Jump to content

Deţinuţii primesc (mulţi) bani pentru a merge la şcoală


Recommended Posts

Posted

Aberaţii guvernamentale

Mai bine deţinut decât elev sărac

* Fiecare deţinut care învaţă carte este plătit lunar cu un salariu minim pe economie * Masa şi casa oricum îi sunt asigurate * Cea mai mare bursă acordată de stat se dă în penitenciare * Bursa de excelenţă a studenţilor nu depăşeşte 500 de lei * „Banii de liceu” sunt doar 180 de lei * Şi sistemul penitenciarelor are partea lui * Pentru şcoli nu-şi face nimeni griji în vremuri de criză *

Vrei să-ţi continui studiile dar nu dispui de resursele financiare necesare? Nimic mai simplu! Hai la puşcărie! Pe lângă faptul că ai asigurată cazarea şi masa, poţi avea foarte uşor acces la o formă de învăţământ. În plus, statul te plăteşte pentru efortul depus pe „ogoarele” învăţăturii cu 600 de lei pe lună. Este cea mai mare bursă pe care o acordă guvernul pentru şcolarizare. Nici măcar studenţii eminenţi nu reuşesc să scoată de la stat atâţia bani: o bursă de excelenţă nu depăşeşte 500 de lei. Iar un elev sărac primeşte doar 180 de lei, prin aşa-numitul program „Bani de liceu”, din care nu-şi poate acoperi nici măcar cheltuielile legate de cazare şi masă.

Mai bine deţinut decât cinstit

Aberant este că, în vremuri de criză, Guvernul Boc a tăiat de peste tot, mai puţin din banii deţinuţilor, care ar putea fi foarte uşor obligaţi să înveţe. În condiţiile în care se fac reduceri salariale în întregul aparat bugetar, statul român îi plăteşte pe deţinuţi pentru a-şi continua studiile, fie ele gimnaziale, liceale sau universitare. Bani alocaţi, în plus faţă de plata profesorilor şi supraveghetorilor, bani ce ajung în buzunarele puşcăriaşilor şi pe care aceştia au dreptul să-i cheltuiască după bunul lor plac. În plus, învăţând, ei beneficiază şi de reducerea cuantumului pedepselor pe care le au de executat. Pe lângă cei care abia după gratii găsesc răgazul să buchisească în cărţi, au parte de aceleaşi beneficii şi cei care se înscriu la cursuri de calificare sau recalificare pe durata mai scurtă decât un an şcolar sau universitar.

Deţinuţi calificaţi pe banii noştri

„Persoanele private de libertate care urmează cursuri de şcolarizare sau cursuri de calificare/recalificare profesională sunt remunerate lunar cu salariul minim pe economie, conform Legii 275/2006 şi HG 1897/2006. Deţinuţii beneficiază direct de 30% din venit, din care pot folosi pe durata executării pedepsei 90%, iar 10% se consemnează pe numele lor într-un cont, urmând a fi încasat, împreună cu dobânda aferentă, în momentul punerii în libertate. 70% din venituri revine Penitenciarului şi se constituie în venituri proprii. Fondurile sunt primite din bugetul alocat Ministerului Justiţiei", a precizat Gianina Crăciun, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului din Galaţi. Aceasta susţine că în cazul în care persoanele private de libertate nu promovează anul de studiu sau examenul final din cauze imputabile acestora, sumele de bani se recuperează în baza unui ordin care constituie titlu executoriu.

La Galaţi, la sfârşitul anului şcolar 2008-2009 au promovat 62 deţinuţi, din cei aproape 80 câţi au fost înscrişi la început. „Numai 4 au abandonat şcoala şi au de restituit în total 383 de lei. Restul, fie au fost transferaţi în alt penitenciar, fie au terminat de ispăşit pedeapsa”, mai spune Gianina Crăciun. La un calcul simplu, statul a cheltuit, lunar, peste 37.000 de lei numai pe deţinuţii din Galaţi. Înmulţit cu nouă luni de şcoală se ajunge la 333.000 de lei pe an. Din aceşti bani, 233.100 de lei au intrat în vistieria penitenciarului. Pe lângă cursuri primare şi gimnaziale, în ultimii trei ani (de când se aplică legea), puşcăriaşii din Galaţi au mai frecventat şi cursuri de tâmplari, frizeri şi bucătari. Studii universitare a urmat un singur deţinut, care a fost student la Facultatea de Drept (sic!) din cadrul Universităţii „Danubius”.

„Nu-i normal!”

Inspectorul şcolar-general Mitică Dudău susţine că niciun elev, oricât de bun la carte ar fi, nu primeşte un asemenea stimulent bănesc, semn că statul român te încurajează mai mult să fii deţinut decât un om model. „Nu e normal. Nu am nimic cu puşcăriaşii. E adevărat că trebuie stimulaţi cumva. Dar nu e cazul, atunci când şi din bursele elevilor s-a vrut să se taie în condiţii de criză. La sfârşitul anului trecut, câtorva zeci de elevi li s-au cerut banii de liceu înapoi. E drept că s-a revenit apoi asupra hotărârii. Dar Ministerul Justiţiei pare să fie stat în stat”, e de părere inspectorul general-adjunct.

„Nu e corect faţă de elevi, dar e bine”

Judecătoarea Mariana Ghena consideră că e normal ca deţinuţii să fie încurajaţi să se reintegreze social: „E un lucru bun că li se acordă aceşti bani. E adevărat că primesc un salariu minim, dar nu toată suma intră în buzunarul lor. Cea mai mare parte merge la ANP pentru susţinerea sistemului penitenciar”. „E un lucru bun, dar nu şi corect în comparaţie cu alte categorii de oameni care muncesc. E bine pentru că atunci când ies din detenţie au nişte bani cu care îşi pot reîncepe viaţa în societate. E adevărat că sunt şi deţinuţi care chiar dacă au aceşti bani nu se pot abţine să nu săvârşească infracţiuni. Dar, unii se folosesc de aceşti bani pentru a începe o nouă viaţă. Cred că orice judecător de penal este de aceeaşi părere, deoarece cunoaşte mai bine situaţiile celor care ajung după gratii”. „Revin şi la partea despre corectitudine. Nu e corect, de exemplu, faţă de elevii din învăţământul românesc. Dar, trebuie să fim conştienţi că cei care sunt în sistemul de detenţie au nevoie de ajutor pentru a se reintegra în societate”.

Dreptate strâmbă

Una peste alta, legea pare alcătuită în aşa fel încât să mai aducă nişte venituri în plus penitenciarelor, având în vedere că 70 la sută din alocaţia lunară intră în vistieriile acestor instituţii. Totuşi suficient de mulţi bani intră şi în buzunarele deţinuţilor. Nu de aceeaşi grijă se bucură elevii săraci care şi-ar dori să înveţe carte, sau măcar cei eminenţi, care obţin rezultate deosebite. Despre bani veniţi de la guvern pentru şcoli cu procent de promovabilitate mare sau abandon şcolar mic nici nu poate fi vorba. E drept că neşcolarizaţii pot îngroşa rândurile deţinuţilor şi în puşcării găsesc toate condiţiile ca să-şi definitiveze pregătirea şcolară. Ciudată metodă de a rezolva problemele sociale ale României. E ca şi cum Guvernul ar încuraja infracţionalitatea, nu cinstea şi învăţătura!

http://www.viata-libera.ro/articol-Mai_ ... rac_2.html

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.