Jump to content

Jumătate din populaţia României este asistată social


 Share

Recommended Posts

Gata cu chiulul "în folosul" comunităţii

* Venit garantat cu... plan de lucrări * Certificatele medicale pe baza cărora mulţi dintre cei peste 800 de beneficiari de ajutoare sociale s-au „scuzat” că nu pot munci vor fi verificate la sânge * Cei care se eschivează nu vor mai primi bani!

Municipalitatea a decis să-i pună la treabă pe beneficiarii venitului minim garantat, care, după cum se poate vedea cu ochiul liber, au cam tras chiulul. În acest scop, la recenta şedinţă a Consiliu Local a fost aprobat „Planul lucrărilor de interes local care se vor executa de persoanele beneficiare de venit minim garantat, pe anul 2013”. Mai mult, certificatele medicale pe baza cărora unii s-au eschivat că nu pot munci vor fi verificare serios iar chiulangiii nu vor mai primi bani.

La puricat!
Potrivit Legii 416 din 2001, pentru sumele acordate ca ajutor social, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia beneficiară are obligaţia de a presta lunar muncă în folosul comunităţii după un plan de lucrări. Acest plan se aprobă în fiecare an, dar, după cum arată oraşul, e clar că nu s-a spetit nimeni cu munca! Motiv pentru care, consilierul local PC Eugen Găvan a solicitat ca la viitoarea şedinţă a CL să fie prezentată situaţia privind realizarea planului de lucrări de anul trecut. Primarul Marius Stan a mers mai departe şi a solicitat şi lista completă cu cei care beneficiază de acest ajutor social. „Din ce ştim până acum, sunt 40-50 de persoane care prestează oarece muncă pe la Gospodărire Urbană şi cam atât. Şi cei care beneficiază de ajutor sunt mult mai mulţi. Au tot felul de scuze, acoperite de tot felul de certificate medicale. Avertizăm că vom verifica certificat cu certificat. Sper să nu găsim vreun medic care a eliberat o adeverinţă fără acoperire. Cei care se eschivează de la aceasta muncă nu vor mai primi niciun ban. Front de lucru este suficient, după cum vedeţi oraşul nu este curat cum ne-am dori, sunt atâtea şi atâtea domenii unde munca lor este necesară!”, a declarat primarul.

Unde vor munci asistaţii
Potrivit Primăriei, în Galaţi sunt peste 800 de beneficiari de venit minim garantat. Ei vor fi folosiţi la măturat manual alei şi trotuare, întreţinerea curăţeniei în cartiere, locuri de joacă şi parcuri, udat spaţii verzi, greblat şi adunat crengi, frunze, săpat teren, plivit, curăţat zăpada de pe alei, dar şi răzuit afişe. În plus, dacă tot pot fi implicaţi în activităţi administrative la depozit, arhivă, garaj, cămine sau centre de asistenţă socială, la propunerea consilierului local PDL Mihai Alin, de munca lor la curăţenie în curte sau alte activităţi vor putea beneficia şi unităţile şcolare.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Sumele plătite pentru programul de acordare a venitului minim garantat au depăşit 440,7 milioane lei, în 2012

Sumele plătite anul trecut pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuţii pentru asigurările de sănătate şi asigurarea obligatorie a locuinţelor) au fost de 440,726 milioane lei, mai mari cu 30,28 milioane lei (7,4%) decât în 2011, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere, însoţite de actele doveditoare privind componenţa familiei şi veniturile membrilor acesteia, cerere care se înregistrează la primarul localităţii sau, după caz, al sectorului municipiului Bucureşti. Valoarea ajutorului social lunar se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. În 2012, valoarea medie lunară calculată la nivel naţional a ajutorului social acordat a fost de 179,1 lei/familie beneficiară, respectiv 73,1 lei/persoană dintr-o familie beneficiară
Tot anul trecut, au fost plătite, în medie, 192.713 ajutoare, mai mult cu 6.009 ajutoare (3,2%) comparativ cu anul anterior. Judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat au fost: Dâmboviţa (6.702), Argeş (6.753), Bacău (7.498), Teleorman (7.667), Galaţi (7.916), Vaslui (8.365), Buzău (8.639) şi Dolj (12.765 familii). Potrivit sursei citate, aproximativ trei sferturi din totalul familiilor beneficiare (75,5%) aveau domiciliul în mediul rural, iar judeţele care au înregistrat cele mai mari ponderi ale mediului rural în totalul familiilor beneficiare (peste 90%) au fost: Bistriţa-Năsăud, Vrancea, Sălaj şi Dolj (ultimul cu 91,6%). Cele mai mari ponderi ale mediului urban (peste 55%) s-au înregistrat în judeţele: Hunedoara, Suceava, Covasna, Tulcea şi Constanţa (ultimul cu 80,6%).
În anul 2012, din totalul de 193.020 ajutoare transmise spre plată, 75.872 s-au adresat către persoane singure. Ponderea acestora în total a fost de 39,3%, la fel ca în anul anterior. Cea mai mare parte din persoanele beneficiare se aflau în familii formate din patru persoane (22,4%). Ponderea familiilor formate din patru sau mai multe persoane în total familii beneficiare a fost de 26% la nivel naţional. Judeţele care au avut o pondere de peste 30% au fost: Harghita, Sibiu, Satu Mare, Vaslui, Bihor, Sălaj, Iaşi, Braşov, Mureş, şi Covasna, ultimul cu valoarea cea mai mare, de 38,3%.
Suma de 414,292 milioane lei, achitată în 2012, a fost mai mare cu 27,261 milioane lei (7%) decât cea din anul anterior, datorită creşterii numărului de familii beneficiare, aşa cum s-a menţionat anterior. De asemenea, a avut loc o creştere a sumelor medii lunare plătite/familie beneficiară, de la 173 lei la 179 lei. Pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele beneficiare de venit minim garantat, în anul 2012, au fost cheltuiţi 22,934 milioane lei, cu 2,883 milioane lei mai mult decât în anul anterior, fiind înregistrată, de asemenea, şi o creştere însemnată a numărului de beneficiari, cu 5,5%. Pentru plata asigurării obligatorii a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren, inundaţiilor, anul trecut s-au cheltuit 3,499 milioane lei pentru 56.859 familii beneficiare de venit minim garantat. Familiile beneficiare de venit minim garantat pot primi ajutoare pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile de înmormântare, acordat de către autorităţile publice locale. În anul 2012 s-au acordat 2.686 ajutoare de înmormântare, sumele plătite fiind de 1.447.709 lei.

agerpres.ro

Link to comment
Share on other sites

Guvernul anunţă majorarea venitului minim garantat şi a alocaţiei de susţinere a familiei

Guvernul va majora cuantumul ajutoarelor sociale, începând cu 1 iulie, pentru a compensa creşterea preţurilor la energie, a anunţat premierul Victor Ponta. El a precizat că suma venitului minim garantat va creşte în medie cu 13%, în două tranşe, iar alocaţia de susţinere a familiei va fi majorată în medie cu 30%.

În luna februarie, Ministerul Muncii, Familiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care propune reglementarea măsurilor speciale destinate beneficiarilor de ajutor social şi de alocaţie pentru susţinerea familiei pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare determinate de eliminarea tarifului social la energie electrică şi creşterea preţului la energie electrică şi gaze naturale.

Proiectul de act normativ propune instituirea ajutorului suplimentar pentru energie electrică şi gaze naturale pentru beneficiarii ajutorului social şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei, diferenţiat în funcţie de veniturile familiei/persoanei singure, respectiv 23 de lei pentru beneficiarii ajutorului social şi ai alocaţiei pentru susţinerea familiei care au venituri pe membru de familie de până la 200 lei şi 18 lei pentru beneficiarii alocaţiei pentru susţinerea familiei care au venituri pe membru de familie cuprinse între 201 şi 370 lei.

Conform unor estimări realizate de experţii Băncii Mondiale pe baza datelor existente la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei şi a celor furnizate de Institutul Naţional de Statistică, creşterea cheltuielilor cu energia electrică pentru categoriile vulnerabile se situează între 14 lei şi 20 de lei, la care se adaugă o creştere medie de 3 lei a preţului la gazele naturale.

gandul.info

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Sumele plătite în trimestrul I pentru programul de acordare a venitului minim garantat au fost de 136,58 milioane lei

Sumele plătite pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuţii pentru asigurările de sănătate şi asigurarea obligatorie a locuinţelor) au fost de 136,583 milioane lei în primul trimestru al acestui an, mai mari cu 28,803 milioane lei (26,7%) decât în perioada similară a anului trecut, conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Valoarea medie lunară calculată la nivel naţional a ajutorului social acordat în trimestrul I 2013 a fost de 194,2 lei/familie beneficiară, respectiv 78,1 lei/persoană dintr-o familie beneficiară.
În primele trei luni au fost plătite în medie 219.002 ajutoare, mai mult cu 22.502 ajutoare (11,5%) comparativ cu trimestrul I 2012. Judeţele cu cel mai mare număr de familii beneficiare de venit minim garantat au fost Argeş (7.343), Dâmboviţa (7.822), Bacău (8.367), Teleorman (9.069), Galaţi (9.317), Buzău (9.541), Vaslui (9.574) şi Dolj (14.419 familii). Aproximativ trei sferturi din totalul familiilor beneficiare (75,4%) erau domiciliate în mediul rural. Judeţele care au înregistrat cele mai mari ponderi ale mediului rural în totalul familiilor beneficiare au fost Ilfov (88,5%), Vâlcea (89,2%), Sălaj (90,6%), Bistriţa-Năsăud (90,8%), Dolj (91,3%) şi Vrancea (91,8%). Cele mai mari ponderi ale mediului urban s-au înregistrat în judeţele Hunedoara (58,9%), Suceava (66,3%), Covasna (67,7%), Tulcea (74,0%) şi Constanţa (ultimul cu 80,8%).
Dimensiunea medie estimată a familiei beneficiare în trimestrul I 2013 a fost de 2,49 persoane/familie, fiind uşor mai mare decât cea din trimestrul I 2012 (în care valoarea a fost de 2,46 persoane/familie). Din totalul de 218.471 ajutoare transmise spre plată, 83.715 s-au adresat persoanelor singure. Ponderea acestora în total a fost de 38,3%, mai mică decât în aceeaşi perioadă din anul anterior, în care valoarea a fost de 38,9%. Ponderea familiilor formate din patru sau mai multe persoane în total familii beneficiare a fost de 27% la nivel naţional. Judeţele care au avut o pondere de peste 30% au fost Brăila (30,9%), Harghita (31,3%), Suceava (32,9%), Vaslui (33,3%), Satu Mare (33,7%), Sibiu (34,7%), Bihor (34,9%), Iaşi (36,5%), Sălaj (37,1%), Braşov (37,5%), Mureş (38,6%) şi Covasna, ultimul cu valoarea cea mai mare, de 39,8%.
Suma plătită în primul trimestru, de peste 127,601 milioane lei, a fost mai mare cu 25,536 milioane lei (25,0%) decât cea din trimestrul I 2012, datorită creşterii numărului de familii beneficiare. De asemenea, a avut loc o creştere a sumelor medii lunare plătite/familie beneficiară, de la 173,1 lei la 194,2 lei. Pentru contribuţia de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele beneficiare de venit minim garantat în trimestrul I 2013 au fost cheltuiţi 8,869 milioane lei, cu 3,25 milioane lei mai mult decât în anul anterior, fiind înregistrată, de asemenea, şi o creştere însemnată a numărului de beneficiari, cu 18,2%.

Pentru plata asigurării obligatorii a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren, inundaţiilor, în perioada ianuarie-martie 2013 s-au cheltuit 112.173 lei pentru 2.202 familii beneficiare de venit minim garantat.
Familiile beneficiare de venit minim garantat pot primi ajutoare pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile de înmormântare, acordat de către autorităţile publice locale. În trimestrul I 2013 s-au acordat 584 ajutoare de înmormântare, sumele plătite fiind de 343.844 lei.
Venitul minim garantat (VMG), este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Valoarea ajutorului social lunar se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Link to comment
Share on other sites

Brăhăşeştiul şi Ghidigeniul, poluri ale sărăciei în judeţul Galaţi

Brăhăşeştiul şi Ghidigeniul rămân comunele cu cei mai mulţi beneficiari ai venitului minim garantat de la nivelul întregului judeţ. Fiecare în parte, acestea depăşesc, ca număr de beneficiari, municipiul Galaţi, unde se înregistrează numai 500 de persoane care încasează ajutorul social. Aşa reiese din datele pentru luna iunie, centralizate de Prefectura Galaţi. În Brăhăşeşti, 559 de oameni, adică 6,1 la sută din populaţia comunei, primesc acest drept. În Ghidigeni situaţia este mai sumbră, deoarece cele 519 de persoane beneficiare reprezintă 7,8 la sută din populaţie. Că cele două comune sunt centre ale sărăciei o dovedeşte şi faptul că numărul beneficiarilor din oricare altă comună gălăţeană nu depăşeşte 300 de persoane.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 weeks later...

Aproximativ 10.000 de gălăţeni trăiesc din venitul minim garantat

* Suntem în primele trei cele mai sărace judeţe din ţară, conform sumelor totale încasate la venitul minim garantat, dar şi a procentului de şomeri neindemnizaţi

Dacă ar exista, ca la meteo, avertizări pentru starea de bunăstare a populaţiei, atunci judeţul Galaţi ar fi sub cod roşu de atenţionare a sărăciei. De câteva luni, suntem pe locul al treilea pe ţară în ceea ce priveşte cuantumul total al ajutoarelor băneşti încasate de beneficiarii venitului minim garantat, după Dolj şi Vaslui. În iunie, cei aproape 9.600 de săraci ai Galaţiului încasau în jur de 1.950.000 de lei, fiind depăşiţi doar de cei peste 14.000 de doljeni (2.980.000 de lei) şi de cei aproape 9.700 de vasluieni (2.080.000 de lei).

Ai noştri sunt mai pricăjiţi

E drept, Galaţiul nu s-a regăsit în top 3, când s-a luat în calcul numai procentul din populaţie care beneficiază de acest ajutor social. În iunie era în plata ajutorului 1,8 la sută din populaţia judeţului Galaţi, care se afla pe locul 6, după Vaslui (cu 2,5 la sută), Dolj (2,2 la sută), Teleorman (2,5 la sută), Mehedinţi (2,4 la sută) şi Buzău (2,1 la sută).
Dar statul împarte banii după nevoile fiecăruia în parte. Astfel, cuantumul ajutorului social nu este fix, ci reprezintă diferenţa între nivelul venitului minim garantat pentru o persoană (stabilit la 135 de lei) şi venitul net lunar al acesteia. Ca urmare, deşi, raportat la populaţia totală a Galaţiului, avem mai puţini săraci comparativ cu alte judeţe, aceştia au venituri foarte mici, iar uneori nu au eloc. Dacă luăm, doar pe luna iunie, judeţele cu procent mai mare de beneficiari decât cel al Galaţiului, vedem că, între acestea, ne situăm pe locul al patrulea, ca medie a sumelor încasate ca venit minim garantat. În medie, un doljean a primit de la stat, în iunie, 210 lei, un buzoian 209 lei, un vasluian 208 lei, iar un gălăţean 204 lei.

Aproape 14.000 de şomeri fără indemnizaţie

Din luna februarie, gălăţenii sunt în „Top 3” şi în ceea ce priveşte ponderea şomerilor neindemnizaţi. Aceasta a fost de 81,37 la sută în iunie. La Galaţi erau, la sfârşitul lui iunie, 13.521 de şomeri neindemnizaţi, mai mulţi fiind doar în Teleorman şi Dolj.
Că suntem tot mai săraci şi tot mai mulţi în această situaţie, o arată şi evoluţia în timp a acestor cifre. Dacă, iulie 2012, erau în jur de 7.800 de beneficiari ai venitului minim garantat în tot judeţul, în ianuarie 2013 numărul lor depăşea 9.200, iar în iulie a ajuns la aproape 9.700. În ceea ce priveşte ponderea şomerilor neindemnizaţi, în ianuarie era de 71 la sută, dar a ajuns, luna trecută, la 83 la sută.
Dacă mai luăm în calcul şi că suntem pe locul al patrulea la rata şomajului (cu 9,36 procente), atunci nu ar trebui să mai mire pe nimeni faptul că nu prea reuşim să ne achităm la timp creditele şi că, într-o statistică din luna aprilie, eram tot în primele locuri pe ţară la datoriile restante către bănci.

Dincolo de cifre, sunt oameni

Gigel Ignat are 55 de ani şi este lăcătuş confecţii metalice cu experienţă. De când a început criza, lucrează cu întrerupere, cum se iveşte câte ceva. De patru luni, însă, nu a mai găsit absolut nimic de muncă. Spune că e disperat, săptămâna aceasta urmând să îi fie întrerupte utilităţile. „Şi frigiderul se goleşte. Ca să nu mai spun că, pentru a te înscrie la şomaj, ai nevoie de acte, care te costă. Mă credeţi că nu am avut nici bani de bilet, am venit pe jos la dumneavoastră?”, ne-a spus gălăţeanul, care, la fel ca alte sute de oameni, vor să îşi câştige cinstit pâinea pe care speră că vor avea din ce s-o cumpere mâine.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

A crescut numărul gălăţenilor care beneficiază de ajutor social

În primul semestru al acestui an numărul gălăţenilor beneficiari de ajutor social a cunoscut o creştere importantă. Au fost depistaţi însă destui cei care au încasat banii în mod ilegal şi acum trebuie să-i înapoieze.
Conform datelor prezentate de conducerea Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în primul semestru a fost vorba despre de 9.579 de beneficiari ai ajutoarelor sociale, faţă de 7.684 câţi erau în plată la sfârşitului lui 2012. De asemenea, în urma anchetelor efectuate, au fost depistaţi şi beneficiari care încasau în mod ilegal aceşti bani - un număr de 230 de debitori au fost înregistraţi cu suma totală de 101.380 de lei primită în mod necuvenit. În acest sens, AJPIS a luat măsuri de recuperare a acestor bani primiţi ilegal şi, până în prezent, a fost recuperată suma de 54.588 lei prin mai multe metode: la casieria instituţiei, prin reţinerea de la plată a altor beneficii de asistenţă socială sau cu ajutorul administraţiilor financiare din judeţ.

impartial.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Gălăţeni cu ajutoare sociale mai mari decât salariul minim

Câteva zeci de familii din judeţul Galaţi încasează, lunar, din beneficii sociale acordate de stat, cu câţiva zeci de lei mai mult decât o persoană care munceşte pe un salariu minim pe economie.
Astfel, dacă un salariat retribuit cu salariul minim ia în mână 600 de lei, 25 de familii încasează 755 sau 744 de lei, din venitul minim garantat şi din alte drepturi sociale. Aşa cum reiese din datele furnizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, 23 de familii gălăţene încasau de la stat, luna trecută, 755 de lei, cumulat din venit minim garantat, alocaţie pentru susţinerea familiei şi alocaţia de stat pentru copii. Alte două familii au avut de primit 744 de lei, exact din aceleaşi tipuri de beneficii sociale.

Evident, nu punem sub semnul întrebării necesitatea acordării ajutoarelor sociale, dar oare nu e nedrept ca acestea să fie mai mari, fie şi cu puţin, decât un salariu pentru care angajatul munceşte, de regulă nu tocmai uşor.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

E si normal sa renunti la munca daca ajutorul de la stat este mai mare decat salariul primit de la angjator!

Daca mai scazi si banii care ii dai pe transport ca sa ajungi la serviciu, te intrebi... de ce sa nu stau eu acasa!?

Asistatii sociali ar trebui sa fie integrati in programe de munca in folosul comunitatii. Sunt zeci de domenii unde pot fi folositi... dar nimeni nu are initiativa! :(

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

1.500 de familii au încasat ilegal alocaţia de sprijin

Anul trecut, aproximativ 3.000 de gălăţeni au încasat de la stat diferite beneficii sociale, deşi nu mai îndeplineau condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea lor. În total, în 2013, Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Galaţi a avut de recuperat, de la cei care au încasat ilegal beneficii, suma de 1.373.355 lei, adică mai bine 13,7 miliarde  lei vechi.
Cei mai mulţi dintre datornicii către AJPIS au fost cei care au încasat alocaţia de sprijin familial fără a mai îndeplini condiţiile de a primi acest drept. Peste 1.500 de beneficiari, adică jumătate dintre debitorii AJPIS Galaţi, au încasat ilegal alocaţia de sprijin familial. Această alocaţie este un sprijin acordat de stat tuturor familiilor care au venituri reduse şi au în creştere copii cu vârsta până în 18 ani. Ajutorul este oferit atât familiilor cu doi părinţi, cât şi celor monoparentale. Titularul alocaţiei are obligaţia ca din şase în şase luni să dea o nouă declaraţie pe propria răspundere în ceea ce priveşte componenţa familiei, iar din trei în trei luni să depună la primărie o dovadă a frecventării cursurilor de către copii.
Cel mai mare debit, în valoare de 11.788 lei, l-a avut o proaspătă mămică. Aceasta s-a întors la muncă, dar nu a anunţat autorităţile despre acest fapt, încasând ilegal indemnizaţia de concediu, timp de patru luni.
Aşa cum arată datele din Raportul agenţiei pe anul trecut, AJPIS a reuşit să recupereze 87 la sută din debitul aferent anului 2013.

viata-libera.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Peste 13.000 de şomeri gălăţeni, beneficiari ai venitului minim garantat

Rata şomajului înregistrat la nivelul judeţului Galaţi, la sfârşitul lunii ianuarie 2014, a fost de 9,26%, cu 0,04 puncte procentuale mai mare decât cea din luna precedentă - decembrie 2013, informează AJOFM Galaţi. Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM Galaţi, la data de31 ianuarie, era de 18.891 de persoane, cu 74 mai multe faţă de finele lunii anterioare. Din acest total, 4.700 erau şomeri indemnizaţi (cu 192 mai puţini decât în decembrie 2013), iar 14.191 - şomeri neindemnizaţi (+266).

Din totalul celor 14.191 de şomeri neindemnizaţi, 13.036 de persoane primesc asistenţă socială, fiind beneficiari ai venitului minim garantat, informează AJOFM Galaţi.

După nivelul de studii al persoanelor înregistrate în evidenţa AJOFM Galaţi la data de 31 ianuarie, 850 aveau studii superioare (4,5%), 2.263 de persoane aveau studii liceale/postliceale (11,98%), iar 15.578 de persoane (83,52%) aveau studii inferioare sau deloc.

De asemenea, peste 7.500 dintre gălăţenii aflaţi în evidenţele AJOFM au vârste de sub 40 de ani, cei mai mulţi dintre ei - 4.301 - având între 30 şi 39 de ani.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Indemnizaţii mai mari pentru familiile sărace

Guvernul României a aprobat Ordonanţa de Urgenţă 65/2014, care prevede majorarea alocaţiei de sprijin a familiilor, tocmai pentru a oferi o protecţie sporită copiilor, având în vedere scăderea natalităţii, care este într-adevăr o problemă gravă cu care ţara noastră se confruntă în ultimii ani.

Dacă la nivel naţional vorbim de 283.000 de familii care vor primi mai mulţi bani de la stat, în judeţul Galaţi sunt 8.552 de familii, după cum urmează. Familiile monoparentale al căror venit este egal sau mai mic de 200 de lei pe fiecare membru şi care au un singur copil primesc încă din luna decembrie 107 lei, în loc de 65 de lei, cele cu doi copii - 214 lei (în loc de 130, cât era până în luna noiembrie), cele cu trei copii în îngrijire iau acum 321 de lei (înainte luau 195 de lei), iar cele care cresc patru sau mai mulţi copii primesc 428 de lei (înainte suma era 260 de lei). Şi în cazul familiilor monoparentale care au venit de la 201 la 530 de lei pe membru, alocaţia de sprijin aproape s-a dublat, după ordonanţa Guvernului. Familiile cu singur copil iau 102 lei (înainte, 60 de lei), cele cu doi copii 204 lei (înainte, 120 de lei), cele cu trei copii primesc acum de la stat 306 lei (înainte primeau 180 de lei), iar cele care cresc patru ori mai copii iau 408 lei (înainte, 240 de lei).

Familiile biparentale primesc alocaţie dublă

Conform celor de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi Sociale Galaţi, pentru famiiile complete (cu doi părinţi) care au un venit mai mic de 200 de lei pe cap de membru, alocaţia pentru susţinerea familiei s-a dublat. Acum, familiile cu un copil primesc 82 de lei  (înainte primeau 40 de lei), cele cu doi copii - 164 de lei (înainte, 80 de lei), cele care cresc trei copii - 246 de lei (înainte, 120 de lei), iar pentru părinţii care au patru sau mai mulţi copii majorarea este de la 160 la 328 de lei.

Dacă vorbim de familiile biparentale al căror venit este mai mare de 200 de lei, dar nu depăşeşte 530 de lei, alocaţia suplimentară este tot de două ori mai mare faţă de anul trecut. Cele cu un copil primesc 75 de lei (înainte, 33 de lei), cele cu doi copii - 150 de lei (înainte, 66 de lei), cele cu trei copii - 225 de lei (înainte, 99 lei), iar cele care au în îngrijire patru ori mai mulţi copii - 300 de lei (faţă de 132 de lei, cât era înainte), ne-a transmis Răzvan Avram, şeful Agenţiei Judeţeane pentru Plăţi Sociale Galaţi.

S-a majorat şi şi alocaţia de plasament

Tot din luna decembrie a anului trecut a fost majorată semnificativ şi alocaţia de plasament familial. Pentru copilul sănătos, aflat în plasament la o familie/persoană, într-un serviciu de tip rezidenţial sau aflat sub tutelă, alocaţia de plasament este de peste şase ori mai mare, înregistrând o creştere de la 97 la 600 de lei, iar în cazul copilului cu dizabilităţi, care are un certificat de încadrare în grad de handicap, această alocaţie s-a majorat de la 146 de lei la 900 de lei.
În total, în judeţul Galaţi, 1.155 de copii beneficiază de alocaţie de plasament familial, dintre care 113 sunt cu handicap.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Asistenţa socială la Tecuci în 2014

Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Tecuci  asigură, în plan comunitar, aplicarea politicilor şi strategiilor  de asistenţă socială în domeniul protecţiei familiei şi copilului, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oricărei persoane aflate în nevoie.

 

În cadrul compartimentului de alocații familiale și indemnizații  creștere copil, în anul 2014 au fost în evidență un număr mediu lunar de 381 dosare, din care:

- 186 dosare pentru alocația complementară;

- 173 dosare pentru alocația monoparentală;

-  22 dosare pentru alocația complementară pentru beneficiarii de ajutor social.

 

În cadrul compartimentului de ajutoare sociale se soluționează cererile de venit minim garantat și ajutoare de căldură,  acordate conform Legii 416/2001, modificată și completată cu Legea nr. 276/2010 și O.U.G. nr. 70/2011 modificată și completată cu OG 27/2013.

În anul 2014 s-au aflat în plată un număr mediu lunar de 295 dosare, totalizând un număr mediu lunar de 587 persoane beneficiare.

Din totalul persoanelor beneficiare, în medie lunară, s-au înregistrat: 220 copii, 59 mame cu copii cu vârsta până la șapte ani, 89 persoane vârstnice, 77 persoane cu certificate medicale, 27 alte categorii de persoane  iar 115 persoane au prestat activități în folosul comunității.

 

Referitor la ajutoarele pentru încălzirea locuinței, până la 31 decembrie 2014 s-au primit 1145 cereri pentru acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, din care 1139 eligibile astfel:

- pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale s-au primit 784 cereri din care 782 s-au încadrat în prevederile legale iar 2 nu au întrunit condițiile prevăzute de lege;

- pentru încălzirea locuinței cu lemne și combustibili petrolieri s-au primit 302 cereri, din care 299 s-au încadrat în prevederile legale iar 3 nu au întrunit condițiile prevăzute de lege;

- pentru încălzirea locuinței cu energie electrică s-au primit 59 cereri, din care 58 s-au încadrat în prevederile legale  iar o cerere nu a întrunit condițiile prevăzute de lege.

 

La compartimentul pentru protectia copilului, până la 31.12.2014, au fost în evidență un număr de 83 minori aflați în situație de risc sau cu măsură de protecție socială instituită de DGASPC Galați și s-au efectuat 29 anchete sociale.

La sfârșitul anului 2014, situația asistenților personali și a indemnizațiilor acordate persoanelor cu handicap  s-a prezentat astfel: 35 de  asistenti personali cu contract de muncă, pentru persoane adulte cu handicap grav. În ceea ce privește indemnizațiile acordate persoanelor cu handicap grav, au fost în evidență 208 persoane, din care 147 persoane cu handicap grav adulte și 61 minori.

 

La cantina de ajutor social se asigură prepararea zilnică a hranei pentru persoanele asistate și distribuirea acesteia. În anul 2014 au beneficiat de hrană caldă la cantină  un număr mediu lunar de 121 persoane, structurat astfel: 64 minori, 32 persoane pensionare, 25 persoane vârstnice și beneficiari VMG.

 

În cadrul compartimentului Oficiu Juridic s-au efectuat 445 anchete sociale, după cum urmează:

- 350 anchete sociale solicitate de instanțele judecătorești;

- 75 anchete sociale în vederea acordării de ajutoare de urgență;

-  20 anchete sociale în vederea verificării situației socio-economice a familiilor și persoanelor aflate în stare de nevoie socială.

 

În cadrul Serviciului de Asistență Socială au mai fost realizate următoarele activități:

- În cadrul Programului European P.E.A.D. 2013-2014,  au fost distribuite produse alimentare către 3351 persoane astfel: beneficiari ajutor social 687 persoane, pensionari 1510 persoane, persoane cu handicap grav în număr de 697, șomeri îndemnizați și neîndemnizați 423 persoane și 34 persoane cu îndemnizații speciale. Ulterior, listele au fost suplimentate cu alte 927 persoane: 108 beneficiari VMG, 64 persoane cu handicap, 112 pensionari, 643 șomeri, persoane intrate în drepturi ulterior întocmirii listelor inițiale. Produsele distribuite au fost făină, mălai, zahăr, ulei, paste făinoase, conserve carne, conserve zacuscă, conserve roșii în bulion, miere de albine. Programul este finalizat.

- Începând cu luna decembrie 2014  a început distribuirea de alimente către categorii de persoane aflate în dificultate, în cadrul Programului POAD, program care se afla în derulare. Până la 31.12.2014 au primit alimente 3459 persoane, conform prevederilor legale.

- Pe parcursul anului 2014 s-au distribuit 1096 cutii de lapte praf pentru un număr mediu lunar de 20 copii cu vârsta cuprinsă între 0-1 an;

- S-au întocmit 115 anchete sociale în vederea soluționării dosarelor din cadrul programului „Bani de liceu” precum și pentru studenții care au solicitat, în cadrul facultăților, burse sociale.

tecuceanul.ro

Link to comment
Share on other sites

551 de dosare de VMG şi doar 253 de persoane care muncesc în folosul comunităţii

Potrivit informaţiilor furnizate de purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu, în Galaţi există în total 551 de familii sau persoane singure care beneficiază de Venitul Minim Garantat, dintre care 253 prestează muncă în folosul comunităţii, iar restul au certificate medicale din care reiese faptul că nu sunt apte de muncă sau au copii cu vârste până la 7 ani, motiv pentru care legea le scuteşte de munca în folosul comunităţii. Faptul că mai există gălăţeni care trăiesc din VMG este un lucru îngrijorător, însă ar fi fost bine dacă cei apţi de muncă ar fi fost văzuţi pe străzi strângând zăpada atunci când oraşul a fost acoperit de ninsoare.
monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 5 months later...

Peste 34% din populaţia judeţului primeşte o formă de ajutor social!

Peste 34% din populaţia judeţului Galaţi primeşte, într-un fel sau altul, ajutoare financiare de la stat, aşa numitele beneficii sociale. Acest subiect s-a dezbătut zeci de minute în şir la recenta sedinţă a Comisiei de Dialog Social de la prefectură.

Până la jumătatea acestui an, Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Galaţi i s-au alocat 111.498.525 de lei, un buget cu 11.511.697 lei mai mare decât cel alocat pentru aceeaşi perioadă a anului trecut (99.986.828 de lei). Potrivit directorului agenţiei, Răzvan Avram, cu acest buget s-au efectuat plăţi nete în valoare de 111.371.019 lei pentru un număr mediu lunar de nu mai puţin de 186.777 de beneficiari, în creştere cu 482 faţă de numărul mediu de beneficiari care primeau, lunar, în 2014, ajutoarele sociale (186.295 de persoane la nivelul anului trecut), suma totală a plăţilor nete de casă fiind în perioada ianuarie-iunie 2014 de 99.647.489 de lei.

Raportat la numărul populaţiei judeţului Galaţi (536.167, conform ultimului recensământ, din 2011), numărul total al beneficiarilor de ajutoare financiare de la stat reprezintă peste 34%.

Prin beneficii sociale se înţeleg următoarele ajutoare financiare acordate de stat: alocaţia de stat pentru copii (Legea 61/1993, OUG 148/2005 şi Legea 448/2006), alocaţia pentru susţinerea familiei, (Legea 277/2010), alocaţia de încredinţare sau plasament familial pentru copiii aflaţi în dificultate (Legea 272/2004), drepturi pentru creşterea copilului, conform OUG 111/2010 (indemnizaţie creştere copii, stimulant de inserţie), ajutoare pentru încălzirea locuinţei conform OUG 70/2011, indemnizaţia lunară de hrană pentru persoanele infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, conform HG 1177/2003, ajutoare de urgenţă, ajutoare acordate asociaţiilor şi fundaţiilor care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială (Legea 34/1998), ajutoare pentru persoanele care beneficiază de statutul de refugiaţi, conform Legii 122/2006, şi nu în cele din urmă ajutoare sociale acordate conform legii venitului minim garnatat, Legea 416/2001.

Stranierii se întorc acasă şi... primesc venit minim garantat?

Referindu-se la beneficiarii Legii 416 privind venitul minim garantat, directorul AJPIS Galaţi, Răzvan Avram, a precizat că s-a înregistrat în acest an o creştere a numărului familiilor care primesc ajutor de la stat. 

„Anul trecut alocam, lunar, ajutoare unui număr de 10.700 de familii iar în acest an alocăm pentru 11.347 de familii, deci avem o creştere de 647 de familii”, spune directorul AJPIS, precizând că pentru cei 11.347 de beneficiari ai venitului minim garantat s-a plătit, până la finele lunii iunie 2015, suma de 15.797.752 de lei, faţă de 15.142.174 de lei, cât s-a plătit în aceeaşi perioadă a anului trecut. 

„Nu ştim care sunt motivele pentru care a crescut numărul de beneficiari. Fie este vorba despre oameni care aveau dreptul chiar şi anul trecut să primească venit minim garantat dar nu ştiau, iar acum li s-a spus şi au depus dosar, fie este vorba despre persoane care se întorc acasă, din străinătate, pe unde au lucrat, în Spania, Italia, şi dacă nu au un loc de muncă, nu au venit şi nici proprietăţi, se încadrează în condiţiile de acordare a venitului minim garantat”, a mai spus Răzvan Avram. 

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Datori după ce au primit bani de la stat în mod necuvenit

Inspecţia Socială din cadrul Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Galaţi a depistat nu mai puţin de 300 de beneficiari care au primit în mod necuvenit ajutoare financiare de la stat, respectivele persoane fiind acum obligate să restituie banii încasaţi în mod eronat. Potrivit directorului AJPIS Galaţi, Răzvan Avram, în total, valoarea ajutoarelor financiare încasate în mod necuvenit este de 361.030 de lei, sumă pentru care “Inspecţia Socială a emis 300 decizii de plată”.

Directorul Răzvan Avram a explicat şi ce fel de cazuri sunt acelea în care s-au încasat, în mod necuvenit, banii de la stat: “Majoritatea cazurilor sunt beneficiari de venit minim garantat, unde legislaţia impune ca beneficiarul să nu aibă multe proprietăţi. De pildă, nu trebuie să aibă în cont mai mult de 3.000 de lei, să nu aibă peste 2.000 de mp teren intravilan, să nu aibă maşină de marfă, combină, barcă sau şalupă, iar lista continuă. De pildă, sunt cazuri care, în momentul în care au depus dosarul pentru ajutorul minim garantat nu aveau în cont 3.000 de lei dar după acerea au primit de la o rudă, venită de afară, şi nu au declarat acea sumă. Mai sunt cazuri care şi-au cumpărat maşină şi nu au declarat-o, sau o aveau chiar şi când au depus dosarul, dar nu au declarat-o. De aceea Inspecţia Socială şi face controale, prin sondaj, câte 3-4 pe an, pentru a nu creşte debitele... Mai sunt cazuri în care, de pildă, fiecare membru al familiei care primeşte venit minim garantat trebuie să depună trimestrial o adeverinţă de venit, iar în cazul în care unul din copii împlineşte 16 ani şi nu mai merge la şcoală este considerat de lege adult, care poate presta ore în folosul comunităţii. Au fost astfel de cazuri când aceşti copii nu au fost înscrişi în baza de date la primării”.

Răzvan Avram a mai spus că printre cei care au încasat bani în mod eronat sunt şi mame aflate în concediu de creştere a copilului, care, potrivit legii, nu au dreptul să muncească atât timp cât primesc de la stat bani pentru creşterea copilului. Totuşi, sunt şi părinţi care realizează venituri, caz sancţionat de Inspecţia Socială. “Dacă sumele realizate nu au fost mari şi nu s-au realizat ca venit salarial, adică au fost mame care au mai vândut un parfum la Avon sau au făcut o poliţă de asigurări… astfel de cazuri au fost amnistiate, avem în total zece astfel de situaţii”, a mai spus Răzvan Avram.  

Potrivit legii, datornicii care au acum de restituit statului banii încasaţi necuvenit au două opţiuni: fie achită debitul în termen de şase luni, la sediul AJPIS Galaţi, fie datoria va fi achitată la ANAF, prin executare. “Diferenţa este că la noi se poate achita fără penalităţi, în schimb, la ANAF se execută debitul cu tot cu penalităţi şi majorări de întârziere”, a mai spus Răzvan Avram. Potrivit acestuia, din valoarea totală de recuperat, 361.030 de lei, au fost recuperaţi 259.000 de lei, în timp ce 101.000 de lei este valoarea debitului preluat spre recuperare de către ANAF.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Topul judeţelor cu cei mai mulţi beneficiari de venit minim garantat

Venitul minim garantat (VMG) se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Numărul mediu lunar de familii beneficiare a crescut de la 241.682 în trimestrul I al anului trecut la 255.213 în trimestrul I 2015, cu 13.531 de familii, adică o creştere de 5,6 la sută. În acest context, suma plătită în primele trei luni ale acestui an, de 174.895.478 lei, a fost mai mare cu 9.914.588 lei, adică în creştere cu şase la sută. Judeţele cu cele mai multe familii beneficiare de VMG, adică peste 8.000, au fost: Mureş, Olt, Argeş, Iaşi, Dâmboviţa, Bacău, Vaslui, Teleorman, Galaţi, Buzău şi Dolj.

"Suma plătită corespunzătoare contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru persoanele din familiile beneficiare de venit minim garantat în trimestrul I 2015 a fost de 9.726.613 lei, cu 756.435 lei (8,4 la sută) mai mare decât în anul anterior", se arată în raportul întocmit de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV).

În document se mai arată că 31.495 de familii care au primit VMG au beneficiat şi de plata asigurării obligatorii a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren, inundaţiilor, fiind alocată suma de 2.198.061 lei în primele trei luni ale acestui an. "Astfel, suma plătită din bugetul MMFPSPV pentru întreg programul de acordare a venitului minim garantat (ajutorul social, contribuţii pentru asigurările de sănătate şi asigurarea obligatorie a locuinţelor) a fost de 186.820.152 lei, mai mare cu 12.592.155 lei (7,2 la sută) decât în trimestrul I 2014", rezultă din documentul menţionat.

Din totalul resurselor gestionate de MMFPSPV pentru beneficii de asistenţă socială, cea mai mare parte a resurselor a fost direcţionată către alocaţia de stat pentru copii, respectiv 30,1 la sută, în plată fiind 3.728.938 de copii. Indemnizaţiile acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de 28 la sută în totalul beneficiilor de asistenţă socială, în plată fiind aproximativ 704.000 persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu. De asemenea, 19,1 la sută din total cheltuieli cu beneficii sociale au fost alocate pentru indemnizaţiile pentru creşterea copilului, contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate aferente persoanelor beneficiare de această indemnizaţie, precum şi indemnizaţiilor şi sprijinului pentru creşterea copilului acordate persoanelor cu handicap, de acest program beneficiind 146.795 de familii.

gandul.info

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Venit minim garantat da, la muncă ba!

Din cele 341 de familii sau persoane care în luna noiembrie erau  apte de muncă şi primeau Venit Minim Garantat( VMG) ca urmare a situaţiei materiale precare, conform situaţiei realizate de Primăria Galaţi, doar 291 s-au prezentat pentru a face diferite lucrări în folosul comunităţii.

„În noiembrie 2015, avem în plată 591 familii sau persoane, pe VMG. Dintre acestea, 341 sunt apte de muncă, iar la prestații s-au prezentat 291 persoane.

Pentru luna decembrie, avem în evidențe ca apte de muncă 340 familii sau persoane care beneficiază de VMG”, a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi, Emanuela Turcu.

În ceea ce priveşte activităţile desfăşurate în luna noiembrie de beneficiarii de VMG, aceştia au fost repartizaţi să presteze orele de muncă în folosul comunităţii la Gospodărire Urbană, diverse servicii din Primărie (tehnic, arhivă, asistență socială), la fundații și instituții aflate în subordinea sau în finanțarea Consiliului Local, cum ar fi cămine de bătrâni, fundații de asistență socială.

Rămâne de văzut dacă beneficiarii de VMG vor fi folosiţi şi atunci când vor veni ninsorile, aceştia putând ajuta la curăţarea trotuarelor de pe străzile mărginaşe, unde nu se putea intra cu utilaje de deszăpezire.

stiridegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Venitul minim garantat, o soluţie pentru 10.000 de gălăţeni

* Judeţul Galaţi este pe locul al patrulea în ţară la numărul asistaţilor sociali * Plăţi de peste două milioane de lei lunar, către beneficiarii Legii 416 * Comuna Ghidigeni are de patru ori mai mulţi beneficiari de venit minim garantat decât municipiul Galaţi

Lipsa unor investiţii solide, care să creeze locuri de muncă, precum şi criza economică prin care trece Galaţiul de mulţi ani au făcut ca numărul celor care beneficiază de venitul minim garantat de Legea 416 să fie de peste 10.000 în fiecare lună, conform datelor cumulate de la Institutul Naţional de Statistică şi Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS).

Astfel, cu 11.034 de beneficiari de ajutor social, în noiembrie 2015, Galaţiul s-a situat pe locul al patrulea la nivel naţional, după judeţele Dolj (14.522 de asistaţi social), Buzău (11.612 asistaţi social) şi Teleorman (11.038 de asistaţi social). Topul primelor cinci judeţe din ţară la acest capitol este completat de Vaslui, cu puţin sub 11.000 de beneficiari de venit minim garantat.

Dacă aruncăm şi o privire optimistă asupra problemei, am putea spune că situaţia se îmbunănătăţeşte, dat fiind că în noiembrie 2014 Galaţiul închidea topul primelor trei judeţe ca număr de beneficiari ai Legii 416/2001, cu 11.032 de asistaţi social. Nu e o îmbunătăţire semnificativă, chiar din contră, însă Teleormanul ne-a întrecut la acest capitol.

Plăţi de milioane de lei pe lună

O statistică exactă pe anul 2015 încă nu există, însă, în vara trecută, directorul Comisiei de Dialog Social a Prefecturii Galaţi, Răzvan Avram, declara pentru "Viaţa liberă" că familiile gălăţene care beneficiau de venit minim garantat până la finalul lunii iunie 2015 primiseră 15.797.752 de lei, cu 655.578 de lei mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Rapoartele AJPIS Galaţi arată că, într-o singură lună, plăţile către beneficiarii de ajutor social ajung la impresionanta sumă de 2.546.635 lei, bani care provin de la bugetul de stat.

Majoritatea asistaţilor sociali provin din mediul rural, cum era şi de aşteptat. În Galaţi, oraş cu aproximativ 250.000 de locuitori, erau 209 beneficiari de ajutor social la finalul anului 2015, în timp ce comune precum Ghidigeni, Brăhăşeşti, Barcea, Munteni sau Valea Mărului aveau de două până la de patru ori mai mulţi asistaţi decât municipiul reşedinţă de judeţ, în condiţiile unei populaţii semnificativ mai mici.

Ghidigeni, lider la venit minim garantat

Dintr-o populaţie de 5.821 de locuitori, 700 de familii primesc, lunar, asistenţă socială sub forma venitului minim garantat. Asta se întâmplă în nordul judeţului, în comuna Ghidigeni, care conduce topul asistaţilor sociali de multă vreme. "Sunt foarte multe familii sărace în comuna noastră, majoritatea provenind din familii de romi. Locurile de muncă se găsesc greu, iar acolo unde există se cer studii, iar cum cei mai mulţi nu au nici opt clase... ", ne-a explicat primarul din Ghidigeni, Eugen Tăbăcaru.

La polul opus se află comuna Suhurlui, cu doar 26 de beneficiari de ajutor social. E drept, comuna are doar 1.291 de locuitori, însă oamenii par a se descurca. "Cei mai mulţi sunt plecaţi ori la oraş la muncă, ori în străinătate. Iar cei care au rămas aici se descurcă cu muncile câmpului, cu munca pe la micile firme din comună, în funcţie de posibilităţi. Nu avem firme cu mulţi angajaţi, printre cei mai mari angajatori fiind o firmă care se ocupă de paleţi şi brichete de lemn, deschisă cu fonduri europene, care are opt angajaţi. Însă avem oameni muncitori şi nu pot decât să sper că vor menţine acest ritm", ne-a explicat Gigi Ţuţu, primarul din Suhurlui.

Însă venitul minim garantat nu se dă "pe degeaba", iar cei apţi de muncă au un număr anual de ore de lucru pe care trebuie să le efectueze la muncile necesare în comună. "Îi chemăm la decolmatat şanţuri, la deszăpezit, la tot ce avem nevoie. Nu sunt în poziţia să refuze, pentru că pierd banii de la stat", ne-a mai explicat primarul din Suhurlui.

Conform datelor furnizate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM), pe lângă Suhurlui, mai sunt şi alte comune gălăţene cu număr redus de asistaţi social. Printre acestea se numără Lieşti (26), Rediu (31), Tudor Vladimirescu (41) şi Vânători (43). Însă aceste comune, cu excepţia Suhurluiului, sunt în zone în care, cât de cât, s-a mai investit în ultimii ani, spre deosebire de nordul judeţului, cu precădere comunele din jurul Tecuciului, acolo de unde angajatorii au cam făcut cale întoarsă.

Cum se calculează ajutorul social

O familie compusă dintr-o persoană primeşte pe lună 142 de lei, una cu două persoane - 255 de lei, cu trei persoane - 357 lei, cu patru persoane - 442 de lei, cu cinci persoane - 527 de lei, cu şase persoane - 564 de lei, cu şapte persoane - 600 de lei, iar cu 10 persoane ajunge la 710 lei.

Nu doar beneficiarii venitului minim garantat sunt susţinuţi financiar de bugetul statului. "Potrivit creditelor repartizate, au fost efectuate, în anul 2015, plăţi nete de casă în sumă de 111.371.019 lei pentru un număr mediu lunar de 186.777 de beneficiari, comparativ cu anul 2014, când au fost efectuate plăţi nete de casă în sumă de 99.647.489 de lei pentru un număr mediu lunar de 186.295 de beneficiari”, arată datele AJPIS.

Teoretic, numărul şomerilor şi al asistaţilor sociali ar urma să scadă în următorii ani. Cel puţin asta anunţă Comisia Naţională de Prognoză, care prevede o reducere a ratei şomajului în Galaţi la aproape 7,9 la sută, până în 2018. Asta înseamnă, în teorie, că vor fi create locuri de muncă. În practică, vom trăi şi vom vedea...

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

250.000 de români trăiesc cu mai puţin de 300 lei/lună

În timp ce statisticile oficiale ne arată o Românie a cărei economie bate record după record în Uniunea Europeană, numărul românilor care se adâncesc în sărăcie creşte îngrijorător. La nivelul lunii iunie a acestui an, statistica Ministerului Muncii arăta că aproape 250.000 de persoane trăiesc în sărăcie lucie, subzistenţa lor fiind asigurată doar de venitul minim garantat (VMG). În acest top al sărăciei extreme se află de ani de zile judeţele Dolj, Galaţi, Teleorman, Vaslui, Buzău şi Bacău, acesta fiind ultimul intrat în top.

Aproape 250.000 de români erau înscrişi la sfârşitul lunii iunie a acestui an pe listele Ministerului Muncii pentru acordarea venitului minim garantat. În primul semestru al anului, efortul bugetar pentru plata acestui ajutor s-a ridicat la suma de peste 413 milioane de lei, din care peste 73 de milioane de lei s-au plătit numai în luna iunie. Raportat la iunie 2015, cheltuielile bugetare cu VMG au crescut cu aproape 12% după ce statistica a adăugat 6.000 de „săraci lipiţi”.

Topul judeţelor care au cel mai mare număr de săraci este neschimbat în ultimii ani. Dolj, Buzău, Galaţi, Teleorman şi Vaslui sunt judeţele cu o prezenţă constantă în acest nedorit top. Vorbim despre judeţe în care numărul de persoane care trăiesc în sărăcie extremă depăşeşte 10.000. Numărul ridicat de săraci înregistrat în aceste judeţe, la care s-a adăugat şi Bacăul, este consecinţa firească a numărului redus de firme care îşi desfăşoară activitatea aici, a investiţiilor străine puţine atrase, a abandonului şcolar care este la un nivel ridicat etc.

Doljul, campionul sărăciei

Aproape 15.500 de doljeni erau înscrişi la sfârşitul lunii iunie la venitul minim garantat, aceasta fiind cel mai mare număr dacă ne raportăm la perioadele similare ale anilor precedenţi. În iunie 2015 figurau pe listă 13.649 de persoane, iar în iunie 2014 erau 14.301 persoane. La o populaţie de 688.885 de persoane, asta înseamnă că la sfârşitul primului semestru 2,25% din populaţia judeţului trăia din ajutorul minim garantat. Dacă adăugăm că rata şomajului a atins în acest judeţ 9,24%, ocupând locul al 5-lea pe ţară, avem imaginea unui judeţ decuplat de statisticile înfloritoare ale Guvernului. De altfel, toate judeţele care aveau la sfârşitul lunii iunie cei mai mulţi abonaţi la venitul minim garantat, sunt şi cele care au şi cei mai mulţi şomeri: Vaslui (10,88%), Teleorman (10,62%), Buzău (9,27%), Galați (8,55%), Bacău (6,67%) și Brăila (6,64%).

Guvernul Cioloș: Strategia antisărăcie promite un miliard de euro anual

Guvernul a lansat recent o strategia de combatere a sărăciei, cu 47 de măsuri de incluziune socială structurate într-o schemă integrată organizată pe etape din viaţă. Ținta este ca numărul săracilor din România să scadă cu 600.000 de persoane până în 2020. Guvernul va aloca anual peste un miliard de euro sub diverse forme de ajutoare sau împrumuturi pentru românii nevoiaşi, promitea Executivul cu ocazia lansării acestui plan cincinal social. Deocamdată a fost doar lansat, punerea în practică s-a amânat. Cel puţin până după alegeri, când va trebui găsit primul miliard de euro promis.

Cât este venitul minim garantat

Nivelul lunar al venitului minim garantat este raportat la indicatorul social de referinţă (ISR), care în prezent are o valoare de 500 de lei şi este de:

0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură;

0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane;

0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane;

0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane;

1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane;

câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Topul judeţelor cu cei mai mulţi beneficiari raportat la populaţie

Teleorman: 2,9% la o populaţie de circa 381.000 de locuitori

Buzău: 2,5% la o populaţie de circa 465.000 de locuitori

Vaslui: 2,5% la o populaţie de circa 452.000 de locuitori

Mehedinţi: 2,5% la o populaţie de circa 283.000 de locuitori

Dolj: 2,2% la o populaţie de circa 689.000 de locuitori

jurnalul.ro

Link to comment
Share on other sites

Legea 416 îi ţine pe şomerii din Ghidigeni în braţe

"Din peste 6.000 de locuitori, cât are comuna, la ajutorul social avem peste 550 de dosare, ceea ce înseamnă că mai bine de 1.000 de oameni beneficiază de această lege, care nu încurajează munca", ne spunea, săptămâna trecută, viceprimarul din Ghidigeni, Aurel Pîrvu. 

Despre acest subiect vorbeam şi în luna martie, la ultima noastră vizită în comuna Ghidigeni. Cauza numărului mare de şomeri şi de asistaţi social este, potrivit spuselor primarului, dar şi viceprimarului, lipsa investiţiilor din zonă, de închiderea fabricii de spirt, care era unul dintre cei mai mari angajatori din judeţ, dar şi de educaţia precară pe care o au cetăţenii romi din localitate. "În zona noastră sunt foarte multe familii sărace, foarte multe familii de romi, iar locurile de muncă sunt puţine. În cazul în care apare oportunitatea unui loc de muncă, se cer studii, iar majoritatea şomerilor nu au nici opt clase, aşa că vă puteţi da seama de ce conducem în acest top", ne explica la începutul primăverii Eugen Tăbăcaru.

Cine se face vinovat

Acum, însă, lucrurile par să se fi schimbat, iar cei care sunt încadraţi la legea 416 par să îşi fi pierdut cheful de muncă. "Eu am început să muncesc la 13 ani. Erau alte vremuri, aveam responsabilităţi, eram crescuţi în spiritul muncii. Acum, la 18 ani îşi bagă dosar la ajutorul social. De ce? Ei pot munci, sunt apţi, dar nu vor. Şi la orele obligatorii dacă îi chem, strâmbă din nas. Le zic azi să facă un şanţ şi ei îmi zic, peste două ore, că se duc acasă, că nu au chef. Iar legea nu îmi permite să îi oblig la muncă. Ei îşi fac până la final de lună orele alea şi iau banii. Asta e legea, îi ţine în braţe. Lor le convine să ia ajutor social, unii chiar şi de peste 600 de lei, să mai muncească ici-colo cu ziua, să primească ţigări, băutură, mâncare, şi la final de lună să câştige mai mult decât un angajat al primăriei, care ia 900 de lei şi are responsabilităţi mult mai mari", ne-a mai explicat viceprimarul Aurel Pîrvu.

Soluţii există doar pe hârtie

Din punct de vedere teoretic, o scădere a numărului şomerilor din Ghidigeni poate avea loc doar cu investiţii majore, cu firme care să vină să creeze locuri de muncă. "Am avut discuţii cu investitori, le-am oferit terenuri, facilităţi, în schimbul angajării oamenilor din comună. Nu vine nimeni, însă, nu avem infrastructură, nu avem drumuri, căi de acces rapide din vestul ţării. Nu vedeţi că se fac angajări în vest, cu oameni de aici?", a conchis viceprimarul din Ghidigeni.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Controale ale AJPIS. Sute de beneficiari de ajutoare sociale trebuie să dea banii înapoi

Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) Galaţi a desfăşurat, pe parcursul anului tecut, controale de verificarea legalităţii şi stabilirii plăţii de beneficii sociale, inclusiv a modului de utilizare a subvenţiilor acordate asociaţiilor şi fundaţiilor care oferă servicii sociale. În cadrul controalelor s-a pus un accent deosebit pe verificarea eligibilităţii beneficiarilor şi acordarea beneficiilor sociale cu respectarea legislaţiei specifice.

Astfel, în cazul venitului minim garantat, au fost dispuse opt măsuri de remediere, iar pentru Autoritatea pentru Supraveghere Financiară au fost dispuse patru măsuri de remediere. În ceea ce priveşte controlul privind stabilirea şi acordarea alocaţiei de plasament, au fost dispuse 27 de măsuri, iar pentru şase beneficiari s-au emis decizii de debit, în valoare de 70.288 de lei. Trebuie menţionat faptul că activitatea de verificare a modului de acordare a beneficiilor sociale a constat şi în intersectarea bazelor de date ale AJPIS cu cele ale altor instituţii (ANAF, CJP, DGASPC, etc).

În urma controalelor pentru beneficiarii de indemnizaţie de creştere a copilului, s-au emis 98 de decizii de debit, în valoare de 76.721 de lei. În ceea ce-i priveşte pe cei care primesc stimulent de inserţie, AJPIS a emis 65 de decizii, în valoare de 116.087 de lei. Dacă vorbim despre beneficiari ai venitului minim garantat, au fost emise 200 de decizii de debit, în valoare de 85.233 de lei.

"Erorile au apărut, în primul rând, pentru că nu există comunicare între instituţii şi oameni. În plus, de foarte multe ori, persoanele nu se supără deloc dacă primesc nişte bani în plus fără să muncească. De exemplu, în ceea ce priveşte stimulentul de inserţie, de foarte multe ori, părintele care beneficiază de acest serviciu nu a declarat că nu mai are un loc de muncă şi a primit în continuare suma de bani. Ceea ce ei nu ştiu e că ar putea să-şi depună actele pentru indemnizaţia de creştere a copilului. Am întâlnit multe cazuri de acest gen. Din păcate, acum, datoria acestora este să înapoieze toţi banii", ne-a declarat Olimpia Ralea, şeful Serviciului Inspecţie Socială.

În total, prin activitatea inspectorilor sociali au fost identificaţi în total 381 de beneficiari (1,49 la sută din numărul total) care au încasat sume necuvenite, în valoare de 349.984 lei (0,34 la sută din total). Trebuie menţionat că în 2016 numărul beneficiarilor a scăzut la jumătate faţă de anul anterior.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Suma totală plătită în februarie pentru ajutorul social depăşeşte 70 milioane lei. Unde sunt cei mai mulţi beneficiari

Suma totală plătită în februarie pentru ajutorul social (venit minim garantat) depăşeşte 70 milioane lei, valoarea medie fiind de 281,70 lei de persoană, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

 În februarie, au beneficiat de acest ajutor social 248.810 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj - 15.351 persoane, Buzău - 12.179 persoane, Bacău - 11.723, Galaţi - 11.490 şi Vaslui - 11.440 persoane. La finele lunii februarie erau suspendaţi de la plată 14.192 beneficiari, cei mai mulţi din Vaslui - 796 persoane, Bacău - 758, Dolj - 734 şi Buzău - 718.

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Sălaj - 342,45 lei, Braşov - 337,84 lei, Covasna - 326,23 lei şi Mureş - 325,01 lei. De asemenea, în a doua lună a anului au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc) în contul acestui ajutor în sumă de 353.322 lei.

Venitul minim garantat (VMG), este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Numărul persoanelor cu dizabilităţi era la finele lunii decembrie 2016 de 786.546 persoane, reprezentând 3,54% din populaţia României, conform datelor centralizate de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi. Din totalul persoanelor cu dizabilităţi, 97,7% (768.456 persoane) se aflau în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,3% (18.090 persoane) se aflau în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate de Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, prin ANPD.

Cele mai mari rate ale persoanelor cu dizabilităţi se înregistrau în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Nord-Vest. Pe judeţe/municipii, numărul cel mai mare de persoane cu dizabilităţi se înregistra în municipiul Bucureşti (63.165 persoane), urmat de judeţul Prahova (37.221 persoane), iar cel mai mic număr se înregistra în judeţul Covasna (5.936 persoane). Femeile reprezentau 53,01% din totalul persoanelor cu dizabilităţi iar persoanele cu vârsta de peste 50 ani - 69,13% din totalul persoanelor adulte cu dizabilităţi. Din centralizarea datelor pe grupe de vârstă rezultă că 57,56% sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 18-64 ani (417.023 persoane) şi 42,44% au peste 65 ani (307.457 persoane). Numărul persoanelor cu handicap grav reprezenta 36,81% din total (faţă de 35,99% la 31 decembrie 2015), cele cu handicap accentuat 51,7% (faţă de 52,32% la 31 decembrie 2015), iar cele cu handicap mediu şi uşor 11,49% (faţă de 11,69% la 31 decembrie 2015).

Numărul instituţiilor publice de asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi la 31 decembrie 2016 era de 448 (faţă de 429 la 31 decembrie 2015), dintre care: 388 rezidenţiale (faţă de 372 la 31 decembrie 2015) şi 60 nerezidenţiale - de zi (faţă de acelaşi număr 57 la 31 decembrie 2015). Aproximativ două treimi (59,28%) dintre instituţiile rezidenţiale publice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi erau centre de îngrijire şi asistenţă (29,64%), având 6.510 de beneficiari, şi locuinţe protejate (29,64%), având 914 de beneficiari, aceştia reprezentând 41,04% din numărul total de 18.090 persoane aflate în instituţiile rezidenţiale. Un număr semnificativ de beneficiari exista şi în cele 67 de centre de recuperare şi reabilitare neuropsihiatrică, respectiv 6.005 persoane (33,2%). Conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată, tipurile de handicap sunt fizic, vizual, auditiv, surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, boli rare, iar gradele de handicap sunt: grav, accentuat, mediu şi uşor.

economica.net

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Ajutoare sociale de peste 66 milioane de lei, în aprilie

Suma totală plătită în aprilie pentru ajutorul social (venit minim garantat) depăşeşte 66 milioane lei, valoarea medie fiind de 278,85 lei de persoană, conform datelor centralizate de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

În mai, au beneficiat de acest ajutor social 236.779 persoane. Cei mai mulţi beneficiari erau înregistraţi în judeţele Dolj - 14.961 persoane, Buzău - 11.660 persoane, Bacău - 11.115, Galaţi - 11.261 şi Teleorman - 10.608 persoane. La finele lunii mai erau suspendaţi de la plată 19.701 beneficiari, cei mai mulţi din Bacău - 1.128, Vaslui - 1.058 persoane, Dolj - 946, Buzău - 912. 

Cea mai mare valoare a sumei medii plătite (drepturi curente) a fost înregistrată în judeţele Braşov - 336,67 lei, Sălaj - 336,28 lei, Bihor - 317,35 lei, Mureş - 320,21 lei, Covasna - 311,66 lei şi Harghita - 306,58 de lei.

De asemenea, în mai au fost efectuate alte plăţi (restanţe, reluări în plată, plăţi neachitate, corecţii etc) în contul acestui ajutor în sumă de 226.490 lei. 

Venitul minim garantat (VMG), este unul dintre cele mai importante programe de promovare a incluziunii sociale şi de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările şi modificările ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social lunar, care se calculează ca diferenţă între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

dcnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Aproximativ 300 de dosare de venit minim garantat la Tecuci

În prezent, la nivelul municipiului Tecuci sunt, în medie, lunar, 297 de dosare pentru acordarea de venit minim garantat, totalizând un număr mediu lunar de 575 de persoane beneficiare, un număr în scădere comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2016, când s-au înregistrat 303 de dosare, totalizând un număr mediu lunar de 579 persoane beneficiare.

Din totalul persoanelor beneficiare, în medie lunară, s-au înregistrat: 197 de copii, 50 de mame cu copii cu vârstă de până la şapte ani, 115 persoane vârstnice, 75 de persoane cu certificate medicale, 108 persoane care au prestat activităţi în folosul comunităţii şi 30 de beneficiari din alte categorii de persoane.

Reamintim că familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, au dreptul la un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Venitul minim garantat se asigură prin acordarea ajutorului social lunar, conform Legii 416/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Beneficiază de ajutor social persoanele al căror venit net lunar se situează sub 142 lei pentru o singură persoană, cuantum ce reprezintă nivelul venitului minim garantat stabilit de lege.

Referitor la munca în folosul comunităţii, care trebuie prestată pentru ajutorul constând în venitul minim garantat, Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Tecuci a anunţat că se întocmeşte anual planul de activităţi de interes local şi se ţine evidenţa zilnică a persoanelor care prestează aceste activităţi. Aceste activităţi constau în: lucrări de întreţinere şi salubrizare pe domeniul public (măturat alei şi trotuare, îndepărtarea resturilor vegetale, a gunoaielor depozitate accidental, încărcarea / descărcarea acestora la rampa de gunoi, curăţat rigolele de scurgere a apei); întreţinerea incintelor instituţii publice; în sezonul rece - întreţinerea trotuarelor şi a străzilor prin îndepărtarea zăpezii cu mijloace mecanice şi manuale.

Serviciul Public Local de Asistenţă Socială Tecuci acordă şi alocaţii de susţinere a familiei, care reprezintă o formă de sprijin pentru familia cu venituri reduse care are în creştere şi îngrijire copii în vârstă de până la 18 ani. Acordarea alocaţiei de susţinere are drept scop completarea veniturilor familiilor în vederea asigurării unor condiţii mai bune pentru creşterea, îngrijirea şi educarea copiilor, precum şi stimularea frecventării de către copiii de vârsta şcolară, aflaţi în îngrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de învăţământ. Conform statisticilor Serviciului Public Local de Asistenţă Socială Tecuci, sunt înregistrate, în număr mediu lunar, 252 de dosare, în scădere faţă de anul 2016, când la aceeaşi dată s-au înregistrat 318 dosare. La data de 31 mai 2017, situaţia dosarelor se prezenta astfel: 139 de dosare pentru alocaţia complementară, 105 dosare pentru alocaţia monoparental şi 8 dosare pentru alocaţia complementară pentru beneficiarii de ajutor social.

monitoruldegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.