Cultura corupţiei în România

[AdiTZA]

CONCLUZIE:

S-a dat, s-a luat;

Se da, se ia;

Se va da, se va lua;

Asa ca degeaba ne zbatem si vociferam, toti am dat/am luat spaga. Cine nu a dat, a luat, cine n-a luat, a dat....si povestea asta va continua ca povestea cu oul si gaina.

Ce s-a intamplat la inceput? S-a dat sau s-a luat/cerut??? Ia sa va vad acum...e mai ceva ca in Mind Games

[bosorogu']

Exact aceasta este filozofia coruptiei. Un mare bancher american din secolul trecut spunea: nu ma intreba-ti cum am facut primul milion. Pentru restul(niste zeci de mld.) am acte. Cine din Romania a verificat actele justficative ale personajelor ?politice principale? de la noi? Macar reducerea ar insemna bani de pensii si sanatate.

Edited December 28, 2010 by bosorogu'

[AndreiM]

Cine le-ar putea verifica în primul rând? Sau care e siguranța că cei care verifică nu sunt implicați cât toți la un loc? Și-atunci care-i rostul? Care-i prost să-și taie creanga de sub picioare ?

[bosorogu']

Pai asta asteapta aia! Aici putem spune. Poate, cu timpul, ne va baga cineva in seama.

[bosorogu']

Daca se elimina din constitutie inamovibilitatea "personajelor" trecatoare - cu mandat limitat - si procedura penala sa-si continue mersul, am sti, de exemplu, cine a castigat din vanzarea flotei romanesti, fie si numai pentru a da banii inapoi ROMANILOR. Care nu au vazut decat o data pe luna o punga de potroace/cap de locuitor! Candva!

[lifecaredorina]

Nu au putina rusine?!

[bosorogu']

In lumea si dictionarul lor nu exista acest cuvant.

[dcp100168]

Şpaga din România, mai mare decât o tranşă FMI

13% din populaţia României, adică 2,3 milioane de persoane, a declarat că a dat mită în ultimele 12 luni. Valoarea cumulată medie a mitei dată de fiecare român care a făcut acest lucru s-a ridicat la 574 de lei în ultimele 12 luni. Valoarea totală a estimată a mitei se ridică la 1,32 miliarde de lei, adică peste 300 de milioane de euro, în acelaşi interval de timp. Datele apar în propunerea de Politică Publică “Creşterea transparenţei şi integrităţii în administraţia publică-Prevenirea şi combaterea corupţiei la nivelul administraţiei publice locale 2011-2015” iniţiat de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Potrivit datelor unui studiu citat în document, 73% din întreaga populaţie a ţării crede că, pentru a reuşi în România, este nevoie să apelezi la mijloace ilegale - mită sau traficul de influenţă. Aproape 80% dintre cetăţeni că administraţie centrală este coruptă, în timp ce pentru administraţiile locale procentul este de doar 58%.

money.ro

[dcp100168]

Românii plătesc anual, în medie, mită de 574 de lei de fiecare

Un raport întocmit de „Transparency International", care a studiat anul trecut nivelul de corupţie din statele UE, dezvăluie faptul că România se află pe primul loc în topul ţărilor în care se dă şpagă. Potrivit sursei citate, 33% din persoanele chestionate au spus că au dat mită cel puţin o dată pentru a beneficia de anumite servicii.

Cel mai corupt sistem din România e cel medical, potrivit Barometrului Mitei, lansat în 2010. În medie, cetăţenii plătesc 574 de lei anual, conform sondajului realizat de Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei (CSOP) în septembrie anul trecut.

De altfel, aceeaşi percepţie există şi la Galaţi. „Cel mai mult trebuie să dai la spital. Dacă nu bagi mâna în buzunar nu primeşti nimic. Nici măcar o cană de ceai. Am fost internată astă primăvară şi ştiu ce spun", ne-a spus pensionara Profira Popa (67 ani). Aceaşi opinie o are şi Vasile N. (39 ani): „Am avut o operaţie de apendicită şi mi-a spus asistenta, din prim zi, că dacă vreau să «intru la cuţit» trebuie să dau 500 de lei. Am dat, ce era să fac?".

Există nemulţumiri şi în ceea ce priveşte punctele de frontieră, unde „darea" porneşte de la 10 lei. „Grănicerii basarabeni nici nu discută fără să laşi pe masă 10 lei", ne-a spus Marian Ghenea, care obişnuieşte să-şi facă plinul la maşină în Republica Moldova, unde motorina este mult mai ieftină decât în România.

adevarul.ro

Topul şpăgilor plătite şi primite la Galaţi

Gălăţenii spun că locurile unde se cere şi se dă cel mai frecvent mită sunt administraţia publică locală, spitalele şi şcolile. Cea mai mică şpagă raportată - 5 lei, cea mai mare - un milion de euro. Cea mai interesantă şpagă a primit-o directoarea spitalului din Tecuci: 15 găini, 60 de litri de ţuică şi 300 de litri de vin.

În ultimii ani, la Galaţi s-au dat zeci de interviuri pe tema corupţiei din instituţiile publice, iar directorii, managerii sau coordonatorii din acestea au ajuns, aproape obsedant, la concluzia că „Mita este un mit inventat de presă".

Dincolo însă de această tendinţă generală de ascundere a gunoiului sub preş răzbat la lumină zecile de cazuri de corupţie identificate de procurorii anticorupţie şi soldate cu arestări. În ultimii cinci ani, au fost instrumentate la Galaţi nu mai puţin de 120 de dosare care privesc faptel de corupţie ale unor funcţionari.

De asemenea, rapoartele unor instituţii internaţionale de prestigiu - precum Transparency International - arată că România are mari probleme cu integritatea funcţionarilor publici. Mai nou, un site devenit barometrul mondial al mitei (bribespot.com), plasează zona noastră în zona fierbinte a corupţiei.

Cele mai „tari" fapte de corupţie la Galaţi

Cel mai important dosar este, fără nicio îndoială, cel în care este implicat omul de afaceri Cătălin Chelu. Acesta este acuzat că i-a promis chestorului-şef Dan Valentin Fătuloiu (secretar de stat în M.A.I.) suma de un milion de euro. În schimbul banilor, Fătuloiu trebuia să „îndeplinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv să stopeze prelucrarea în sistem integrat a informaţiilor din dosarele penale având ca obiect infracţiuni comise de Chelu Cătălin şi persoanele apropiate acestuia". DNA a organizat, în 19 noiembrie 2010, un flagrant în cursul Chelu a încercat să-i ofere o mită 50.000 de euro lui Dan Valentin Fătuloiu. Dosarul este în prezent în stare de judecată la Curtea de Apel Bucureşti, Chelu fiind liber, după un arest preventiv ce a durat patru luni.

Locul doi este ocupat de Vasile Băiculescu, fostul primar de la Brăhăşeşti. Acestuia i se impută, în trei dosare penale, că a primit mită în valoare totală de 72.000 de euro. Banii au fost primiţi de la o serie de firme private, pe care primarul le-a „taxat" pentru a le atribui lucrări publice (drumuri, alimentare cu apă, reabiliatre şcoli). Băiculescu a fost prins în flagrant în toamna lui 2010 şi este judecat în stare de arest preventiv.

În fine, pe treapta a treia a „podiumului" se află Ion Melinte, ofiţer la Poliţia de Frontieră Galaţi, care s-a asociat cu Marian Valentin Leopa pentru a mitui un procuror DIICOT. Scopul: „dizolvarea" unui dosar penal pe numele unei persoane dată în urmărire internaţională. Suma pretinsă se ridică la 25.000 de euro. Dosarul este în prezent în stare de judecată.

S-au făcut de râs pentru câţiva lei

La polul opus se află dosarele de mită în care mizele sunt foarte mici, aprope de ridicol, dar care, deoarece faptele sunt săvârţite de funcţionari publici, se pot solda cu pedepse foarte mari. Un caz aproape ridicol este cel al lui Dumitru Mirică, fost şef al serviciului Contestaţii din cadrul Direcţiei de Finanţe Publice Galaţi. În luna august 2011, acesta a fost prins în flagrant de către procurorii DNA primind 1000 de euro (adică o sumă egală cu salariul lui lunar) pentru rezolvarea favorabilă a unei contestaţii, va rămâne după gratii. El urma să primească şi nişte bijuterii, pe care trebuia să le aleagă fiica lui direct din magazinul mituitorului.

Şi profesorul universitar Neculai Chifan (de altfel un reputat specialist) s-a făcut de râs pentru te miri ce. El este judecat într-un dosar penal după ce a fost prins în timp ce vindea unui student, contra a 100 de euro, o lucrare de licenţă din arhiva Universităţii.

Cazul lui Costel Apostu, fost inspector principal de la Biroul Paşapoarte Galaţi, este tot cu o miză ridicolă: câteva sute de euro şi câteva buchete de flori, pungi de cafea sau cutii de bomboane. El a facilitat unor persoane, prin intermediul patronului unei firme de transporturi internaţionale, obţinerea peste rând a paşaportului.

Nici fostul arhitect al Galaţiului, Silviu Vlasie, nu este într-o postură fericită, după ce s-a ales cu dosar penal pentru fapte de corupţie după ce a promis patronului unei firme de construcţii (Simetex SA) că îl va scăpa de o amendă de un miliard de lei, primită din partea Primăriei. Miza afacerii nu a fost încă dezcâlcită de procurori, iar Vlasie s-a declarat nevinovat.

În fine, „cireaşa de pe tort" este dosarul în care fostul manager al Spitalului Municipal Tecuci s-a ales cu trei ani cu suspendare. Mioara Ţocu a primit de la un tânăr pe care l-a angajat ca informatician la spital următoarele bunuri: 15 găini, 60 de litri de ţuică şi 300 de litri de vin.

adevarul.ro

4.500 de euro pentru angajarea la Spitalul Judeţean şi 5 lei intrarea fără bilet la ştrand

Potrivit site-ului bribespot.com, Galaţiul este pe locul 4 în România din punctul de vedere al cazurilor de dare şi luare de mită raportate. Topul este condus de Timişoara, urmată de Bucureşti şi Cluj. Şefii instituţiilor publice din Galaţi, datele de pe amintitul site nu sunt credibile.

Oarecum surprinzător, 41% dintre reclamaţii sunt pentru fapte comise în sistemul de educaţie, iar peste 90% dintre aceastea au legătură cu Universitatea „Dunărea de Jos". Cea mai mare presupusă mită reclamată este de 100.000 de euro şi se referă la renovarea campusului. În dosarele DNA nu am regăsit însă (oficial) o astfel de faptă, de unde tragem concluzia că este vorba doar despre o primă sesizare.

Restul sunt legate de mici plăţi pentru promovarea unui examen. Prilej cu care aflăm, spre exemplu, că o persoană a plătit, în cinci ani de facultate, circa 1.000 de euro mită unor profesori, iar un altul a cumpărat flori de 10 euro pentru o profesoară. „Taxele" plătite pentru promovarea unui examen oscilează, de la un profesor la altul, între 20 si 200 de euro.

Şpăgile din Spitalul Judeţean de Urgenţă sunt şi ele de o mare varietate. Astfel, angajarea unei asistente este evaluată la 4.500 de euro, în vreme ce o intervenţie chirugicală este, spun cei care reclamă, de la 100 la 350 de euro.

Există şi o reclamaţie cumva comică (dacă n-ar fi de un adevăr extrem de trist...): „Am dat şpagă la o asistentă de pe la etajul 8, să-i pună tatălui meu o perfuzie cumpărată din banii mei".

Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Urgenţă din Galaţi, dr Nicolae Bacalbaşa, spune că informaţiile postate pe astfel de site-uri nu sunt tocmai credibile. „În multe cazuri este vorba despre invenţii ale unor teribilişti, care spun că ştiu, dar în realitate habar nu au. Simple zvonuri!", a concluzionat medicul.

Site-ul bribespot.com realizat de un finlandez şi care a ajuns să fie utilizat deja la nivel mondial utilizează o aplicaţie pe care utilizatori din toată lumea pot să semnaleze locurile sau cazurile în care au fost nevoiţi să ofere şpagă.

Totul se înregistrează pe o hartă cu locaţia unde a avut loc „mituirea". Practic, utilizatorii intră pe site, aleg locaţia din lume unde s-au confruntat cu o asemenea situaţie, adaugă suma şi eventual o observaţie.

adevarul.ro

[dcp100168]

Harta mitei: unde şi cât se dă şpagă la Galaţi

Vreți să aflați unde și mai ales cât se dă șpagă? Ei bine, de acum încolo, totul se poate face prin intermediul unui site de pe internet. Mai exact, un software creat în Estonia care dă posibilitatea tuturor utilizatorilor de internet să posteze amănunte despre modul cum au dat șpagă. Întâmplător sau nu, ideea a prins foarte bine în România, care are deja o sumedenie de postări. Nu putea lipsi, desigur, de pe hartă Galațiul, care este printre orașele fruntașe la acest capitol.

Spitalul Județean, în top

Site-ul se numește bribespot.com, iar motto-ul său este „tu împărtășești povestea, noi desenăm harta”. Site-ul ajută pe oricine este interesat să vadă unde sunt locurile în care s-a dat mită recent, cât au fost nevoiţi să plătească cei implicaţi şi de ce. În dreptul Galațiului sunt 29 de reclamații. Așa cum era de așteptat, cele mai multe șpăgi se dau în spitale, şcoli și la Poliție.

Primul în topul șpăgilor este Spitalul Județean. O persoană anunță că angajarea ca asistent medical la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Apostol Andrei” costă 4.500 de euro, în timp ce aplicarea unei perfuzii înseamnă 10 lei în buzunarul unei asistente de la etajul 8 al spitalului. O altă postare mai anunță două cazuri de mită la Spitalul de Urgență, de 350 de euro una și de 100 de euro cealaltă, o șpagă de 25 de euro la spitalul CFR și alta la un dispensar din centru, de 10 euro.

1.000 de euro - la Universitate

Aceeași situație se regăsește și în învățământ. Mai ales la Universitatea „Dunărea de Jos”, care pare că se află pe un loc fruntaș în topul șpăgilor anunțate pe internet. Un student spune că a dat 200 de euro șpagă unui anumit profesor de la Telecomunicații, pentru a trece un examen. Tot un student a raportat ca șpagă un buchet de flori în valoare de 10 euro, în timp ce altul a estimat la 1.000 de euro valoarea totală a șpăgilor plătite de el în cinci ani la Facultatea de Nave. Nu au fost trecuți cu vederea nici cei din învățământul preuniversitar. Într-o postare pe site-ul bribespot.com este nominalizat un profesor care a cerut 25 de euro șpagă pentru evaluarea unui coleg de breaslă.

De pe lista cu șpăgari nu puteau lipsi polițiștii. Pentru un bec ars la mașină, un gălățean prins pe strada 1 Decembrie 1918 l-a mituit pe agentul de circulație cu 25 de euro. Un permis de conducere la Galați costă, într-o postare, 150 de euro și în alta, 200 de euro. O sumă foarte mare este anunțată la Registrul Comerțului, acolo unde un director ar fi primit 1.000 de euro șpagă pentru înființarea unei firme.

Realitatea bate virtualul

În realitate, corupția din Galați este mult mai răspândită decât pe harta celor de la Bribespot. De exemplu, la Spitalul Județean șpaga pentru o operație de apendicită variază între 500 și 700 lei, iar pentru o cezariană este de 500-600 de euro, incluzând ginecologul (800-1000 lei), anestezistul (300 -500 lei), neonatologul (200 lei) și asistentele ( câte 100 lei).

Nu trebuie să uităm de ultimul caz de mită din sănătate, ajuns pe masa procurorilor DNA. Este vorba de asistentele Adriana Ionescu, de la Spitalul Județean Galați, și Luminița Tirim, de la Casa Județeană de Pensii, prinse în timp ce încercau să mituiască un ofițer al Direcției Generale Anticorupție (DGA). Cele două asistente i-au promis ofițerului MAI suma de 50.000 de lei ca să le favorizeze într-o anchetă în care sunt cercetate pentru acordarea a peste 100 de dosare de pensionare pe caz de boală.

De asemenea, anul acesta, fostul director-adjunct al Liceului Teoretic „Dunărea”, Viorel Ion, şi inspectoarea şcolară Camelia Negoiţă au fost trimişi în judecată de către DNA pentru mită. Potrivit procurorilor DNA, directorul-adjunct de la „Dunărea” este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, iar inspectoarea Camelia Negoiţă, care a fost preşedinta comisiei la a doua sesiune de bacalaureat din 2010, este acuzată de luare de mită. Cei doi ar fi primit de la candidaţi, bani şi alimente, în schimbul promisiunilor că le vor mări notele. Este vorba de sume de 900 de euro, de curcani şi caş.

La Poliția Rutieră, umblă vorba că șpăgile sunt în jur de 30% din valoarea amenzii pe care ar trebui să o primești. În cazul în care se pune problema de suspendat permisul sau, și mai rău, de dosar penal, șpăgile cresc până la 1.000 de euro. Tot la Poliție, dar la Permise și Înmatriculări, șpăgile pornesc de la 25 de euro pentru o programare mai rapidă la examen și ajung la 200-300 de euro pentru a promova examenul.

Evident, șpăgi mari se dau și la Primărie. De pildă, pentru un aviz de urbanism sau o autorizație de construcție, șpaga merge și până la 5.000 de euro. Numai că ghinionul face ca, uneori, aceasta să vină la pachet cu o pereche de cătușe (vezi cazul fostului arhitect șef al Galațiului Ion Banaș, reținut pentru trafic de influență și luare de mită).

nepasadegalati.ro

[Derago]

Hei! Nu e chiar asa de scumpa cezariana! Maxim 300 euro la medic si 100 euro la asistente si cine se mai baga in seama pe acolo!

Dar la astia mici cate 10-20 lei ca vine toata sectia sa felicite mamica!

[Piata Veche]

coruptia e din cauza lipse de educatie a pop---tiei

[dcp100168]

Ce se poate fura din casa unui sef de Finante publice: Un seif de o tona cu 370.000 euro si 160.000 lei

Seful Finantelor Publice din Otelu Rosu, Petre Lupsac, a reclamat la politie ca i s-a furat un seif de o tona in care se aflau 370.000 de euro si 160.000 de lei, scrie Evenimentul Zilei. Petre Lupsac avea in 2012 un salariu lunar de aproximativ 2.800 de lei.
Potrivit unui comunicat de presa transmis, miercuri seara, de Politia Judeteana Caras-Severin, politistii din orasului Otelu Rosu au fost sesizati in scris, marti, de un barbat din localitate care a anuntat ca in cursul lunii ianuarie a fost plecat cu sotia in Thailanda si la intoarcere a descoperit ca hotii i-au spart casa si i-au furat mai multe bunuri, bijuterii din aur si bani.
Potrivit declaratiei de avere din 2012, Petru Lupsac detine patru terenuri dintre care trei intravilane, trei apartamente (Otelu Rosu, Timisoara si Bucuresti) si un spatiu comercial, noteaza Evenimentul Zilei. In declaratie mai figureaza trei autoturisme de lux si un autocamion Roman.
Petru Lupsac afirma ca a vandut anul trecut un teren cu 55.000 de lei si o masina cu 6.000 de euro. In conturi sale figurau 300.000 de lei iar la datorii 33.000 de lei.
Saalariile sale si ale sotiei au insumat circa 55.000 de lei. Petru Lupasc sustine insa ca a castigat din vanzarea merelor, prunelor si fanului - 218.000 lei de pe o suprafata de 7.500 de metri patrati.
Hotii au spart casa in momentul in care Mihaela-Cristina si Petru Lupsac erau in vacanta in Thailanda.
"Aveam aproximativ 300.000 de euro si un miliard si jumatate de lei, banii societatii la care e sotia administrator, bani personali si ai parintilor mei. Erau intr-un seif de o tona. Asta e problema, ca nu stiu cum au furat un seif de o tona", a declarat acesta pentru Express de Banat, preluat de Evenimentul Zilei.
Imobilul era pazit si supravegheat video. "Initial au furat un seif mai mic din camera, din dormitor, in care se gaseau cheile de la masina si garaj. Asa au reusit sa intre in garaj si de acolo au furat seiful mare. Acolo era paza si ziua, si noaptea. Avem si camere de filmat, se vad urme de cauciuc, semn ca au plecat cu o masina. Avem banuieli, e un cerc de suspecti, sunt deja dusi si la detectorul de minciuni si sper sa-i prind cat mai repede pentru a recupera cat mai mult din bani", a mai spus Petru Lupsac.
Ce avere are Petru Lupsac
Potrivit declaratie de avere din 2009, de cand este seful Administratiei Fiscale Orasul Rosu, Petru Lupsac:
- avea patru terenuri in suprafata de: 206 mp - Otelu Rosu, 1630 mp-Caransebes, 1034 mp-Comuna Zavoi, 1691 mp-Comuna Bautar;
- avea o centrala termica trecuta la categoria cladiri, in Otelul Rosu;
- avea un autoturism Audi din 1997 si un Renault din 2004;
- a avut venituri salariale de circa 50.000 lei, iar sotia de 20.000 lei;
- era actionar la firma SC. RECUP Metal SRL, din Otelul Rosu, dar firma avea activitatea suspendata;
Din 2009 pana in 2012 averea sa a crescut considerabil. Potrivit declaratiei de avere din 2012, Petru Lupsac:
- avea patru terenuri insuprafata de: 1.000 mp, 1630 mp, 1.692 mp, 3.302 mp;
- avea patru apartamente: doua in Otelu Rosu, unul in Timisoara, unul in Bucuresti;
- avea patru autoturisme: un autocamion, un Audi, doua Volkswagen Passat;
- a vandut un teren catre firma sa REMAT LMC, comtra sumei de 55.000 lei, si o masina Renault unei persoane fizice contra sumei de 6.000 euro;
- are in cont 300.000 lei si un imprumut de 33.400 lei;
- a avut venituri salariale de circa 34.000 lei, iar sotia sa circa 20.000 lei.
- a avut venituri din vanzare, prune, mere si fan in valoare de  120.000 lei, iar sotia sa 98.000 lei.

hotnews.ro

[dcp100168]

Gălăţenii dau şpagă 50-60 de euro pe an

Potrivit calculelor realizate de platforma piatadespaga.ro, proiect lansat şi gestionat de Asociaţia EPAS, valoarea medie a şpăgii plătite de un român este de 206 euro. Cel mai probabil, s-a ajuns la acest nivel pentru că mulţi simt nevoia să scrie aici că au dat mită atunci când suma depăşeşte un anumit nivel şi tind să treacă cu vederea şpăgile mai mici, de ordinul zecilor de lei.

Mulţi sociologi consideră că există diferenţe regionale şi de mediu de rezidenţă în ceea ce priveşte mita şi există tendinţa de a considera că acest fenomen se petrece mai rar în Ardeal, Banat ori Bucovina ori în zona rurală, scrie Capital.

Conform datelor înregistrate de piatadespaga.ro, cele mai mici şpăgi par a se plăti în judeţele Bihor, Sibiu şi Braşov (între 42 şi 50 de euro), urmate de Galaţi, Prahova şi Brăila (între 51 şi 59 de euro în medie). Dacă pentru primul grup de judeţe explicaţia ar putea fi o conduită mai morală a ardelenilor, pentru cele de la Dunăre situaţia economică proastă ar putea fi responsabilă pentru nivelul mic al mitei plătite.

La polul opus se află în general zone cu performanţe economice peste media naţională - judeţul Timiş, pentru care au fost raportate pe site-ul mai sus menţionat şpăgi medii de 304 euro, Constanţa - cu 271 de euro, Mureş - 231, Dolj - 225, Bucureşti - 213, Cluj - 203, Covasna - 192 şi Iaşi - 171 de euro. De remarcat că aici avem judeţe din toate colţurile ţării.

Sănătatea este, de altfel, domeniul în care românii dau cel mai des şpagă. Potrivit unui sondaj realizat în această toamnă pentru Institutul Aspen România, 62% din concetăţeni spun că sunt nevoiţi să plătească sau să ofere cadouri personalului medical pentru a beneficia de mai multă atenţie. Dintre cei care au făcut plăţi informale în sistemul sanitar, 31% au depăşit suma de 200 de lei, 23% s-au încadrat între 100 şi 200 de lei, iar 46% au achitat sub 100 de lei.

Primăriile, administraţiile financiare ori prefecturile sunt locuri în care mita este la ea acasă. De la sume ori cadouri modice pentru obţinerea unui act ceva mai repede ori fără coadă până la sume cu multe zerouri pentru atribuirea de contracte publice sau pentru emiterea unor documente falsificate.

Cât despre instituţiile de control, fie că e vorba de OPC, Garda Financiară sau DSV, mulţi antreprenori susţin că vizitele acestora au drept scop principal nu depistarea neregulilor, ci obţinerea unor foloase personale. „Se merge pe principiul «nu ai cum să fii sută la sută în regulă» şi atunci preferi să scapi repede de ei cu o şpagă de câteva sute de lei decât să-ţi stea pe cap ore întregi şi la sfârşit să te trezeşti cu o amendă de mii de lei“, spune Marian Albu, patronul unui depozit de materiale de construcţii din Ilfov.

Mita este larg răspândită şi în sistemul de învăţământ. De la înscrierea la o grădiniţă sau o şcoală mai bună (care costă neoficial între 100 şi 200 de euro) şi până la primirea unor note mai bune (care, eventual, să însemne că elevul a scăpat de corigenţă ori repetenţie), totul este de vânzare. Chiar şi ultrasecurizatul examen de bacalaureat se poate lua cu şpagă - celebrele cazuri de fraudă din vara lui 2013, soldate cu arestări şi trimiteri în judecată, sunt, conform unor surse, doar vârful aisbergului. De altfel, potrivit unui sondaj din 2011, 61% din tinerii români recunosc că au dat cel puţin o dată mită cadrelor didactice.

money.ro

[dcp100168]

424 de lei, valoarea medie a şpăgii la medic în România

Valoarea medie a platilor informale in cazurile de conditionare a actului medical in Romania este de 424 de lei (aproximativ 95 de euro), potrivit unui studiu publicat sambata de sindicatul Federatia Solidaritatea Sanitara efectuat cu un esantion reprezentativ de 2.376 de angajati din sistemul sanitar romanesc, transmite Agerpres. Potrivit studiului, numai 6% dintre respondenti au recunoscut existenta conditionarii actului medical de aceste plati, insa acest procent "este mult mai mic decat cel indus de frecventa cu care acest aspect este vehiculat".
Valoarea medie a sumelor obtinute in cazul conditionarii actului medical (ca medie a valorilor indicate de cei 6% dintre respondentii care au aratat existenta conditionarii actului medical) este de 424 lei, evidentiaza studiul.
Pe de alta parte, 37% dintre respondenti au recunoscut existenta unor "plati informale voluntare facute de pacienti catre personal", cuantumul mediu al acestora fiind calculat la 166 de lei (aproximativ 35 de euro).

hotnews.ro

[dcp100168]

De citit... foarte lung, dar interesant

 

ISTORIA MITEI LA ROMÂNI

 

(„Nicio descriere nu se poate apropia de adevăr când este vorba să-i înfăţişeze pe slujbaşii din Ţara Românească. Nemăsurata lor imoralitate, ticăloşia - acesta este cuvântul potrivit - îndurerează şi umple omenirea de silă. Cuvintele ordine, dreptate, cinste, onoare sunt adesea uitate în Ţara Românească. Prăzile, furturile, cruzimea slujbaşilor munteni nu sunt o taină pentru nimeni şi nici măcar ei nu caută să le acopere în vreun fel.“

Acesta este portretul funcţionarilor din ţările române făcut de Louis Langeron, nobil francez angajat ca ofiţer în armata ţarului pe parcursul războiului ruso-turc dintre 1806 şi 1812. De atunci au trecut 200 de ani, dar felul în care se comportă destui dintre administratorii statului român, de la clasa politică şi până la simpli funcţionari, poate da impresia că Langeron a trecut ieri prin România.)