Terminal plutitor de călători în Portul Galaţi

[dcp100168]

Terminal plutitor de călători în Portul Galaţi

Proiectul tehnic pentru construirea unui terminal de călători în Portul Galaţi a fost aprobat de comisia de specialitate a Ministerului Transporturilor. Este un proiect ce se referă la realizarea, până cel târziu septembrie 2010, a unui ponton special, lung de 40 metri, lat de 15 metri, pentru amenajarea căruia va fi nevoie de aproximativ 1,8 milioane euro, fonduri ce vor fi alocate de la bugetul de stat. Realizarea terminalului este o condiţie ce face parte din acordul de aderare a României la Spaţiul Schengen, programată pentru 2011. La Galaţi a existat o gară fluvială, în Sala Mare de la Palatul Navigaţiei, însă amenajarea acestui spaţiu ca terminal internaţional de călători după rigorile europene în vigoare ar fi fost foarte dificilă, mai ales că este vorba de o clădire de patrimoniu. „Existau două variante: ori se construia o clădire nouă, special pentru acest terminal de pasageri, ori recurgeam la amplasarea unui ponton plutitor, dotat cu toate facilităţile. A doua variantă a fost considerată mai ieftină, mai rapidă. În plus, pe termen lung, în cazul unor modificări a frontierei Schengen, acest ponton poate fi reamplasat sau refolosit în alte scopuri”, a explicat Mihai Ochialbescu, directorul APDM Galaţi. Varianta pontonului plutitor este agreată şi de specialiştii care monitorizează procesul de aderare la spaţiul Schengen. Pontonul respectiv ar urma să fie amplasat în faţa Palatului Navigaţiei şi este destinat, în special, pentru a deservi vasele de croazieră.

viata-libera.ro

[dcp100168]

O "cheltuială inutilă", navele de pasageri din străinătate nu vor acosta la Galaţi

Directorul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime Galaţi, Mihai Ochialbescu, a anunţat că la Galaţi se va realiza un terminal plutitor pe Dunăre pentru pasageri, în urma unor condiţii impuse pentru aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen. Este vorba practic despre un ponton care are ar urma să fie amplasat în apropierea sediului Poliţiei de Frontieră Galaţi. "Teoretic, terminalul ar fi trebuit să fie gata până în luna septembrie când este evaluarea Schengen. Îl avem în proiect, este în licitaţia care va avea loc probabil pe 24 iunie. Va fi licitaţia, apoi într-un an de zile va fi gata. Dacă demonstrăm celor de la Schengen cu planurile şi cu locul unde se construieşte şi cu această construcţie începută, etc, nu este niciun fel de problemă, acest terminal va exista", a declarat Mihai Ochialbescu. Potrivit directorului APDM, costurile realizării terminalului se vor cifra la peste 1 milion de euro, iar banii vor veni de la Ministerul Transporturilor. "Este un ponton în care vor fi nu ştiu câte camere dedicate Poliţiei de Frontieră, cabine dedicate Vămii, cabine pentru administraţie, pentru întreţinere, etc. Este un ponton lung de 40-50 metri. Am lăsat la libertatea celor care vor prezenta proiectul... Singura condiţie a fost să aibă o lăţime de 11,5 metri şi motivul a fost că aceasta este lăţimea standard a oricărei nave care navigă prin Europa şi poate să treacă pe orice canal şi orice ecluză. Dacă am făcut-o de 12,5 metri nu mai intră pe ecluză, dacă peste nu ştiu câţi ani când nu mai e nevoie de terminal pentru pasageri şi este să îl trimit hotel plutitor nu ştiu unde, să ştiu că pot intra pe orice canal; a fost singura condiţie a mea", a mai spus Ochialbescu.

Pe de altă parte, Mihai Ochialbescu consideră că este vorba despre o "cheltuială inutilă" întrucât navele de pasageri din străinătate nu vor acosta la Galaţi deoarece oraşul nu are un potenţial turistic deosebit. "Este obligatoriu să avem aşa ceva. Din punct de vedere practic s-a constat că în Galaţi este mai puţin necesar un asemenea terminal, dar pentru că avem obligaţia să facem aşa ceva, îl vom face", a mai afirmat Mihai Ochialbescu.

http://www.impartial.ro/index.php?func=articol&domeniu=Economic&articol=3

[Mikka]

Deci, pe scurt, de un an de zile nu s-a facut nimic.

Pe de o parte e bine pentru ca nu s-au cheltuit absolut inutil niste bani. Pe de alta parte, se persevereaza cu multa energie in prostie...

P.S.: Nu tine faza cu "e obligatoriu, asa vrea UE" pentru ca pur si simplu UE vroia chestia asta realizata pana in septembrie 2010 (peste vreo doua luni)

[dcp100168]

Punct de trecere Schengen în Portul Galaţi

Terminalul de pasageri va deservi punctul de trecere frontieră – Schengen din zona Galaţiului şi va fi dat în folosinţă la sfârşitul lunii martie. Investiţa aparţine Ministerului Transporturilor şi costă un milion de euro. „Acest punct de trecere Schengen este un ponton de acostare la care vor acosta navele de pasageri. Iniţial s-a prevăzut să facem o clădire care ar fi costat patru milioane de euro. Am considerat că o clădire specială pentru trecere Schengen în momentul de faţă nu este absolut necesară. Astfel, am optat pentru un ponton care să aibă dotările speciale pentru poliţia de frontieră. În plus, pe termen lung, în cazul unor modificări a frontierei Schengen, acest ponton poate fi reamplasat sau refolosit în alte scopuri”, ne-a declarat Mihai Ochialbescu, directorul APDM Galaţi.

Terminalul plutitor de călători va costa aproximativ un milion de euro. „La traficul de pasageri din zona Galaţiului am considerat că patru milioane de euro este prea mult. Pontonul va fi amplasat dincolo de Dana 15, în dreptul Liceului de Marină”, a spus Ochialbescu.

Realizarea pontonului plutitor este o condiţie ce face parte din acordul de aderare a României la Spaţiul Schengen, programată pentru 2011.

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Punct-trecere-Schengen-Portul-Galati_0_436156949.html#commentsPage-1

[dcp100168]

S-a inaugurat terminalul plutitor Schengen pentru pasageri

Un terminal plutitor pentru pasageri, în valoare de aproximativ 1 milion de euro, care va deservi punctul de trecere a frontierei Schengen a fost inaugurat joi la Galaţi în prezenţa unei comisii de recepţie a Ministerului Transporturilor şi a oficialităţilor Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi.

Terminalul plutitor este un ponton pentru pasageri şi a fost construit de societatea Navrom Reparaţii SRL. Are birouri de dispecerat şi compartimente pentru poliţiştii de frontieră, vameşii şi lucrătorii SRI, care au în dotare camere de supraveghere cu alimentare independentă. Pontonul are o lungime de 40 metri, o lăţime de 11,5 metri şi un pescaj de 0,80-1,00 metri. Terminalul are o autonomie de funcţionare de 24 ore pe tancul propriu de combustibil şi este dotat cu instalaţie proprie de încălzire dar şi cu panouri solare, care pe timp de vară asigură încălzirea apei menajere.

Realizarea acestui terminal a fost impusă statului român pentru a asigura posibilităţile de trecere a frontierei Schengen. ”Va intra în funcţiune în momentul în care vom intra în spaţiul Schengen. Acesta va deveni imediat funcţional. Acum facem recepţia tehnică a acestui ponton, va fi amplasat undeva pe Faleza Dunării, cât mai aproape de Gara Fluvială, într-o zonă cât de cât pitorească, nu în afara oraşului. Vom da liber să fie montată toată aparatura necesară pentru controlul de frontieră şi în momentul în care vor apărea navele de pasageri, bineînteles că se va putea face controlul de rigoare”, a declarat directorul APDM Galaţi, Mihai Ochialbescu.

Directorul APDM Galaţi a precizat că iniţial s-a pus problema ridicării unei clădiri în acest scop, dar s-a abandonat ideea din cauza costurilor foarte mari pe care le implica, de circa patru milioane de euro, mai ales că navele cu pasageri străini nu acostează la Galaţi. În plus, Ochialbescu a spus că nu se aşteaptă ca odată cu punerea în funcţiune a acestui terminal să vină nave de pasageri care să acosteze la Galaţi, dar obiectivul este necesar pentru că este o condiţie impusă pentru aderarea ţării noastre la spaţiul Schengen.

”În Galaţi nu a fost trafic de pasageri de foarte mult timp, de pe vremea când aveam noi nave de pasageri şi făcem Galaţi-Brăila, Galaţi-Tulcea. Din discuţiile cu tour-operatorii, ei nu au fost foarte interesaţi de oraşul Galaţi din diverse motive, în primul rând turistice şi atunci preferă să ajungă la Tulcea ca să meargă în Deltă. Cam de 15 ani nu au mai fost nave de pasageri la noi, dar nu e timpul pierdut”, a mai afirmat Ochialbescu. Chiar şi aşa, directorul APDM Galaţi consideră că în cazul în care nu va mai fi necesar acest ponton pentru deservirea frontierei, el va putea fi folosit şi pentru alte activităţi portuare.

impartial.ro

[GAMET]

Siiigur ca da......Insa ce inaltime are puntea de acces fata de luciul apei???...Cred ca ati vazut cu totii trecand pe batranul fluviu pasagerele acelea frumoase(ucrainiene,nemtesti,elvetiene, frantuzesti...)...Tare sunt curios cum vor cobora pasagerii avand in vedere ca la aceste nave puntea de acces se afla la aproximativ 1,5m-2m fata de luciul apei???...!!!......Treaba romaneasca...

Nu mai pui la socoteala faptul ca la cat este de jos pontonul cu pricina...pasagerele respective se urca cu totul pe el...

(voi reveni cu poze pentru comparatie)

Edited June 18, 2011 by GAMET

[dcp100168]

Terminal fluvial de pasageri, de un milion de euro, în oraşul unde nu acostează nicio navă

Pentru această investiţie s-a cheltuit un milion de euro, deşi de 15 ani navele de pasageri nu mai acostează la Galaţi. În ciuda recomandărilor Uniunii Europene, municipalitatea nu s-a implicat în promovarea oraşului din punct de vedere turistic.

Gălăţenii care aleg să facă o plimbare pe Faleza Dunării pot vedea în vecinătatea Palatului de Navigaţie, un terminal plutitor pentru pasageri. Pontonul, în valoare de un milion de euro, a fost construit de societatea Navrom Reparaţii SRL, pentru a deservi navele de croazieră care eventual ar face escală la Galaţi.

Dotarea cu acest terminal a fost impusă statului român de către Consiliul Europei pentru asigurarea condiţiilor optime de traversare a frontierei spaţiului Schengen. Asta în condiţiile în care de 15 ani nicio navă de pasageri nu a mai acostat la Galaţi.

Motivul? L-am aflat chiar de la nişte gălăţeni care se plimbau pe malul Dunării bucurându-se de ziua liberă ocazionată de sărbătoarea Sfintei Maria. Ioan Radu (61 de ani) îşi aminteşte că, în urmă cu mai multe decenii, Galaţiul era o destinaţie importantă în special pentru negustorii străini, însă între timp a devenit un oraş muncitoresc, neinteresant din punct de vedere turistic. „În anii 80, comerţul pe Dunăre era foarte dezvoltat. Galaţiul era un important oraş la Dunăre. De mai bine de 20 de ani, nicio navă nu trece pe aici, se duc toate la Tulcea, Hârşova şi Constanţa. Noi nu avem ce arăta", declară bărbatul.

Deranjat de modul cum arată Galaţiul este şi Eduard Mocanu (55 de ani), de profesie instalator. „Ce să facă turiştii străini în acest oraş? Străzile sunt pline de gropi, arată jalnic. Suntem foarte înapoiaţi în comparaţie cu alte ţări".

Cât priveşte investiţia de un milion de euro făcută de Ministerul Transporturilor, gălăţenii consideră că este total inutilă atâta vreme cât lipsa de preocupare a autorităţilor a transformat Galaţiul într-un colţ uitat de lume. „Nu-şi are rostul. Nu va veni niciun turist străin în acest oraş”, crede Eduard Mocanu.

adevarul.ro

[GAMET]

Mda...Deja a existat o incercare ...esuata de acostare la acest ponton a unei nave de pasageri (insa nu pentru vizita ci pentru a lasa ...un cadavru,,,...)Spun esuata deoarece cu tot efortul depus,nu se putea lega la ponton datorita locului relativ stramt si inaltimii bordului liber al pontonului...Practic,se urca cu totul pe pontonul minune......Asa,ca piesa de decor si cu toate dotarile pe care le are...e bun.Doar pentru asta...

[dcp100168]

Investiţie de decor la malul Dunării

Galaţiul nu se regăseşte pe harta oraşelor turistice, în ciuda faptului că este înconjurat de ape. Dacă în anii 80, municipiul era înfloritor, fiind unul dintre cele mai importante porturi de la Dunăre, astăzi nu mai acostează niciun vas cu turişti străini. Motivele acestei lipse de interes sunt evidente: Galaţiul nu are nimic de oferit din punct de vedere turistic. Cu toate acestea, autoritățile nu se sinchisesc să risipească total aiurea banul public.

O mostră de cum se poate irosi banul public poate fi văzută în vecinătatea Palatului de Navigaţie. Este vorba de acel terminal plutitor pentru pasageri, în valoare de un milion de euro, supraevaluat și construit de Navrom Reparaţii SRL pentru a deservi navele de croazieră care ar face, chipurile, escală la Galaţi.

Reprezentanții Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) spun că existenţa acestui terminal a fost impusă statului român de către Consiliul Europei, pentru a asigura posibilităţile de trecere a frontierei Schengen. În consecinţă: o investiţie absolut inutilă atâta vreme cât Galaţiul nu are turişti și toate navele ocolesc orașul, preferând să acosteze la Constanţa sau Tulcea.

nepasadegalati.ro

[dcp100168]

Investiţie de 1.000.000 de euro, nefolosită

Statul român a investit un milion de euro într-un terminal de pasageri care stă nefolosit de trei ani. Şi asta pentru că ţara noastră nu a intrat în spaţiul Schengen, iar navele de croazieră ocolesc Galaţiul şi acostează la Constanţa sau Tulcea.

Terminalul de pasageri, investiţie a Guvernului României, a fost realizat în cadrul programului de modernizarea a graniţelor, în contextul integrării României în spaţiul Schengen. Terminalul are o lungime de 60 de metri, o lăţime de 11 metri şi este prevăzut cu birouri de dispecerat moderne şi compartimente pentru poliţiştii de frontieră.

Raluca Ardean, reporter Digi24 Galaţi: "Investiţia terminalului de pasageri pe care îl vedeţi a costat statul român un milion de euro, însă stă nefolosit, din 2011, deoarece România nu a intrat în spaţiul Schengen. În tot acest timp, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a trebuit să aloce bani pentru întreţinerea terminalului, precum şi pentru plata personalului".

Cheltuielile lunare cu plata personalului depăşesc 10.000 de lei. Costurile cresc în perioada iernii, când încălzirea pontonul se face electric. Liviu Ciubrei, director APDM Galaţi: "Costurile pentru întreţinerea acestui terminal sunt destul de mărişoare având în vedere veniturile companiei. Sunt două persoane, doi navigatori care lucrează în ture, 15 zile unul, 15 zile călălalt".

Pontonul nu poate fi folosit ca punct vamal până când ţara noastră nu intră în spaţiul Schenghen, însă ar putea fi utilizat ca loc de acostare pentru navele de croazieră care vin din Europa, pe Dunăre.

Liviu Ciubrei, director APDM Galaţi: "În general toate navele se bulucesc la Tulcea. Pentru că acolo ai ce să oferi. Oferă vizită în Delta Dunării. Galaţiul nu şi-a promovat zona, astfel încât turiştii să fie interesaţi de zona aceasta".

Ultima navă de călători a venit acum o lună la Galaţi, de la Tulcea, dar nu a acostat la terminalul de pasageri, ci alături, la pontonul Navrom. "Trebuie găsită o atracţie turistică, să-i convingi pe oameni să coboare. Investiţia nu e rău făcută, numai că trebuie continuată" a spus un gălăţean.

"Nu se justifică pentru că văd că nu se acostează nimic, nici trafic pe Dunăre nu este. Stă degeaba acolo, mai mult piesă de muzeu" a declarat un alt localnic.

În acest an, prin dreptul Galaţiului, pe Dunăre, au trecut 250 de nave de croazieră, fiecare având între 300 şi 600 de pasageri. Toate au ocolit, însă, Galaţiul.

digi24.ro
 

[dcp100168]

Cât costă întreţinerea terminalului plutitor pentru pasageri construit la Galaţi cu 1 milion de euro. Zace nefolosit încă de la inaugurarea cu fast din 2011

Terminalul este plutitor, este ancorat la malul Dunării şi a fost realizat în perspectiva aderării României la spaţiul Schengen. Pe acolo n-a trecut însă niciun turist, niciodată.

O investiţie de un milion de euro, dată în folosinţă de statul român în 2011, la Galaţi, a devenit un adevărat simbol al modului cum sunt cheltuiţi banii publici pentru lucruri fără utilitate. Este vorba despre un „terminal internaţional multifuncţional de pasageri”, care ar trebui să primească turiştii în perspectiva aderării României la spaţiul Schengen, dar care în cei şapte ani care au trecut de la inaugurarea cu mare fast nu a primit nici măcar un singur turist.

Investiţia este, în esenţă, un ponton plutitor în lungime de 60 de metri şi lăţimea de 11 metri, ancorat la malul Dunării în zona Palatului Navigaţiei. A fost construit în 2010-2011 de către firma Navrom Reparaţii SRL Galaţi (societate la care deţine un important pachet de acţiuni şi actualul vicepremier Viorel Ştefan) şi include spaţii de circa 700 de metri pătraţi amenajate (pe două niveluri) pentru îmbarcare, debarcare, controlul de frontieră al documentelor şi pentru birourile personalului vamal.

În ciuda lipsei complete de activitate, terminalul internaţional continuă să toace bani publici. Potrivit rapoartelor financiare ale companiei naţionale care îl are în administrare (Administraţia Porturilor Dunării Maritime  - APDM SA Galaţi), întreţinerea terminalului a costat de la inaugurare şi până în prezent circa 350.000 de euro (aproximativ 50.000 de euro pe an), pentru curăţenie, mici reparaţii, utilităţi şi pentru cei doi paznici.

Însă cum aderarea la Schengen nu s-a mai produs, pontonul ultramodern nu a avut nicio utilitate. Bizar este că autorităţile române nici măcar nu au voie să schimbe destinaţia clădirii decât printr-o hotărâre de Guvern, dat fiind că investiţia a fost înscrisă în strategia de aderare la spaţiul Schengen, aprobată şi finanţată de Uniunea Europeană.

Singurul dintre miniştrii  Transporturilor care a luat în discuţie o soluţie pentru folosirea terminalului - măcar ca ponton de acostare pentru navele de croazieră - a fost Alexandru Răzvan Cuc (ministru în guvernul Mihai Tudose). În vara lui 2017, el a vizitat Galaţiul şi a constatat că „terminalul plutitor multifuncţional de pasageri nu este utilizat conform scopului şi utilităţii pentru care a fost construit”, însă n-a mai apucat să ia vreo măsură pentru că i-a picat guvernul.

Intenţiile de valorificare a terminalului de pasageri de la Galaţi sunt înscrise chiar şi în strategia de dezvoltare elaborată de APDM şi aprobată de Ministerul Transporturilor, care prevede dezvoltarea unor servicii turistice complexe în zona Galaţi-Brăila-Tulcea. Pe hârtie, lucrurile arată nemaipomenit, dar în realitate între cele trei oraşe menţionate nu mai există nicio cursă navală de pasageri de mai bine de un deceniu. Terminale similare, care au costat, fiecare, câte un milion de euro, au fost construite şi la Brăila, Tulcea şi Giurgiu, situaţia lor fiind tot de conservare, ca şi la Galaţi. 

adevarul.ro

[dcp100168]

Fără HG, navele nu pot acosta la Pontonul „Schengen” de la Galați

În Portul Galați există un Ponton „Schengen”, la care ar putea acosta navele de croazieră, dar pentru ca acesta să poată fi folosit ar trebui dată o hotărâre de guvern. Pontonul plutitor cu lungimea de 60 de metri şi lăţimea de 11 metri, are 700 mp de spații special amenajate pentru pentru îmbarcare/debarcare, controlul de frontieră al documentelor şi birourile personalului vamal.

A fost construit în 2010-2011 în ideea că România va adera la Spațiul „Schengen”. Cum aderarea întârzie și Pontonul „Schegen” este nefolosit, întreținerea sa costând 50.000 de euro în fiecare an, pentru curăţenie, utilităţi şi salariile paznicilor.

Autorităţile române nu pot să schimbe destinaţia clădirii decât printr-o hotărâre de guvern, deoarece investiţia a fost înscrisă în strategia de aderare la Spaţiul „Schengen”, aprobată şi finanţată de Uniunea Europeană. În 2017, când era la primul său mandat de ministru al Transporturilor, actualul ministru, Răzvan Cuc, a fost în vizită la Galați și a constatat că „terminalul plutitor multifuncţional de pasageri nu este utilizat conform scopului şi utilităţii pentru care a fost construit” și a promis că va pregăti o hotărâre de guvern pentru ca pontonul să fie folosit pentru acostarea navelor de croazieră în Portul Galați. Dar la scurt timp ministrul a fost demis și Pontonul „Schengen” este în continuare pustiu.

Nici autoritățile din Galați nu au un minimum de atracții pentru turiștii de pe navele de croazieră, dar au pe cine să dea vina. Pe Guvern!

romanialibera.ro

[dcp100168]

Un terminal de pasageri de un milion de euro zace nefolosit de zece ani

Un terminal de pasageri ancorat la malul Dunării, în dreptul Palatului Navigaţiei din Galaţi, construit special pentru spaţiul Schengen, este nefolosit de la inaugurarea din urmă cu zece ani, din cauza unei erori tehnice din construcţie. Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au anunţat verificări pentru a stabili cine este vinovat.

Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a alocat, an de an, bani pentru întreţinerea terminalului nefolosit. La acestea se adaugă salariile a doi navigatori care asigură paza şi întreţinerea terminalului. Culmea, chiar dacă astăzi am intra în spaţiul Schengen terminalul de pasageri din portul gălăţean nu ar putea fi folosit. Actuala conducerea a APDM a aflat că are erori de proiectare şi construcţie, iar navele nu vor putea ancora niciodată pe el.

Exemplu de tocat bani publici

„Dn păcate, el are nişte erori din partea de proiectare şi execuţie. La momentul actual, nu ar putea fi folosit nici dacă am intra în spaţiul Schengen întrucât bordul pe care îl are la dispoziţie este mai înalt decât bordul liber cu care vin navele de croazieră sau obişnuiesc să vină navele de croazieră pe Dunăre. Totodată, şi anumite părţi de reţele sunt amplasate pe bord greşit. (...) A fost construit eronat, din punct de vedere tehnic nu poate fi folosit”, a declarat Alexandru Şerban, directorul APDM Galaţi.

În mod surprinzător, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, a aflat abia acum că terminalul de pasageri are o eroare tehnică şi nu poate fi folosit. Acesta a anunţat că se vor face verificări pentru vedea cum a fost posibilă construirea eronată, din bani publici, a unui terminal de pasageri. „Sper să i se găsească o utilizare şi să nu fie abandonat. (…). Sincer, eu, personal, este prima dată când aud de acest subiect. O să verificăm şi o să vedem, dacă este nevoie şi cineva a greşit. Presupun că la proiectare s-a produs o eroare. O să vedem dacă sunt măsuri de luat. Dar obiectul indiferent cum este trebuie pus în folosinţă, fie dat către privat, fie la nivelul APDM să se gândească o utilizare”, ne-a declarat Ionel Scrioşteanu, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.

Din terminal de pasageri, restaurant

Ca să scape de cheltuielile cu întreţinerea lui, APDM vrea să-l închirieze şi să-i schimbe destinaţia. Cel mai probabil, terminalul de pasageri va fi transformat într-un restaurant sau ponton plutitor pentru evenimente. În prezent, cheltuielile cu întreţinerea lui ajung la circa 4.000 de lei lunar.

„Noi am reuşit să eficientizăm cheltuielile pe care le avem cu acest terminal de pasageri. Practic, asigurăm mentenanţa lui cu oameni care asigură deja mentenanţa pentru alte pontoane sau alte nave pe care compania le are în subordine. Paza este, de asemenea, la comun. Nu avem oameni dedicaţi strict pentru el. Urmează să căutăm o variantă prin care să-l închiriem, astfel încât să eliminăm total costurile pe care acestea le generează anual. Ar putea fi un restaurant sau chiar loc de acostare pentru alte tipuri de nave”, a adăugat directorul APDM.

Conform fişei tehnice, terminalul este prevăzut cu sisteme moderne de intrare şi ieşire a pasagerilor UE şi non UE, cu spaţii de verificare a documentelor. Nava a fost construită de Navrom Reparaţii SA, are o lungime de 40 de metri, o lăţime de 11,50 şi un pescaj de 0,80-1,00 metru. Terminalul de pasageri are birouri de dispecerat şi compartimente pentru poliţiştii de frontieră, vameşii şi lucrătorii SRI, care au în dotare camere de supraveghere.

adevarul.ro

După zece ani în care România a aşteptat aderarea la Spaţiul Schengen, aşa cum era iniţiat în Tratatul de Aderare, Galaţiul s-a ales doar cu un ponton nefuncţional, ce zace în faţa Palatului Navigaţiei, pe malul Dunării. Pontonul "Schengen", deţinut de Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi, a fost inaugurat în martie 2011, fiind destinat acostării navelor de croazieră.

Terminalul "Schengen", în esenţă un ponton plutitor cu o lungime de 60 metri şi o lăţime de 11 metri, a costat un milion de euro şi a fost construit din bani publici de Ministerul Transporturilor. Pontonul include, teoretic, spaţii de aproape 700 metri pătraţi, pe două niveluri, pentru activităţi de îmbarcare/ debarcare, control al documentelor, poliţie de frontieră, vamă etc.

Chiar dacă la Galaţi nu a mai oprit de mult o navă de croazieră, potenţialul turistic fiind destul de redus, în opinia operatorilor unor astfel de curse, existenţa acestui terminal a fost o condiţie tehnică pentru aderarea, în 2011, la Spaţiul Schengen, terminale asemănătoare fiind realizate şi în alte porturi de la Dunăre.

Din păcate, pe lângă faptul că aderarea la Spaţiul Schengen a fost amânată, nici pontonul nu a fost folosit, fiind practic doar o sursă de pierderi pentru APDM Galaţi, prin cheltuielile de întreţinere din toţi aceşti ani.

În prezent, Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi caută, totuşi, o modalitate de valorificare a acestui ponton. "Când a fost realizat acest terminal de pasageri, s-au făcut nişte erori de proiectare şi execuţie, iar la momentul actual el nu ar putea fi operat nici dacă am intra în spaţiul Schengen, întrucât bordul pe care îl are la dispoziţie este mai înalt decât bordul pe care îl au în mod obişnuit navele de croazieră care vin pe Dunăre. De asemenea, anumite părţi de reţele sunt amplasate pe bord greşit.

Noi am reuşit să eficientizăm cheltuielile pe care le aveam cu acel terminal, asigurând întreţinerea lui doar cu oameni care asigură mentenanţa şi la alte pontoane sau alte nave pe care compania le are. Paza este, de asemenea, la comun, nu mai avem oameni strict pentru el.

Urmează să căutăm o variantă prin care să-l închiriem, astfel încât să eliminăm cu totul costurile pe care le generează. Cum ar putea fi refolosit? Asta ar urma să decidă viitorul chiriaş", a declarat directorul general al ADPM Galaţi, Alexandru Şerban.

Mai în glumă, mai în serios, "gurile rele" spun că pontonul ar putea fi reconvertit în terasă sau restaurant plutitor, ca în filmele lui Kusturica. Dar cea mai probabilă rămâne tot folosirea acestuia ca terminal de pasageri. "La Tulcea, partea de port turistic, de exemplu, a trecut în administrarea CJ Tulcea. Ei ar putea fi dintre cei interesaţi să-l închirieze şi să-l dea în folosinţă atunci când vom intra în spaţiul Schengen", a precizat directorul general al ADPM Galaţi.

Prezent la Galaţi, actualul secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, a declarat că nu ştia de tărăşenia cu pontonul Schengen de la Galaţi, dar că ar putea să urmeze o serie de verificări privind modul în care s-a derulat această investiţie. "Sincer, e prima dată când aud de acest subiect. Dacă este nevoie şi cineva a greşit - presupun că ori la proiectarea, ori la evaluarea proiectelor s-a produs o eroare - să vedem dacă sunt măsuri de luat. Dar obiectivul, indiferent cum este, trebuie dat în folosinţă - fie către privat, fie gândit la nivelul APDM o destinaţie", a arătat reprezentantul Ministerului Transporturilor.

Desigur, dacă fie şi după 10 ani s-ar putea găsi până la urmă o utilizare pentru pontonul "Schengen", mai rămâne de văzut cum o să rămână cu… Spaţiul Schengen, în care România, dincolo de toate aspectele tehnice, încă mai aşteaptă să intre.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Deputatul USR Bogdan Rodeanu despre pontonul Schengen de la Galaţi: "Restaurant sau Bază mobilă de cercetare pe întreaga Dunăre?" Recomandat

A fost nevoie de 10 ani pentru ca autorităţile locale din Galaţi să recunoască evidentul: pontonul ”Schengen”, deţinut de APDM este, deocamdată, inutil. A costat 1 milion de euro dar, pentru că a fost proiectat greşit, este incompatibil tehnic cu navele de croazieră care navighează pe Dunăre. Are bordul liber prea jos pentru navele de croazieră şi nu poate fi folosit pentru scopul în care a fost construit.

Repet: 10 ani. A fost nevoie de 10 ani, în care pontonul nu a fost utilizat, pentru ca autoritaţile să recunoască evidentul.

Ce facem? Îl lăsăm să rămână inutil, sau transformăm un proiect greşit, într-un proiect de viitor?

În acest moment, soluţia propusă ar fi ca acesta să fie transformat în restaurant.

Propun încă o opţiune, academică: de a folosi pontonul pentru programul de cercetare iniţiat de Universitatea Dunărea de Jos Galaţi, care urmează să deruleze monitorizarea şi cercetarea complexă a mediului şi a vieţii acvatice pe tot cursul Dunării, inclusiv cu o navă de cercetare specializată, a cărei achiziţie ESTE deja aprobată cu finanţare nerambursabilă europeană.

E vorba de cel mai mare proiect cu acest specific din TOATĂ Europa, iniţiat de o universitate din România, care a primit şi aprobare, şi finanţare. Da, de aici, din Galaţi.

Pontonul ar urma să extindă facilităţile de bazare a echipamentelor ştiinţifice şi a echipelor de cercetători implicate în operaţiunile REXDAN.

Bineînţeles că putem găsi multiple întrebuinţări acestui ponton care, în prezent, zace nefolosit.

Întrebările sunt:

- Care dintre acestea ar fi mai utile Galaţiului? Ce ar fi mai de impact: un restaurant sau o staţie de cercetare?

- Pe ce vrem să ne axăm? Pe ce avem deja, sau pe ceva ce ne-ar aduce recunoaştere internaţională, progres şi întărirea poziţiei centrului academic gălăţean pe plan european?

Voi susţine cooperarea şi dialogul între toate părţile mai sus citate cu factorii decizionali guvernamentali, pentru ca această soluţie să fie analizată şi să fie PRIMA OPŢIUNE în contextul necesităţii de a identifica o întrebuinţare Pontonului ”Schengen”.

Bogdan Rodeanu
Deputat USRPLUS Galaţi
Vicepreşedinte al Comisiei de Apărare, Ordine Publică şi Siguranţă Naţională

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Terminalul Schengen de la Galaţi, poveste fără sfârşit. Zace nefolosit de zece ani

Construit special pentru spaţiul Schengen, terminalul de pasageri ancorat la malul Dunării, în dreptul Palatului Navigaţiei din Galaţi, este de peste zece ani nefolosit. Construcţia de un milion de euro este dovada chelturii uneori inutile a banilor publici

Terminalul de pasageri de la Galaţi a fost realizat cu bani de la Guvern, în cadrul programului de modernizare a graniţelor, în contextul integrării României în spaţiul Schengen. A fost inaugurat în anul 2011 de către reprezentanţii Administraţiei Porturilor Dunării Maritime şi cei ai Ministerului Transporturilor. Deoarece România nu a mai intrat nici până acum în spaţiul Schengen, pontonul a rămas nefolosit. Nici măcar un singur turist nu s-a urcat pe el.

De atunci, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a alocat, an de an, bani pentru întreţinerea lui. La acestea se adaugă salariile a doi navigatori care asigură paza şi întreţinerea terminalului. Culmea, chiar dacă astăzi am intra în spaţiul Schengen terminalul de pasageri din portul gălăţean nu ar putea fi folosit pentru vasele mari care vor să acosteze. Potrivit fostei conduceri a APDM, terminalul are anumite erori de proiectare şi construcţie, iar navele de croazieră nu vor putea ancora niciodată pe el. Cheltuielile cu întreţinerea lui ajung la circa 4.000 de lei lunar.

„Terminalul are nişte erori pe partea de proiectare şi execuţie. Nu ar putea fi folosit nici dacă am intra în spaţiul Schengen întrucât bordul pe care îl are la dispoziţie este mai înalt decât bordul liber cu care vin navele de croazieră sau obişnuiesc să vină navele de croazieră pe Dunăre. Totodată, şi anumite părţi de reţele sunt amplasate pe bord greşit. A fost construit eronat, din punct de vedere tehnic nu poate fi folosit”, a anunţat anul trecut, în timpul unei conferinţe de presă, Alexandru Şerban, fostul directorul APDM Galaţi.

Tot la acea conferinţă, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, a aflat că terminalul de pasageri are o eroare tehnică şi nu poate fi folosit. „Sincer, este prima dată când aud de acest subiect. (…) Presupun că la proiectare s-a produs o eroare. O să vedem dacă sunt măsuri de luat. Dar obiectul, indiferent cum este, trebuie pus în folosinţă, fie dat către privat, fie la nivelul APDM să se gândească o utilizare”, a spus atunci Ionel Scrioşteanu, secretarul de stat în Ministerul Transporturilor.

Ca să scape de cheltuielile cu întreţinerea lui, conducerea APDM intenţiona, la vremea respectivă, să-l închirieze şi să-i schimbe destinaţia. Mai exact, să-l transforme într-un restaurant sau ponton plutitor pentru evenimente.

Actuala conducere a APDM spune, în schimb, că terminalul de pasageri poate fi folosit, însă doar pentru un tip de ambarcaţiuni, respectiv cele mici. „Nu ştiu de existenţa unei erori tehnice. Ideea este că el poate fi folosit doar pentru acostarea unui anumit tip de ambarcaţiuni, pentru cele mai mici”, a declarat Daniela Costea, directorul APDM Galaţi.

Există şi anumite intenţii de valorificare a terminalului de pasageri. Până România va adera la spaţiul Schengen, el ar putea fi folosit în scop turistic. Mai precis, pe ponton ar putea acosta ambarcaţiunile care fac plimbări pe Dunăre, în zona Galaţi-Brăila-Tulcea. „Am discutat cu autorităţile locale şi deja avem premizele unei colaborări pentru utilizarea acestui ponton, în scop turistic. Este vorba de plimbări pe Dunăre cu anumit timp de ambarcaţiune care se pretează pentru a acosta pe acest terminal”, susţine directorul APDM.

Conform fişei tehnice, terminalul este prevăzut cu sisteme moderne de intrare şi ieşire a pasagerilor UE şi non UE, cu spaţii de verificare a documentelor. Nava a fost construită de Navrom Reparaţii SA, are o lungime de 60 de metri, o lăţime de 11,50 şi un pescaj de 0,80-1,00 metru.

Terminalul de pasageri are birouri de dispecerat şi compartimente pentru poliţiştii de frontieră, vameşii şi lucrătorii SRI, care au în dotare camere de supraveghere. Totodată, terminalul are o autonomie de funcţionare de 24 ore pe tancul propriu de combustibil şi este dotat cu instalaţie proprie de încălzire dar şi cu panouri solare, care pe timp de vară asigură încălzirea apei menajere.

adevarul.ro

[dcp100168]

Soarta tristă a terminalului portuar Schengen de la Galați: nefolosit 13 ani

Pontonul special pentru pasagerii transportului fluvial din și spre țări din spațiul Schengen a costat mai bine de un milion de euro, dar nu a folosit niciodată din 2011, de când a fost construit. Însă a generat cheltuieli considerabile.

Un impunător terminalul de pasageri plutitor, ancorat la malul Dunării, în dreptul Palatului Navigaţiei din Galaţi, stă de 13 ani nefolosit, în așteptarea aderării României în spațiul Schengen, scop pentru care a și fost construit de altfel. Inaugurat cu mare fast în anul 2011 de reprezentanții Administrației Porturilor Dunării Maritime și cei ai Ministerului Transporturilor, el ar putea fi folosit, în sfârșit, abia din luna martie a anului 2024.

Terminalul a fost construit în contextul dorinței României de aderare la spaţiul Schengen. Însă, în tot acest timp, el nu a fost folosit niciodată. Niciun turist nu a urcat niciodată pe ponton, niciun fel de serviciu public nu a fost prestat, nu a adus niciun leu venit.

În schimb, Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi a alocat, an de an, bani pentru întreţinerea lui. La acestea se adaugă salariile a doi navigatori care asigură paza şi întreţinerea terminalului. Anul trecut, cheltuielile cu întreţinerea ajungeau la peste 4.000 de lei lunar. Astfel, construcția de un milion de euro a devenit un adevărat simbol al modului cum sunt cheltuiţi banii publici pentru lucruri fără utilitate.

Potrivit fostei conduceri a APDM, terminalul  are anumite erori de proiectare şi construcţie, iar navele de croazieră nu vor putea acosta niciodată la el. „Terminalul are nişte erori pe partea de proiectare şi execuţie. Nu ar putea fi folosit nici dacă am intra în spaţiul Schengen întrucât bordul pe care îl are la dispoziţie este mai înalt decât bordul liber cu care vin navele de croazieră sau obişnuiesc să vină navele de croazieră pe Dunăre”, spunea Alexandru Şerban, fostul directorul APDM Galaţi.

Acestea informații au fost negate, însă, de actuala conducere a APDM, care a avut și  anumite intenţii de valorificare a terminalului de pasageri în scop turistic. Mai precis, pe ponton ar fi urmat să acosteze ambarcaţiunile care fac plimbări pe Dunăre, în zona Galaţi- Brăila-Tulcea.

13 ar putea fi noroc pentru Terminalul Schengen

Soarta terminalului s-ar putea schimba din luna martie, atunci când România va intra în Schengen pe cale maritimă, fluvială și aeriană. În prezent, nu a fost însă luată o decizie în privința lui. „La momentul acesta, Poliția de Frontieră are un tablou general al etapelor care sunt determinate de această aprobare ce urmează să fie implementată. Terminalul Schengen poate fi folosit”, susține Marcela Daniela Costea, director general al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Dunării Maritime” Galați.

Conform fişei tehnice, terminalul Schengen este prevăzut cu sisteme moderne de intrare şi ieşire a pasagerilor UE şi non UE, cu spaţii de verificare a documentelor. Nava a fost construită de Navrom Reparaţii SA, are o lungime de 60 de metri, o lăţime de 11,50 şi un pescaj de 0,80-1,00 metri. Are birouri de dispecerat şi compartimente pentru poliţiştii de frontieră, vameşii şi lucrătorii SRI, care au în dotare camere de supraveghere. Totodată, terminalul are o autonomie de funcţionare de 24 ore pe tancul propriu de combustibil şi este dotat cu instalaţie proprie de încălzire, dar şi cu panouri solare, care pe timp de vară asigură încălzirea apei menajere.

Pe 23 decembrie 2023, Ministerul Afacerilor Interne a ajuns la un acord politic împreună cu ministerele de resort din Austria și Bulgaria privind extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria și aplicarea acquis-ului comunitar Schengen în România și Bulgaria, la frontierele aeriene și pe apă începând cu luna martie 2024. Mai exact, românii vor putea să traverseze liber frontierele pe apă și aeriene interne, fără a se supune controalelor la frontiere.

adevarul.ro