la Tecuci.

La unii te aştepţi, la alţii te şi miri…

Cum dintr-un total de 65 de localităţi câte are judeţul Galaţi (61 comune, două oraşe şi două municipii), doar zece comune nu au închis gropile de gunoi, am vrut să vedem ce motive au avut primarii, de au ajuns în „topul ruşinii”. Din punct de vedere al culorilor politice pe care le au primarii, harta primarilor fără simţ de gospodărire arată aşa: 4 PNL – C. Negri, Negrileşti, Nicoreşti şi Ţepu, 3 PSD – Băleni, Scânteieşti şi Cosmeşti, 2 PD-L – Gohor şi Matca şi unul Partida Romilor – Brăhăşeşti. Despre unele comune nu prea se mai miră nimeni că primarii nu au gestionat problema deşeurilor, având în vedere „antecendentele”. De pildă, se cunosc problemele de la Brăhăşeşti, unde şi după inundaţii, localnicii au aruncat în continuare gunoi în albia pârâului Boului, de a fost nevoie să vină pompierii să adune resturile. La fel, că nu s-au închis toate gropile de gunoi din Nicoreşti, iar nu mai miră pe nimeni, de vreme ce în general în comună lucrurile se mişcă cu viteza melcului, iar gradul de gospodar al primarului se cunoaşte şi după gropile din asfaltul drumului, sau după primăria „ţiplă” (cu termopane şi alte dotări), dar cu un WC extrem de mizerabil în fundul curţii! Sunt însă şi comune, precum Ţepu, de pildă, unde nu te-ai aştepta la aşa ceva. Comuna este printre puţinele care derulează acum un proiect de realizare a reţelei de canalizare, localnicii au apă rece la robinete 24 de ore din 24, iar primarul Daniel Ţuchel este cunoscut ca unul din cei mai gospodari din judeţ.

Ţepu nu se conformează, în semn de protest

Cum de a ajuns Ţepu pe lista ruşinii de la Garda de Mediu? „… În mod voit. Pentru noi nu ar fi fost o problemă identificarea de fonduri pentru închiderea gropilor, însă am vrut, şi în calitatea mea de vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România, să trag un semnal de alarmă. Toate autorităţile, Garda de Mediu, Protecţia Mediului au ştiut doar să ne ceară să închidem gropile, dar nu au oferit nimic în schimb”. „Eu am cerut prin numeroase adrese să se identifice fonduri europene pentru ca primăriile să se doteze cu pubele ecologice, cu utilaje de transportare a gunoiului… Se vorbeşte de cât s-a implicat Guvernul să rezolve această problemă, dar de fapt nu s-a făcut nimic. Ca să nu mai spun că în urmă cu doi ani, am depus împreună cu primăria Nicoreşti un proiect pentru realizarea unei platforme de colectare selectivă a deşeurilor, achiziţionarea de pubele ecologice, dar ni s-a respins proiectul în favoarea Tecuciului!” „Vorbim de banii cetăţeanului. Dacă aş face contract cu o firmă privată de salubritate, ea îmi impune un tarif. În schimb, dacă eu aş avea condiţiile – pubele, staţie de colectare – aş putea impune eu tarifele”, spune primarul Daniel Ţuchel. Edilul spune că este conştient că riscă amenzi de 100.000 de lei, dar că „mi-am luat măsuri de precauţie – transportul gunoiului la Tecuci”. Cât priveşte Planul judeţean de gestiune a deşeurilor întocmit de Consiliul Judeţului Galaţi, potrivit căruia până acum ar fi trebuit să funcţioneze şapte staţii de transfer şi două depozite mari conforme, Daniel Ţuchel spune că „nu s-a făcut nimic, dar nu vreau să intru în detalii. Conform acelui plan, noi ar trebui să ducem gunoiul la o staţie de transfer din Negrileşti şi de acolo să fie dus la Tecuci, adică să se plimbe gunoiul pe o distanţă de 18-20 de km, când dacă ducem gunoiul de la noi direct la Tecuci, se fac doar 12 km!”

Cu gunoiul, în maşina personală, până la Tecuci

Alte comune însă au motive ceva mai obişnuite: lipsa de bani. Totuşi, situaţiile sunt de-a dreptul ciudate. De pildă, primarul comunei Negrileşti, Viorel Răcăşanu, spune că „în următoarea săptămână probabil că vom acoperi cu pământ gunoiul, folosind căruţe şi personal de la venitul minim garantat. Nu au fost fonduri, şi aşa pământul l-am luat pe datorie. Avem anunţată, pe SEAP, licitaţie pentru concesionarea serviciului de salubritate, licitaţie care va avea loc pe 23 septembrie. Până atunci, gunoiul de grajd îl ţine fiecare sătean în curte, iar gunoiul menajer, în pungi de plastic”. Care pungi unde ajung? „La Tecuci”, vine răspunsul primarului. Cu maşina primăriei? „Nu, că nu avem mijloc de transport. Fiecare îşi duce gunoiul cu maşina personală, după cum are drum la Tecuci”, ne spune primarul, calm. Păi şi dacă un sătean nu are maşină şi nici „drum la Tecuci”? „Vorbeşte cu vecinii, că se ajută reciproc”, ne spune edilul. Îl întrebăm dacă este conştient că poate primi oricând amenda de 100.000 de lei. „Da, dar eu ce să fac? Nu am avut bani să închid gropile, am cerut şi de la CJ 600 de milioane lei vechi, dar nu am primit!”.

Şi primarul din Gohor, Relu Crânganu, spune că tot din lipsa banilor nu a închis gropile, deşi „puteam şi eu să declar, pe hârtie, că le-am închis. Să ştiţi că eu nu cred că cei care au declarat că le-au închis, au şi făcut-o în realitate”. Pe lângă lipsa banilor, primarul mai are de luptat şi cu oamenii din sat: „noi acoperim cu pământ ziua şi noaptea vin oamenii şi descarcă gunoiul acolo. Avem licitaţie anunţată pe 23 septembrie. Deocamdată nu s-a prezentat nicio firmă de salubritate. Până atunci, ducem gunoiul… la gropi, că tot nu sunt închise”.

http://www.viata-libera.ro/articol-Prim ... te__2.html

[dcp100168]

Satele galatene, invadate de gunoaie

» Numai in 29% din comunele galatene gunoaiele sunt colectate de firme de salubritate » Cum vechile gropi au fost inchise, satenii au inceput sa arunce gunoaiele pe ulite

In scurta vreme, ulitele comunelor galatene vor fi invadate de gunoaie pentru ca, de pe 16 iulie, in 51 din cele 61 de comune au fost inchise vechile gropi de gunoi, dar numai in 18 localitati este asigurata colectarea gunoiului de catre societati de salubrizare. Pusi intr-o situatie fara iesire, satenii protesteaza sau se descurca in modul cel mai simplu, aruncand gunoiul pe ulita. "La Smardan, un cetatean foarte suparat ca i s-a interzis depozitarea in zona traditionala, a pus gunoiul in saci si i-a insirat de-a lungul soselei, spunandu-i primarului sa se ocupe el de colectarea gunoiului. La Slobozia Conachi, cei care nu au respectat noile prevederi au fost amendati. Au fost si cazuri de cetateni certati cu disciplina, care au avut iesiri destul de urate. In concluzie, multi nu inteleg aceasta masura. In momentul de fata, oamenii au inceput sa arunce gunoiul prin comune.

Eu le-am sugerat primarilor sa incheie contracte cu societati de salubrizare. Dar pana o vor face vom gasi gunoiul prin comune sau pe la marginea comunelor", ne-a declarat Mihai Turcu, seful Garzii de Mediu Galati. Numai 18 din cele 61 de comune din judetul Galati au incheiat contracte cu societati de salubrizare. Alte doua doua comune sunt in curs de incheiere a contractului. Este o statistica foarte proasta, dar poate fi si mai rau, pentru ca si unele dintre comunele care au asigurata colectarea gunoiului risca sa o piarda, cum este cazul comunelor Matca, Corod si Cudalbi, unde Romprest a renuntat la contract pentru ca nu si-a primit banii. Matca, o localitate cu 12.000 de locuitori, ar putea avea propriul serviciu de salubrizare, dar pentru asta ar avea nevoie de utilaje si ar fi nevoie de initiativa primarului, pentru a gasi si sustinerea politica, si fondurile necesare.

In comunele din Galati exista o masina de colectare a gunoiului, la Ivesti, unde masina a fost achizitionata in cadrul unui proiect cu finantare europeana. Tot la capitolul initiativelor reusite trebuie mentionat si exemplul primarului stefan Arhire, din orasul Targu Bujor, care a reusit sa atraga o finantare de un milion de euro, prin care a construit singura statie de compostare a gunoiului din zona de sud-est a tarii. In rest, nimic. Multi dintre primari mai asteapta punerea in practica a "Planul judetean de gestionare a deseurilor", un proiect in valoare de 180 milioane euro, care exista doar pe hartie. In cadrul acestui proiect, trebuia infiintate in judet 7 statii de transfer, la care sa fie duse deseurile colectate din comune, de la statiile de transfer deseurile urmand sa fie duse la gropile de gunoi ecologice de la Galati si Tecuci, care de asemenea nu exista.

Noua groapa de la Galati va deveni functionala din septembrie, cand va fi data in folosinta prima celula. La Tecuci, gunoiul este dus la vechea groapa, care va mai putea functiona pana in 2017, groapa ecologica fiind in faza studiului de fezabilitate. Nici partea care functioneaza nu functioneaza bine. Spre exemplu, societatea de salubrizare Urban, care are contracte pentru colectarea gunoiului din mai multe comune din sudul judetului, nu are unda verde ca sa duca gunoiul la groapa de la Galati, fiind obligata sa il duca la Braila.

http://www.romanialibera.ro/a162023/sat ... noaie.html

[dcp100168]

Şase comune din judeţul Galaţi riscă amenzi pentru că nu şi-au închis gropile de gunoi

Şase localităţi rurale din judeţul Galaţi riscă să primească amenzi de până la 100.000 de lei deoarece nu au închis gropile de gunoi neconforme, transmite corespondentul NewsIn. "Sunt şase teritorii comunale pe raza cărora încă funcţionează platforme de gunoi neconforme. Este vorba de comuna Brăhăşeşti, în care patru platforme sunt încă neînchise, comuna Matca cu o platformă, comuna Vânători cu două platforme, comuna Scânteieşti cu două platforme, comuna Fârţăneşti cu o platformă şi comuna Vârlezi cu o platformă", a declarat, luni, comisarul de mediu Nicolae Guţanu. Potrivit aceleiaşi surse, primarii localităţilor menţionate au spus că nu au închis gropile de gunoi şi nu le-au suplinit cu servicii comunale de salubritate din cauză că nu au prevăzut fonduri în buget pentru aşa ceva. Obligaţia de a acoperi platformele de gunoi în 2009 este, însă, asumată şi cunoscută de autorităţile române de aproape patru ani.

Acum, comisarii de mediu pregătesc un control în judeţul Galaţi, unde vor verifica salubritatea cursurilor de apă şi a căilor de comunicaţii. Simultan, vor inspecta şi cele 11 platforme de gunoi. Dacă ele vor funcţiona şi la data controlului, cele şase primării vor fi amendate pe loc. "Comisarii pornesc în control cu dispoziţie clară de amendă", a declarat, luni, purtătorul de cuvânt al Comisariatului Gărzii de Mediu, Ion Avram. Sancţiunile pot ajunge până la 100.000 de lei.

În judeţul Galaţi funcţionau peste 200 de rampe de gunoi neconforme cu prevederile europene în materie de depozitarea deşeurilor. Mai mult de 90% dintre ele au fost închise până la 16 iulie - termenul fixat de autorităţile de mediu. Altele au fost scoase din circuit între 16 iulie şi 15 septembrie, când a expirat şi termenul de graţie oferit de comisarii de mediu.

Primăriile care s-au încadrat în aceste termene au semnat ori sunt pe punctul de a semna contracte cu operatorii de salubritate din judeţ. Contra unei sume de bani stipulate în contract, aceste firme colectează deşeurile din localităţi şi le transportă la cea mai apropiată platformă de gunoi autorizată: Platforma Tirighina din municipiul Galaţi sau Platforma Rateş din municipiul Tecuci. Sunt, însă, primării în nordul judeţului Galaţi care, fiind foarte îndepărtate de ambele platforme, au preferat să încheie contracte cu operatori de salubritate din municipiul Bârlad, judeţul Vaslui.

[dcp100168]

Primăriile vor primi bani de la Fondul de Mediu pentru a-şi închide gropile de gunoi

Localităţile care nu şi-au închis depozitele de gunoi neconforme nici acum, la mai mult de două luni de la expirare termenului-limită, vor primi bani de la Fondul de Mediu pentru a se supune acestei obligaţii, a anunţat, joi, la Galaţi, ministrul mediului, Nicolae Nemirschi. Nemirschi a explicat că a adus modificări Legii Fondului de Mediu pentru a putea sprijini financiar primăriile în scopul accelerării operaţiunilor de închidere a gropilor de gunoi, transmite corespondentul NewsIn. Ministrul a subliniat, însă, că ajutorul va fi unul temporar şi va fi precedat de o analiză individuală a situaţiei din fiecare localitate. "Măsura este una temporară. Va exista o analiză: «De ce nu ai făcut-o? Pentru că nu aveam bani să duc gunoiul sau, dacă aş fi luat gunoiul să îl duc la 50 de kilometri, trebuia ca cetăţeanul din comuna mea să plătească taxa de salubritate de zece ori mai mult»", a explicat Nemirschi. Totuşi, primăriile care nu şi-au închis platformele nu vor scăpa de amendă, întrucât România este atent monitorizată de Uniunea Europeană. "Primăriile vor primi amenzi - e adevărat, simbolice - de la Garda de Mediu, pentru că noi suntem monitorizaţi şi, dacă nu aplicăm măsuri de coerciţie, trebuie să plătească Ministerul Mediului", a spus ministrul mediului.

[dcp100168]

Gunoaiele au devenit măr al discordiei

Şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu, a făcut o radiografie a situaţiei platformelor comunale din 6 localităţi, unde mai existau probleme legate de închiderea acestora şi care au reprezentat, săptămâna trecută, ţinta controalelor comisarilor de mediu. Potrivit şefului Gărzii de Mediu Galaţi, localităţile aflate pe lista neagră au fost Brăhăşeşti, unde 2 dintre cele 4 gropi comunale au fost închise - una urmând a fi închisă în cursul acestei săptămâni -, mai rămâne de rezolvat problema platformei de la Toflea, Matca şi Vânători, unde se lucrează la închiderea platformei existente pe raza fiecăreia dintre aceste localităţi, Scânteieşti, unde se lucrează la închiderea celor 2 gropi comunale, Fârţăneşti şi Vârlezi, unde se lucrează de asemenea la închiderea gropilor. "Soluţia pentru rezolvarea acestei probleme a deşeurilor este închierea de contracte de către primăriile din localităţi cu firmele de salubritate. O problemă care a apărut este cea legată de faptul că acest lucru nu se poate face în cazul unor primării care se află în impas şi asta din cauza faptului că nu se permite depozitarea deşeurilor provenite din localităţile respective la groapa de gunoi de la Tirighina, şi aici pot da ca exemplu comunele: Vânători, Schela, Smulţi, Tudor Vladimirescu. În judeţul Galaţi există două locaţii conforme unde se mai pot depozita deşeurile - groapa de gunoi de la Tirighina, care are termen de tranziţie anul 2014 şi groapa de gunoi de la Tecuci, care are termen de tranziţie anul 2017" a spus şeful Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu. Acesta a ţinut să sublineze faptul că problema legată de gestionarea deşeurilor nu se poate rezolva dacă nu se rezolvă şi problemele apărute în transportul şi depozitarea deşeurilor, acesta dând exemplul unei firme care nu i se permite să depoziteze deşeurile colectate la groapa de gunoi de la Tirighina, motiv pentru care este nevoită să le transporte la groapa de gunoi din oraşul vecin, respectiv de la Brăila.

"Groapa de gunoi e a municipiului Galaţi"

Ne-a declarat directorul general al Ecosal, Ion Ionescu, care ne-a explicat şi care ar fi motivele pentru care nu se permite depozitarea deşeurilor provenite din alte localităţi la groapa de la Tirighina. "Groapa de gunoi de la Tirighina e a municipiului Galaţi şi dacă s-ar depozita deşeurile din alte localităţi din judeţ acest lucru ar însemna o creştere a volumului de deşeuri. Acest lucru ar presupune cheltuirea unor sume suplimentare pentru închiderea gropii de gunoi, operaţie care implică costuri de 2,2 milioane de euro. Dacă s-ar depozita deşeuri din alte localităţi acest lucru ar conduce la suplimentarea costurilor necesare pentru închiderea gropii, bani care ar trebui suportaţi de către locuitorii Galaţiului, din taxele şi impozitele achitate de aceştia", a afirmat directorul Ecosal, Ion Ionescu.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=9

[dcp100168]

Gunoaiele nasc dispute la nivelul cel mai înalt

Mărul discordiei, dacă poate fi numit aşa, îl reprezintă nemulţumirea firmei Urban SRL căreia i s-a interzis să depoziteze la groapa de gunoi de la Tirighina deşeurile pe care le colectează din unele localităţi din vecinătatea Galaţiului, cum ar fi de exemplu: Vânători, Schela, Smulţi, Tudor Vladimirescu. Reprezentanţii firmei respective, care a încheiat contracte cu primăriile din comunele menţionate, au reclamat la Garda de Mediu Galaţi faptul că li se interzice să depoziteze deşeurile la groapa de gunoi de la Tirighina, motiv pentru care sunt nevoiţi să le transporte la groapa de gunoi de la Brăila. Situaţia privitoare la interzicerea depozitării gunoiului la groapa de la Tirighina a fost făcută publică de către comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu, în cadrul conferinţei de presă susţinute luni, acesta afirmând că nu înţelege poziţia municipalităţii dar nici pe cea a societăţii Ecosal, care administrează groapa de gunoi. Acesta a atras atenţia că problema gestionării deşeurilor este una care trebuie rezolvată, în condiţiile în care începând cu data de 16 iulie s-a sistat activitatea de depozitae a deşeurilor la platformele de gunoi care sunt neconforme şi că o soluţie pentru rezolvarea problemelor care mai sunt este încheierea de către primăriile din localităţi a unor contracte cu firme specilizate, care să preia şi să transporte deşeurile din localităţile respective la cele două gropi unde mai este permisă depozitarea, şi anume cea de la Tirighina şi cea de la Tecuci.

"De ce trebuie firma lui Turcu să ia gunoiul?"

Întrebat de ce muncipalitatea nu permite firmei Urban să depoziteze deşeurile la groapa de gunoi de la Tirighina, primarul Dumitru Nicolae nu a întârziat să se lanseze la o serie de critici, câteodată virulente, la adresa celui care se află în fruntea Gărzii de Mediu Galaţi. După ce a făcut un rezumat al diferendelor pe care le-a avut de-a lungul anilor cu Mihai Turcu, în special în perioada în care acesta era implicat în activitatea de salubrizare, primarul Dumitru Nicolae a continuat cu acuzaţii la adresa acestuia. "Când s-a făcut proiectul cu groapa de gunoi de ce nu s-a băgat nicio comună să îl facă alături de noi? Acum trebuie să vină firma lui Turcu să ia gunoiul? Eu ştiu că, dacă vom permite orice, toate gunoaiele din comune vor fi îmbarcate în maşini şi vor fi aduse la Galaţi", a spus Dumitru Nicolae.

După ce a insinuat că Mihai Turcu ar fi acţionar la firma Urban, fapt care, în opinia sa, ar naşte întrebarea dacă Mihai Turcu este compatibil să ocupe şi fotoliul de şef al Gărzii de Mediu, la întrebările insistente ale jurnaliştilor privitoare la modul în care s-ar putea rezolva problema deşeurilor din localităţile respective, Dumitru Nicolae şi-a îndulcit tonul declaraţiilor şi a spus că trebuie găsită o soluţie.

"Nu sunt acţionar la firma Urban!"

Ne-a declarat şeful Gărzii de Mediu, Mihai Turcu, care a precizat că acuzaţiile aduse de primarul Dumitru Nicolae sunt neîntemeiate. "Firma Urban ne-a sesizat problema cu care se confruntă, şi anume că i se interzice să depoziteze deşeurile la groapa de gunoi de la Tirighina. Aş vrea să îl întreb pe primarul Dumitru Nicolae: dacă ar fi şef al Gărzii de Mediu Galaţi, ce ar fi făcut dacă ar fi primit o asemenea sesizare şi ce soluţie ar avea? Nu am nicio legătură cu firma Urban, nu sunt acţionar. (...) Problema legată de interzicerea depozitării deşeurilor la groapa de la Tirighina am adus-o la cunoştinţa preşedintelui Consiliului judeţului, Eugen Chebac, cât şi a comisarului general al Gărzii Naţionale de Mediu, Silvian Ionescu, şi sper să se găsească o soluţie de rezolvare, pentru că este responsabilitatea lui", a afirmat Mihai Turcu.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... &articol=2

[dcp100168]

Noua groapă de gunoi va intra în folosinţă din noiembrie

Anunţul a fost făcut de către viceprimarul Mircea Răzvan Cristea, care s-a ocupat de realizarea acestui proiect al municipalităţii. Liberalul a precizat că toate lucrările se vor finaliza pe parcursul lunii octombrie, astfel încât groapa nouă de gunoi să poată fi utilizată încă de la începutul lunii noiembrie.

Urmează să se mai achiziţioneze containerele necesare colectării selective, însă parte dintre cele utilizate în prezent vor rămâne în continuare în funcţiune. Cristea a precizat că prin colectarea gunoiului neselectiv o groapă de gunoi se umple într-o perioadă de 5 ani, iar prin colectarea selectivă care se va aplica şi la noi, groapa de gunoi nou deschisă se va umple în 10 ani.

http://www.monitoruldegalati.ro/comunitate/noua-groapa-de-gunoi-va-intra-in-folosinta-din-noiembrie.html

[dcp100168]

Ping pong cu gunoaiele!

Deşi a trecut aproape un an de la intrarea în vigoare a noilor obligaţii referitoare la modul de gestionare a deşeurilor, reguli impuse de Uniunea Europeană pe care România s-a angajat să le pună în practică încă de vara trecută, lucrurile sunt departe de a fi în regulă. Şi aici ne referim la mediul rural, unde, chiar dacă edilii s-au grăbit să închidă gropile de gunoi neconforme cu legislaţia mediului, nu s-au grăbit însă să aibă grijă şi de modul în care este asigurat transportul gunoaielor din localităţile respective la gropile special amenajate şi care au aviz de mediu.

Potrivit declaraţiei şefului Gărzii de Mediu Galaţi, Mihai Turcu, comisarii de mediu au început un control amplu la nivelul localităţilor din judeţ pentru a vedea modul în care sunt gestionate deşeurile iar primele rezultate ale descinderilor nu sunt deloc îmbucurătoare. ”La nivelul celor mai multe localităţi, şi aici mă refer la primării, nu au fost încheiate contracte cu firme specializate de colectare şi transport al deşeurilor. Lipsa încheierii contractelor se datorează în unele cazuri şi unora care nu au avut interesul ca deşeurile să fie aduse la groapa de gunoi de la Galaţi”, ne-a mai declarat şeful Gărzii de Mediu Galaţi.

După neregulile privitoare la depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor constatate la nivelul localităţilor Valea Mărului şi Pechea, comisarii de mediu au găsit o serie de hibe şi la nivelul localităţii Fârţăneşti, unde primarul doreşte să rezolve problema depozitării deşeurilor într-un mod original, am putea spune. ”Primăria din Fârţăneşti nu are un contract încheiat cu o firmă care să se ocupe cu transportul deşeurilor. Domnul primar de acolo vrea să îşi facă serviciu specializat la nivelul localităţii, de parcă cei din Uniunea Europeană ar aştepta ca domnii primari să facă ceea ce şi ar dori ei, nu ceea ce spune legea”, ne-a mai declarat Mihai Turcu. Potrivit aceleiaşi surse, amenzile pe care le riscă primarii prinşi pe picior greşit sunt cuprinse între 500 de milioane de lei vechi şi un miliard de lei vechi.

http://www.monitoruldegalati.ro/deschidere/ping-pong-cu-gunoaiele-5156.html

[dcp100168]

La Pechea, colectarea selectivă a început doar după amenda Gărzii de Mediu

Primăria din comuna gălăţeană Pechea s-a ales cu o amendă de 15.000 de lei (150 de milioane de lei vechi) pentru că, nici după mai bine de doi ani, n-a asigurat spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor

Sancţiunea a venit după ce un localnic a sesizat Garda de Mediu Galaţi, nemulţumit de faptul că la nivelul comunei, gunoiul nu era colectat selectiv. „Am primit o sesizare din partea unui cetăţean din Pechea. Am mers acolo şi am constatat că primăria nu a asigurat spaţii pentru colectarea selectivă a deşeurilor şi am aplicat amenda. Ar fi trebuit să implementeze de peste doi ani de zile", ne-a declarat Mihai Turcu, prim comisar al Gărzii de Mediu Galaţi.

În replică, Iancu Boldea, primarul comunei Pechea, ne-a declarat că problema în localitatea pe care o conduce este legată de mentalitatea oamenilor. „Noi ne-am conformat după amenda primită de la Garda de Mediu. Nu ne jucăm cu aşa ceva. Avem însă probleme serioase cu locuitorii. Un procent destul de mare nu vrea sau nu reuşeşte să se adapteze normelor impuse. Sunt oameni care aruncă gunoiul pe unde apucă sau care amestecă deşeurile de la grajd cu sticlă şi PET-uri. Noi am făcut informări, campanii în acest sens ,dar nu se conformează", ne-a declarat Iancu Boldea, primarul comunei Pechea.

În acest sens, Consiliul Local al comunei Pechea a aprobat un proiect de hotărâre prin care locuitorii comunei care nu respectă selectarea colectivă a deşeurilor să fie amendaţi. „Am dat deja câteva amenzi şi vom continua pentru că altfel nu văd cum vom reuşi să ne conformăm", ne-a spus primarul.

De la începutul anului şi până acum, Garda de Mediu din Galaţi a efectuat 555 de controale şi a dat 32 de amenzi, în valoare totală de 697.000 de lei.

adevarul.ro

[dcp100168]

Garda de Mediu Galaţi a amendat deja primăriile a trei comune

Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu Galaţi şi-a încheiat pe 31 mai controlul tematic pentru verificarea stării de salubritate a localităţilor şi a căilor de comunicaţie. După ce toate cele 67 comune ale judeţului Galaţi au fost luate la puricat, comisarii Gărzii de Mediu au constatat că în 5 localităţi sunt probleme.

Astfel, primăriile comunelor Smulţi, Valea Mărului şi Pechea s-au ales deja cu amenzi, prima cu o sancţiune în valoare de doar 3.000 lei, a doua cu 15.000 lei şi ultima cu 30.000 de lei. Motivele sancţiunilor au fost diverse: fie pentru că nu au acţionat pentru refacerea mediului, fie pentru că nu au asigurat sistemul de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor în mod corespunzător.

Probleme similare s-au constatat şi în comunele Fârţăneşti şi Scânteieşti. "Primăriile comunelor Fârţăneşti şi Scânteieşti riscă amenzi cu valoare cuprinsă între 50.000 şi 100.000 de lei pentru nerealizare de măsuri privind contractarea unor servicii de salubrizare cu o societate autorizată de colectare, transport şi eliminare a deşeurilor. Nici măcar în regie proprie n-au înfiinţat un serviciu de salubrizare" a spus purtătorul de cuvânt al Gărzii de Mediu Galaţi, Ion Avram. Din momentul controlului cele două comune au la dispoziţie 6 luni să se pună la punct cu dispoziţiile date de Garda de Mediu.

impartial.ro

[dcp100168]

Vechea groapă de gunoi este de nerecunoscut

Închisă la sfârşitul anului 2011, vechea groapă de gunoi este de nerecunoscut. Dacă nu ar fi noul depozit de deşeuri exact lângă aceasta, nimeni nu şi-ar da seama care este locul unde, până acum trei ani, Galaţiul îşi deversa gunoiul. Dacă până la închidere era un simplu morman de gunoi, acum pare un deal oarecare, cu multă iarbă deasupra. Groapa veche este acoperită cu un strat de moloz de un metru, apoi cu sistemul de drenare cu pietriş filtrant, geomembrană, geocompozit negru, sol şi sol însămânţat. Potrivit şefei Depozitului de deşeuri, Mirela Furtună, în acest moment, sunt monitorizate tasările, cantitatea levigatului (lichid care traversează straturile de deşeuri şi antrenează substanţe nocive din acestea n. a.) şi se colectează biogazul provenit din deşeuri.
„Cu toate că groapa nu are un sistem de colectare a levigatului, el scurgându-se, practic, în pământ, la baza ei, s-a făcut un sistem de protecţie să se adune, totuşi, levigatul”, ne-a declarat Mirela Furtună.
Totodată, vechea groapă are şi un sistem de colectare a biogazului, care, însă, deocamdată, nu este valorificat, din cauză că nu a atins concentraţia optimă pentru  aceasta.
„Are un sistem de colectare a biogazului. Gazele de la fosta groapă de gunoi sunt colectate şi se duc în staţia de ardere. Au fost săpate puţuri în masa de gunoi, există o ţeava care colectează biogazul, iar printr-un sistem de ţevi orizontale gazul merge în staţie”, ne-a mai spus şefa din cadrul Ecosal.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Rampă de gunoi betonată la Schela

Lipsa canalizărilor şi gunoiul de grajd aruncat la întâmplare au făcut ca multe fântâni şi terenuri din comuna gălăţeană Schela să fie poluate cu nitraţi şi nitraţi. Acesta a fost motivul pentru care Ministerul Mediului a investit 1,5 milioane de lei pentru construirea unui platforme betonate pentru gunoiul de grajd. Cu toate acestea, nu toţi ţăranii înţeleg că gunoiul de grajd trebuie depozitat în locuri autorizate, nicidecum în faţa curţii.

În judeţul Galaţi au fost construite în anul 2012, două rampe pentru depozitarea gunoiului de grajd: în comunele Schela şi Fundeni. Până să fie construită platforma de gunoi, în localitatea Schela aproape că nu exista fântână care să nu fie infestată cu nitriţi şi nitraţi. În doar câţiva ani, analizele de laborator indică faptul că nivelul nitraţilor a început să scadă. Maricel Petrea, primar comuna Schela: "Luăm probe de apă şi fântânile din Schela la primul strat încep să-şi schimbe calitatea apei. Înainte toate fantânile erau inscripţionate cu litera N nepotabil pentru copii 0-1 ani şi femei gravide".

O parte din bani au fost folosiţi şi pentru a cumpăra tractoare sau utilaje pentru transportul dejecţiilor. Primarul este foarte mulţumit, mai ales că unele utilaje sunt folosite chiar şi pentru deszăpezirea uliţelor. Maricel Petrea, primar comuna Schela: "Câştigul şi mai mare a fost că pe lângă construirea acestei platforme betonate pentru gunoiul de grajd, comuna a primit un încărcător frontal, un tractor cu două remorci, o vidanjă, acel mic utilaj de la spatele tractorului care aruncă gunoiul pe câmp. Un câştig imens. Cu încărcătorul ne facem treburile în comunitate, iarna e foarte util la desfundatul uliţelor". 

Chiar dacă au acum condiţii civilizate de depozitare a gunoiului de grajd, cei mai mulţi dintre ţărani şi-au improvizat platforme în curte. Unii săteni se plâng că rampa amenajată de Primărie este mult prea departe de casa lor. "Eu îmi fac platforma acasă, am un singur cal, îmi fac platforma acasă, fac mraniţă şi o folosesc în solar" spune un localnic. "Acolo e departe şi e panta mare, mai ales pe timp de iarnă nu ai cum să ajungi cu gunoiul acolo în rampă" declară alt sătean.

Sătenii pot fi amendaţi dacă nu depozitează gunoiul în spaţii autorizate, însă primarul este... răbdător. Maricel Petrea, primar comuna Schela: "Sunt şi amenzi, dar lucrăm la conştientizare. În aceste timpuri când pensiile sunt mici să venim şi noi cu amenzi, ar fi grav".

La nivel national, Ministerul Mediului a cheltuit în ultimii şapte ani, 60 de milioane de euro pentru a reduce poluarea apei care se bea la ţară.

digi24.ro

[dcp100168]

Rampa Rateş Tecuci se închide în 2017

• Dacă proiectul „sistem de gestionare a deşeurilor în judeţul Galaţi” nu va fi realizat până în 2017, comunele nu vor mai avea unde să îşi ducă gunoiul

În unele localităţi din judeţul Galați, gunoiul menajer se colectează de la populaţie doar o dată pe lună, arată un raport al Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu. Potrivit acestuia, anumite primării nu au servicii corespunzătoare de colectare a gunoiului, din cauza costurilor foarte mari pe care trebuie să le plătească pentru ca deşeurile să fie transportate la groapa de gunoi Rateş Tecuci. Potrivit comisarului şef, Marian Mocanu, la momentul controalelor, în anul 2015, în şapte localităţi colectarea deşeurilor se făcea o dată pe lună, printre acestea numărându-se comunele Gohor şi Buciumeni.

„Situaţia este generată de faptul că, în prezent, cu excepţia a cinci comune limitrofe municipiului Galaţi, restul localităţilor sunt arondate la depozitul de deşeuri Rampa Rateş Tecuci, neexistând nicio staţie de transfer. În plus, la depozitul de deşeuri Rampa Rateş Tecuci se va sista depozitarea începând cu luna iulie 2017, la nivelul judeţului Galaţi nefiind deschise lucrările aferente unui nou depozit”, arată raportul.

Nu numai că primăriile plătesc bani mulţi, pentru ca anumite societăţi să preia deşeurile de la populaţie şi să le transporte până la Rampa Rateş, dar din iulie 2017 vor trebui să găsească o altă variantă pentru depozitarea gunoiului provenit de la localnici.

„Rampa Rateş Tecuci trebuie închisă, nu intră în discuţie acest lucru. Administratorul va fi amendat dacă va continua să depoziteze acolo gunoi. După această dată, iulie 2017, primăriile trebuie să găsească alt depozit pentru gunoi. Unde? Oriunde e mai aproape. Trebuie să ţinem cont că cei din Vrancea duc gunoiul tot la Rampa Rateş. Eu ştiu că administratorii Rampei Rateş au un fond pentru închidere a gropii la o bancă. Deci vor trebui să folosească bani din acel fond. Dacă nu sunt de ajuns şi intră în lucru proiectul de management integrat al deşeurilor al Consiliului Judeţului Galaţi, atunci vor fi ajutaţi şi de proiect. Costă mult să închizi o groapă. Sperăm că se va putea aplica pentru fonduri europene la Consiliul Judeţului şi să fie scoase la licitaţie, până la sfârşitul anului, lucrările de realizare a staţiei de transfer de la Târgu Bujor şi a depozitului de deşeuri de la Valea Mărului”, ne-a declarat comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi, Marian Mocanu.

Potrivit vicepreşedintelui CJ, Cornel Hamza, proiectul „sistem de gestionare integrată a deşeurilor” este spre finalizare şi nu se aşteaptă decât apariţia ghidului solicitantului, pentru a putea atrage finanţare europeană.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Grav este că nici cealaltă groapă de gunoi a judeţului, Tirighina, nu mai face faţă fluxului de deşeuri menajere decât încă patru ani de aici încolo. Autorităţile de mediu spun că situaţia este alarmantă căci, din păcate, administraţia publică pare total dezinteresată de subiect.

Începând din 16 iulie 2017, groapa de gunoi Rateş-Tecuci, care deserveşte aproape trei sferturi dintre localităţile judeţului Galaţi, se va închide. Situaţia este dincolo de orice dubiu, căci există un acord semnat şi parafat la Ministerul Mediului, de la care nu se mai pot obţine derogări. Pare o ştire oarecare, însă nu este deloc aşa, căci din iulie 2017 nu mai puţin de 96 de localităţi din judeţul Galaţi - municipiul Tecuci, oraşele Târgu Bujor şi Bereşti, precum şi 56 de comune (înglobând 92 de sate) - care au împreună aproape 300.000 de locuitori, vor trebui să găsească o altă variantă pentru depozitarea gunoiului provenit din activităţile menajere.

„Rampa Rateş Tecuci trebuie închisă, nu intră în discuţie acest lucru. Administratorul va fi amendat dacă va continua să depoziteze acolo gunoi. După această dată, iulie 2017, primăriile trebuie să găsească alt depozit pentru gunoi. Unde? Nu ştiu. Oriunde e mai aproape”, a declarat Marian Mocanu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Galaţi

Rampa Rateş a „importat” gunoi

Declarată neconformă şi fără posibilitatea de a fi modernizată, Rampa Rateş este o adevărată zonă de infecţie. Analizele făcute de autorităţile sanitare şi de mediu au concluzionat că depozitul de gunoi are o influenţă negativă majoră asupra apelor freatice şi de suprafaţă, dar şi că influenţează fauna şi calitatea aerului.

Interesant este că, aflată pe punctul de închidere, Rampa Rateş a devenit „inportator” de gunoi din alte judeţe. Potrivit datelor furnizate de Agenţia Judeţeană de Mediu, în 2015 aici au fost depozitate 61.794 tone de gunoi menajer, din care 52,2 la sută (adică 32.263 de tone) a fost adus din alte judeţe. Peste 26.200 de tone provine din judeţul Vaslui, ceva mai mult de 7.000 de tone este adus din Vrancea, iar aproape 300 de tone a fost transportat tocmai de la... Botoşani. Acest din urmă lot a trezit, de altfel, suspiciuni cum că n-ar fi vorba de gunoi menajer, ci de deşeuri periculoase cărora s-a încercat să li se piardă urma cale de 300 de kilometri, în groapa de gunoi tecuceană. Deocamdată cazul este anchetat de procurori, aşa că nu deţinem detalii.

Nici depozitul Tirighina nu mai are viaţă lungă

Chiar dacă la Consiliul Judeţului Galaţi s-a acreditat ideea că, temporar, deşeurile menajere ar putea fi depozitate la groapa Tirighina (din apropiere de oraşul Galaţi), autorităţile de mediu demontează categoric această ipoteză. Într-un raport înaintat Prefecturii Galaţi în urmă cu câteva săptămâni, Agenţia pentru Protecţua Mediului Galaţi afirmă, negru pe alb, că „Depozitul ecologic Tirighina, ce deserveşte municipiul Galaţi şi alte cinci comune limitrofe, mai dispune de o capacitate de depozitare pentu o perioadă de maxim patru ani”.

„În anul 2015, în cadrul acestui depozit au fost duse 93.680 de tone de deşeuri nepericuloase din care aproximativ 80 la sută provine de la populaţia municipiului Galaţi şi a localităţilor limitrofe (Vânători, Smârdan, Tuluceşti, Şendeni şi Braniştea). Din anul 2020, odată ce se se va epuiza capacitatea de depozitare de la Tirighina, judeţul Galaţi riscă să nu mai aibă niciun depozit de deşeuri menajere, iar până în prezent nu s-a efectuat nimic în acest sens”, se mai afirmă în raportul menţionat.

Unde să duci aproape 30.000 de tone de gunoi pe an?

Potrivit statisticilor, populaţia rurală arondată gropii Rateş generează anual circa 29.000 de tone de gunoi, adică în jur de 50.000 de metri cubi, respectiv cam cât să acopere suprafaţa unui teren de fotbal cu un strat gros de aproape zece metri. Practic, s-ar putea umple stadionul Oţelul, cu vârf. Asta în numai un an. Dacă amintita cantitate de gunoi ar fi depozitată pe fundaţia unui bloc obişnuit, cu patru apartamente de două camere pe etaj, ar rezulta o clădire de 140 de metri înălţime, adică un bloc 60 de etaje. Ei bine, acest gunoi trebuie dus undeva, însă autorităţile judeţene ridică de umeri, după ce au reuşit „performanţa” de a compromite programul regional de gestionare a deşeurilor. Stă mărturie faptul că, în septembrie 2015, la Galaţi nici măcar nu se obţinuse un teren pentru viitoarea groapă de gunoi. Asta chiar dacă trecuseră deja cinci ani de la demararea programaului naţional de management al deşeurilor.

Evident, situaţia nu este ma roz nici acum, căci groapa tot nu există. Şi nici nu sunt semne că se face prea curând. Şeful CJ, doctorul Nicolae Bacalbaşa (PSD), a dat mai întâi vina pe subordonaţi, argumentând că a delegat sarcina unui funcţionar (de parcă asta îl absolvea de răspunderea funcţiei), apoi a îngăimat nişte explicaţii despre faptul că nu a reuşit să cadă de acord cu Direcţia Silvică. Ascultându-l pe preşedinte, ai putea crede că tot teritoriul judeţului Galaţi este ocupat de păduri, deci n-a mai rămas nicio palmă de pământ unde să se depoziteze gunoiul. Soluţii? Cui îi mai pasă? E campanie electorală!

În fine, toată lumea este de acord că treburile se pot rezolva doar pe bază de fonduri europene, deşi s-a cam „pierdut trenul” în această direcţie, dat fiind că grosul finanţărilor a fost alocat în perioada 2010-2014. Speranţe, însă, mai rămân. „Sperăm că se va putea aplica pentru fonduri europene la Consiliul Judeţului şi să fie scoase la licitaţie, până la sfârşitul anului, lucrările de realizare a staţiei de transfer de la Târgu Bujor şi a depozitului de deşeuri de la Valea Mărului”, a afirmat şeful Gărzii de Mediu Galaţi.

În acelaşi timp, la Consiliul Local Galaţi s-a discutat în ultima vreme posibilitatea încheierii unui parteneriat cu o firmă străină (din cele vreo trei care au contactat muncipalitatea), în vederea construirii unei staţii de tratare a gunoiului menajer care să producă şi energie electrică şi chiar termică (mai ales că Electrocentrale are mari probleme). Deocamdată, însă, totul este blocat din cauza faptului că a cam început campania electorală, deci problemele populaţiei au fost trecute în plan secund. Să vedem ce-o mai fi după 6 iunie.Eşec administrativ ruşinos. Cum urmează să rămână cu gunoiul în case, de la anul, 300.000 de locuitori din judeţul Galaţi

adevarul.ro

[dcp100168]

48 de milioane de euro pentru gunoiul de grajd

Astăzi a avut loc la Galaţi o dezbatere publică organizată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, discuţiile având ca temă analiza cadrului normativ referitor la reducerea poluării cu nitrați, măsurile pentru prevenirea poluării, precum și sursele de finanțare pentru investițiile care susțin aceste demersuri. Dezbaterea face parte campania 2016 a proiectului “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, proiect de circa 60 de milioane de euro, prin care, la nivel naţional, s-au construit platforme de depozitarea gunoiului de grajd în 90 de localităţi, s-au distribuit echipamente pentru gestionarea gunoiului de grajd în 69 de localităţi, s-au plantat perdele forestiere în 63 de localităţi, s-au amenajat sisteme de canalizare şi staţii de epurare în 7 localităţi şi o instalaţie pilot de biogaz într-o localitate.

Printre cele 90 de localităţi în care s-au alocat fonduri pentru construcţia de platforme de depozitarea gunouului de grajd, 3 sunt din judeţul Galaţi. Este vorba despre două investiții care sunt finalizate în prezent - platformele comunale de depozitare pentru gunoi de grajd de la Schela și de la Fundeni, împreună cu echipamentul necesar - încărcătoare frontale, tractoare cu remorcă, cisterne vidanjă, mașini de împrăștiat gunoi - și europubele, în valoare de 1,20 milioane de lei prima, respectiv 1,25 de milioane de lei cea de-a doua. O a treia investiție este în curs - platforma de depozitare pentru gunoi de grajd de la Ţepu.

Potrivit primarului din Schela, Petrea Maricel, “implementarea acestui proiect a fost o idee genială, păcat că nu s-a aplicat la toate comunele, căci e un mare câştig. După ce se făcuse colectare selectivă şi transportul de deşeuri a venit şi rândul gunouului de grajd şi pot spune că acum nu mai avem nici o problemă. E perfect, cetăţeanul nu-şi mai duce gunoiul în capătul bucăţii, era greu, mai ales iarna... Aşa, omul duce gunoiul de grajd la depozit şi iarna şi vara. În plus dacă judeţul Galaţi va avea mare problemă după 2017 când se va închide groapa de gunoiu de la Tecuci, depozitul nostru poate servi şi pentru stocarea gunoiului menajer, îl depozităm, facem selecţie, ce se poate recicla, reciclăm, restul, depozităm”.

Pe de altă parte, cele trei comune care au cîştigat finanţare pentru astfel de proiecte reprezintă un procent nesemnificativ faţă de cele 63, câte sunt în total în judeţ. Viorel Tărbuc, primarul comunei Independenţa spune că “momentan, nu avem soluţii pentru depozitarea gunoiului de grajd. Teoretic, fiecare gospodar ar trebui să-şi depoziteze gunoiul pe un teren proprietate privată, lucru care nu se întâmplă, pentru că majoritatea terenului arabil din comună este dat în arendă, iar proprietatrul terenulului nu are acces direct la acest teren. Aşa se întâmplă ca ei să depoziteze necontrolat gunoiul, fapt pentru care pot fi amendaţi şi ei dar şi Primăria, că nu le oferă spaţii conforme de depozitare. De aceea noi aşteptăm programe şi surse de finanţare, soluţii de viitor”.

Una din soluţii a fost prezentată la dezbaterea publică. Potrivit Oanei Dublea, specialist în monitorizarea proiectului ““Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”, pentru perioada 2016-2022, în luna martie a acestui an, Ministerul Mediului a semnat cu Banca Mondială un acord pentru continuarea acestui proiect. Acordul presupune o finanţare suplimentară de circa 48 de milioane de euro. Cu aceste fonduri, autorităţile publice locale pot depune proiecte pentru obţinerea de fonduri pentru realizarea de diverse investiţii pentru reducerea poluării cu nutrienți, cât și pentru măsuri de consolidare a capacității instituțiilor cu rol în monitorizarea și raportarea calității apelor - platforme comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd, staţii de coimpostare/peletizare/ ambalare şi echipamente aferente, instalaţii de biogaz şi echipamente aferente, realizarea de sisteme de canalizare şi staţii de epurare, plantarea de perdele vegetale de protecţie şi îmbunătăţirea protecţiei cursurilor de apă.

presagalatibraila.com

[dcp100168]

Se închid mai multe gropi de gunoi la nivel naţional

În luna decembrie a anului 2015, în România existau, cu titlu oficial, 35 de depozite de deşeuri municipale conforme cu legile în vigoare. Nouă dintre acestea şi-au încheiat activitatea la 9 iulie 2016, în timp ce restul de 27 ar urma să se închidă la jumătatea anului 2017, potrivit unui anunţ făcut de Agenţia Naţională de Protecţia Mediului.

În urma unui interviu cu noul director al Ecosal Galaţi, Mirela Furtună, am aflat că, săptămânal, în urbea de la Dunăre se colectează tone de deşeuri care urmează drumul sortării şi reciclării, pentru obţinerea de materii refolosibile. La acest capitol, Galaţiul nu excelează, însă, la nivel naţional, ci se află undeva la mijlocul clasamentului.

În Galaţi se mai pot depozita gunoaie

În încercarea de a afla dacă şi depozitul de deşeuri menajere de la Galaţi ar urma să se închidă în 2017, am contactat conducerea Ecosal Galaţi pentru un punct de vedere.

"Depozitul construit de ISPA la Tirighina în 2011 a fost dimensionat la o capacitate de 920.000 de metri cubi, ceea ce înseamnă că ar avea o durată de viaţă între cinci şi şapte ani. Pentru că, în ultimii ani, cantităţile de deşeuri depozitate acolo au scăzut, durata sa de funcţionare mai poate fi extinsă cel puţin încă un an, ceea ce înseamnă că discuţii pentru închiderea acestei gropi de gunoi am putea avea abia în 2019. Ştiu sigur, însă, că la Tecuci urmează să fie închisă groapa de gunoi", ne-a declarat Mirela Furtună, directorul serviciului public de salubrizare.

La nivel naţional, cele mai multe depozite de deşeuri sunt în Constanţa (patru la număr), şi în judeţele Dâmboviţa, Prahova, Neamţ şi Ilfov, câte două, potrivit listei puse la dispoziţie de Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cui îi pasă că gropile de gunoi sunt neconforme?Autorităţile au alte interese…

Cu toate că, săptămâna trecută, Comisia Europeană a anunţat că a decis să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme (printre care şi gropi de gunoi din judeţul Galaţi), care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu, nici una din autorităţile publice locale sau judeţene  nu pare îngrijorată de acest subiect. Aceeaşi lipsă de reacţie şi din partea singurului europarlamentar pe care îl are Galaţiul, liderul PSD Galaţi, Dan Nica, deşi acesta ar fi trebuit să abordeze în plan local problema, măcar pentru a le face cunoscut gălăţenilor că nepăsarea autorităţilor locale în această problemă se va reflecta tot în buzunarul contribuabililor.

Agenţia de Protecţia Mediului Galaţi a semnalat încă de anul trecut faptul că nici una din gropile de gunoi din judeţul Galaţi nu respectă normele europene, fiind neconforme, însă subiectul a fost trecut cu graţie la “şi altele” de către autorităţile locale. Nici Primăria municipiului Galaţi şi cu atât mai puţin serviciul public de salubritate Ecosal nu şi-au prezentat nici un punct de vedere pe marginea acestui subiect, o atitudine cât se poate de păguboasă şi care încurajează diverse zvonuri printre care cele legate de posibilul transport al deşeurilor din municipiul Galaţi la un depozit de gunoi din Brăila, astfel încât actuala groapă de gunoi a Galaţiului (care deja este plină!) să nu ajungă la capacitatea maximă admisă.

Pe de altă parte, nici noua conducere a Consiliului Judeţean Galaţi nu şi-a exprimat vreun punct de vedere pe acest subiect, o atitudine similară cu cea a vechii conduceri, în timpul căreia CJ a pierdut o finanţare de 53 de milioane de euro din partea UE, tocmai pentru amenjarea de depozite conforme de gunoi. Asta, ca să nu mai punem la socoteală faptul că în vară, groapa de gunoi a Tecuciului ar trebui închisă, moment în care zeci de localităţi arondate acestui depozit se vor trezi că nu au unde duce deşeurile.  

Iar pentru ca tabloul nepăsării publice să fie complet, marţi şi miercuri la Prefectura Galaţi se vor desfăşura lunarele şedinţe ale Comisiei de Dialog Social şi Colegiului Prefectural, în care, teoretic, ar trebui dezbătute tocmai problemele reale ale judeţului. Totuşi, pe ordinele de zi ale celor două şedinţe nu există nici un punct privind situaţia gropilor de gunoi, ci subiecte precum:  facilităţile generate de intrarea în vigoare a Legii nr.1/2017 privind eliminarea unor taxe, tarife, Prezentarea Proiectului Catalogului organizatiilor neguvernamentale pentru  evidenţã, consultare si transparentã,  situația ocupării funcțiilor de director și director adjunct la unitățile de învățământ preuniversitar de stat din județul Galați ca urmare a concursului organizat de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științi!ce în trimestrul al IV-lea al anului 2016 sau situația patrimoniului administrat de către Agenția  Domeniilor Statului - reprezentanța teritorială Galați.

Pentru cei care consideră că problema depăşeşte responsabilitatea autorităţilor publice locale trebuie spus că decizia CE a venit la 7 ani după termenul limită până la care gropile de gunoi neconforme din România trebuiau închise - 2009.  Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede că răspunderea României pentru încălcarea obligațiilor de transpunere a Directivei 2012/19/UE se poate concretiza atât în plata unei sume forfetare, stabilită la 1,740 milioane de euro, cât și a unor penalități achitate periodic și cuprinse între 2.000 și 124.0000 de euro/zi de întârziere, care se vor calcula de la termenul de transpunere, respectiv 14 februarie 2014. De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deșeuri aparținea, în totalitate, autorităților locale, iar sancțiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale, incluisv de la bugetul municipiului Galaţi.

Rămâne de văzut dacă partenerii sociali prezenţi de obicei la astfel de şedinţe de la Prefectură - reprezentanţi ai asociaţiilor patronale, ONG-uri, lideri de sindicat etc - vor ridica măcar ei problema referitoare la gropile de gunoi neconforme din judeţul Galaţi, la capitolul “şi altele”, de la finalul şedinţelor…

presagalatibraila.com

[dcp100168]

La coadă la groapa de gunoi a brăilenilor. Tecucenii ar putea plăti dublu pentru curăţenia oraşului

Tecucenii vor fi nevoiţi să bată peste o sută de kilometri ca să ducă gunoiul şi să îngroaşe coada deja formată de localităţile gălăţene nevoite să plece cu deşeurile în pribegie, la Brăila. Vestea şi mai proastă este că taxa de habitat pe care o plătesc pentru curăţenie s-ar putea dubla.

Potrivit primarului municipiului Tecuci, Cătălin Constantin Hurdubae, din 18 iulie deşeurile oraşului vor merge tocmai la Brăila, pentru că, aşa cum aţi putut citi deja în ziarul „Viaţa liberă”, groapa de gunoi de la Rateş se va închide, fiind depozit de tip clasa B, neconform. „Costurile de salubrizare în totalitate vor fi mari. Plecăm de la 50 de lei pe tonă şi ne ducem undeva la 232 de lei pe tonă, din care numai transportul şi depozitarea la Brăila costă 152 de lei pe tonă. Indiferent dacă ne dorim sau nu să menţinem taxa de habitat, cel puţin pentru persoane fizice, la valoarea actuală, este aproape imposibil”, ne-a declarat edilul.

Consultări publice

Municipalitatea tecuceană a demarat o serie de consultări în vederea majorării taxei de habitat, care în prezent este de patru lei pe lună de persoană. „În urma fundamentării costurilor, ca să putem acoperi salubrizarea din taxa de habitat, de la patru lei ar trebui să se ajungă la peste 200 de lei. Iar noi vom face toate eforturile ca să încercăm, cel puţin pentru persoane fizice, să ajungă la o cotă de opt lei. Încercăm! Dar fundamentarea reală asta ar însemna - 200 de lei”, ne-a spus primarul.

Selectare

Singura soluţie pentru ca taxa de habitat să nu explodeze ar fi reducerea cantităţii de gunoi care va fi transportată la Brăila. Iar acest lucru ar fi posibil doar prin selecţia deşeurilor. Primăria a investit deja în modernizarea unui selector de gunoi, dar totul va fi în van dacă tecucenii nu vor separa gunoiul menajer de deşeurile reciclabile: „Eu sper să ajungem, prin selectare, la reducerea cu 30 la sută a cantităţii de gunoi pe care o vom duce la Brăila. M-am dus personal, am împărţit saci din poartă în poartă şi le-am explicat: mă ajuţi şi te ajuţi şi pe tine. Culmea, cartierele mai sărace şi cele de case sunt cele mai receptive. Vor fi camere de luat vederi în dreptul platformelor, iar cei care nu respectă regulile şi legea vor primi amenzi până vor învăţa să respecte legislaţia şi hotărârile CL”, a declarat primarul.

Urmează ca, în această lună, Consiliul Local Tecuci să decidă dacă,  în loc de 48 de lei pe an de persoană, tecucenii vor plăti 96 de lei pe an.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Cum se duc banii la gunoi în Galați: Desființarea gropilor neconforme a provocat o adevărată criză a depozitării deșeurilor menajere

În cei zece ani de la intrarea României în Uniunea Europeană se tot discută despre colectarea selectivă a deșeurilor, despre vechile gropi de gunoi care sunt „depozite neconforme” în raport cu normele europene și ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2014, fiind deschise noi depozite, în  conformitate cu normele europene.

Dar dincolo de discuții, dezbateri de strategii, planuri, proiecte, nu s-a întâmplat nimic concret, deși colectarea și depozitarea deșeurilor nu este o problemă prea complicată, iar bani europeni au tot fost la dispoziția primăriilor și consiliilor județene. Nu au făcut nimic nici primarii, nici guvernele. Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și programul de prevenire a generării de deșeuri trebuiau revizuite până în 2013, dar au mai trecut patru ani fără ca acest lucru să se întâmple.

După avertismentele repetate din partea Comisiei Europene, s-a întâmplat și inevitabilul. În luna mai, Comisia Europeană a demarat procedura de infringement împotriva României pentru nerespectarea obligațiilor privind raportarea implementării mai multor norme UE în domeniul deșeurilor. Concret, decizia Comisiei este motivată de faptul că autoritățile române nu au reușit să închidă 68 de depozite municipale de deșeuri neconforme, care reprezintă un risc serios pentru sănătatea oamenilor și mediu.

Se caută locuri noi

Data de 17 iulie este termenul la care au fost închise vechile gropi de gunoi neconforme. Printre acestea se află și Rampa Rateș de la Tecuci, un depozit la care erau aduse deșeurile menajere din aproximativ 400 de localități, de la Tecuci, Focșani, Vaslui, Bârlad și comune din cele trei județe, Galați, Vrancea și Vaslui. Toate aceste localități înseamnă aproape 800.000 de locuitori. Potrivit statisticilor, un român generează 440 kg de deșeuri într-un an. Asta înseamnă o cantitate imensă de deșeuri menajere care trebuie depozitată numai în cazul închiderii Rampei Rateș.

Prețuri de cinci ori mai mari

Se discută de cel puțin 7 ani de zile despre un „Sistem de Management Integrat al Deșeurilor“ în județul Galați, care ar fi presupus și rezolvarea preluării cantității de deșeuri rezultate prin închiderea rampei de la Tecuci. Pentru că edilii nu au fost în stare să urnească lucrările de construire a unui nou depozit, municipalitatea din Tecuci va transporta deșeurile la Depozitul zonal pentru deşeuri nepericuloase Muchea, din județul Brăila. Este un depozit al firmei Tracon SRL, a unui fost prefect de Brăila, Mihai Manea, care a intuit că depozitarea ecologică va deveni o afacere. Însă pentru cei din Tecuci transportarea deșeurilor menajere la o sută de kilometri va însemna de 4-5 ori mai mulți bani. Costurile cu depozitarea unei tone de gunoi depozitat crește de la 50 lei la 232 lei, numai transportul unei tone de gunoi la Brăila fiind de 152 lei. Primarul Tecuciului, Cătălin Hurdubae, a și spus deja că este imposibil ca taxa de habitat să fie păstrată la actualul nivel. Chiar dacă taxa nu va fi mărită de 4-5 ori, pentru că probabil vor fi mărite și subvențiile, o creștere importantă va fi și tecucenii vor simți cât îi costă faptul că edilii care au condus orașul în ultimii 7 ani nu au reușit să rezolve această problemă.

Fonduri aruncate pe „revizuiri“

Consiliul Județean (CJ) Galați nu a reușit timp de 7 ani să demareze construirea unui depozit pentru deșeuri menajere. „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor“, a fost demarat în 2010, de fostul președinte al CJ, Eugen Chebac (PSD). În 2012, președinte al CJ Galați devenea Nicolae Bacalbașa, în prezent deputat PSD. În martie 2013, „Sistemul de Mana-gement Integrat al Deşeurilor“ intră în etapa de atragere a finanţării. CJ Galați a încheiat cu asocierea formată din SC Fichtner Environment SRL şi SC Resourcing Environmental Con-sulting SRL, ambele din București, contractul nr. 736/11.01.2013, în valoare de 1.109.862 lei fără TVA, pentru serviciile de consultanţă şi concepţie tehnică pentru întocmirea aplicaţiei de finanţare. Firmele urmau să revizuiască unele documente elaborate în perioada 2010 - 2012 și aprobate prin Hotărârea nr. 787/29.03.2012 a CJ Galaţi, cum ar fi studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. Abia actualul președinte CJ Galați, Costel Fotea (PSD), a reușit să identifice locația viitorului depozit și să lanseze licitația pentru realizarea proiectului. În 2013, sistemul urma să fie propus spre finanţare prin Axa Prioritară 2 a POS Mediu, Domeniul major de intervenţie 1. Acei bani s-au dus. În 7 ani, au tot fost revizuite documentațiile, iar pentru asta a mai fost cheltuit un milion de lei.

Pe hârtie, proiectele arată bine

Vor mai trece câțiva ani până când sistemul va deveni funcțional. Prin „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor“ în judeţul Galaţi se introduce în toate localităţile judeţului colectarea selectivă a deşeurilor și urmează să fie rezolvată și problema construirii unui nou depozit la Tecuci. În cadrul proiectului sunt prevăzute construirea unei staţii de transfer la Târgu Bujor, cu o capacitate de 16.100 tone/an, construirea la Galaţi a unei staţii de sortare cu capacitatea de 37.800 tone/an şi a celulei nr. 2 de depozitare în cadrul depozitului con-form de la Tirighina, cu o capacitate de 1.826.604 mc. La Galaţi va mai fi construită şi o staţie de tratare mecano-biologică.

Comisie parlamentară de anchetă

Din acest tablou nu lipsește nici cea mai ineficientă instituție, „Comisia parlamentară de anchetă”. Senatorul PNL de Galați George Stângă, membru al comisiei pentru Mediu a Sena-tului a anunțat că se constituie o astfel de comisie. „Pentru a clarifica situația în care se află statul român, alături de ceilalți colegi din Comisia pentru mediu a Senatului, am înaintat Biroului Permanent solicitarea de a constitui o comisie parlamentară de anchetă cu rol de documentare în privința managementului deşeurilor în România. Necesitatea acestei comisii este dată, în primul rând, de infringementul aplicat României, dar şi de faptul că în această perioadă se elaborează de către Guvern strategiile în domeniu. Comisia trebuie să vină în sprijinirea eforturilor țării noastre de a scăpa de infringement. În contextul în care Ministerul Mediu-lui se dovedeşte a fi incapabil să rezolve situația, e de datoria -Parlamentului, ca instituție reprezentativă a românilor, să ia atitudine“, a precizat Stângă. E previzibil că și „Comisia parlamentară de anchetă pentru managementul deșeurilor“ va fi la fel de incapabilă să rezolve situația, ca și Ministerul Mediului.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Peste patru milioane de euro pentru închiderea gropii de gunoi de la Rateș

Ședința ordinară a Consiliului Județean de marți, 30 martie, a fost completată și cu proiectul de hotărâre privind închiderea depozitului neconform din zona Rateș – Tecuci componentă a Sistemului de management integrat al deșeurilor în județul Galați.

Prin soluţia propusă se realizează următoarele lucrări: excavarea deșeurilor, transferul și reamenajarea masei de deșeuri se va realiza astfel încât să se obțină taluzarea optimă la pantele și cotele din proiect, realizarea stratului suport precum și a sistemului de impermeabilizare și de închidere finală a depozitului neconform de deșeuri, înierbarea stratului acoperirii final, realizarea sistemului de captare, transport și neutralizare a gazului de depozit, a sistemului de colectare, transport și evacuare a apelor pluviale de suprafață a sistemului de gestionare a levigatului pe perioada execuției lucrărilor, realizarea platformelor tehnologice interioare, perimetrale depozitului, realizarea sistemului de monitorizare post-închidere a depozitului, constând în puțuri de monitorizare a calității apei freatice, marcatori de urmărire a tasării corpului depozitului închis și sistem de monitorizare a gazului de depozit, sau realizarea sistemului de alimentare cu energie electrică în zona de ardere controlată a gazului.

Valoarea totală a investiţiei este de peste 21,6 milioane lei (inclusiv TVA), iar proiectul de hotărâre a fost votat în unanimitate de consilierii prezenți, mai puțin de Cătălin Moroșan, cel care deschis lista PNL la alegerile din 27 septembrie 2020. Fostul luptător de K1 poate fi văzut pe Kanal D în emisiunea de succes ”Survivor Romania”, filmată în Republica Dominicană, și mai puțin prin Galați.

viata-libera.ro