Sâmbătă, premieră la Dramatic

[dcp100168]

Sâmbătă, premieră la Dramatic

"HOTELUL CELOR DOUĂ LUMI"

- interviu cu regizorul Cristian Gheorghe

‑ Eşti unul dintre actorii tineri de succes ai Galaţiului. De ce ai ales să‑ţi dai masteratul în regie?

‑ Am urmat masterul în Regia Spectacolului Contemporan, la Bucureşti, la clasa profesorului Alexa Visarion. Făcând şi regie simt că relaţia mea cu scena capătă împlinire: în drumul meu spre autocunoaştere regia este încă un pas, încă o experienţă.

‑ Faci parte dintr‑o familie cu tradiţie în actorie. Tatăl tău, distinsul Gheorghe V. Gheorghe, în ce măsură se implică în proiectele tale regizorale?

‑ Nu prea îl las să se implice. Nu mi‑a plăcut niciodată să mă las influenţat. E adevărat, discu­tăm, îmi mai dă sfaturi, e normal să fie aşa, mai ales că după 50 de ani de meserie are, categoric, o experienţă benefică pentru mine. E primul om în care am încredere totală în ceea ce înseamnă meseria de actor şi chiar şi cea de regizor. E un model pentru mine.

‑ Ştim cu toţii că de câteva luni eşti şi tătic. Cum te‑a schimbat această nouă postură?

‑ În bine, zic eu. A fi tătic e, pentru mine, o nouă şcoală. Învăţ în fiecare zi câte ceva nou. Un copil face ca viaţa părinţilor să capete scop, e cel care dă sens existenţei noastre, făcând‑o mai frumoasă, mai bogată, mai interesantă, mai luminoasă.

‑ Vorbeşte‑ne despre "Ho­telul celor două lumi", spectacolul tău de licenţă, ce va avea premiera sâmbătă. Cum ai ales textul, cum ai făcut distribuţia?...

‑ Nu aş vrea să dezvălui prea multe despre această piesă. E interesant ca spectatorii să descopere şi să o descopere singuri. Textul lui Eric Emmanuel Schmitt m‑a incitat tocmai pentru că nu dă niciun răspuns la nişte întrebări vechi de când lumea. Îl lasă pe privitor să aleagă şi să‑şi dea singur răspunsurile. Este o piesă despre noi, despre îndoie­lile noastre, despre iubire, viaţă şi moarte, despre cât de multă putere avem să renunţăm la noi înşine în favoarea altora şi deja cred că am spus prea multe. Distribuţia nu mi‑a fost deloc greu să o fac. Cei care joacă sunt colegii mei: Aureliu Bâtcă, Grig Dristaru, Lucian Pînzaru, Ana‑Maria Ciucanu, Carmen Albu, Oana‑Preda Gheorghe, Elena Negoiţă, Carmen Frunză, Marian Tănase.

‑ Cum a fost să lucrezi cu ei în calitate de regizor?

‑ A fost o colaborare minunată. Am lucrat excelent împreună şi e interesant că nu m‑au privit ca pe un coleg, ci ca pe un regizor care pune un spectacol cu ei, lucru ce a ajutat enorm la naşterea acestui spectacol. Am să spun tuturor că actorii din teatrul ăsta sunt foarte capabili, sunt foarte receptivi, îşi cunosc bine meseria, o stăpânesc şi pot crea lucruri de mare valoare artistică. Le mulţumesc celor ce "locuiesc" în acest Hotel al Celor Două Lumi pentru faptul că m‑au înţeles, m‑au respectat, au ajutat la împlinirea ideilor mele.

‑ Care este regizorul român pe care‑l admiri cel mai mult şi de ce?

‑ Îmi plac mai mulţi: Alexandru Dabija pentru puritate, Radu Afrim pentru forţă şi inventivitate, Ion Sapdaru pentru diversitate, minuţiozitate, ludicitate, imaginaţie. Îmi mai plac Radu Nichifor, Radu Apostol, Felix Alexa, sunt mulţi. Toţi au ceva de spus şi fiecare o face într‑un mod original şi interesant.

‑ Care e cel mai mare vis al tău ‑ atât profesional, cât şi personal?

‑ Personal îmi doresc sănătate pentru a putea ca profesional să continui să spun mereu ceva interesant, şi ca actor şi ca regizor, ceva care să "modifice" privitorii, să‑i facă să‑şi pună întrebări, să nu iasă din sala de spectacol aşa cum au intrat, ci altfel: poate mai buni, mai senini, mai gânditori, mai atenţi...

‑ Dacă ar fi să regizezi un spectacol despre familia Gheorghe, cum s‑ar numi acesta?

‑ Iubirea!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22361