Suceveni - prima comună gălăţeană în faliment

[dcp100168]

Cuib de viespi la Suceveni

Şcoala, ca un câmp de luptă

Şcoala ar trebui să fie modelul şi reperul comunităţii din care face parte. Mai ales în comunităţile mici, cum sunt cele din sate şi comune. Şi există unităţi de învăţământ spre care oamenii privesc într‑adevăr cu drag şi respect. Sunt însă şi excepţii. La Suceveni, şcoala a devenit un adevărat câmp de luptă. Din toată această nebunie, cei care au cel mai mult de pierdut sunt elevii şi părinţii.

Cheia de la "cutia Pandorei"

Ştiam că secretarele din şcolile de la ţară sunt "oamenii buni la toate" şi au, de obicei, cheile de la toate cotloanele unităţilor pe care le gestionează. Dar, până a nu ajunge la Suceveni şi a nu o cunoaşte pe Geanina Chiculiţă, nu ştiam că ele pot deţine chiar şi cheia de la cutia Pandorei. Când am păşit peste pragul instituţiei de învăţământ, veche de peste 130 de ani, nu aveam habar de furtuna care avea să se dezlănţuie. Problema pe care o aveam de rezolvat era s­curtă şi la obiect: secretara şcolii (care este şi învăţătoare) depusese plângere la Sindicatul Învăţământului Preuniversitar împotriva primarului Ionel Cucu, pentru că acesta nu voia să‑i deconteze naveta. Nici n‑am adus bine vorba despre primar, că femeia, care parcă stătuse până atunci pe un butoi de pulbere, a izbucnit. Din declaraţiile ei ne‑am dat seama că situaţia e încurcată şi încâlcită şi că, în loc să se ţină de şcoală, cadrele didactice de aici se află într‑un permanent război. În funcţie de interese, mai mari sau mai mici, alianţele se fac şi se desfac, cât ai clipi. Angajaţii trăiesc într‑o permanentă tensiune. Mai rău e faptul că reprezentanţii marcanţi ai comunităţii locale, primarul şi viceprimarul, în loc să medieze conflictul, au format propriile "comandamente" de luptă cu angajaţii şcolii. Petiţiile şi reclamaţiile curg în dreapta şi în stânga. Cadrele didactice parcă n‑ar avea altă treabă decât să se denunţe unele pe altele. Se strâng dosare cu declaraţii calomnioase. La Inspectoratul Şcolar Judeţean, numărul reclamaţiilor nu se mai cunoaşte. Pentru că verdictele pronunţate de mai marii învăţământului nu i‑au mulţumit pe beligeranţi, plângerile s‑au mutat în curtea Poliţiei şi a Tribunalului.

"Trăiesc o viaţă de calvar"

"Primarul vrea să mă dea jos din funcţia de secretară. El a fost foarte bun prieten cu fosta directoare, Elena Lemnaru, şi mă suspectează de faptul că eu aş fi uneltit împotriva ei s‑o dau jos. Din contră, eu am ajutat‑o pe fosta directoare, chiar i‑am făcut treaba, în timp ce ea lipsea de la şcoală, mergea la Primărie şi stătea la taclale cu primarul. A fost prinsă că aducea copiii de la şcoală ca să‑i muncească pământul. În plus, primarul mai ştie că eu am nişte documente din care reiese că soţia sa, care e învăţătoare la noi în şcoală, a primit în vara din 2006 salariul fără măcar să fi venit la şcoală. Şi, pentru că statele de plată au fost semnate de directorul de atunci, Maricel Busuioc, am intrat în conflict şi cu acesta. Toţi au ceva cu mine şi trăiesc o viaţă de calvar. Am fost reclamată peste tot", povesteşte, pe nerăsuflate, secretara. Tot de la ea aflăm că primarul a reclamat‑o la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) că şi‑ar fi însuşit nişte bani şi sporuri necuvenite. "Din lista întreagă de nereguli pe care a semnalat‑o primarul, s‑a dovedit că, într‑adevăr, am luat bani de concediu pe jumătatea de normă de secretară pentru că mie nu mi‑a spus nimeni că la cumul de funcţii nu se plăteşte concediul. Dar mi s‑a imputat suma şi o dau înapoi. Cei de la ISJ au considerat că sunt greşeli făcute din neştiinţă, nu din rea‑voinţă", ne mai pune în temă secretara.

"Bătălie" între fostul director şi preot

Soţul învăţătoarei (în acelaşi timp şi secretară) Chiculiţă este preot şi profesor de religie în aceeaşi şcoală. Aşa că a fost şi el implicat în răfuială: "Fostul director Busuioc l‑a reclamat pe soţul meu peste tot că l‑a bătut. Există martori şi declaraţii scrise care dovedesc că nu. Primarul, soţia primarului şi a viceprimarului (şi ele învăţătoare � n. r.), care nici măcar nu erau în şcoală în timpul presupusei bătăi, au dat şi ele declaraţii false că soţul meu l‑a pocnit pe Busuioc. Sunt însă şi declaraţii de la profesoarele care erau de faţă şi care au văzut că soţul meu s‑a ridicat în picioare să se apere, pentru că Busuioc venea furios spre el, dar că nu l‑a bătut. Soţul meu a fost mutat disciplinar la parohia din Găneşti. Cei de la Episcopie au spus că, deşi nu sunt dovezi clare că preotul l‑ar fi bătut pe fostul director, îl transferă pentru că s‑a lăsat angrenat în asemenea situaţie", mai scoate secretara încă ceva din "cutia Pandorei".

Afacerea "Cerceveaua"

Am crezut că, după atâtea "grozăvii", putem respira uşuraţi, înainte să mergem să discutăm şi cu celelalte părţi implicate. Dar "cutia Pandorei" se mai deschide încă o dată: "Acum am şi dosar la Poliţie. După ce s‑a schimbat lemnăria din şcoală, cercevelele vechi au fost depozitate în magazia şcolii. Viceprimarul Ion Sâmbanu şi fosta directoare Lemnaru au început să vândă din cercevele. Banii s‑au strâns într‑un caiet care a stat în fişet. Cum n‑au ieşit socotelile, m‑au acuzat pe mine că am luat banii şi nu i‑am pus la loc. Primarul m‑a reclamat la Poliţie şi, deşi nu s‑a dat niciun verdict, primarul şi viceprimarul au început să spună prin sat că voi fi închisă. Mă opresc părinţii elevilor mei pe stradă şi mă întreabă dacă voi face puşcărie, pentru că aşa le‑a spus primarul. În final, s‑a dovedit că eu nu am avut niciun amestec. Fosta directoare a pus banii înapoi şi s‑a încheiat afacerea. Şi cei de la ISJ au spus că primăria trebuia să‑şi ia şi să‑şi gestioneze singură cercevelele. Noi nu avem de ce să fim traşi la răspundere. Acum am depus şi eu plângere la Poliţie, pentru că am fost calomniată public", mai spune Geanina Chiculiţă.

Secretara ‑ pe scut sau sub scut

După toate aceste pasaje de "epopee", începem să credem că avem de‑a face cu un soi de Ahile în fustă. Să recapitulăm: primarul, viceprimarul (plus soţiile lor), fostul director Busuioc, fosta directoare Lemnaru se chinuie din răsputeri să destituie o biată secretară şi ea rezistă controalelor şi ploilor de reclamaţii. Cu tolba plină de "istorisirile" secretarei, am mers să discutăm şi cu adversarul cel mai de temut al acesteia - primarul Ionel Cucu. "Această secretară nu are ce căuta pe post. A comis o mulţime de infracţiuni. Acum o ţine în braţe actuala directoare. Dar o să‑i pară rău. Aşa au păţit şi foştii directori. Şi‑au dat seama când a fost prea târziu. Face ce vrea în şcoală. Ea e directoare acolo. E vinovată de multe lucruri pe care acum încearcă să le arunce asupra altora. Inventează o mulţime de chestii, cum ar fi aceea că soţia mea nu a fost la şcoală, dar şi‑a luat salariul. E o minciună. Sunt martori în şcoală care atestă că soţia mea şi‑a făcut treaba. Secretara în schimb lipseşte nemotivat. Îşi face lucrările de secretariat în timpul orelor", declară cu năduf primarul. După cât e de îndârjit primarul împotriva sa, tragem o singură concluzie: secretara va trebui să plece în final din şcoală. Important e cum. Pe scut sau sub scut. Depinde cine rezistă mai mult în acest război al nervilor.

Lupta pentru scaunul de director

După mai multe insistenţe, încercăm să adunăm părţile aflate în conflict la un loc. Dacă până atunci totul pare să fi avut cât de cât o noimă, de aici se rupe firul. Acuzele zboară ca nişte săgeţi otrăvite prin aer. Temperatura se ridică brusc. La fel şi tonul discuţiilor. Profesorul Maricel Busuioc vine cu un set de declaraţii din care ar trebui să reiasă că a fost bătut de preotul Chiculiţă. Directoarea actuală, Maria Tuluş, îmi înmânează un alt set de declaraţii ale aceloraşi profesori, care susţin contrariul. Mă uit pe hârtii. Majoritatea sunt sensibil la fel. Numai cea a Elenei Lemnaru diferă. În cea dată lui Busuioc spune că l‑a văzut pe acesta plin de sânge, în cea pe care fosta directoare a înmânat‑o actualei ei şefe, susţine că nu. Ciudat este că tocmai profesorul Busuioc, cel care susţine că este victima unei bătăi, este cunoscut în şcoală şi în comună ca agresor verbal şi chiar fizic. În bunul obicei al locului, ni s‑au înmânat alte declaraţii, în care profesori şi elevi susţin că l‑au văzut pe profesorul Busuioc dând câte un perdaf (ca să ne exprimăm blând) învăţăceilor săi. De la secretară, conflictul se mută brusc, între Maria Tuluş şi Busuioc: "Ştiu eu ce nu vă convine - spune actuala directoare - vreţi să fiţi numit înapoi director. Vă doresc succes."

"Nu ştim ce să mai facem..."

Odată deschisă, "cutia Pandorei" pare fără fund. Să vă mai spunem că viceprimarul Ion Sâmbanu a refuzat să discute cu noi? Că ne‑au "agăţat" săteni pe drum să ne spună că "Busuioc e capul răutăţilor"? Că alţi săteni au fost chemaţi de primar să ne dea declaraţii împotriva secretarei şi a soţului ei? Că tocmai în aceeaşi săptămână un părinte a decis să‑şi mute copilul de la clasa învăţătorului Busuioc la şcoala din satul vecin? Că, de la începutul anului şcolar, Inspectoratul Şcolar Judeţean a deplasat la Suceveni echipe întregi de secretari, directori de şcoli şi inspectori care să încerce să pună lucrurile la punct şi să medieze conflictul? "Nu ştim ce să mai facem. Vom continua monitorizarea şi îndrumarea celor de acolo. Din nefericire, suntem şi în deficit de personal. Nu avem oameni mai buni", ne spune inspectorul general‑adjunct Mitică Dudău. Nici măcar faptul că secretara declară că va participa la pretransferări şi va pleca din şcoală, după ce va încerca să‑şi reabiliteze imaginea destul de "şifonată", nu e sigur că va aduce pacea în şcoala de la Suceveni. Între timp, învăţătura de aici nu mai e învăţătură. Şcoala nu mai aduce lumină în sat, ci război. Având astfel de "modele", cum se vor comporta viitorii cetăţeni ai comunei, acum copii?

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=22816

[dcp100168]

Prima comuna in faliment

* Suceveni din Galati este prima localitate din tara care a intrat in colaps dupa ce a accesat fonduri europene * De banii SAPARD pentru drumuri s-a ales praful. La propriu

Drumul comunal a fost modernizat de mantuiala pe bani europeni, iar SAPARD cere acum reparatia acestuia sau banii inapoi. Ambele variante inseamna bugetul comunei pe mai mult de opt ani! Neculai Hanta, primarul comunei, ne-a declarat ca nu are nicio idee cum s-ar putea rezolva problema, ca problema este cunoscuta inclusiv la nivel guvernamental dar ca nu a fost abordata la congresul Asociatiei Comunelor din Romania. Comuna Suceveni, din nord-estul judetului Galati, este locuita de ardeleni din Tara Barsei, din Bod si Sacele, descalecati in sudul Moldovei in urma cu trei - patru sute de ani (de unde si "strainii" care dau prin sat se si mira de ce tuica de Suceveni are gust de palinca). Dar satul nu are parte de prea multi vizitatori. Cei care ajung pe acolo, rude ale satenilor sau doar cu treburi de rezolvat, trebuie sa infrunte capcanele drumurilor comu­nale, satul fiind ocolit de soselele nationale. In anul 2000, primarul ales al comunei, medicul veterinar Ionel Cucu, a hotarat sa-si rasplateasca alegatorii angajand fonduri europene. Alimentarea cu apa, desi prima pe lista dorintelor satenilor, era o lucrare totusi prea scumpa, astfel ca primarul Cucu s-a gandit sa purceada la modernizarea drumurilor comunale.

Marea asfaltare

O necesitate, dat fiind ca, in afara drumului judetean asfaltat care strabate localitatea, toate celelate drumuri din sat erau de pamant (adica vara de praf si iarna de noroi). Asa a fost intocmit proiectul pentru modernizarea a 5,2 km de drum comunal, care se desfasoara intre cimitirul din Suceveni si satul Rogojani si deserveste, in special mahalalele "Varzarie" si "Liban". Gurile rele spun ca Ionel Cucu si-ar fi dorit asfaltarea drumului din "Varzarie" pentru ca pe acolo avea o casa si nu dadea bine ca primarul sa umble cu pantofii plini de noroi.

Dus de ploi

Dupa aprobarea finantarii proiectului cu fonduri europene si inceperea lucrarilor a fost clar pentru toata lumea ca lucrarile se fac de mantuiala, iar apro­pierea zilei de 31 octombrie 2004, cand lucrarea trebuia receptionata, ii dadea fiori reci primarului Cucu.

Era evident ca proiectul Sapard esuase intr-o cacialma si ca cine semneaza receptia lucrarii putea avea surpriza sa i se scotoceasca prin buzunare ca sa returneze fondurile Sapard. Asa ca primarul a motivat ca nu este de specialitate si a solicitat conducerii CJ Galati constituirea unei comisii de receptie din reprezentanti ai Consiliului Judetean, Primariei si specialisti in constructii. Comisia a considerat ca drumul e OK, dar, la mai putin de cinci ani, pe cea mai mare parte a celor 5 km de drum, nu se mai vede nici macar o urma de asfalt. A fost spalat de ploi si a ramas doar piatra si multe gropi.

Speranta e la Dan Nica

La sfarsitul lunii februarie 2009, au trecut pragul Primariei doi inspectori ai Centrului Regional pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit 2 Sud - Est (CRDRP), veniti sa verifice mentinerea eligibilitatii proiectului in perioada de cinci ani de la data efectuarii ultimei plati - un fel de perioada de garantie pentru proiectele europene. Au vazut ce a mai ramas din drum si au consemnat in Procesul Verbal nr 447/26.02.2009: "In comuna Suceveni, toate drumurile au stratul bituminos foarte degradat. Gropi pe drumul D1".

Noul primar, Neculai Hanta, recunoaste ca socoteala este simpla: fie plateste de la buget circa 10 miliarde de lei vechi, cat se estimeaza ca ar costa reparatia capitala a drumurilor, fie restituie banii la Sapard (15 miliarde cu tot cu penalitati). Cum bugetul comunei, spune Hanta, este de 1,2 miliarde de lei vechi anual, inseamna ca drumul ar inghiti bugetul pe cel putin opt ani. Faliment! Ultima speranta este sprijinul lui Dan Nica, ministrul Administratiei si Internelor, care a devenit deputat in Galati in Colegiul 5, din care face parte si comuna Suceveni. Cine altcineva sa sprijine comunitatea pe care o reprezinta?

http://www.ziua.ro/display.php?id=25659 ... 2009-08-04

[dcp100168]

Comuna Suceveni - cea mai afectată de ploile torenţiale din 29 august

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a analizat datele puse la dispoziţie de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă, precum şi cele furnizate în urma evaluărilor echipelor din teren, privind efectele ploilor torenţiale din noaptea de 28 spre 29 august 2013, care au produs inundaţii cu precădere în zona de nord-est a judeţului Galaţi. Astfel, au fost semnalate două situaţii extrem de serioase, care depăşesc capacitatea locală de intervenţie. Este vorba despre ravenele produse în satul Nărteşti al comunei Gohor, pe circa 2 km din DC84, fapt ce pune în pericol conducta de alimentare cu apă a localităţii.

Dar cea mai afectată este comuna Suceveni, unde torenţii scurşi de pe versanţi au distrus mare parte din drumurile comunale (prin decopertarea părţii carosabile şi producerea de surpări de peste un metru), cea mai gravă fiind surparea aproape în întregime a două din căile de comunicaţii, respectiv drumurile ce fac legătura cu Rogojeni şi Băneasa. Viitura a inundat DN26 şi incinta către DJ242D, producând şi fisuri în digul de pe râul Horincea, pe o distanţă de 10 m. Au fost distruse două poduri, DJ 242D fiind surpat la km 14+600, 15+800 şi 11+100, cel din urmă punct fiind cel mai grav şi necesitând consolidare de mal.

Dată fiind această situaţie, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a decis ca Instituţia Prefectului - judeţul Galaţi şi Consiliul Judeţului Galaţi să propună spre aprobare un proiect de hotărâre de guvern pentru finanţarea din fondurile de urgenţă a lucrărilor de reabilitare a căilor de comunicaţii rutiere din cele două localităţi. Prefectul judeţului Galaţi, Emanoil Cătălin Bocăneanu, va ajunge din nou în zonele afectate în zilele următoare, pentru o reevaluare a efectelor inundaţiilor şi pentru a analiza posibilităţile de sprijin pentru comunităţile afectate.

Prefectura Galaţi

[dcp100168]

Stare de urgenţă la Suceveni după ploaia din 29 august

Prefectul judeţului Galaţi, Emanoil-Cătălin Bocăneanu, şi prim-adjunctul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, Marin Paţanghel, au fost astăzi la Suceveni, pentru a evalua efectele ploilor torenţiale din 29 august. Cei doi au constatat gravitatea situaţiei şi au ajuns la concluzia că se impun măsuri de urgenţă pentru sprijinirea comunităţii.

Cantitatea mare de precipitaţii căzută într-un timp foarte scurt a dus la scurgeri însemnate pe versanţi, ce au produs ravene de până la un metru şi jumătate pe şapte drumuri comunale, făcându-le inaccesibile atât pentru maşini, cât şi pentru atelaje. Spre ieşirea din localitate s-au produs surpări importante de teren, în mai multe zone, multe traversând drumuri de acces către terenurile agricole.

Cel mai grav este afectat podul care subtraversează DJ242D, spre Rogojeni. Aici torenţii au distrus jumătate din calea de acces şi au dus la surparea unei porţiuni de circa 100 de metri din versant, antrenând şi doi stâlpi de electricitate. Circulaţia a fost restricţionată, dar cel mai probabil va fi închisă în zilele următoare pentru că zona este în continuare instabilă, o nouă surpare putând afecta inclusiv conducta de alimentare cu apă.

Grade diferite de distrugere prezintă alte cinci poduri din localitate, iar stratul de asfalt a fost distrus în totalitate pe lungimi considerabile din DJ242D. Sunt de asemenea afectate, zece case şi circa 100 ha de teren agricol.

Prin ordin de prefect, se va constitui o comisie care va evalua la începutul acestei săptămâni cu exactitate situaţia şi valoarea pagubelor produse, fundamentare în baza căreia să fie solicitat sprijin guvernamental pentru consolidări şi pentru refacerea căilor de acces. „Se impun măsuri imediate în zonă şi avem nevoie de sprijin în acest sens. Două aspecte sunt extrem de urgente: primul vizează consolidarea versantului şi a podului de pe drumul judeţean, dar la fel de importantă este şi refacerea drumurilor comunale grav afectate, pentru ca maşinile să poată interveni în situaţii de urgenţă, la incendii ori cazuri medicale”, a spus prefectul judeţului Galaţi, Emanoil-Cătălin Bocăneanu.

adevarul.ro

[dcp100168]

Opt drumuri şi şase poduri serios avariate la Suceveni

* Drumuri şi poduri distruse, gospodării şi nenumărate suprafeţe de teren agricol inundate, alunecări masive de teren, surpări şi stâlpi care stau să cadă * Acestea sunt doar câteva dintre efectele precipitaţiilor abundente înregistrate pe data de 29 august în comuna Suceveni

Zeci de bătrâni, copii şi tineri din comuna Suceveni sunt izolaţi, după ce ploile abundente au distrus nenumărate poduri şi drumuri de acces în localitate. Oamenii nu mai au posibilitatea să se deplaseze nici măcar la terenurile agricole pe care le-au cultivat, iar câţiva dintre locuitori fac serioase eforturi pentru a ieşi din propriile gospodării întrucât casele şi curţile le-au fost inundate, iar pe uliţele comunei s-au format adevărate cratere, astfel că mulţi dintre vârstnici nu se mai încumetă să se îndepărteze prea mult de locuinţe. Mai grav este că, în cazul în care un locuitor al comunei s-ar confrunta cu probleme grave de sănătate sau cu declanşarea unui incendiu, nici maşinile Serviciului de Ambulanţă şi nici autospecialele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă nu ar putea avea acces pentru a interveni deoarece nu mai puţin de opt drumuri şi şase poduri extrem de importante sunt impracticabile, fiind distruse complet ori parţial.

Prefectura şi ISU, în alertă

Emanoil-Cătălin Bocăneanu (prefectul judeţului Galaţi) şi col. Marin Paţanghel (prim-adjunctul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă) au efectuat, duminică, o deplasare în comuna Suceveni pentru a evalua efectele precipitaţiilor abundente din data de 29 august. Însoţiţi de autorităţile locale, reprezentantul Prefecturii, dar şi cel al ISU au descoperit dezastrul care s-a abătut asupra locuitorilor din Suceveni, concluzionând că „situaţia este extrem de gravă”, după ce s-au deplasat în mai multe zone ale comunei, grav afectate de surpări şi alunecări de teren. „Voi emite un ordin prin care vom stabili o comisie mixtă pentru evaluarea foarte exactă a pagubelor. Fenomenele din data de 29 august au fost de o violenţă deosebită. Aşa ceva, în zonă, nu s-a mai petrecut, poate, în ultimii 50 de ani. Pagubele sunt deosebit de mari. Poate nu problema pagubelor este cea mai mare, ci faptul că mai multe zone din Suceveni sunt izolate. În plus, podul de pe drumul judeţean, dintre Suceveni şi Oancea, este distrus. Se mai poate circula doar pe un singur fir, dar eu cred că voi propune închiderea acestui drum pentru că există pericolul să se surpe în orice moment”, ne-a declarat prefectul de Galaţi. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că situaţia locuitorilor din Suceveni va fi imediat analizată în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, după care va fi iniţiat un proiect de hotărâre destinat Guvernului, în vederea obţinerii unor sume de bani pentru Primăria comunei. „Alte mijloace nu sunt. Pagubele sunt de amploare mult prea mare, care depăşesc cu mult posibilităţile Primăriei. Trebuie să intervenim şi foarte repede pentru că în momentul de faţă se pot ivi situaţii de urgenţă la care nu se poate interveni. Maşinile de ambulanţă, de pompieri nu pot pătrunde în multe dintre aceste zone de case. Nu vorbesc despre aspectul economic. Oamenii nu pot ajunge la recolte nici cu maşinile şi nici cu căruţele. Sunt deosebit de impresionat de ce am văzut. În mod neplăcut, evident. Cred că la sfârşitul zilei de luni vom avea şi cifre”, ne-a spus Emanoil-Cătălin Bocăneanu.
Primarul comunei Suceveni, Neculai Hanţă, a precizat că este pentru prima dată când fenomenele meteorologice produc asemenea pagube în localitate: „Este pentru prima dată când ne confruntăm cu o situaţie de acest gen. Oamenii sunt disperaţi, îi interesează că trebuie să culeagă roadele muncii lor de pe câmp şi nu au cu ce. În alte localităţi nu pot merge. Nu pot ajunge nicăieri”.

Sacii umpluţi cu nisip le-au salvat gospodăria!

Unii dintre locuitorii comunei Suceveni au petrecut peste patru ore în ploaie, în încercarea de a-şi salva gospodăria. Un bărbat ne-a povestit cum, împreună cu soţia sa, au umplut saci cu nisip pentru a împiedica apa să le inunde curtea şi casa. „Am umplut sacii şi am avut noroc că s-a oprit prima rundă de ploaie. Apoi, am aşezat sacii la drum, în faţa gardului. Numai că la a doua rundă de ploaie a venit şi mai multă şi a trecut şi peste saci. Toată noaptea am stat cu soţia în ploaie şi ne-am chinuit să nu ne intre apa în curte. Până dimineaţă, la 5,00, am stat de veghe”, ne-a spus domnul Păduraru, unul dintre localnici.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pagube de zeci de milioane de lei în comunele afectate de ploi

Pagubele provocate de ploile torenţiale în comuna gălăţeană Suceveni, acolo unde mai multe drumuri comunale, poduri, dar şi segmente ale DJ 242D au fost distruse, se ridică la aproximativ cinci milioane de lei, potrivit conducerii Consiliului Judeţului Galaţi. Vicepreşedintele CJ, Cornel Hamza, ne-a declarat că o echipă de experţi a fost prezentă, în aceste zile, în mai multe localităţi din judeţ pentru a face un bilanţ al efectelor ploilor, iar, în curând, autorităţile vor şti exact care este valoarea pagubelor înregistrate în comunele din judeţ. Conform vicepreşedintelui CJ, într-o situaţie delicată se află şi comunele Bereşti Meria, Brăhăşeşti, Cavadineşti şi Valea Mărului, mai multe drumuri comunele, dar şi porţiuni ale drumurilor judeţene care le traversează, fiind grav deteriorate. „De exemplu, la Suceveni, numai pentru îndepărtarea efectelor ploilor avem nevoie de 400.000 de lei. Adică, curăţarea drumurilor, îndepărtarea nămolului uscat şi nu numai. Se lucrează de aproximativ o săptămână în teren. Va aloca şi Consiliul Judeţului bani pentru refacerea infrastructurii, dar avem nevoie şi de sprijin foarte mare de la Guvern. Costurile sunt extrem de mari”, ne-a spus Cornel Hamza.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii, Petrica Paţilea, evaluarea pagubelor în zona de Nord a judeţului este, încă, în desfăşurare. Ieri, reprezentanţi ai Prefecturii, ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi ai Consiliului Judeţului au vizitat, printre altele, comuna Brăhăşeşti. Prefectul judeţului Galaţi, Emanoil-Cătălin Bocăneanu, va fundamenta, împreună cu membrii Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, un proiect de hotărâre în baza căruia va fi solicitat sprijin guvernamental pentru consolidări şi pentru refacerea căilor de acces în localităţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Sprijin guvernamental pentru comunităţile afectate de ploile torenţiale

Cantitatea însemnată de precipitaţii căzută în intervalul 28-29 august 2013 a produs mari pagube în infrastructura judeţului, torenţii afectând în principal drumurile judeţene, comunale şi săteşti de pe teritoriul comunelor Bereşti Meria, Brăhăşeşti, Cavadineşti, Fârţăneşti, Frumuşiţa, Ghidigeni, Gohor, Jorăşti, Măstăcani, Rădeşti, Smulţi, Suceveni,Valea Mărului, Vârlezi şi a oraşelor Tg. Bujor şi Bereşti.

Prin ordine de prefect, s-au constituit comisii care au evaluat la faţa locului amploarea efectelor acestor fenomene. De asemenea, la sfârşitul săptămânii trecute a fost prezent la Galaţi şi Ioan Şimonca, directorul tehnic al Companiei Naţionale de Investiţii, care s-a deplasat în comunităţile afectate, alături de prefectul judeţului Galaţi, Emanoil-Cătălin Bocăneanu, şi county managerul Costel Fotea.

Întrucât nu există resursele necesare lucrărilor de reabilitare nici la nivelul Consiliului Judeţului, nici la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, Instituţia Prefectului – judeţul Galaţi şi Consiliul Judeţului Galaţi au propus Guvernului spre aprobare trei proiecte de hotărâri pentru alocarea sumelor necesare, din fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului.

Potrivit evaluărilor comisiilor locale şi ale specialiştilor Companiei Naţionale de Investiţii, în cele mai afectate comune, Suceveni şi Gohor, pagubele produse de fenomenele meteorologice extreme se ridică la aproximativ 7 milioane de lei (4 milioane, respectiv 3 milioane). Pentru restul unităţilor administrativ-teritoriale afectate, sumele necesare refacerii căilor de comunicaţii au fost evaluate la 3 milioane de lei.

Proiectele propuse urmează a fi analizate în perioada imediat următoare, astfel încât lucrările de consolidare a versanţilor şi de reabilitare a drumurilor afectate de eroziune ori alunecări de teren să se efectueze până la debutul sezonului rece.

Prefectura Galaţi

[dcp100168]

Comuna gălăţeană Suceveni se stinge în sărăcie

În mod asemănător cu multe alte comune, localitatea Suceveni îşi găseşte şi ea locul pe harta sărăciei rurale din judeţul Galaţi. Aşezate între ape şi codri seculari, într-un cadru pastoral, cele două sate din componenţa comunei suferă din cauza "bolilor" tranziţiei postdecembriste. Sărăcia, plecarea tinerilor către alte meleaguri şi îmbătrânirea locuitorilor care au mai rămas aici fac din Suceveni un loc în care nici cei mai optimişti nu mai îndrăznesc să spere într-o îndreptare a lucrurilor.

Ocupaţia de bază în Suceveni este agricultura de subzistenţă. Majoritatea locuitorilor îşi cultivă terenurile din grădini sau micile parcele pe care le au pe dealurile din împrejurimi. De multe ori, producţia pe care o obţin de aici şi mica pensie de agricultori le sunt singurele surse de trai. "Într-adevăr, zona este foarte săracă. Totul se reduce aici la agricultura de subzistenţă. Din această cauză, la orice proiecte ne-am gândi noi şi oricât de mult ne-ar plăcea să le punem în practică, trebuie să ţinem cont şi de posibilităţile pe care oamenii le au", a precizat Neculai Hanţă, primarul comunei.

Asociaţiile agricole, principalii angajatori

Cum industria lipseşte cu desăvârşire din zonă, cei mai mari angajatori din comună sunt trei asociaţii agricole, una dintre ele aparţinându-i chiar primarului. Acestea sunt "Hanţă" SRL, "Unirea" SRL şi "Ştefan cel Mare" SRL. Celelalte mici societăţi din comună, în mare parte magazine alimentare, abia dacă au câte un angajat sau doi. "La noi, la Suceveni, sărăcia este tot mai vizibilă, de la an la an. În anii de după Revoluţie, când la Târgu Bujor mai funcţionau încă unele fabrici, erau locuitori din Suceveni care lucrau acolo. Aşa că făceau zilnic naveta. Acum, nu mai este nicio speranţă pentru cei rămaşi aici", a spus un bărbat, care nu a vrut însă ca numele să-i apară în ziar.

Depopulare accentuată

În ultimii ani, cei mai mulţi dintre tinerii din Suceveni şi din Rogojeni au luat calea Occidentului. Alţii, mai puţini, ce-i drept, şi-au găsit de lucru şi s-au mutat la Galaţi. "Populaţia pe care comuna o are în mod oficial nu reflectă adevărul. Asta deoarece majoritatea celor care încă mai pot să muncească au plecat de aici. La Suceveni mai vin, doar din când în când, la bunica sau la bunicu', de unde mai capătă câte ceva. Tineretul nu îşi mai găseşte locul aici şi nu îl poţi condamna. Fiecare pleacă acolo unde găseşte ceva de lucru. Totuşi, cred că, în adâncul sufletului, fiecare rămâne cu nostalgia pentru locurile în care s-a născut şi a crescut", este de părere Neculai Hanţă.

Îmbătrânirea populaţiei şi depopularea comunei se văd cel mai bine la cele două şcoli şi două grădiniţe din Suceveni şi din Rogojeni. Numărul elevilor scade de la an la an, pentru că nu le mai ia nimeni locul celor care termină gimnaziul şi pleacă la liceu sau la şcoala profesională.

Mai puţini, dar mai agresivi

O populaţie îmbătrânită este şi o populaţie vulnerabilă. Astfel, bătăile, furturile şi chiar omorurile sunt întâlnite destul de des la Suceveni. Aşa cum însuşi primarul recunoaşte în comună au loc tot mai multe infracţiuni. "Stăm foarte prost şi la acest capitol. Unii dintre consăteni sunt agresivi, iar majoritatea oamenilor sunt necăjiţi din această cauză. Lucrurile s-au înrăutăţit mai ales în ultimii ani. Cred că buba este legislaţia. Dacă legea ar fi modificată, poate că şi poliţiştii ar avea mai multă mână liberă să intervină şi să împiedice astfel de fapte", a mai spus edilul.

Cu apă în curţi, dar fără sistem de canalizare

Neculai Hanţă este primar la Suceveni din anul 2008. Singurul proiect de infrastructură din comună care a fost finalizat, în tot acest timp, este cel de alimentare cu apă curentă a 80 la sută din gospodăriile din comună. În total, punerea la punct a unei reţele de apă curentă, finalizată în urmă cu doi ani, a costat aproximativ 7.000.000 de lei, bani proveniţi de la Guvern. În schimb, locuitorii nu au încă un sistem de canalizare, care ar veni în completarea celui de apă curentă. "Vrem să accesăm un proiect pentru sistemul de canalizare, prin Programul de Mediu. Valoarea investiţiei este cuprinsă undeva între 7.000.000 şi 8.000.000 de lei. Proiectul a mai fost odată la un pas de implementare, dar a fost amânat atunci", a precizat Neculai Hanţă.

Şi starea drumurilor din comună este o durere veche pentru locuitorii din Suceveni şi Rogojeni. La începutul anului, tot cu bani de la bugetul de stat, în satul Suceveni a demarat un proiect de modernizare a 17 kilometri de drumuri. Până în prezent au fost modernizaţi doar cinci kilometri, dar primarul este optimist, spunând că speră să termine şi reparaţiile pentru ceilalţi 12 kilometri de şosea, până la sfârşitul anului. "Întocmim acum documentaţia necesară pentru a obţine fondurile necesare modernizării drumurilor din Rogojeni. În 2010 erau cratere în şosea, peste tot pe aici. Acum, lucrurile stau incomparabil mai bine", a mai spus edilul.

În ceea ce priveşte alte utilităţi, cum ar fi alimentarea cu gaze naturale, spre exemplu, nimeni nu îndrăzneşte nici măcar să spere că vor fi la un moment dat disponibile. "Cum am mai spus, populaţia este săracă. Nu ştiu câţi dintre locuitori ar avea banii necesari pentru a se racorda la conducta de gaze. Pentru încălzire şi gătit se folosesc în continuare fie lemnul, fie buteliile cu gaz", a adăugat Hanţă.

2013 - anul în care inundaţiile au făcut prăpăd la Suceveni

Şi locuitorii din Suceveni se plâng că seceta din această vară le-a dat peste cap culturile agricole, ducând la o producţie mult sub aşteptări. Nu acelaşi lucru se întâmpla în toamna lui 2013 însă, atunci când inundaţiile au făcut aici numeroase pagube. După ploile abundente din data de 29 august 2013, zeci de bătrâni, copii şi tineri din comună au rămas izolaţi. Opt drumuri şi şase poduri din localitate au fost atunci distruse complet ori parţial de apă, acestea fiind reconstruite sau consolidate mai ales de la începutul acestui an.

Clopoţelul sună pentru tot mai puţini copii

În Suceveni funcţionează o şcoală şi o grădiniţă. În Rogojeni, în schimb, plecarea masivă a tinerilor din sat a dus la închiderea şcolii din sat, doar grădiniţa rămânând deschisă. Potrivit primarului, cu excepţia directorului şcolii, ceilalţi profesori, învăţători şi educatori fac naveta din Galaţi sau din localităţile apropiate. În total, în jur de 300 de copii învaţă la şcoala şi în grădiniţele din Suceveni şi Rogojeni, numărul elevilor fiind tot mai mic, de la un an la altul.

Şcoala din satul Suceveni funcţionează din anul 1872. În anul 1928 clădirea a fost extinsă, lucrările încheindu-se pe 1 septembrie 1933. "An de an, satul s-a întins de o parte şi de alta a pârâului Oarba, ajungând, în 1935, la o lungime de peste trei kilometri. Populaţia şcolară a crescut, astfel că număra 297 de elevi la 1 octombrie 1933", se arată în "Monografia comunei Suceveni", volum publicat de Pompiliu Comşa. Vedem astfel că numărul elevilor din prezent este similar celui din perioada interbelică, deşi atunci foarte puţini dintre copiii de ţărani erau daţi de părinţi la şcoală.

În curtea Şcolii din Suceveni există şi un muzeu în miniatură, aranjat în anul 1972, la împlinirea a 100 de ani de funcţionare a instituţiei de învăţâmânt. "Muzeul" este compus dintr-o casă cu trei încăperi. Modul de viaţă tradiţional al locuitorilor din Suceveni este reprodus aici în detaliu, deşi vizitatorii din ultimul deceniu se pot număra pe degete.

Două biserici pentru nici 1.000 de locuitori

Chiar dacă are sub 1.000 de locuitori, în satul Suceveni există două biserici creştin-ortodoxe. Cele două parohii i-au împărţit pe locuitori în două tabere, potrivit oamenilor din sat. Biserica veche din Suceveni este aşezată în partea de est a satului, în curte fiind ridicat un monument impresionant din marmură, aflat într-un puternic contrast cu locuinţele sărăcăcioase din jur. Oamenii pe care i-am întrebat ne-au spus că monumentul a fost ridicat din banii prof. dr. Vasile Burlui. Medic dentist şi cadru didactic la Iaşi, profesorul Burlui a vrut să-şi arate astfel recunoştinţa pentru locurile sale natale.

Satul Rogojeni - o istorie de peste jumătate de mileniu

Aşezat între râul Prut şi pârâul Horincea, satul Rogojeni este atestat documentar din anul 1502. Administrativ, a fost inclus în componenţa comunei Suceveni în anul 1968. Actualul sat Suceveni datează de patru secole, potrivit unor autori. "Acum 400 de ani, satul era format din câteva familii ale mocanului Chirilă, stabilit cu turma sa în punctul numit şi astăzi "Fântâna Blănarului". Cu timpul au venit şi alte rude ale sale, mărindu-se numărul la 30 de suflete. Şi cum întreaga aşezare îşi mărginea existenţa în jurul acestui loc, satul a luat numele de Chirileşti. Bătrânii spun că, în timp ce se forma satul Chirileşti, la aproximativ 2 kilometri la sud, pe locul numit astăzi Bordeie, era un alt sat, în mijlocul căruia "te înfrunta mari şi impunătoare - faţă de bordeiele sărăcăcioase" curtea boierească a lui Alexandru Calimah. [...] Locuitorii de pe Valea Horincii veneau la lcuru pe moşia lui Calimah, la Oarba. De aici cel de-al doilea nume al satului (înainte de Suceveni, localitatea s-a numit Chirileşti-Oarba - n.r.)", scrie Pompiliu Comşa în lucrarea "Monografia comunei Suceveni".
"Pădurea de la Rediul Turcului, se spunea în poveştile copilăriei mele, a adăpostit ieniceri turci în rezerva trupelor care îl înconjuraseră pe Ioan Vodă cel Cumplit la Roşcani. Tătarii aşteptau în pădurea de la Rediul Tătarului, răstimp în care au prădat satul numit azi Suceveni, şi au schingiuit şi ucis locuitori ai locului pentru a afla unde sunt proviziile, animalele şi restul populaţiei care se evacuase. A scăpat doar o fată, căreia îi scoseseră ochii, lăsată în viaţă pentru a povesti altora cum pedepsesc tătarii nesupunerea. De aici şi numele satului!", a explicat prof. univ. dr. Vasile Burlui, cadru didactic la Iaşi, născut la Suceveni.

Aparatura stomatologică zace nefolosită în dispensar

Un medic de familie le oferă consultaţii locuitorilor din Suceveni şi Rogojeni. Medicul nu locuieşte în comună, ci face naveta de la Galaţi. Astfel, în afara orelor de program, oamenii rămân practic fără un ajutor medical specializat. În cazul urgenţelor medicale, sunt solicitate ambulanţele de la Târgu Bujor.

Tipic românesc, în dispensarul din comună există şi un cabinet cu aparatură stomatologică nefolosită încă, donată de prof. dr. Vasile Burlui, de la Iaşi. "Aparatele se prăfuiesc acum, pentru că nu am găsit un medic dentist care să vină să lucreze aici. Sperăm să rezolvăm cât mai curând această problemă", a spus primarul Neculai Hanţă.

Gradul de sărăcie, reflectat şi de numărul asistaţilor

70 de persoane din Suceveni beneficiază lunar de venit minim garantat asigurat de Primărie, potrivit Legii 416/2001. Raportat la totalul populaţiei, numărul mare de beneficiari arată şi el gradul de sărăcie al oamenilor din Suceveni şi Rogojeni.

Primăria dă bani grei pentru a se debarasa de deşeuri

O firmă din Focşani vine lunar la Suceveni, pentru a prelua deşeurile adunate în punctele de colectare de pe marginea şoselei. Pentru un astfel de transport Primăria plăteşte în jur de 2.000 de lei. Contractul cu firma din Vrancea a fost încheiat, după ce singura societate de profil din zonă, care funcţiona la Târgu Bujor, a dat faliment.

Despre comună

Comuna Suceveni este aşezată în nord-estul judeţului Galaţi, la o distanţă de aproximativ 80 de kilometri de municipiul Galaţi. La recensământul din 2011 a reieşit că în Suceveni şi în Rogojeni trăiesc 1.819 oameni, în scădere cu aproape 400 de locuitori mai puţin faţă de Recensământul din 2002. Comuna se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 7.000 de hectare, dintre care 340 intravilan şi aproape 6.700 în afara celor două sate. În Suceveni şi Rogojeni există 1.045 de locuinţe, în 875 de gospodării.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Alunecare de teren în comuna Suceveni. Mai mulţi săteni ar putea fi evacuaţi

Comuna Suceveni se confruntă cu un fenomen similar celui din satul Izvoarele. În ultimele două zile s-a produs o alunecare de teren pe o distanţă de doi metri, la doar câţiva zeci de metri de mai multe case locuite.

Pompierii gălăţeni monitorizează permanent o zonă din localitatea gălăţeană Suceveni, după ce în ultimele 48 de ore s-a produs o alunecare serioasă de teren, pământul prăbuşindu-se pur şi simplu pe o distanţă de aproximativ doi metri. Specialiştii apreciază că fenomenul a avut loc în contextul ninsorilor care s-au produs în urmă cu o săptămână.

La aproximativ 20 de metri de zona afectată se găsesc trei case, două dintre ele fiind locuite. Reprezentanţii ISU Galaţi nu exclud evacuarea sătenilor care locuiesc în aceste imobile, în situaţia în care alunecările de teren vor continua şi vor în pericol integritatea caselor. Au fost deja identificate spaţii unde ar putea să fie cazate persoanele ce ar urma să fie evacuate.

Fenomenul se aseamănă cu cel din satul Izvoarele. În partea de sud a localităţii, pe partea stângă a DJ 255, în sensul de mers către DN 25, există  o zonă de versant care prezintă alunecări de teren. Mai exact, pe o lungime de versant de aproximativ 300 de metri şi o lăţime de 250 de metri, s-a reactivat un fenomen mai vechi de alunecare. Pe această zonă, terenul prezintă deplasări cu crăpături longitudinale (pe direcţia curbelor de nivel), cu dimensiuni cuprinse între 5 centimetri şi 60  de centimetri.

adevarul.ro

[dcp100168]

Suceveni - proiecte cu bani de la Consiliul Judeţean, pentru o viaţă mai bună

Marian Mitrofan s-a apucat de treabă la Suceveni imediat după ce a fost ales primar. Are deja cu ce se lăuda, chiar dacă a trecut doar un an de mandat. A reuşit să reabiliteze piaţa, care a fost construită încă din anii ’90 şi apoi lăsată să se degradeze în timp. La solicitarea cetăţenilor, edilul s-a ocupat şi de un drum comunal, care până de curând era din pământ.

„Legătura dintre şoseaua centrală şi drumul din Vărzărie, cum îi spunem noi, era făcută de o uliţă de pământ şi mereu se plângeau cetăţenii de asta, aşa că am construit o alee. Am învelit căminul de la Suceveni şi am reuşit să stabilizăm clădirea de la fostul pichet de grăniceri. Acest pichet, după reorganizarea celor de la Ministerul de Interne, a revenit comunei. Era  acoperit cu ţiglă, de ani de zile, aceasta s-a spart, iar clădirea a început să se degradeze. Am luat decizia de a repara acest acoperiş, pentru a stopa degradarea. Este păcat, pentru că este o clădire foarte bună, făcută prin anii ’70, din beton, şi vrem să îi dăm o întrebuinţare. Aş vrea să facem un centru, tip cămin, pentru bătrâni, dar să vedem dacă putem rezolva această situaţie. Nu contează amenajarea, ci personalul şi întreţinerea ulterioară”, ne-a explicat Marian Mitrofan.

În atenţia edilului este şi un centru de permanenţă, mai ales că medicul nu poate sta în localitate 24 de ore din 24. Pentru centrul de permanenţă au fost deja alocaţi 50.000 de lei, dar fondurile nu au fost suficiente, aşa că proiectul aşteptă bugetul de anul viitor pentru concretizare.

Nici siguranţa localnicilor nu a fost dată uitării, chiar dacă, susţine primarul, oamenii sunt liniştiţi. „Am montat sistem de supraveghere în toată localitatea, şi avem panou de monitorizare aici în primărie, pentru a preveni eventualele neplăceri. Să ştiţi că suntem o localitate mică, cu oameni liniştiţi şi harnici, toţi îşi văd de treaba lor, nu avem scandalagii, nu avem persoane rău intenţionate. Am montat acest sistem doar pentru prevenţie”, ne-a povestit primarul.

Proiecte de viitor

Marian Mitrofan ne-a vorbit şi despre proiectele pe care le are deja în lucru, şi care încep, încet-încet, să se contureze. „Sper ca, săptămâna viitoare, să ajung la Ministerul Dezvoltării să depun documentaţia pentru a întocmi şi semna contractul de finanţare. Este un proiect de infrastructură, reabilitare şi modernizare drumuri în valoare de nouă milioane de lei. Se vor moderniza şase kilometri de şosea în localitatea Rogojeni. Şi tot pentru Rogojeni, am un drum ce leagă DN26 de localitate, digul îi spunem noi, este cerut de cetăţeni de după revoluţie, este foarte folosit acest drum şi este din pământ. Am reuşit, prin fonduri europene, să-l contractăm şi la anul sperăm să îi dăm drumul. Sunt 750 de metri de drum modernizaţi, cu o lăţime de şase metri, va fi un drum foarte frumos, un drum bun, iluminat. Mai am un proiect, am obţinut autorizaţie, va fi realizat cu fonduri proprii, în valoare de 350.000 de lei, privind modernizarea unei bucăţi de şanţ din zona Vărzăriei, pe o lungime de 1.170 de metri, această bucată va fi construită din beton şi fiecărui cetăţean i se va construi un pod de cinci metri lăţime, va fi o bucată de drum modernizată”.

Intenţiile bune însă nu sunt realizabile fără bani. Consiliul Judeţean a alocat, la începutul anului, 450.000 de lei Suceveniului, aproape cât bugetul anual al localităţii, bani care au fost investiţi în comunitate.

Lumea preferă munca şi renunţă la ajutorul social

La Suceveni am întâlnit un fenomen mai rar. Este legat de venitul minim garantat, unde sunt în plată 67 de dosare, dintre care doar 46 sunt pe Legea 416, restul fiind persoane care fie au bătrâni în întreţinere, fie au copii minori. Fenomenul ni l-a explicat tot primarul din localitate. „Avem puţine dosare la venitul minim garantat. Mulţi au plecat şi au renunţat la acest VMG deoarece este mic, 140 de lei de persoană. Mulţi au plecat în străinătate, au plecat la oraş, au încercat să îşi găsească un alt loc de muncă, un venit stabil şi mult mai mare decât acest ajutor social. Doar în luna septembrie au plecat 10 persoane. Pe de o parte, este bine, dar pentru noi în comună nu-i  plăcut, pentru că nu mai avem cu cine ne face treaba. Ce mă bucur este că nu rămân la aceşti 140 de lei, se duc să muncească cu ziua. Se duc cu ziua să îşi completeze venitul, nu stau în cele trei zile de muncă făcute la primărie”, ne-a explicat Marian Mitrofan.

Mai rar auzi că oamenii renunţă la ajutorul social de la stat, pentru a-şi căuta un loc de muncă, sau că cei care primesc venitul minim garantat fac tot posibilul pentru a-şi suplimenta venitul.

Canalizarea, un vis frumos

Localitatea Suceveni nu are probleme cu alimentarea cu apă, chiar dacă am întâlnit mai multe fântâni pe care scria „nepotabil”. Şi asta pentru că există un sistem centralizat de apă, la care sunt abonate peste 550 de case. Mai greu este însă cu sistemul centralizat de canalizare, pentru că, nu doar lipseşte cu desăvârşire, dar este şi greu de realizat. „Sistem de canalizare nu avem, este foarte complicat. Am vrut să depun un proiect de canalizare, dar cum populaţia este sub 2.000 de locuitori, nu putem obţine finanţare. Ar fi o posibilitate să facem un contract colectiv pentru o lucrare colectivă, dar atât Oancea, cât şi Cavadineşti, sunt la 15 kilometri distanţă, şi să construieşti o staţie de epurare comună este cam complicat. O să ne gândim pe viitor, mai ales că până în 2018 cam toţi suntem obligaţi să avem canalizare. Nu ştiu cum o să o facem, pentru că nici aşezarea geografică nu ne permite. Satul nostru este într-o groapă. Trebuie făcute mici centre de colectare şi redistribuire. Am vorbit şi cu cetăţenii şi mi-au spus că ei preferă să le pun asfalt, să meargă şi ei pe drumuri mai bune. Fiecare îşi face fosă şi le-am promis că anul viitor o să cumpărăm o vidanjă şi să îi ajutăm aşa, până vom reuşi să facem ceva şi cu canalizarea”, ne-a explicat Marian Mitrofan.

Un poliţist pentru 2.000 de oameni

Postul de poliţie era închis în momentul în care am ajuns noi în localitate. Şi asta, pentru că la postul de poliţie din Suceveni mai este, în prezent, doar un poliţist, care lucrează în ture, aşa că noi am nimerit în libere. În caz de urgenţe, oamenii sună la 112. „Avem o doamnă care are nevoie de o adeverinţă pentru buletin şi trebuie să stea trei zile, până vine poliţistul. Au fost trei poliţişti, unul este în concediu de creştere copil, iar cel de-al treilea cred că este la vreun curs”, ne-a explicat primarul.

Vasile Burlui a făcut donaţii importante pentru şcoala care-i poartă numele

La Şcoala „Vasile Burlui” din Suceveni ne-a întâmpinat directorul, profesorul Maricel Busuioc, care ne-a prezentat fiecare colţişor. Maricel Busuioc ne-a povestit despre cel care a dat numele şcolii, rector la Universitatea Apolonia, care nu a uitat de unde a plecat. „De curând, ne-a donat un telescop pentru laboratorul de astronomie. Avem foarte multe lucruri donate de domnul Burlui pentru laboratorul de fizică şi chimie. Şcoala a fost numită după domnia sa în anul 2010”, ne-a povestit profesorul Maricel Busuioc.

Directorul ne-a prezentat, printre altele, şi biblioteca unităţii de învăţământ, acolo unde, pe două rafturi mari, tronau zeci de cărţi obţinute în urma unui proiect realizat de profesoara de geografie Mihaela Padină şi donate ulterior şcolii.

Pe holurile şcolii au fost expuse lucrările elevilor, iar în clase fiecare cadru didactic şi-a înfrumuseţat incinta, după cum a crezut de cuviinţă.

Parc pentru pauze şi timp liber

Atât cei 30 de copii care învaţă la grădiniţa din Suceveni, cât şi ceilalţi copii din şcoală se pot bucura, după ore, de parcul construit în curtea unităţii de învăţământ. Este locul lor, unde se pot da în leagăn, pe tobogan şi se pot bucura de copilărie. Cum şcoala este dotată cu sistem de supraveghere, copiii se simt aici liberi, pentru că pot alerga chiar şi în timpul pauzelor, fără a fi certaţi de profesori sau educatori.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Iarna proiectelor şi o mână de oameni, la polul sărăciei

Mai puţin de o mie de oameni aşteaptă, zi de zi, ca soarele civilizaţiei să iasă şi pe uliţele din Suceveni, comună situată în nord-estul judeţului, într-una dintre cele mai sărace zone ale Galaţiului. În locul unde investitorii nu ajung şi de unde au plecat mai toţi tinerii cu putere de muncă, administraţia se luptă să facă măcar drumuri şi să ţină traiul localnicilor, atâţia câţi mai sunt, pe linia de plutire.

Puţine sunt lucrurile care să te facă să spui "uite un loc frumos, în care aş vrea să ajung şi data viitoare". În afara de relieful superb, cu care natura a dotat colţul nord-estic al judeţului, comuna Suceveni, care răsare printre colinele dealurilor împădurite, nimic nu îţi dă ghes să descoperi locul. Începând cu primii metri de drum, la intrarea în comună.

"Vestitul" DJ 242 D, mult trâmbiţat şi la fel de mult ocolit de investiţii, îţi omoară orice chef de a descoperi ce se află la capătul lui. Case sărăcăcioase, extrem de multe în prag de prăbuşire, pentru că proprietarii au plecat în lume ca să trăiască mai bine sau au murit, te întâmpină de la intrare până în inima comunei, marcată de un monument şi de cele câteva clădiri adminstrative: poliţia, primăria, căminul cultural.

"Avem proiecte eligibile pentru drumuri, sperăm ca la anul să ne apucăm de treabă şi să dăm altă faţă comunei", începe discuţia, plin de speranţă, primarul Marian Mitrofan, aflat la primul mandat în fruntea aşezării care, oficial, numără 1.800 de suflete, dar unde, în realitate, vieţuiesc mai puţin de o mie de oameni. Este clar că principala şi cea mai vizibilă "durere" a infrastructurii din Suceveni sunt drumurile, a căror stare îi afectează deopotrivă pe adepţii mersului pe jos, pe căruţaşi, pe şoferi şi pe agricultori.

"Perla neagră" a reţelei de drumuri care are nevoie urgentă de reabillitare este, desigur, drumul judeţean, pentru care aflăm că anul viitor ar putea aduce ceva raze de speranţă. "Avem un proiect depus în colaborare cu Consiliul Judeţean pentru reabilitarea lui, începând de la Rogojeni până la Băneasa. Suntem eligibili, avem 70 de puncte, suntem primii pe listă şi sperăm să primim finanţare la anul. Avem toate şansele să primim banii, inclusiv pentru modernizare, cu şanţuri, cu podeţe. Proiectul este de circa 60.000.000 de lei", ne explică edilul.

Moştenirea grea a arterei care străbate comuna pe lungimea ambelor sate, Suceveni şi Rogojeni, nu este singură. Alte artere, din reţeaua care însumează 32 de kilometri, au nevoie urgentă de reabilitare, modernizare şi asfalt de calitate. "La Rogojeni, am început deja un proiect finanţat în valoare de 9 milioane de lei. Am reabilitat trei străzi, două sunt asfaltate. La Suceveni, avem circa 70 la sută reabilitate. Mai am un proiect pentru 14 străduţe mici, totalizând 2,4 kilometri, în valoare de 500.000 de euro. Sperăm să îl începem la anul, în primăvară. Mai avem un proiect prin GAL, pentru care am primit eligibilitatea, am fost anunţat că până la sfârşitul anului vom semna contractul pentru drumul de legătură între DN 26 şi intrarea în Rogojeni. Este un drum foarte utilizat şi a cărui reabilitare este cerută de cetăţenii din comună. Toţi primarii l-au promis, dar a fost greu de realizat pentru că acel drum nu există, este de fapt un dig de apărare şi cetăţenii au început să îl folosească. Eu am reuşit să îl înregistrez ca drum, DE 2420 (n.r. - drum de exploataţie). Sunt 700 de metri. Valoarea proiectului este de 150.000 de euro", enumeră primarul Marian Mitrofan soluţiile care se întrevăd pentru o infrastructură rutieră civilizată.

Vestea bună, chiar în condiţiile în care Suceveniul este aproape repetent la calitatea drumurilor, este că aici oamenii nu zac în nămeţi şi nici nu există riscul ca acest lucru să se întâmple. "Ne-am pregătit de iarnă, tocmai pentru că suntem departe. Avem nisip, motorină, utilajul este pregătit, un buldoexcavator cu lamă, cumpărat de noi, din fonduri europene. Iernile trecute, când au fost zăpezi, ne-am făcut treaba, nu am stat nicio oră înzăpeziţi. De drumul Suceveni - Băneasa nu vorbim, nu pentru că este al drumurilor judeţene, ci pentru că este prea lung şi nu putem să-l deszăpezim", argumentează primarul din Suceveni.

Apa, singura utilitate

Alimentarea cu apă potabilă este o utilitate existentă în Suceveni de câţiva ani şi riscă să rămână singura legătură cu civilizaţia mileniului trei pentru comunitate. Din cauză că numărul populaţiei a scăzut dramatic în ultimii ani, la fel ca şi puterea economică a celor care stau efectiv în Suceveni, proiecte de genul canalizării sau alimentării cu gaz metan sunt de domeniul fantasticului. "Am depus notificare pentru canalizare la AFIR şi ni s-a respins, deoarece comuna are sub 2.000 de locuitori. Acum, din ce am înţeles, e vorba să aloce finanţare pe PNDL 3 şi pentru localităţile mici. Realitatea este că la noi canalizarea ar fi o investiţie prea mare, care nu se va amortiza. Oamenii sunt puţini, bătrâni şi cu venituri modeste, deci cheltuielile de funcţionare nu vor fi acoperite", recunoaşte primarul Mitrofan.

Tot de la edil aflăm însă o veste care confirmă bancul cu pesimistul care spune că mai rău de atât nu se poate, dar optimistul spune că da! În toată sărăcia şi lipsa de perspectivă de la Suceveni, se nasc familii mixte, rezultate din căsătoria unor localnici cu basarabence, venite de peste Prut, cu copii după ele, ca să trăiască la Suceveni, în România. "Noi ne-am înfrăţit recent cu o localitate, Rogojeni, din raionul Şoldăneşti. Să vedeţi acolo sărăcie! Nu au un metru de asfalt şi doar un bec-două luminează toată comuna!", conchide edilul.

Comuna cu două cămine culturale şi o şcoală

Programele destinate revitalizării instituţiilor culturale par să aibă un avânt neobişnuit pentru o comună mică precum Suceveniul, cu o populaţie îmbătrânită şi săracă. Câte sate, tot atâtea cămine culturale, ambele aflate în atenţia edililor, care vor ca locanicii din Rogojeni şi Suceveni să aibă unde se distra. Drept dovadă, sunt investiţiile care se fac la căminul din Rogojeni, ridicat la începutul anilor 60 şi care în prezent este dezafectat. "Vom semna contractul de finanţare pentru reabilitarea, construirea şi modernizarea căminului din Rogojeni. Avem şi la Suceveni un cămin, care arată foarte bine, De ce sunt necesare două? Păi la noi se mai fac nunţi, hramuri ale bisericilor, pentru că avem trei, zilele comunei, de Sf. Constantin şi Elena", argumentează primarul Mitrofan necesitatea investiţiilor. În ceea ce priveşte şcoala, construită în anii 70, aceasta îşi mai deschide porţile, în prezent, pentru 157 de copii. Şi acest edificiu ar necesita îmbunătăţiri, crede primarul, care vrea pentru micuţii comunei o şcoală cu centrală, acoperiş nou, izolaţie şi dotări moderne. "În plus, noi nu avem un teren de sport şi vrem să îl prindem în investiţie, în programul de finanţare la care lucrăm acum".

Fără asistaţi la muncile edilitare

Scăderea drastică, în ultimii ani, a populaţiei din Suceveni şi-a pus amprenta şi asupra numărului beneficiarilor de ajutoare sociale. La o primă vedere, ar însemna o veste bună, numai că, aşa cum recunoaşte primarul comunei, Marian Mitrofan, în acest fel s-a redus aproape spre "zero" numărul celor care ar putea fi folosiţi la muncile edilitare, de genul curăţeniei în comună, întreţinerea spaţiilor publice, deszăpezire, etc. "În prezent sunt 45 de dosare la venitul minim garantat, numărul este în scădere. Au rămas cei care sunt inapţi de muncă şi mai în vârstă. Cei care sunt mai tineri au plecat. Avem o problemă, pentru că nu avem cu cine să ne facem treaba. Pe cei mai isteţi îi mai foloseam la diferite activităţi, dar au plecat", susţine edilul. Într-adevăr, forţaţi de lipsa perspectivelor de a câştiga un salariu în comuna în care unica muncă pe care o poţi face este în agricultură, pe cont propriu sau la una dintre cele nouă asociaţii agricole, cei cu putere de muncă au plecat care încotro, fie în străinătate, fie la oraş, unde s-au angajat.

Bisericile au troiţe noi

Dacă Suceveniul are lipsuri grele la multe capitole, la credinţă stă excelent. Investiţiile, mai consistente sau mai simbolice în apropierea localnicilor de Dumnezeu sunt la mare cinste, dovadă un proiect finanţat din fonduri sută la sută private, care vizează amplasarea a trei troiţe identice, din lemn, în curţile celor trei biserici din comună. "În cinstea eroilor, am donat celor trei biserici câte o troiţă. Fiecare are îngropată, la bază, o listă a celor care au participat la ridicarea monumentului", precizează primarul.

"Ochi electronici" pentru hoţi

Într-o comunitate mică şi preponderent săracă, nici hoţii nu ar avea un front de lucru foarte bun, însă furturile, mărunte, mai de lemne din pădure, mai de şpalieri din vie sunt cât se poate de reale. "Noi nu avem jafuri din case, omoruri sau violuri, ori cine ştie ce distrugeri. Se mai fură una alta şi, pentru siguranţă, am montat 36 de camere de supraveghere în locuri publice, în toată comuna", ne explică primarul Marian Mitrofan. Investiţia ar trebui să fie şi în ajutorul celor trei poliţişti, prinşi şi ei în schema patrulelor cu secţiile rurale, care îi iau, în majoritatea timpului, din mijlocul comunităţii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Comuna Suceveni s-a înfrățit cu Rogojenii din Moldova

De hramul Bisericii "Sfinții Împărați Constantin și Elena" din comuna Suceveni, care este oficial și ziua de sărbătoare a localității, primarii din Suceveni, județul Galați, și Rogojeni, raionul Șoldănești, Republica Moldova, primarii Marian Mitrofan și Alexei Burlacu (acesta din urmă ales pentru a patra oară în fruntea administrației locale) au semnat documentele care consfințesc înfrățirea celor două comune.

Au fost mai multe evenimente în weekend la Suceveni, printre cei implicați în activități fiind parlamentari, preoţi, cadre didactice și elevi de la Școala "Vasile Burlui", însuși academicianul prof. univ. dr. Vasile Burlui, angajații Primăriei, Gheorghe Căluian, coordonatorul Asociației "Respectul semenilor", membri ai unor formații artistice (deosebit de emoționant cântecul Simonei Ionela Solomon, fiică a satului, dedicat bunicii!) și, nu în ultimul rând, o grupare de scriitori din București, Iași, Salzburg și Galați, care au participat la partea finală a evenimentului, inaugurarea Casei de Cultură și a Bibliotecii, botezate cu aceste prilej "Ana Mâșlea", după numele poetei care a copilărit pe aceste meleaguri.
Au fost prezenți și au avut discursuri sau au citat din opera lirică a Anei Mâșlea președintele Filialei Iași a Uniunii Scriitorilor din România, poetul Cassian Maria Spiridon, președintele Societății Scriitorilor "C. Negri", poetul Sterian Vicol, Daniela Gumann și Constantin Gumann (de la Societatea Scriitorilor Români din Austria), George Coca-Lob din București, umoristul și jurnalistul Pompiliu Comșa, Hadrian Secară (Filiala Galați - Brăila a USR), care a transmis și salutul doamnei manager a Bibliotecii Județene "V.A. Urechia", Corina-Emanuela Dobre, instituție care a fost reprezentată și de Sergiu Vlădescu. Prin grija domnului Vasile Burlui a fost lansată și o antologie din opera Anei Mâșlea, intitulată "Poeme", care a apărut la Editura "Cartea Românească Educațional".

viata-libera.ro

[dcp100168]

Preotul care le cumpără medicamente enoriașilor din banii proprii. Ține vii tradițiile și este îngerul copiilor nevoiași

Părintele Cătălin Radu are grijă ca micuții sărmani din Suceveni, localitatea unde slujește, să nu ducă lipsă de haine, rechizite și alimente. Și familiile nevoiașe, dar și bătrânii sunt permanent în atenția sa, iar atunci când au nevoie le cumpără medicamentele vitale.

Cătălin Radu (37 de ani) este preot paroh la biserica „Sfântul Ierarh Spiridon” din comuna gălățeană Suceveni. De cinci ani face naveta aproape zilnic între Galați și localitatea amintită și s-a remarcat prin numeroasele acte de caritate și ajutorul pe care îl dă enoriașilor din comună.

De multe ori a plecat de la Galați ca să le cumpere din banii săi medicamente sătenilor sărmani, iar cu ajutorul unor oameni cu suflet le-a luat lemne de foc bătrânilor care duceau lipsă. „I-am rugat pe enoriași să îmi spună imediat dacă au o problemă medicală. Când vine vorba de sănătate, nu ne uităm la bani. Sunt oameni în vârstă care din rușine și smerenie nu spun că au nevoie de medicamente. Mă măcină lucrul acesta, pentru că nu mă contactează ca să pot face mai mult pentru ei”, a povestit cu emoție părintele pentru „Adevărul”.

Ne mărturisește că își calcă de multe ori pe rușine și vorbește cu oamenii care au o stare materială mai bună ca să le ceară ajutorul pentru copiii sărmani din parohie, dar și pentru familiile nevoiașe și bătrânii singuri. În fiecare an le cumpără haine și încălțăminte la zeci de copii nevoiași din localitate, dar și ghiozdane, rechizite și mâncare din donații și banii primiți de parohie. Pachete consistente cu alimente ajung și la familiile cu mai mulți copii și la bătrânii singuri. „Am considerat că trebuie să mă implic mai mult în viața enoriașilor, nu numai prin slujbe și vizite la domiciliu, ci și prin lucruri concrete. Oamenilor poți să le vorbești ore în șir, dar dacă nu îi ajuți cu problemele lor sau nu empatizezi cu ei când au nevoie, nu ai făcut prea multe”, spune preotul Cătălin Radu.

Anul trecut i-a ars casa unui tânăr din Suceveni, care are doi copii, iar parohul i-a sărit imediat în ajutor. A vorbit cu oamenii din sat, iar din banii strânși bărbatul și-a construit un nou acoperiș la casă și a renovat două camere. O rudă din Marea Britanie i-a trimis recent 16.000 de lei, cu care a cumpărat haine și dulciuri pentru toți copiii din parohie. De asemenea, printr-un parteneriat cu o parohie din Liverpool, preotul Cătălin Radu le-a cumpărat de Crăciun îmbrăcăminte și dulciuri copiilor cu vârsta între un an și opt ani din parohia sa de la Suceveni.

A reușit să convingă un grup de tineri din sat să mențină vii tradițiile românești, pornind de la încondeiatul ouălor de Paște și până la mersul cu plugușorul de sărbători, obiceiuri pe care le face împreună cu ei. „Colindăm persoanele în vârstă și singure. Le trecem pragul casei și îi colindăm, dar și pe ceilalți enoriași din sat care ne primesc. Mergem și cu plugușorul. Și eu merg cu ei. Ne îmbrăcăm în costum popular și cu bicele, buhaiul, cornul și clopoțeii mergem prin sat și urăm oamenii ca să nu se piardă tradițiile”, povestește părinte. Este motivat de dragostea și implicarea oamenilor și și-a propus să facă și mai mult bine. „Nu vreau să fiu lăudat. Doar să mă pomenească în rugăciunile lor. Copiii pe care îi ajut astăzi să își aducă aminte și de mine când vor fi mari și la casele lor”, este dorința preotului Cătălin Radu.

adevarul.ro

[dcp100168]

Pași digitali mici, dar siguri, la Suceveni

Recent, comuna Suceveni a făcut primii paşi către digitalizare, potrivit primarului Marian Mitrofan, care ne-a anunţat că pe 12 februarie s-a implementat proiectul în valoare de 200.000 de lei, din fonduri bugetare proprii, prin care se conectează comunitatea la ghişeul.ro. Este un proiect mic, care cumulat cu alt proiect mic, de aceeași valoare, respectiv achiziționarea unui server în 2022, necesar serviciului de contabilitate. Împreună, acestea duc la eficientizarea și extinderea digitalizării, asigurând și conformarea la OUG 115/2023, care cere disponibilizări de personal de 10 la sută pentru restrângerea cheltuielilor administrației. În acest fel, comuna a renunțat la un funcționar care se ocupa de taxe și s-a achitat de sarcini, conform legii.

viata-libera.ro