Croaziere pe Dunăre

dcp100168 · August 22, 2009

Gălăţenii au redescoperit plimbările pe Dunăre

În fiecare seară, zeci de persoane îşi aşteaptă rândul pentru a se îmbarca pe un vaporaş pentru agrement, care face curse pe bătrânul fluviu. Forfotă mare pe Faleză. Oamenii strânşi în dreptul Restaurantului Valurile Dunării se întreabă nerăbdătorii: „Mai vine capitănul sau nu?”. După câteva minute de aşteptare, cetăţenii răsuflă uşuraţi: „A venit! Se face cursa!”. În jurul orei 19, în zona Restaurantului Valurile Dunării, poate fi remarcat un grup de persoane. Sunt câţiva gălăţeni dornici să se plimbe cu catamaranul Vega. Cei mai mulţi clienţi sunt vârstnici, care trăiesc cu nostalgia curselor de agrement organizate în urmă cu mai bine de zece ani pe bătrânul fluviu. Cursa începe din zona Hotelului Vega. Ambarcaţiunea înaintează până în dreptul Liceului de Marină, de unde se întoarce şi urcă până în apropierea punctului de Trecere Bac. De aici, catamaranul revine la ponton. Plimbarea, deşi scurtă, este una de neuitat, vă asigurăm. Echipajul catamaranului susţine însă că interesul gălăţenilor pentru cursele pe Dunăre este încă destul de redus. Pentru a face plimbările pe Dunăre mai atractive, proprietarii vasului au apelat la cursele cu durată redusă.

Croazieră şi cu Kaptan M

Pe lângă catamaranul Vega, se mai pot face croaziere scurte şi cu nava Kaptan M, ancorat lângă vasul restaurant Malnaş. Cursele au loc joi, vineri şi sâmbătă, de la ora 19. Duminică, Kaptan M face de la 16.00 şi 19.00. O plimbare durează două ore şi costă 30 sau 50 de lei, în funcţie de condiţiile alese.

Catamaranul Vega face curse, de luni până vineri, în intervalul orar 17 - 19. Sâmbătă şi duminică progamul începe de la ora 10 şi se încheie la 19 iar plecările se fac din oră în oră. Tariful este de 10 lei pentru adulţi şi de 5 lei pentru copii. Vasul organizează şi curse la cerere. În acest caz, preţurile variază între 200 şi 900 de lei.

http://www.adevarul.ro/articole/galati- ... unare.html

dcp100168 · August 4, 2010

Croaziere all-inclusive pe Dunăre

"Tudor Vladimirescu"

Chiar dacă este mai costisitoare, fiind recomandabilă doar grupurilor de turişti, cea mai interesantă este călătoria cu nava cu zbaturi acţionate de forţa aburului „Tudor Vladimirescu", singura navă de acest fel, de mare capacitate, aflată în funcţiune în Europa. A fost construită în 1850-1853, la Şantierul Ganzdanubius din Viena, la cererea companiei austriece DDSG, care făcea comerţ în Ţara Românească şi Moldova şi avea nevoie de un remorcher puternic, care să străbată zona Cazanelor. În 1919, nava a fost primită de România în contul despăgubirilor de război. A fost rebotezată „Sarmisegetuza" şi transformată în navă de pasageri, efectuând curse pe ruta Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina. În 2004, nava a fost reparată şi reamenajată la standarde moderne de către armatorul său, Navrom Galaţi. A fost păstrat sistemul de propulsie cu zbaturi acţionate de forţa aburului, care are o putere de 600 CP. Pentru pasageri este chiar spectaculos să urmărească, prin pereţii de sticlă, funcţionarea cilindrilor verticali cu dublă expansiune, consideraţi de specialişti o adevărată bijuterie a tehnicii. Sistemul a fost păstrat pentru că merge perfect, singura modificare fiind înlocuirea păcurei folosite la funcţionarea caldarinelor cu motorina, pentru eliminarea fumului evacuat pe coş. Nava are două saloane, baruri

de interior şi de punte, putând lua la bord 100 de pasageri. La bordul navei „Tudor Vladimirescu" au călătorit şi Regele Ferdinand şi Regina Maria, Carol al II-lea, Regele Mihai, mareşalii Averescu şi Antonescu, iar în perioada comunistă Nichita Hruşciov, care a fost oaspetele lui Gheorghiu-Dej.

"Vega"

De la Galaţi pot fi efectuate croaziere şi cu catamaranul „Vega", navă de mare viteză, care le oferă turiştilor şi o atmosferă plăcută şi relaxantă. Catamaranul este o navă de ultimă generaţie, are lungimea de 16,6 m şi lăţimea de 4,6 m, e propulsată de două motoare Yamaha şi atinge o viteză maximă de 55 km/h, viteza de croazieră fiind de 30 km/h. Este dotată şi cu sistem de navigaţie prin satelit şi sonar, putând intra pe orice canal din Delta Dunării.

"Vega River"

Croazierele de după-amiază pe Dunăre, în zona Galaţiului, sau cele de câteva zile în Delta Dunării pot fi efectuate şi cu două nave moderne, cu pasagerul „Vega River", care are o capacitate de 60 de locuri, sau cu pasagerul „Kaptan M", cu capacitatea de 148 locuri. Pentru o croazieră în Deltă, pachetul include transportul, cazarea şi pensiunea completă. Ambele nave au punţi deschise, cu şezlonguri, pentru admirarea peisajului în timpul călătoriei, dar care pot fi şi ringuri de dans

pentru petrecerile de seară. O croazieră de după-amiază „standard" înseamnă un traseu din amonte de Galaţi, din zona vărsării Siretului în Dunăre, în aval, către Cotul Pisicii.

"Kaptan M"

Cu „Kaptan M" se fac şi croaziere „all inclusive", Galaţi-Crişan sau Galaţi-Sulina şi retur. În programul unei croaziere la Sulina sunt incluse ieşirea cu nava pe mare, concursuri de pescuit, vizitarea casei memoriale Ivan Patzaichin de la Mila 23 şi a Mânăstirii „Stipoc", iar din meniu nu lipseşte ciorba din burtă de crap, preparată cu apă de Dunăre filtrată cu ajutorul filtrelor ecologice de la bordul navei.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/croaziere-all-inclusive-pe-dunare-195675.html

Mikka · August 5, 2010

Articol scris pentru a umple pagina, poza e una de la Ziua Marinei etc.

vizitarea casei memoriale Ivan Patzaichin

A murit Ivan Patzachin???

dcp100168 · August 12, 2013

Cât costă o plimbare cu vaporul pe Dunăre

* Navele turistice, ca şi cele de pasageri, sunt pe cale de dispariţie la Galaţi, semn că transportul pe apă este, ca şi cel pe calea ferată, în criză * Află cât costă să te plimbi pe Dunăre cu puţinele nave care încă mai circulă în scop de agrement pe fluviu

În ciuda faptului că Dunărea are un potenţial turistic uriaş, autorităţile de la malul fluviului nu au ştiut vreodată să îl valorifice şi să îl exploateze, astfel că, astăzi, orice gălăţean sau turist dornic de o plimbare pe Dunăre găseşte cu greu un vas de agrement cu care să „străbată” bătrânul fluviu. Lipsa turiştilor, dar şi costurile mari pentru întreţinerea ambarcaţiunilor turistice sunt doar câteva dintre motivele pentru care plimbările pe Dunăre sunt pe cale de dispariţie, la Galaţi.

200 de euro pe oră, o plimbare cu Vega River

Indiferent că vă doriţi o croazieră până la braţul Măcin sau chiar până în Delta Dunării, înainte de toate trebuie să vă faceţi rezervare şi să vă asiguraţi că vă vor însoţi mai mulţi prieteni sau rude, astfel încât să formaţi un grup destul de mare pentru ca operatorii să se aventureze cu voi într-o plimbare pe fluviu.
Pentru o croazieră cu Vega River, cel mai cunoscut operator de servicii de turism pe fluviu, trebuie să scoateţi din buzunar minim 400 de euro. O oră petrecută la bordul navei pasager vă costă 200 de euro, iar condiţia de bază pentru a vă aventura în apele Dunării este să vă rezervaţi o plimbare de minim două ore, conform paginii web a firmei. Construit în anul 2007, la Şantierul Naval din Galaţi, catamaranul Vega River are o lungime de 30 de metri, o lăţime de 18 metri, viteza de croazieră este de 18 kilometri pe oră, iar la bordul vasului veţi descoperi un salon cu 60 de locuri la mese, aer condiţionat, punte superioară cu 36 de locuri la bar, şezlonguri şi bucătărie proprie. Tot aici puteţi îmbina utilul cu plăcutul, astfel că puteţi închiria nava, în special, pentru evenimente deosebite, precum logodne, nunţi, botezuri, întâlniri de afaceri, dineuri, lansări muzicale sau de carte, pentru grupuri de maximum 60 de persoane. Pentru traseul Faleză-revărsare Siret-Şantierul Naval şi retur, care durează două ore, trebuie să scoateţi din buzunar 400 de euro. Pentru traseul Galaţi-revărsare Prut şi retur (patru ore) trebuie să aveţi pregătiţi 800 de euro, pentru Galaţi-intrare Canal Măcin şi retur (cinci ore) - 1.000 de euro, iar pentru traseul Galaţi-Tulcea şi retur (11 ore) - 2.200 de euro.

Vasul Kaptan, la dispoziţia turiştilor de pe litoral

Nava de croazieră Kaptan M, una dintre ambarcaţiunile de agrement de la Galaţi, se află în această perioadă pe litoralul Mării Negre, astfel că abia după finalizarea sezonului estival vă veţi putea bucura de plimbări pe Dunăre cu Kaptan M. Cu o capacitate de 148 persoane, propulsat de două motoare de 714 CP, format din două punţi (puntea inferioară - restaurant - bar, grup sanitar, bucătărie, cu o capacitate de 90 persoane, iar puntea superioară cu o capacitate de 50 persoane), vasul organizează croaziere în toate punctele de interes din Europa, croaziere în Delta Dunării, dar şi în Marea Neagră. De asemenea, se organizează excursii de o zi Galaţi - Tulcea. Condiţia este să ca la bord să urce minimum 30 de persoane.

Cu bacul Poienari 2 te costă 300 de lei

Dacă nu beneficiezi de resurse financiare, poţi face o plimbare pe Dunăre cu bacul Poienari 2, care aparţine Navrom Bac şi poate fi închiriat doar cu rezervare, cu minim 48 de ore înaintea plimbării propriu-zise. Asta pentru că, în mod normal, bacul Poienari 2 execută curse zilnic pentru transportul pasagerilor peste Dunăre. Pentru o plimbare de minimum două ore trebuie să scoţi din buzunar 300 de lei. Dacă nici astfel nu îţi permiţi să te plimbi pe Dunăre, nu îţi rămâne decât să plăteşti 1,5 lei pentru o cursă normală cu bacul.

Tot Navrom Bac are şi o staţie de carburant dedicată ambarcaţiunilor de agrement, care funcţionează de miercuri şi până vineri, între orele 11,00-19,00, unde benzina poate fi achiziţionată cu 6,1 şi 6,2 lei. Pentru colectarea deşeurilor provenite de la ambarcaţiunile de agrement trebuie să apelaţi la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (CNAPDM), tarifele practicate de compania pe stat putând fi consultate pe site-ul instituţiei.
Din păcate, cursele navale de pasageri pe Dunăre, între Galaţi şi Brăila, sunt istorie.

viata-libera.ro

Mikka · August 13, 2013

Dunărea are un potenţial turistic uriaş

apoi

Lipsa turiştilor (...) doar câteva dintre motivele pentru care plimbările pe Dunăre sunt pe cale de dispariţie

Nu exista turisti, dar exista un potential turistic "urias".

Oricum, sincer, sa dai zeci de euro ca sa avezi niste maluri pustii si pustiite, chiar nu e nicio afacere. Si niciun potential...

dcp100168 · August 30, 2013

Vor reînvia cursele de pasageri pe Dunăre?

* Rămase doar în amintirea gălăţenilor născuţi undeva până în anii ’80, cursele navale de pasageri pe Dunăre, care legau Galaţiul de Brăila, Tulcea sau Sulina, au şansa să redevină realitate

„Integrarea” în croazierele europene este greu de realizat, ba chiar imposibilă deocamdată. În primul rând, pentru că timpul dedicat unei croaziere este destul de limitat, iar introducerea unei noi locaţii este destul de anevoioasă. Mai ales când locaţia respectivă - Galaţiul, în cazul de faţă - nu prea are nimic de oferit în imediata apropiere a Dunării. Din păcate, nu suntem un oraş turistic, nu suntem nici măcar un judeţ turistic, iar ceea ce i-ar putea atrage pe nişte „plezirişti” veritabili este departe de malul Dunării noastre. Cu muzee gonite din sedii retrocedate, cu clădiri în care Rathaus-ul nostru (Primăria, în germană) stă cu chirie, cu o faleză care începe s-o ia la vale, cu mulţi boscheţi, praf, găuri în asfalt, cu străzi în lucru şi cu şantiere neterminate, cu bazine fără apă - e greu să-i atragi pe turiştii din alte ţări, pentru care vacanţa înseamnă doar distracţie şi locuri care merită să fie vizitate. Nu avem măcar un parc mai de Doamne-ajută, iar singurul muzeu cu adevărat deosebit (cel de Arte Vizuale, unicat în România) a fost mutat la parterul unui bloc din piaţă. Şi chiar dacă lucrurile ar fi stat altfel, tot este foarte greu să intri în competiţie cu oraşe ca Viena, Bratislava sau Budapesta. Dacă scoatem din calcul mănăstiri cum e cea de la Tudor Vladimirescu (o destinaţie posibilă, nu una obligatorie), atunci următoarele locuri demne de vizitat ar fi tocmai prin nordul Moldovei. Din Galaţi, drumul până acolo e prea lung pentru o croazieră, aşa că, din nou, nu avem niciun atu pe care să îl jucăm. Propunea cineva, odată, să facem din combinat un obiectiv turistic, care să poată fi „admirat” de pe viaduct. Ironia sorţii, până şi viaductul este acum închis. Avem, în schimb, un terminal de pasageri Schengen construit cu (mulţi) bani europeni, un terminal superb, dar complet inutil. Pentru că prin el nu trece şi n-a trecut nimeni. Iar în holul Palatului Navigaţiei, care acum vreo 30 de ani roia de călători, au ajuns să se vândă poşete şi parfumuri. Om fi noi oraş cumplit de negustori, dar parcă nici chiar aşa.

Speranţa noastră: din nou, UE

Ei bine, dacă din croazierele internaţionale se pare că nu am rămas decât cu terminalul de pasageri, avem şansa de a revigora transportul de pasageri pe Dunăre, acele curse rapide pe care le făceau nave precum „Săgeata”. Iar şansa noastră poartă numele Comisiei Europene, am aflat dintr-o discuţie purtată recent cu directorul Uniunii Porturilor Interioare Româneşti, Carmen Costache. Şi Ministerul Transporturilor şi-a propus, destul de pompos, în strategia sa de dezvoltare durabilă, „promovarea folosirii transportului pe căile navigabile interioare ca opţiune de transport complementară celui rutier, oferind alternative de transport competitive în lanţul logistic ˝door to door˝”. Însă Comisia Europeană a trecut mai repede de la vorbe la fapte şi a decis să finanţeze, direct din fondurile ei, revitalizarea liniilor de transport naval intern. E un lucru de care autorităţile Galaţiului ar trebui să se intereseze, mai ales că Dunărea pare a fi singura noastră soluţie să revenim la un statut economic puternic, aşa cum îl aveam odinioară. „Ştiţi că odată erau nave de pasageri care făceau transport pe ruta Galaţi-Brăila, pe Galaţi-Tulcea. Se încurajează reînvierea acestui trafic, care înseamnă să preiei o parte din pasagerii de pe rutier, cu consecinţe semnificative, cum ar fi, printre altele, reducerea numărului de accidente de pe şosele. Deci, Comisia Europeană finanţează şi susţine acest tip de transport, ceea ce înseamnă că se poate asigura o susţinere financiară pe un timp de un an, doi, trei, până când reuşeşti să te autofinanţezi. Ar fi foarte bine, mai ales pe această perioadă de vară şi nu cred că ar fi lipsită de interes o cursă rapidă Galaţi-Sulina sau Galaţi-Sf.Gheorghe. Gândiţi-vă cu cât s-ar reduce aglomeraţia şi timpul de trecere cu bacul. Toată lumea ştie că drumul până la Tulcea este unul destul de periculos, iar ca turist, ar fi foarte frumos să laşi maşina în garaj, să te urci pe o navă şi să mergi în Deltă. Este o oportunitate care poate fi analizată de autorităţile locale şi poate vom reuşi, pe viitor, să reînviem aceste curse”, ne-a declarat Carmen Costache.

presagalati.ro

dcp100168 · June 25, 2014

Croaziere pe Dunăre cu nava cu zbaturi, unică în Europa

O croazieră pe Dunăre cu o navă cu zbaturi, cu un catamaran, cu o corabie cu pânze sau cu fosta navă de protocol a lui Ceaușescu reprezintă, cu siguranță, un lucru pe care și l-ar dori nu numai un turist român, ci și unul din străinătate, care își propune modalități cât mai inedite pentru a cunoaște viața portuară și atracția pescărească.

Astfel, pentru turiștii care includ în traseul lor și Galațiul, o asemenea croazieră poate fi făcută cu pânzarul moldovenesc 'Ștefan cel Sfânt', cu fosta navă de protocol a lui Ceaușescu, ,,Steaua Polară', cu catamaranul 'Vega' sau cu nava cu zbaturi 'Tudor Vladimirescu'.

Nava cu zbaturi acționate de forța aburului 'Tudor Vladimirescu' este singura în funcțiune în Europa. A fost construită între 1850 și 1853, la Șantierul Naval Ganzdanubius, la cererea companiei austriece DDSG, care făcea comerț în Țara Românească și Moldova și avea nevoie de un remorcher foarte puternic, care să străbată zona Cazanelor Dunării. În 1919, nava a fost primită de România în contul despăgubirilor de război. A fost rebotezată 'Sarmisegetuza' și a fost transformată în navă de pasageri, efectuând curse pe ruta Brăila-Galați-Tulcea-Sulina. În 2004, nava a fost reparată și reamenajată la standarde moderne de către armatorul său, Navrom Galați. A fost păstrat sistemul de propulsie cu zbaturi acționate de forța aburului, care are o putere de 600 CP.

,,Pentru pasageri este chiar spectaculos să urmărească, prin pereții de sticlă de la puntea principală, funcționarea mecanismului cilindrilor verticali cu dublă expansiune, considerați de specialiștii în domeniul naval o adevărată bijuterie a tehnicii. Sistemul a fost păstrat pentru că încă mai funcționează perfect, singura modificare fiind înlocuirea combustibilului folosit pentru punerea în funcțiune a caldarinelor; păcura a fost înlocuită cu motorina, pentru eliminarea fumului care ar fi fost evacuat pe coș și care ar fi fost un element de disconfort pentru pasageri', a declarat directorul Navrom Galați, Constantin Hârțan.

Nava are două saloane, baruri de interior și de punte, putând lua la bord o sută de pasageri. Croazierele sunt efectuate pentru grupuri de turiști, costul unei ore de marș fiind 1.000 de euro. Cei care urcă la bordul navei 'Tudor Vladimirescu' se pot mândri că au călătorit cu o navă unică în Europa, la bordul căreia au mai urcat Regele Ferdinand și Regina Maria, Carol al II-lea, Regele Mihai, mareșalii Averescu și Antonescu, iar în perioada comunistă, chiar și Nichita Hrușciov, președintele URSS, care a fost oaspetele lui Gheorghe Gheorghiu Dej.

Pe urmele lui Ghadafi, Demirel și altor oaspeți ai lui Ceaușescu
Turiștii, dar și elevii cursanți ai Liceului de Marină din Galați, au șansa de a păși pe urmele unor potentați ai anilor '80-'90 cum ar fi Ghadafi sau președintele Turciei de atunci Suleyman Demirel. Au posibilitatea să stea în fostele saloane de protocol unde, odată, s-au întâlnit și membrii Tratatului de la Varșovia sau președinta Maltei. ,,Steaua Polară', fosta navă de protocol a lui Nicolae Ceaușescu, este acum material didactic pentru elevii Liceului de Marină, dar și o atracție pentru turiști.

'Steaua Polară', nava de protocol a lui Nicolae Ceaușescu, a zăcut mult timp în șantierul naval din Tulcea. De câțiva ani s-a întors pe linia de plutire, dar fără misiuni de gradul zero. Puțini mai știu istoria navei. A fost fabricată în 1971 și a fost proiectată ca navă-școală pentru Liceul de Marină din Galați. 15 ani mai târziu a devenit vas secret de protocol al lui Nicolae Ceaușescu. S-a întâmplat odată cu deschiderea Canalului Dunăre — Marea Neagră, pe 26 mai 1984, când a făcut parte din convoiul oficial alături de navele marinei militare.

'Erau atunci aici securitate și controale peste tot. Noi funcționam ca navă școală, dar de la deschiderea canalului am intrat și ca navă de protocol. Se aduceau atunci de la Constanța mobilier și veselă și flori, ce să mai spun, se schimba cu totul fața navei. Apoi când pleca oaspetele de seamă lua tot înapoi și iar aduceau când venea altcineva. Pe nava asta, Ceaușescu îi trimitea pe cei pe care nu îi voia cu el, pe nava lui, pe Mircea Cel Bătrân. El mergea cu nava lui în față, noi cu oaspeții în spate, și apoi navele militare', a declarat Ion Coclează, comandat al ''Stelei Polare'' de peste 20 de ani.
Nava poate fi închiriată de grupurile de turiști doar atunci când elevii Liceului de Marină sunt în vacanță.

Pânzarul Moldovenesc 'Ștefan cel Sfânt'
I se spune pânzarul moldovenesc pentru că este replica la scara unu la unu a unei corăbii cu pânze din flota Moldovei, din timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Pe acele vremuri, pânzarele moldovenești navigau nu numai pe Dunăre ci și în Marea Neagră și Mediterana, ajungând până în porturile italiene și la Gibraltar. Corabia are lungimea de 17,6 m și lățimea de cinci metri, pescajul fiind de 1,5 m. Deplasamentul navei este de 25 tone deadweight. Chila și coastele corabiei sunt construite din stejar stratificat, bordajul este construit din lemn de larice, puntea din lemn de mahon și teck, placările fiind executate cu placaj de luan, esență de lemn care este foarte rezistentă la apă.

Corabia este propulsată cu ajutorul celor trei pânze, 'focul' de 30 mp, 'randa' de 40 mp și 'balonul' (vela dreptunghiulară), de 45 mp. Pentru a primi aviz de navigație în condițiile din zilele noastre, la bordul navei au trebuit instalate echipamente și instalații moderne. Corabia este propulsată de un motor diesel de 70 CP, cele 1,2 tone de carburant ce pot fi stocate la bord, asigurând navei o autonomie de 1.200 mile marine, adică peste 2.000 km. Pânzarul este dotat cu toate instalațiile cerute de autoritățile portuare la acordarea avizului, instalație de guvernare hidraulică, instalație de navigație prin satelit GPS, radar, stație radio și un sonar modern, pentru detecție subacvatică. Este o navă foarte sigură. Firma care a construit-o, Spat SA Galați, a testat-o în probele de mare efectuate în octombrie 2005, la o furtună de gradul cinci. În cele două careuri ale navei sunt opt cușete și două grupuri sanitare. Navigarea este asigurată de un echipaj de patru persoane, nava putând lua la bord 20 de turiști. Armatorul navei este Consiliul Județului Galați, prin Centrul Cultural Dunărea de Jos. Prima croazieră cu turiști la bord a fost efectuată în luna iunie 2012, când un grup de profesori de la o universitate din Paris a efectuat o plimbare pe Dunăre și pe Prut. O croazieră de zece ore cu Pânzarul Moldovenesc costă 1.000 de euro.

Plimbare cu catamaranul
Catamaranul 'Vega' este o navă de mare viteză, care le oferă turiștilor o atmosferă plăcută și relaxantă, cu muzică, băuturi răcoritoare și alcoolice și gustări. Catamaranul este o navă de ultimă generație, are lungimea de 16,6 m și lățimea de 4,6 m. Nava este propulsată cu două motoare Yamaha și atinge o viteză maximă de 55 km/h, viteza de croazieră fiind de 30 km/h. Este dotată și cu sistem de navigație prin satelit și sonar, putând intra pe orice canal din Delta Dunării. Cursele regulate efectuate de catamaranul 'Vega' durează două ore și se desfășoară după un program bine stabilit: de luni până vineri, începând cu ora 18.00, iar sâmbăta și duminica, începand cu orele 12.00 și 18.00. Ruta aleasă este Galați — Brăila, fără staționare, iar costul unei asemenea călătorii este de 30 lei/persoană. În zilele de weekend, începând cu ora 16.30, administrația Hotelului 'Vega' mai organizează, la cerere, cursele speciale 'Galațiul pe Dunăre', cu o durată de o oră și jumătate, costul unei asemenea călătorii fiind de 25 lei/persoană. Capacitatea maximă a catamaranului este de 30 locuri, croazierele efectuându-se pentru minimum 20 de pasageri. Biletele se achită la îmbarcare, copii sub cinci ani călătorind gratuit în cazul în care nu ocupă un loc. La cererea grupurilor de turiști, sunt organizate și excursii de două zile în Delta Dunării, acest pachet incluzând transport, cazare și pensiune completă.

AGERPRES

dcp100168 · July 18, 2014

Crozierele pe Dunăre, o raritate la Galaţi

Dacă înainte de 1989 transportul public, de călători, pe Dunăre, era un serviciu permanent, iar navele transportau, zilnic, sute de pasageri între Galaţi, Brăila şi Tulcea, astăzi doar grupurile organizate mai pot experimenta plăcerea plimbărilor pe fluviu.

Cursele regulate de pasageri s-au desfiinţat, iar la Galaţi mai există doar două nave - aparţinând firmelor private Navrom şi Vega - care mai efectuează curse de agrement, însă doar în cazul grupurilor organizate, care fac rezervări şi programări din timp. Navele care se pot închiria, astăzi, la Galaţi, sunt destinate grupurilor participante fie la diverse team-buildinguri sau la diverse petreceri: nunţi, botezuri, aniversări.

Cele două nave care încă mai efectuează, chiar şi în aceste condiţii restrictive, plimbări de agrement, sunt „Vega River”, o navă modernă, construită în 2008 şi nava cu zbaturi „Tudor Vladimirescu”, veche de peste 160 de ani, una din puţinele nave cu zbaturi funcţionale din Europa. Pentru turiştii veniţi la Galaţi, fără să fi apelat la o firmă de turism care să organizeze astfel de ieşiri, este, practic, imposibil să se plimbe pe Dunăre.

Mai mare râsul: bucureştenii organizează pentru gălăţeni croaziere pe Dunăre!

Nava „Vega River” a fost locul în care s-a lansat, recent, proiectul european „Valorificarea potenţialului Zonei pescăreşti Lunca Prutului Inferior – Dunărea Inferioară prin utilizarea informaţiei şi realizarea unui studiu de prospectare a pieţei”, finanţat prin Fondul European de Pescuit (FEP) – PROGRAMUL OPERAŢIONAL PENTRU PESCUIT 2007-2013, în cadrul „Strategiei de dezvoltare durabilă a zonei pescăreşti Prut-Dunăre din judeţul Galaţi”, Măsura 4 - „Îmbunătăţirea sistemului de valorificare a produselor pescăreşti locale”, - Operaţiunea 4.4 „Utilizarea inovaţiei şi informaţiei pentru dezvoltarea sectorului pescăresc”. Conferinţa de lansare - organizată de o firmă bucureşteană, beneficiar al proiectului - a fost organizată pe nava gălăţeană care a efectuat şi o mică plimbare pe Dunăre. Astfel, gălăţenii care se plimbau pe faleză au putut fi martori că ironia soartei se manifestă prin cele mai ciudate situaţii: practic, bucureştenii au organizat o croazieră pe Dunăre pentru … gălăţeni!

Turiştii, dezamăgiţi că nu se pot plimba cu navele, pe fluviu

Zgomotul valurilor ce se lovesc de şalupă, odinioară ignorat de miile de pasageri ai navelor care efectuau curse regulate, pe Dunăre, între Galaţi şi Brăila, a devenit, astăzi, o muzică extrem de căutată de turişti, căci plimbările de agrement de pe fluviu sunt o raritate. La Galaţi există doar două nave, a două companii private, care efectuează curse de agrement pe Dunăre, însă doar pentru grupuri organizate şi doar cu comandă prealabilă. O condiţie care îi dezamăgeşte şi chiar descurajează pe turiştii de ocazie de pe Faleza Dunării, spune Sorin Mazilu, navigator de 40 de ani, care regretă desfiinţarea curselor regulate pe Dunăre: „Aaaa, păi ce era pe atunci! Erau navele, mai ales cele spre Sulina, aplecate pe o parte, de pline ce erau de pasageri! Acum nu mai e nicio navă care să facă curse regulate. Vin turiştii, ne întreabă dacă se pot plimba cu nava pe Dunăre şi când aud că doar în grupuri organizate, pleacă dezamăgiţi”.

Transportul pe apă, cel mai ieftin drum, dar neexploatat!

Acum însă, pentru plimbări pe apă, dar pe distanţe mici, numai pe timp de zi, pot fi închiriate, dar doar de grupuri organizate, cele două nave de croazieră, acostate în portul Galaţi. Una este nava cu zbaturi Tudor Vladimirescu, veche de peste 160 de ani, una din puţinele nave cu zbaturi funcţionale din Europa. Cu o capacitate maximă de 100 de pasageri, nava oferă un adevărat spectacol, căci călătorii pot privi, prin pereţii de sticlă, cum funcţionează cilindrii verticali cu dublă expansiune, consideraţi de specialişti o adevărată bijuterie a tehnicii.

Valerică Iftode, căpitanul navei „Vega River”, cu o capacitate maximă de 70 de pasageri, spune ce presupune o plimbare de agrement pe Dunăre: „Turiştii care se cazează la hotel la Vega nu fac decât să coboare la malul Dunării şi să urce pe navă... Oferim curse grupurilor organizate, dar şi cei care îşi fac nunţile la hotelurile de pe faleză au şi oferta de a se plimba înainte de nuntă, pe Dunăre, sau după nuntă, la ciorba de potroace...”. Cât priveşte tariful, acesta se negociază cu societăţile care deţin navele, întrucât preţul variază funcţie de distanţa parcursă şi de numărul pasagerilor din grup. Totuşi, fie că este plină sau goală, nava Vega River cheltuie 300 de euro pe oră. „Transportul pe apă este în continuare cel mai ieftin, însă nu se foloseşte... Gândiţi-vă că un vagon, al unui tren de marfă, are 20 de tone, iar o singură barjă are 3.000 de tone. Cum, în general, împingătoarele aduc şi câte patru barje, adică 12.000 tone pe o singură navă, ia gândiţi-vă, câte vagoane i-ar trebui unui tren să transporte atâta marfă?”, spune căpitanul Iftode.

presagalatibraila.com

dcp100168 · March 24, 2016

Începe sezonul croazierelor pe Dunăre. Ce nave sunt disponibile la Galaţi şi Brăila şi cât costă o excursie pe apă

Patru nave de pasageri (dintre care una cu zbaturi, veche de 163 de ani), cu o capacitate totală de peste 400 de locuri stau la dispoziţia turiştilor în porturile Galaţi şi Brăila. Se pot face curse scurte de doar câteva ore, dar şi croaziere „all inclusive” de până la şapte zile, cu vizitarea celor mai importante obiective de pe Dunărea românească.

Odată cu încălzirea vremii şi trezirea la viaţă a habitatelor acvatice redevine de actualitate moda croazierelor pe Dunăre. Chiar dacă în România oferta operatorilor de turism este încă departe de ceea ce oferă austriecii sau maghiarii în materie de distracţie pe fluviu, trebuie să ştiţi însă că, încet-încet, începe să prindă şi la noi rădăcini această modalitate de petrecerea a timpului liber aflată la intersecţia dintre turism şi agrement. Deocamdată, cea mai complexă ofertă de pe Dunărea românească vine din partea unor proprietari de nave din zona Galaţi-Brăila, unde turiştii au la dispoziţie patru nave, cu o capacitate totală de peste 400 de locuri.

Katpan M, de la Dunăre la mare

Din capul locului, trebuie să spunem că niciun operator nu face curse regulate, totul fiind doar la comandă, achitând contravaloarea cursei conform unui tarif pe ora de marş. Ca atare, nu contează câţi oameni sunt pe vas (evident, respectând capacitatea maximă de ambarcare), căci cursa costă per total exact la fel şi dacă sunt 50 de pasageri sau doar unul singur. Cel mai mic tarif în zona Galaţi este perceput de nava Kaptan M (care este ancorată pe Faleza Dunării, în apropiere de restaurantul plutitor Malnaş) la care o oră de marş costă 1.000 de lei, iar traseul este stabilit prin negociere directă între operator şi client. Dacă te ţine portofelul, poţi să o închiriezi şi să te plimbi pe Dunăre singur, sau poţi să aduni 148 de prieteni, caz în care costul de fiecare pasager scade spectaculos la numai 6,75 lei pe oră. La acestea se adaugă şi eventualele cheltuieli cu masa, însă preţurile practicate de restaurantul şi barurile navei sunt destul de decente, respectiv la nivelul unui restaurant de condiţie medie.

Pentru a vă face o idee privind costurile totale ale unei astfel de călătorii, trebuie să vă spunem că un drum de la pontonul de pe Faleză la gura Siretului şi apoi până la Şantierul Naval şi retur durează circa 2,5 ore şi costă 2.500 de lei, adică un preţ mediu per pasager, la capacitate maximă, de 17 lei. O cursă până la gura Prutului (cu retur) durează circa patru ore, costă 4.000 de lei şi duce costul pe pasager (tot la capacitate maximă) la 27 de lei, iar una Galaţi-Tulcea (cu retur), durează circa 11 ore, jungând la un preţ total de 11.000 de lei, adică 75 de lei de pasager. Cu „Kaptan M” se fac şi croaziere „all inclusive”, Galaţi-Crişan sau Galaţi-Sulina şi retur. În programul unei croaziere la Sulina sunt incluse ieşirea cu nava pe mare, concursuri de pescuit, vizitarea casei memoriale Ivan Patzaichin de la Mila 23 şi a Mănăstirii „Stipoc”, iar din meniu nu lipseşte ciorba din burtă de crap, preparată cu apă de Dunăre (filtrată). Preţurile pentru acest tip de croaziere sunt negociabile căci depind de lungimea vacanţei, traseul parcurs şi meniul stabilit (detalii pe www.croazierekaptan.ro/).

Vega River, mai intim, dar mai scump

Nava Vega River este mai mică decât Kaptan M, însă este mai nouă şi cu dotări moderne. Ca urmare şi preţul unei ore de marş este mai mult decât dublu, respectiv de 500 de euro.

Ca şi în cazul navei precedente, preţul total nu ţine cont de numărul de pasageri, ceea ce înseamnă că se plăteşte la fel şi dacă la bord sunt 70 de pasageri (capacitatea maximă) şi dacă este unul singur. Evident, la capacitatea maximă costul per pasager scade mult, la circa 7,15 euro per oră, ceea ce face ca o cursă scurtă, din categoria 2,5 ore, să ajungă undeva la 17-18 euro de persoană.

Cu Vega River se pot organiza, la comandă, orice fel de curse pe fluviu, pe orice distanţă (pornind de la Galaţi) şi pe orice durată de timp. Totul e să vă ţină portofelul. Pe navă există restaurant şi bar, preţurile practicate fiind la nivel de restaurant „a la carte” cu pretenţii, însă la condiţiile de „all inclusive” totul se poate ieftini foarte mult prin negociere (detalii pe www.falezahotel.ro). „În cazul în care grupul optează pentru un pachet extins, cu un meniu total de peste 750 de euro, ora de marş se ieftineşte la 250 de euro”, a precizat Cristina Stratulat, reprezentant Vega Hotels.

Croazieră cu parfum istoric

Dacă navele anterioare acoperă doar segmentul „distracţie şi confort”, cea de-a treia alternativă prezentată în acest material este un adevărat muzeu plutitor. Nava cu zbaturi acţionate de forţa aburului „Tudor Vladimirescu” este, de altfel, singura navă de acest fel, de mare capacitate, aflată în funcţiune în Europa. A fost construită în 1850-1853, la Şantierul Ganzdanubius din Viena, la cererea companiei austriece DDSG, care făcea comerţ în Ţara Românească şi Moldova şi avea nevoie de un remorcher puternic, care să străbată zona Cazanelor. A intrat în posesia statului român în anul 1919, ca despăgubiri de război, fiind rebotezată „Sarmisegetuza” şi transformată în navă de pasageri. Iniţial a avut destinaţie specială, iar de-a lungul timpului la bordul navei „Tudor Vladimirescu” au călătorit şi Regele Ferdinand şi Regina Maria, Carol al II-lea, Regele Mihai, mareşalii Averescu şi Antonescu, iar în perioada comunistă Nichita Hruşciov, care a fost oaspetele lui Gheorghiu-Dej.

Vremea de circa cinci decenii a făcut curse de linie, cu pasageri de rând, pe ruta Brăila-Galaţi-Tulcea-Sulina. În 2004, nava a fost reparată şi reamenajată la standarde moderne de către armatorul Navrom Galaţi. A fost păstrat sistemul de propulsie cu zbaturi acţionate de forţa aburului, care are o putere de 600 CP. Pentru pasageri este chiar spectaculos să urmărească, prin pereţii de sticlă, funcţionarea cilindrilor verticali cu dublă expansiune, consideraţi de specialişti o adevărată bijuterie a tehnicii. Nava are două saloane, baruri de interior şi de punte, putând lua la bord 100 de pasageri. Tariful de închiriere este doar pentru grupuri mari şi este negociabil în funcţie de traseul ales, durata marşului şi facilităţile suplimentare.

O plimbare cu Ovidiu, la Brăila

Şi de la Brăila se poate face curse de agrement pe Dunăre. Cel mai la îndemână este vasul Ovidiu, o ambarcaţiune cu 110 de locuri (ce aparţine Consiliului Judeţului Brăila), care se poate închiria cu 700 de lei pe ora de marş. Dezavantajul este acela că nava nu are la bord restaurant sau bar, însă este un inconvenient minor dacă ţinem cont că se pot vizita cu ea câteva locuri extraordinare din zonă, cum ar fi paradisul verde din zona insulei mici a Brăilei sau minunatul canal Măcin. Vânt bun din pupa!

adevarul.ro

dcp100168 · April 26, 2016

Cum ratează edilii oprirea la Galaţi a celor 30.000 de turişti din croazierele pe Dunăre

În aceste zile a demarat deja sezonul turistic 2016 al croazierelor pe Dunăre. Primele nave de croazieră au trecut pe lângă Galați și au acostat deja în Portul Tulcea. În acest an fiind așteptați la Tulcea și în Delta Dunării 32.500 de turiști, cu aproximativ 5.000 mai mulți decât în sezonul turistic 2015. „În Portul Tulcea au ajuns deja primele cinci nave de croazieră fluvială, anul acesta în municipiu, la Mila 35, la Sfântu Gheorghe și Crișan urmând să înregistrăm încă 245 de sosiri de nave de croazieră fluvială”, declara zilele trecute purtătorul de cuvânt al Căpităniei Zonale a Portului Tulcea, Petrică Rade. „Anul trecut, am înregistrat 230 de sosiri de nave de croazieră fluvială, iar numărul turiștilor a fost de 27.600”, a mai spus reprezentantul Căpităniei Tulcea.

Primele nave de croazieră fluvială care aveau la bord turiști din Occident au ajuns în Delta Dunării în anul 2001. Dacă în acel an, potrivit autorităților portuare, în Portul Tulcea, au acostat șase nave de croazieră, în ultimii ani numărul lor a ajuns la peste 200, fluența sosirilor acestora fiind influențată în mod principal de nivelul Dunării. În baza solicitărilor primite din partea turiștilor străini de pe aceste nave de croazieră, operatorii tulceni le oferă plimbări în Delta Dunării, în timpul cărora pot gusta mâncărurile tradiționale, excursii la mănăstirile Saon, Celic-Dere și Cocoșu, precum și vizite la muzeele din municipiu.

Întrebare pentru care edilii Galațiului nu au un răspuns: de ce navele de croazieră nu fac escală la Galați?

Întrebarea la care edilii Galațiului încearcă să găsească răspuns încă din 2003, când prin conferințele de presă s-a pus această problemă, este ce s-ar putea face ca navele de croazieră să oprească și la Galați.

În 2003, la o conferință de presă a PSD, Florin Pâslaru, pe atunci director la ADP și un politician în ascensiune, încă nedeconspirat de CNSAS, a avut un răspuns penibil, afirmând că la Galați turiștii de pe navele de croazieră ar putea face o escală pentru a vizita Faleza, Grădina Botanică și țineți-vă bine… platforma ArcelorMittal! Au trecut 13 ani și niciunul dintre edilii Galațiului nu au dat de înțeles că au înțeles mai mult decât Pâslaru despre această provocare.

Abordări electorale au mai fost. În martie 2004, primarul Dumitru Nicolae anunţa că pe 06.06.2004 va avea loc prima escală a unei nave de croazieră în Portul Galaţi. Bineînțeles că în iunie 2004 nu s-a întâmplat nimic. Primarul Nicolae a făcut acea declaraţie pentru că era în campanie electorală şi vroia un nou mandat.

Altă întrebare era ce și cum s-ar putea face pentru ca Galațiul să aibă ceva atracții turistice, ca să fie atras la Galați măcar un fluxde turiști aflați în tranzit spre și dinspre Litoral și Delta Dunării.

În urmă cu 4 ani, apărea un nou subiect de taifas: Galațiul turistic

Au mai trecut câțiva ani până când un edil să vorbească despre dezvoltarea turismului. Alegerile locale din iunie 2012 au adus la Galați o nouă temă de dezbatere: schimbarea strategiei de dezvoltare a Galaţiului. Primarul Marius Stan declara prin toamna lui 2012 că trebuie să admitem că oraşul nostru nu mai e centru industrial şi să mergem pe dezvoltarea IMM-urilor şi pe servicii turistice. „Toată lumea zâmbeşte astăzi când vorbim de Galaţi – oraş turistic, dar într-acolo trebuie să ne orientăm”, spunea primarul.

Ideea dezvoltării turismului la Galaţi, ca fiind o componentă esenţială a viitorului oraşului, era și va rămâne interesantă. În pofida a ceea ce spunea la început de mandat, primarul Marius Stan nu a făcut absolut nimic în cei 4 ani pentru a-și pune ideea în practică.

Cum să facem cu „turismul de tranzit”?

Prima întrebare la care trebuie să găsim răspuns este cum pot ajunge turiştii la Galaţi? Pe calea aerului nu vor veni, pentru că cele mai apropiate aeroporturi sunt la Tulcea şi Bacău. În următorii ani, poate 10, poate 15, turiştii nu vor ajunge la Galaţi nici pe drumul expres dintre Galaţi şi Autostrada A2, care va rămâne încă mult timp o promisiune electorală.

Pe la Galaţi ar putea trece totuşi un flux turistic format câteva zeci de mii de turişti „de tranzit”, din Moldova noastră şi Moldova de peste Prut, pentru care cel mai scurt drum spre litoral trece pe la Galaţi. În prezent, aceştia ocolesc oraşul, preferând să traverseze Dunărea pe la Cernavodă. Ar putea fi atraşi să treacă prin Galaţi, dacă va fi construit tunelul la Galați sau podul la Brăila. Dar, cum aventura cu tunelul se va sfârși probabil doar cu studiul de fezabilitate și expertiza geo, s-ar putea să rămânem cu varianta pod la Brăila și asta ar însemna un orizont de timp fixat prin anul 2030.

Miza: „turismul de croazieră”, cu 30.000 de turişti

Un flux turistic important, care face ca anual să treacă pe lângă Galaţi zeci de mii de turişti este „turismul de croazieră” pe Dunăre. Potrivit datelor comunicate de Comisia Dunăreană pentru Turism „Die Donau”, în 2009 numărul croazierelor pe Dunăre a înregistrat o creştere de 5,5% în raport cu 2008. În 2009, Dunărea a fost străbătută de 115 nave de croazieră, care au transportat în jur de 24.000 de turişti. Turismul de croazieră pe Dunăre a crescut de la 115 la peste 200 de nave și iată că în 2015-2016 s-a ajuns la un flux de 27.000 – 32.000 de turiști.

Dacă navele de croazieră ar face escală la Galați ar fi un început. Nu am putea vorbi de „Galațiul turistic”, dar cel puțin ar putea fi o bază de discuție pentru o viitoare dezvoltare a turismului.

La Cernavodă se poate, la Galaţi nu

Porturile româneşti în care fac escală navele de croazieră sunt Drobeta Turnu Severin, Giurgiu – pentru Bucureşti, Cernavodă şi Sulina. La noi nu opresc pentru că nu au de ce.

La Cernavodă fac escală pentru că există ofertă: turiştii sunt duşi să viziteze monumentul de la Adamclisi, apoi la Podgoria de la Murfatlar, unde se delectează cu mâncăruri tradiţionale şi celebrele vinuri. Acolo, se poate. La Galaţi, doar vorbe, nimic concret, deși avem și la Galați „ingredientele” ofertei turistice ale escalei la Cernavodă, adică vestigii romane și podgorii.

Ce s-ar putea face fără mulţi bani

Punerea în valoare a vestigiilor romane ar costa foarte puţin. Castrul Roman ar putea fi restaurat, iar Cavoul Roman ar putea fi dezgropat de sub tomberoanele de gunoi. Valul Roman ar putea fi restaurat pe o porţiune de câteva sute de metri şi completat cu un pavilion muzeal, chiar lângă zona de agrement de la Pădurea Gârboavele. Se tot vorbește despre o astfel de punere în valoare a Valului Roman, dar până acum nu s-a văzut nimic concret.

Dacă în viile din zona Pădurii Gârboavele ar mai fi înfiinţată şi o cramă, unde să fie aduse vinuri din podgoriile de la Nicoreşti, Ivești şi Dealurile Bujorului (asta ca să nu investim în repararea drumurilor județene, pentru a-i duce chiar la crame), s-ar crea un punct de atracţie turistică similar celui din sudul Dobrogei, unde turiştii navelor de croazieră de pe Dunăre fac o escală pentru a vizita Monumentul de la Adamclisi şi Crama de la Murfatlar. Punerea în valoare a vestigiilor de la Galaţi ar putea fi realizată şi pe fonduri UE. Voinţă să fie…

La Viena contează, la Galați nu

Penuria de idei a conducătorilor nu trebuie să ne mire, pentru că are rădăcini adânci în dezinteresul lor faţă de problemele reale ale oraşului. În centrul Vienei, chiar lângă Palatul Schonbrunn, există un astfel de obiectiv pus în valoare. Sunt ruinele unei construcţii romane, un „careu” de pietre cu laturi de 10-15 metri şi înălţimea de 1,5 metri. Majoritatea turiştilor care vizitează zona, bineînțeles că atrași de Schonbrun și de celelalte obiective turistice ale centrului Vienei, se fotografiază cu acele pietre. La Galaţi, avem vestigii cu mult mai importante, dar sunt îngropate în gunoaie, la propriu și la figurat.

Castrul Roman

Unul dintre acestea, Castrul Roman, de unde romanii supravegheau teritoriile ocupate din Nordul Dobrogei. Chiar dacă din Castru a mai rămas doar o ruină, acesta poate fi restaurant după modelul Cetăţii Sucevei, unde au fost reconstruite vechile ziduri, cu marcarea liniei de demarcaţie dintre partea de zid care s-a păstrat şi cea reconstruită.

„Cavoul Roman” îngropat sub un punct Ecosal de lângă „Poșta” din cartierul Dunărea

În 1974, în zona „Poştei” din cartierul Dunărea, arheologul Mihalache Brudiu a descoperit Cavoul Roman, construcţie cu dimensiuni monumentale: lung de 12 m, lat de 8 m, cu înălţimea de 5 m. Castrul Roman şi acest cavou sunt importante pentru istoria lumii, fiind unicele dovezi ale stăpânirii romane la nord de Dunăre în perioada lui Constantin cel Mare.

După ce a fost descoperit, Comisia Monumentelor Istorice a hotărât ca acolo să se construiască un muzeu de arheologie, care să aibă la subsol, in situ, Cavoul Roman. Muzeul nu s-a făcut, iar pe placa de beton turnată pentru protejarea monumentului este astăzi un punct de colectare a gunoiului, al Ecosal.

„Valul Roman”, fortificaţia ce se vede din satelit

Teritoriile ocupate de romani la Barboşi erau apărate de o fortificaţie cu dimensiuni impresionante. Se întindea pe 25 km, de la malul Siretului, din zona satului Traian spre Pădurea Gârboavele şi la Prut. Fortificaţia era formată dintr-un şanţ de apărare lat de 24 m la partea superioară şi de 16 m la cea de jos, adânc de 5 m, urmat valul de pământ cu înălţimea de 5 m, consolidat pe palisade, un parapet de lemn de stejar. Numai de la Siret la Prut, soldaţii romani au săpat şi au mutat din loc 1,5 milioane mc de pământ.

Cu timpul, şanţul s-a colmatat, malurile s-au teşit, dar traseul valului dintre Poligonul de la Smârdan şi Pădurea Gârboavele este vizibil în geografia zonei şi din satelit. Traseul de la Poligon la Tuluceşti poate fi observat pe Google Earth.

stiridegalati.ro

dcp100168 · July 25, 2017

Gălăţenii, în "croazieră" doar pe apa Sâmbetei

Deşi pentru cineva "din afară" pare de necrezut, în Galaţi - "capitala dunăreană a României" - sunt oameni care, în afară de traversările cu bacul, n-au avut niciodată ocazia să facă măcar o plimbare pe Dunăre. Deşi a fost pomenită adesea, "Operaţiunea Croaziera" rămâne mai mult… pe uscat. Asta pentru că, deşi Dunăre avem, ne mai trebuie şi capacitate de a o pune în valoare.

Interes din partea gălăţenilor pentru organizarea de minicroaziere există. Dovadă, succesul plimbărilor din cadrul "Zilelor Dunării", cu navele "Kaptan M", "Colegiu" şi "Borcea". Targetul iniţial a fost de 500 de persoane, dar în final au fost 748 de norocoşi care au văzut Dunărea de la bordul navelor. Cererea a fost însă mult mai mare şi nu puţini sunt gălăţenii care şi-ar dori permanentizarea unor asemenea croaziere pe Dunăre. Numai că, în acest caz, indiferent cum întorci problema, tot la un calcul economic se ajunge.
"Tipul acesta de acţiuni, dacă n-am fi avut acest suport într-un proiect mai amplu, ar fi fost greu de realizat", ne-a mărturisit Traian Sandu, managerul grupului de firme Galtour - Dunărea, desemnat de Primărie organizator al manifestărilor dedicate "Zilelor Dunării 2017".
"Pentru acţiuni permanente, după calculele noastre, trebuie să fie un raport între un număr de participanţi şi un cost acceptabil, în sensul în care, dacă într-o zi o navă ar putea să deplaseze 400 de persoane, costul biletului ar fi undeva la 25 lei. Individual, poate nu este mult, dar la bugetul unei familii, în Galaţi, puţini şi-ar permite să plătească 75 - 100 lei pentru o plimbare", a precizat Traian Sandu.
Scăderea costurilor s-ar putea face fie prin cointeresarea unor parteneri din mediul privat, fie printr-o formă de participare din partea autorităţilor publice. Primăria Galaţi, exceptând evenimentele speciale, are însă o opinie destul de clară.
"Ne dorim astfel de croaziere, dar le vedem mai degrabă ca rezultat al activităţii unor firme private. Primăria este deschisă în a oferi tot sprijinul, în limita prevederilor legale, prin eventuale facilităţi fiscale sau accesul la o serie de amplasamente necesare desfăşurării activităţii", ne-a declarat Raluca Ardean, purtătorul de cuvânt al Primăriei Galaţi.

Experienţa operatorilor de turism

Sunt companii care au făcut deja o serie de "experimente", precum Grupul de firme Vega, cu activităţi şi în domeniul turismului, deţinător al navei "Vega River". În prezent sunt asigurate o serie de pachete pentru închirierea navei. De exemplu, un pachet minimal (o oră de staţionare, o oră în marş) ar fi cam de 800 de euro. La capacitatea navei (60 locuri) ar însemna un tarif de aproape 15 euro.
"Am făcut la un moment dat un pachet individual de 50 lei - plimbare de 2 ore şi un minim de aperitive, gen apă, suc, cafea. Problema e că oamenii se aşteaptă să facă o minicroazieră la un buget redus - între 10 lei şi 15 lei - ceea ce, pentru noi, ar fi nerentabil. Pe grupuri organizate, gen evenimente corporate, avem cereri. Dar individual e greu să ai o activitate rentabilă. Am avut un catamaran cu care vreo doi ani, inclusiv anul trecut, am încercat să facem astfel de minicroaziere, dar nu se strângea numărul optim de persoane, măcar vreo 40", ne-a explicat Cristina Stratulat, manager de evenimente la Hotel Vega.
Eventualele facilităţi fiscale ar fi, desigur, binevenite, însă întreprinzătorii se întreabă cât ar putea acestea să acopere din costuri. "Un model ca în Deltă, unde o parte a preţului la cursele de călători sunt acoperite de stat, ar fi ceva. Dar nu ştiu dacă o să vedem prea curând aşa ceva la Galaţi, e nevoie de o schimbare legislativă…", e de părere managerul Vega.
Într-adevăr, în baza a HG 595/2000, persoanele din Tulcea sau Delta Dunării beneficiază de preţuri subvenţionate la cursele de pasageri. De exemplu, conform preţurilor practicate de "Navrom Delta", costul subvenţionat al biletelor din portul Tulcea până Maliuc (o distanţă de 27 km, pe Dunăre, comparabilă cu cea dintre Galaţi şi Brăila) la o cursă pe o navă obişnuită este de doar… 7 lei, iar preţul nesubvenţionat de 24 lei. Acest serviciu a fost gândit, însă, ca o formă de ajutor social pentru locuitorii din Deltă şi nu pentru activităţi de turism, ne-a explicat Luigi Ciubrei, directorul Administraţiei Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi. "Dacă locuieşti sau ai serviciul în Deltă, ai bilet subvenţionat. Altfel, ca turist, plăteşti biletul întreg. Ar fi o idee să se lege eventualele curse din zona Galaţi-Brăila de cele din Tulcea; să laşi maşina aici - nu la Tulcea, unde parcările sunt vara sufocate - şi să începi o excursie în Deltă încă de aici. Oamenii sunt interesaţi, întrebarea e dacă operatorul iese pe plus sau pe minus. O să încerc să am o discuţie şi cu cei de la Navrom Delta, ei ar putea să fie direct interesaţi de o asemenea variantă…", ne-a spus directorul general al ADPM Galaţi.

Nava "Steaua Polară", istorie lungă

Dacă este să privim în "istoria administrativă" a Galaţiului, vom afla că au fost momente în care Primăria a fost "la un pas" de a organiza şi chiar subvenţiona aceste croaziere sau curse de călători pe Dunăre. Acum 10 ani, de exemplu, din bugetul local (2007-2008) s-au investit 1,3 milioane de lei pentru reabilitarea navei "Steaua Polară", deţinută de Liceul de Marină. Ideea era ca, pe lângă activităţile didactice, nava să facă şi nişte curse de agrement între Galaţi şi Brăila. În doar "o săptămână", primarul Dumitru Nicolae urma să anunţe preţul biletul şi programul curselor, însă "Operaţiunea Croaziera" s-a blocat după ce au apărut o serie de dispute, mai degrabă cu substrat politic, între municipalitate şi Inspectoratul Şcolar.
Între timp, lucrurile au evoluat, dar nu neapărat toate în bine. Partea bună este că, în prezent, actuala conducere a Liceului Tehnologic de Marină chiar ar fi dornică de a folosi "Steaua Polară" şi în cursele de agrement pentru gălăţeni.
"Într-o astfel de situaţie, elevii ar face o practică reală; ar sta lângă echipaj şi ar vedea ce înseamnă meseria de marinar. În plus, ar fi şi o carte de vizită pentru noi. În Săptămâna Altfel, de exemplu, copiii ar putea să vadă nava, să iasă pe Dunăre, să vadă că mai există marină la Galaţi! Într-un parteneriat cu municipalitatea, cred că s-ar putea face aşa ceva. Faptul că "Steaua Polară" e navă şcoală nu e un impediment, dar trebuie găsită forma juridică cea mai potrivită", ne-a declarat Gabriela Antoneta Costea, directoarea Liceului de Marină.
Partea delicată este că "Steaua Polară", deşi e bine întreţinută, are nevoie de o remotorizare. Actualele motoare sunt energofage, la o oră de marş costurile sunt cam de 2.800 lei. Iar ca bani, strict pe partea de remotorizare, ar fi nevoie de 100.000 de euro. O altă problemă e că, din 2014, nava n-a mai ieşit pe Dunăre, pentru că i-au expirat avizele de navigaţie. Din fericire, municipalitatea a susţinut liceul şi, din august, "Steaua Polară" va ajunge la Navrom Shipyard, în vederea reclasificării şi obţinerea avizelor ANR. Conducerea liceului este optimistă şi în ceea ce priveşte celelalte lucrări de modernizare. "Am mai înţeles că Primăria înţelege necesitatea remotorizării, am găsit multă deschidere în acest sens, dar aşteptăm şi o oficializare a acestui lucru, odată cu rectificarea bugetară. Ar fi un lucru extraordinar şi pentru liceul nostru, dar şi pentru comunitate; marina face parte din blazonul Galaţiului!", ne-a spus directoarea liceului.

În Portul istoric, pe bucăţele

O idee mai veche de reda Galaţiului blazonul de oraş portuar este şi proiectul GaViC, ce în esenţă prevede valorificarea în scopuri turistice, printr-un proiect cu fonduri europene, a vechiului Port Comercial. Dar proiectul se tot "rostogoleşte" în planurile de investiţii ale Primăriei de mai bine de 10 ani. "Deşi este o idee foarte bună, nu există nici o linie de finanţare cu fonduri europene pentru acest proiect, cel puţin în prezent", ne-au declarat reprezentanţii Primăriei. Ideea nu este, totuşi, părăsită. GaViC figurează şi în Strategia de Dezvoltare a Portului Galaţi, realizată de APDM Galaţi, iar conducerea acesteia vede posibilă o formulă de demarare a acestuia.
"Într-adevăr, pentru tot proiectul GaViC nu există o finanţare unică. Dar poate fi realizat pe componente, iar una dintre ele ar fi partea aceasta cu croazierele. Am avut discuţii în acest sens cu conducerea Primăriei şi există interes pentru acest lucru. Municipalitatea analizează cum se poate realiza din punct de vedere legal. Există o variantă de a se angaja o firmă sau mai multe, într-un parteneriat public-privat. Există şi varianta ca primăria, prin intermediul unui serviciu, să achiziţioneze o astfel de navă - gen "vaporetto", ca la Viena, Budapesta sau Bratislava. Sperăm să lămurim lucrurile până în primăvară, astfel încât anul viitor, în sezonul cald, să avem deja acest serviciu", ne-a declarat Luigi Ciubrei, directorul APDM Galaţi.
Altfel spus, speranţa "se scufundă" ultima.
Până la a avea curse permanente pe Dunăre, va trebui să ne mulţumim cu cele cu caracter excepţional. Primăria ia în calcul organizarea unor minicroaziere precum cele ce au fost de "Ziua Dunării" şi în august, cu ocazia "Zilei Marinei". Prea puţin, totuşi, pentru gălăţenii care nu vor să rămână pe uscat.

"Steaua Polară", la apusul unei tradiţii dunărene

Dacă este să ne referim la cursele de pasageri pe Dunăre în zona Galaţiului, ele nu au fost întrerupte nici măcar în timpul războaielor sau al foametei. Asta până prin 1997, când cursele de călători din zona Galaţi - Brăila au fost înghiţite de "vânturile, valurile" tranziţiei, îşi aminteşte Ion Coclează, comandantul navei "Steaua Polară".
"În orice localitate care se respectă, pe Dunăre, găseşti o navă reprezentativă, o emblemă a oraşului. Noi am avut "Libertatea", s-a dus… Am putea avea acum "Steaua Polară", care e mai mult decât o navă, e o stare de spirit. Nu numai că e o navă foarte elegantă, că doar a fost navă prezidenţială (pe timpul lui Ceauşescu - n.r.), dar la bordul ei s-au format generaţii peste generaţii de marinari! E o părticică din viaţa Galaţiului, iar viaţa Galaţiului este legată de Dunăre. Ce fel de oraş dunărean mai suntem, dacă eşti gălăţean şi nu ai avut niciodată cu ce să ieşi pe Dunăre?", se întreabă retoric căpitanul.
"Steaua Polară" a fost construită în 1979 şi poate lua la bord în jur de 100 de persoane. Este una dintre ultimele nave cu istorie aparte pe care le mai are Galaţiul.

"Pânzarul", epava simbol a Galaţiului

Pânzarul Moldovenesc face şi el parte din istoria, până acum tristă, a croazierelor pe Dunăre la Galaţi. Lansat cu tam-tam la apă în 2004, replica unei corăbii din timpul lui Ştefan cel Mare, ce ar fi trebuit să fie folosită pentru promovarea Galaţiului şi organizarea de minicroaziere, a eşuat mai întâi în birocraţie, apoi a sfârşit, la propriu, ca epavă uitată într-o dană a Şantierului Naval. Odată cu nava s-au dus pe apa Sâmbetei şi cele 8 miliarde de lei vechi pe care CJ Galaţi i-a investit într-o idee bună, în principiu, dar păgubos încheiată.

"Conserva" Schengen de un milion de euro

Chiar dacă Galaţiul este departe de a fi o atracţie pentru navele de croazieră cu turişti străini care trec pe Dunăre, nu ne lipseşte "tichia de mărgăritar". În 2011, s-a dat în folosinţă un ponton în scopul de a facilita potenţialilor călători… trecerea frontierei Schengen. Terminalul plutitor a costat mai bine de un milion de euro, fiind dotat cu birouri pentru poliţiştii de frontieră, vameşi etc., sisteme moderne de supraveghere, spaţii de primire şi triere a călătorilor. Cum România a rămas "pe tuşă" în ceea ce priveşte intrarea în Schengen, nici o navă nu a acostat la terminalul-minune.
"Gurile rele" spun că pontonul, cu o lungime de 40 metri şi o lăţime de 11 metri, cu o punte destul de generoasă ca spaţiu, ar putea fi folosit ca spaţiu pentru... nunţi şi botezuri, cam ca în filmele lui Kusturica. Deocamdată, pontonul este "în conservare", plasat în faţa Palatului Navigaţiei. Şi cum cu Schengenul lucrurile nu par a se schimba, "conserva" de un milion de euro rămâne unul dintre lucrurile absurde, dar adevărate, de la Galaţi.

Turişti fruntaşi la luat… bacul

Cea mai frecventă variantă la care apelează gălăţenii când au oaspeţi de prin alte locuri ce vor să facă o croazieră pe Dunăre este de a-i invita la o plimbare… cu bacul. De persoană, o călătorie între Galaţi şi I.C.Brătianu costă doar 1,5 lei. Aşa se face că bacurile "Poienari" sau "Oltişorul" fac parte din albumele de vacanţă la Galaţi. Mai frumos ar fi fost, desigur, o fotografie de pe un "vaporetto", dar gălăţenii se pot lăuda, deocamdată, doar că sunt fruntaşi la nivel naţional la… luat bacul.

viata-libera.ro

dcp100168 · August 13, 2017

Când vom mai avea minicroaziere pe Dunăre

Speranţele gălăţenilor că vor avea parte şi de Ziua Marinei de minicroaziere, aşa cum s-a întâmplat de Ziua Dunării, au fost spulberate atunci când Primăria a făcut public programul evenimentului din 15 august. Vestea bună este că primarul Ionuţ Pucheanu consideră că asemenea plimbări cu vaporaşul ar trebui să se întâmple nu doar de Ziua Marinei sau la evenimente.

"Avem un buget limitat. Pentru evenimentele organizate de la începutul anului nu au fost alocaţi foarte mulţi bani. Prin urmare, pentru că mai avem şi Zilele Galaţiului, încercăm să ne gospodărim, să avem bani pentru absolut toate. Din păcate, anul acesta - chiar dacă au avut un real succes - pentru Ziua Marinei n-au mai încăput şi croazierele", a explicat edilul-şef.

Negocieri pentru un ponton APDM de la Tulcea

Ce perspective există pentru noi plimbări cu vaporaşul am aflat tot de la Ionuţ Pucheanu: "Ce pot să vă spun e că încercăm, şi eu sunt sigur că vom reuşi, împreună cu cei de la APDM, aducerea unuia dintre pontoanele pentru pasageri pe care aceştia le au în momentul de faţă la Tulcea, şi care cam stau degeaba. Unul dintre ele, despre care am avut deja discuţii, e posibil să fie relocat la Galaţi. Avem discuţii demarate în ideea de a face aceste croaziere să se întâmple nu doar de Ziua Marinei sau de vreun alt eveniment. Dacă există un privat care doreşte să investească în zona aceasta a croazierelor, cu dragă inimă îi stăm la dispoziţie. Împreună cu cei de la APDM, vom avea o zonă de andocare a navelor de mari dimensiuni", a declarat primarul.
Cât despre refacerea navei şcoală „Steaua Polară”, pentru a fi folosită pentru croaziere pe Dunăre, edilul susţine că e posibil să fie mai costisitor decât dacă ar fi comandată o nouă navă la Şantierul Naval. În plus, conform primarului, fiind o navă destinată elevilor de la Liceul de Marină, schimbarea destinaţiei nu se poate face decât cu acordul Ministerului Educaţiei.

viata-libera.ro

dcp100168 · July 3, 2018

Din punct de vedere turistic, Dunărea trece degeaba prin România

Dunărea, una dintre principalele atracții turistice ale României, este pusă în valoare de companii din Germania sau Austria, care organizează croaziere și pe sectorul românesc, până în Deltă, dar este ignorată, atât de operatorii din turism, cât și de municipalitățile din orașele românești riverane. Exceptând Tulcea, punctul de plecare și de debarcare pentru turiștii care vizitează Delta, dar și cu excepția Clisurei Dunării, unde sunt organizate croaziere de câteva ore, turismul nautic autohton aproape că nu există pe sectorul românesc al Dunării.

În zona Clisura Dunării sunt organizate croaziere cu nava „Baziaș 1”, care a fost cumpărată în 2015 de Consiliul Judeţean Caraş-Severin în cadrul unui proiect trans-frontalier în valoare de un milion de euro, implementat în parteneriat cu Primăria Kladovo, din Serbia. În septembrie 2015, la finalizarea proiectului, a fost realizată o singură cursă cu vaporaşul pe Dunăre. După ce au fost refăcute autorizaţiile, în august 2016, au mai fost efectuate curse timp de trei săptămâni, perioadă în care s-au plimbat cu nava „Baziaş 1” aproximativ 500 de turişti. Din sezonul estival 2017, croazierele pe Dunăre au intrat în grafic. Se pleacă de la Portul Moldova Veche şi se face turul insulei Ostrov, „insula cailor sălbatici”. Urmează Podul de Fier, stânca Babacaia și Cetatea Golubăţ, cu retur pe partea cealaltă a Ostrovului, unde turiștii au șansa să admire caii sălbăticiţi. Există și posibilitatea unei escale de 30 de minute pentru ca turiștii să viziteze insula Ostrov. Altă variantă oferită turiștilor este plimbarea cu vaporașul către Baziaş - Delta Nerei. Prețul unui bilet este de 40 de lei pentru adulţi şi de 20 de lei pentru copii. Este în derulare proiectul „Îmbunătățirea infrastructurii intermodale de transport rutier în zona de frontieră din Moldova Nouă și Veliko Gradiste”, care va facilita curse către Serbia, la Veliko Gradiste, costul biletului fiind estimat la aproximativ 50 de lei. Turiştii se vor putea caza în Serbia, urmând să se întoarcă tot cu vaporaşul după o zi sau două. De la Orșova, turiștii mai au posibilitatea de a se plimba cu vaporașul în zona „Cazanelor Dunării”.

După 1990, au mai rămas traversările Dunării cu bacurile

Călătoria cu vaporul pe Dunăre a fost o tradiție la români. La Galați și Brăila, aflate la 15 kilometri distanță, încă din perioada interbelică existau curse zilnice cu vaporul pe Dunăre între cele două porturi, dar și tradiționalele concursuri de înot sau de vâslit de la Brăila la Galați. O plimbare cu vaporul era pentru gălățeni și brăileni echivalentul unei ieșiri în oraș, dar era o atracție care îi convingea pe mulți turiști aflați în tranzit spre sau dinspre litoral, Ardeal sau nordul Moldovei să facă o escală pentru o plimbare cu vaporul cu zbaturi pe Dunăre și o seară la restaurant pentru o masă cu pește din Dunăre, preparat după tradițiile localnicilor. De la Galați se putea merge cu vaporul către delta de la Canalul și Lacul Crapina, desființată prin anii ‚60. Existau curse zilnice cu nave de linie sau nave rapide, celebrele „rachete”, între porturile de la Dunărea Maritimă, de la Brăila și Galați către Tulcea, Sulina și Sf. Gheorghe. Având aceste facilități, pentru zeci de mii de români era foarte simplu să își petreacă weekendurile în Deltă. După 1990 au fost desființate cursele de pasageri și singurele „oportunități“ de agrement nautic la Galați și Brăila au rămas traversările Dunării cu bacurile.

La Galați, plimbări cu vaporul numai de „Ziua Dunării”

Gălățenilor li se oferă numai o dată pe an șansa unei plimbări cu vaporul pe Dunăre. Se întâmplă asta în fiecare an, pe 29 iunie, de „Ziua Dunării”. În acest an, pe 30 iunie, de la ora 10.00 până la ora 21.00, Primăria Galați a organizat minicroaziere cu nava cu zbaturi „Borcea” și cu nava de pasageri „Moldova”. În total, opt croaziere de care au beneficiat numai câteva sute de gălățeni. Pentru rezervări, amatorilor de plimbări cu vaporul le-a fost pusă la dispoziție adresa web: croaziere.galationline.ro. A fost stabilit și un regulament pentru ambarcare și comportamentul la bord, de la ce bagaje își pot lua pasagerii la cine trebuie să îi însoțească pe copiii sub 14 ani. Mult zgomot pentru foarte puțin.

Pentru firme, croazierele pe Dunăre sunt o afacere

Plimbările cu vaporașul pe Dunăre pot fi o afacere. La Galați, mai multe firme au investit în cumpărarea sau modernizarea unor nave de pasageri, pentru a fi închiriate unor grupuri de turiști. Compania de Navigație Fluvială „Navrom” a investit 1,5 milioane de euro în modernizarea navei cu zbaturi „Tudor Vladimirescu”, cu care erau efectuate cursele zilnice Galați-Brăila în anii ‚70. Nava are amenajări moderne, oferă condiții excelente pentru plimbările pe Dunăre, dar cum chiria începe de la 1.000 euro, poate fi închiriată de grupuri de câteva zeci de turiști. De obicei este închiriată de companii care vor să își organizeze evenimentele într-o formulă inedită. Pentru grupuri mai mici de turiști, tot la Galați pot fi închiriate catamaranul „Vega River” sau nava „Kaptan”, cu aceasta din urmă putând fi efectuate croaziere mai îndelungate, cu cazare la bord. Dar aceste oportunități le sunt oferite unor grupuri de turiști deja formate. O familie sau un grup de câțiva prieteni nu pot miza pe ideea de a petrece o zi de vară într-o plimbare pe Dunăre la bordul unei nave, pentru simplul motiv că numărul lor nu ar acoperi numărul de pasageri care să facă eficientă ridicarea ancorei.

romanialibera.ro

dcp100168 · September 3, 2018

Ce spune primarul despre reluarea curselor pe Dunăre

Micile croaziere organizate de Ziua Dunării, eveniment finanţat de la bugetul loca s-au bucurat de un mare succes, iar mulţi dintre gălăţeni se întreabă dacă vor trebui să aştepte până anul viitor pentru o nouă călătorie pe fluviu.

În opinia administraţiei locale, cursele pe Dunăre ar trebui să fie apanajul unor investiţii private: „Cu siguranţă dacă vor fi atât de cerute mi-e greu să cred că un investitor privat nu va găsi de cuviinţă să investească sau să-şi deschidă un business pe domeniul acesta. În momentul de faţă să achiziţioneze Primăria vase de croazieră, pentru care este nevoie de mentenanţă, întreţinere, ar însemna să intrăm în cu totul şi cu totul alte costuri. Din păcate, cel puţin pentru moment, Primăria nu se poate implica în astfel de curse”, a declarat primarul Ionuţ Pucheanu.

viata-libera.ro

dcp100168 · August 14, 2019

Cum a crescut brusc apetitul românilor pentru croaziere pe Dunăre. Costul închirierii navelor în zona Galaţi-Brăila

Cea mai închiriată este, de departe, nava „Ovidiu”, care aparţine CJ Brăila şi care în 2019 a făcut deja încasări cât în precedenţii doi ani la un loc. Operatorii fluviali nu ştiu ce motive stau la baza creşterii cererii, însă se bucură că nu au investit degeaba în modernizarea navelor. Cele mai frecvente contracte sunt pentru petreceri private.

Considerată până acum mai degrabă un eşec (având în vedere mai ales costurile ridicate), modernizarea navei „Ovidiu” de către Consiliul Judeţean Brăila începe să-şi arate roadele. Potrivit conducerii amintitei instituţii, în 2019 nava a reuşit să aducă din închirieri mai mulţi bani decât a adus în ultimii doi ani la un loc şi, dacă lucrurile merg la fel în continuare, încasările din acest an ar putea egala toate veniturile din cei şase ani de când a fost modernizată.

Ambarcaţiunea de agrement „Ovidiu” a aparţinut timp de circa un deceniu Liceului de Marină din Brăila (desfiinţat între timp), iar în 2004 a ajuns, printr-un transfer destul de bizar ordonat de Ministerul Educaţiei (ministru era Alexandru Athanasiu), în patrimoniul Universităţii Bucureşti. După doar un an, vasul era preluat de CJ Brăila, iar de atunci şi până în 2012 a zăcut şi a ruginit la ancoră. În 2012, au fost demarate lucrări de modernizare ce au costat circa 200.000 de euro, iar din 2013 nava (care are o capacitate totală de 50 de locuri şi o zonă de terasă-promenadă) este la dispoziţia persoanelor fizice sau juridice care vor să o închirieze. Arată bine, funcţionează şi nici nu costă chiar foarte mult: 744 de lei pe ora de marş şi 161 de lei ora de staţionare.

Am aflat că în acest an nava „Ovidiu” a fost deja închiriată de 25 de ori (prima oară de-abia în luna aprilie), de clienţi din Brăila, Galaţi, Buzău, Ialomiţa şi Vrancea, şi că, deşi cheltuielile curente sunt încă departe de a fi amortizate (doar lefurile echipajului, paza şi taxele de acostare înghit circa 22.000 de lei lunar), măcar există semne că treburile se mişcă.

Petrecerile private ţin steagul sus

Puţine dintre curse au fost doar pentru simple plimbări în grup pe Dunăre, însă faţă de anul trecut, când astfel de solicitări au fost zero, este un pas de luat în seamă. Practic, oamenii au început să simtă gustul minicroazerelor, după ce autorităţile din Galaţi şi Brăila au oferit curse gratuite cu ocazia Zilei Dunării, atât în 2018, cât şi în 2019.

De altfel, o cursă de şase ore cu „Ovidiu” (pe un traseu Brăila-Galaţi-Cotul Pisicii şi retur, cu două ore de staţionare la superba plajă naturală de la Cotul Pisicii) ar costa în jurul a 3.200 de lei, adică un preţ mediu de 64 de lei de persoană.

Însă tot petrecerile organizate ţin steagul sus pentru „Ovidiu”. Astfel, pentru o nuntă restrânsă (să nu uitîm, capacitatea este de 50 de persoane), la cheu, costul de închiriere pentru 10 ore ar fi 1.610 lei. Dacă organizatorii preferă o atmosferă mai intimă, pot plăti şi două ore de marş, cu ancore într-o zonă liniştită, caz în care costul de închiriere ar ajunge pe la 3.100 de lei.

Şi ceilalţi operatori simt o schimbare

Nu doar în privinţa navei Consiliului Judeţean a apărut creşterea de comenzi. Şi ceilalţi operatori care deţin nave de agremet spun că se simte o schimbare de atitudine faţă de plimbările pe fluviu, după ce, ani de-a rândul, oamenii au căutat alte forme de distracţie.

O alternativă este şalupa „Zorile”, care aparţine Administraţiei Zonei Libere (AZL) Brăila. Acesta are o capacitate ceva mai mică, de doar 11 locuri, însă reprezintă o variantă ieftină pentru plimbările pe Dunăre. AZL percepe un tarif de 157 de lei pentru ora de marş şi 20 de lei pentru ora de staţionare, iar cei interesaţi trebuie să ştie că şalupa are şi o pagină de Facebook, unde potenţialii clienţi pot afla şi itinerariile care se fac pe apă. Practic, o excursie de 5 ore în mirifica arie protejată din Insula Mică a Brăilei costă cu „Zorile” undeva la 650-750 de lei, adică aproximativ 60 de lei de persoană la capacitatea maximă. Şi încă un amănunt istoric interesant: cu „Zorile” s-au plimbat cândva, printre alţii, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker sau Ion Gheorghe Maurer.

O altă variantă este nava de pasageri „Lacu Sărat”. Are o capacitate de 90 de locuri, pentru care Serviciul de Transport Local de Călători şi Administrare Portuară (STLCAP) Brăila, din subordinea Primăriei Brăila şi percepe un tarif pentru ora de marş de 868,8 lei şi 273,7 lei pentru ora de staţionare. Nu prea are muşterii, însă va deveni foarte activă în curând. „De Zilele Brăilei (N.R.: 15-18 august) vom pune, sigur, în practică o serie de curse, prin care vom oferi brăilenilor, posibilitatea, contra unui bilet de 12 lei de persoană, fără reduceri pentru copii sau pensionari, cu condiţia să fie minim 30 de persoane, o plimbare de o oră, pe Dunăre. Oferta va fi valabilă începând cu zilele oraşului şi va dura tot sezonul de vară”, a precizat Mihai Ruşinoiu, directorul STLCAP.

Cea mai spectaculoasă, dar şi cea mai scumpă, variantă este nava istorică „Borcea”. Are 105 ani, a fost inaugurată de însuşi regele Carol I şi se află acum în administrarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila. Cu o capacitate de 200 de locuri şi un tarif de închiriere de aproape 2.000 de lei pentru ora de marş şi ora de staţionare, iese pe Dunăre destul de rar. Dar iese. Următoarea cursă este pe 18 august, atunci când spectaculosul vas (este prima navă de pasageri proiectată şi construită în România şi una dintre puţinele ambarcaţiuni cu zbaturi încă funcţionale în Europa) a fost închiriat de Clubul Pensionarilor din Galaţi.

În portul Galaţi sunt disponibile trei nave cu care se pot face plimbări pe Dunăre, în curse private: Kaptan M, Vega River şi Tudor Vladimirescu.

adevarul.ro

dcp100168 · June 9, 2020

Cum s-a făcut praf şi pulbere flota de nave de pasageri a României. Povestea unui dezastru consumat în mare tăcere

Prăbuşirea propriu-zisă a flotei de nave de pasageri a României a început 1999. Atunci, toate vasele de la Navrom Galaţi au trecut la noua companie Navrom Delta, iar cursele care deserveau porţiunea de fluviu de la Galaţi şi până la Turnu Severin au fost anulate. Aproape 100 de nave au fost vândute ca fier vechi.

Dacă despre dispariţia flotei comerciale sau a celei de pescuit oceanic a României au curs râuri de cerneală, în privinţa flotei fluviale de pasageri dezastrul s-a consumat în surdină. Conform cifrelor oficiale, din 1990 încoace, 85% din flota de nave de linie a dispărut (fără ca nimeni să fie tras la răspundere), iar transportul fluvial a fost desfiinţat pe aproximativ 95% din sectorul românesc al Dunării.

Practic, în acest moment mai există transport regulat de persoane doar de la Tulcea către gurile Dunării (adică pe o lungime de 65 km din cei 1.075 km de fluviu aferenţi ţării noastre). În rest este un imens „pustiu” de apă, pe care România nu-l valorifică aproape deloc în scopuri turistice (sau de transport), în timp ce alte ţări riverane, deşi nu au nici pe departe potenţialul nostru, au dezvoltat afaceri foarte profitabile în domeniu.

Ungaria, Austria, Serbia, Croaţia, Slovacia şi, mai ales, Germania, au încurajat şi subvenţionat adevărate industrii ale ospitalităţii în jurul Dunării, care au în prim-plan trasee de transport pasageri de toate felurile - de la câteva ore, la croaziere de săptămâni. Conexă lor există o intensă promovare a valorilor locale, începând de la tradiţii, continuând cu zona culinară şi băuturi şi sfârşind cu sesiunile de shopping. Toate acestea aduc acestor ţări turişti şi profituri, în vreme ce în România se trăieşte din amintiri.

Bogdan Radu Brânzan, reprezentantul asociaţiei „Galaţi, oraşul meu”, militează de mai bine de un deceniu pentru ca autorităţile locale şi centrale să ia în calcul dezvoltarea turismului pe Dunăre. „Am trimis sute de adrese, peste tot. Am sugerat idei, am încercat să stârnesc reacţii. Am primit, de peste tot, răspunsuri amabile că vom avea în vedere, că momentan nu sunt fonduri şi că vom vedea. Dar nu s-a întâmplat nimic, iar paradisul acesta care este Dunărea, cu un potenţial imens, rămâne de izbelişte, în vreme ce oamenii tânjesc după o plimbare cu vaporul”, ne-a spus acesta.

Conform datelor Ministerului Transporturilor, în 1990 erau zilnic zeci de curse pe Dunăre. Din toate porturile dunărene, de la Baziaş şi până la Sulina, veneau şi plecau anual, circa 1,8 milioane de pasageri, în marea lor majoritate români. Printre călători se aflau însă şi peste 100.000 de străini, cei mai mulţi din estul Europei.

La zi, singura companie care mai face curse regulate de pasageri pe Dunăre este Navrom Delta SA, care asigură câteva trasee între Tulcea şi aşezările din Delta Dunării. Multe din curse sunt subvenţionate de stat pentru localnici, iar traficul de pasageri este de 10 ori mai mic decât cel din 1990: circa 200.000 de oameni pe an.

În rest, din marile oraşe dunărene – Galaţi şi Brăila – nu a mai plecat nicio cursă de aproape două decenii. Doar de Ziua Marinei, cele două primării închiriază câteva nave să facă două-trei curse cu câteva sute de pasageri. Bătălia pe bilete este, în fiecare an, crâncenă, căci oamenii vor să trăiască experienţa călătoriei pe apă, dar nu au această posibilitate. „În 1990, erau în portul Galaţi 12 sosiri şi 12 plecări de zi de curse pasageri. Mereu erau pline aproape de capacitatea maximă. Acum avem zero!”, ne spune fostul pilot Ioan Ghe. Tofan.

Deşi situaţia flotei de pasageri a României s-a degradat constant după 1990, prăbuşirea propriu-zisă a avut loc începând cu 1999. Atunci, toate navele de pasageri de la Navrom Galaţi (proaspăt privatizată) au trecut la noua companie Navrom Delta, iar cursele care deserveau porţiunea de fluviu de la Galaţi şi până la Turnu Severin au fost anulate.

Şi cele dintre Brăila-Galaţi şi gurile Dunării au fost ulterior desfiinţate, iar navele au fost trase la mal, în adevărate „cimitire” plutitoare. Zeci de vase au fost apoi vândute sau tăiate la fier vechi. În total, au dispărut aproape 100, adică 85% din flota existentă în 1990. Doar câteva vase de pasageri mai sunt în uz, mai precis opt, adică: „Banat” (300 de pasageri), „Moldova” (300), „Mirceşti” (150), „Maramureş” (150), „Fieni” (20), „Adriatica” (20), precum şi navele semi-rapide „Delta Expres 1” şi „Delta Expres 2” (fiecare de 198 pasageri).

Alte şapte nave sunt conservare la Galaţi, Brăila şi Tulcea, fără a opera decât curse ocazionale, una sau două pe an. Restul sunt doar amintire. Iar dovada că flota de pasageri nu era chiar „fier vechi”, aşa cum se tot spunea în şedinţele AGA în care se aproba înstrăinarea navelor, este aceea unele dintre ele (cum ar fi fostul iaht regal „Libertatea”) au ajuns restaurante plutitoare, altele au fost restaurate de cumpărătorii străini şi fac acum croaziere de lux în alte părţi ale lumii.

adevarul.ro

dcp100168 · June 10, 2020

Brăila are şalupă cumpărată cu bani europeni

„Chira Chiralina” - şalupa Primăriei Brăila, achiziţionată cu fonduri europene, a fost lansată la apă, anunţă, într-o postare pe pagina sa de Facebook, edilul şef al oraşului vecin, Marian Dragomir. „Sper ca Primăria Galaţi să ne pună la dispoziţie un ponton gratuit, şi pe sistem de reciprocitate să reluăm cursele între Brăila şi Galaţi”, afirmă primarul Brăilei.

„Brăila îşi cumpără şalupă, Galaţiul ţine degeaba o navă”, scriam, în ediţia din 26 august 2017, a ziarului „Viaţa liberă”. Explicam că Primăria oraşului vecin se pregăteşte să cumpere, cu fonduri europene, propria ambarcaţiune pentru a organiza curse pe Dunăre pentru turiştii şi cetăţenii săi, în vreme ce Primăria Galaţi plătea anual câte 12.000 de lei fără TVA pentru păstrarea în custodie, în parcul rece, a navei bază "Delta". Întrebat dacă Galaţiul ar putea urma exemplul Brăilei și să-şi achiziţioneze propria navă, primarul Ionuţ Pucheanu ne-a declarat că „Primăria nu este eligibilă pentru un astfel de proiect. La Brăila este o continuare a unui fond european mai vechi”.

Iată că, la o distanţă de trei ani de la acel articol, şalupa Brăilei a fost lansată la apă. Conform primarului brăilean, are 25 de locuri, 16 metri lungime, şi a fost construită de Cirus Plast Constanţa.
„Valoare - 975.000 lei (907.500 lei fonduri europene prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime şi 67.000 lei contribuţie Primăria Brăila). Beneficiari - brăilenii şi cei care vor veni în Brăila”, precizează Marian Dragomir. Potrivit acestuia, după lansarea la apă, şalupa face probe cu reprezentanţii Registrului Naval Român, apoi se vor obţine avizele şi la final va pleca în prima cursă de la Constanţa la Brăila.

Primele curse

După parcurgerea acestor proceduri, în funcţie de legislaţia acelui moment impusă sau nu de starea de alertă, se vor organiza primele curse. „Vom propune: curse în rada Portului Brăila (30 de minute), curse în jurul Insulei Mici a Brăilei (o oră), curse către Galaţi (dacă autorităţile din Galaţi vor permite acostarea la un ponton), curse pentru grupuri organizate”, spune primarul, reiterând declaraţiile făcute în 2017, când a început acest proiect. „Sper ca Primăria Galaţi să ne pună la dispoziţie un ponton gratuit şi pe sistem de reciprocitate să reluăm cursele între Brăila şi Galaţi. Costul biletului va reflecta doar cheltuiala cu motorina şi personalul navei”, subliniază edilul. Deoarece numele „Brăila” era deja rezervat de un alt vas, ambarcaţiunea se numeşte „Chira Chiralina” pentru că „trebuie să existe o poveste, o legendă care să dea o notă de mister de care sa-ţi aduci aminte mereu cu plăcere”.

Cu plăcere îşi aduc aminte şi gălăţenii şi brăilenii trecuţi de prima tinereţe de cursele regulate, pe Dunăre, Galaţi-Brăila. Cât despre plimbări pe Dunăre, se pare că anul acesta gălăţenii vor rămâne doar cu amintirea minicroazierelor de care au avut parte în anii trecuţi de Ziua Dunării. Şi se pot consola cu o plimbare cu bacul. Vânt bun din pupa!

viata-libera.ro

dcp100168 · August 12, 2020

Se reiau cursele pe Dunăre între Galaţi şi Brăila după 30 de ani

Tradiţionalele curse pe Dunăre între Brăila şi Galaţi vor fi reluate în luna septembrie, după o pauză de 30 de ani, cu o şalupă achiziţionată cu fonduri europene de Primăria Brăila, a anunţat, miercuri, edilul municipiului, Marian Dragomir.

"În momentul de faţă, şalupa este ancorată lângă nava 'Lacu Sărat'. Ne-a venit şi confirmarea denumirii ei de la Registrul Auto Naval, urmează o procedură simplă pentru punerea ei în trafic. Numele ei va fi 'Chira Chiralina', este un nume care are legătură cu istoria municipiului Brăila. Am avut o discuţie telefonică cu domnul primar al municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, care mi-a confirmat că ne va asigura un ponton la care nava să poată acosta la Galaţi, iar pe sistem de reciprocitate şi primăria municipiului Brăila va asigura Primăriei Galaţi un ponton. Cursele Brăila-Galaţi vor fi efectuate o dată pe săptămână", a declarat, într-o conferinţă de presă, Marian Dragomir.

Nava are 24 de locuri pentru pasageri şi, în afară de cursele Brăila-Galaţi, va mai efectua contra cost plimbări în rada Portului Brăila, curse către Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sau va putea fi închiriată unor grupuri de persoane. "În afara curselor regulate Brăila-Galaţi, vor mai fi curse pentru cei care vin în vizită şi vor să facă o plimbare foarte scurtă în rada Portului Brăila, aceste curse vor costa maxim 10-15 lei de persoană şi vor avea o durată de aproximativ 30 de minute. Vor mai putea fi organizate către Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi vor putea fi făcute solicitări pentru închirierea şalupei de către grupuri de persoane", a explicat Dragomir.

Botezată "Chira Chiralina", în amintirea femeii simbol a Brăilei, făcută celebră de Panait Istrati, şalupa a fost construită într-un şantier naval din Constanţa, are o lungime de 16 metri şi o capacitate de 25 locuri.

Primarul Brăilei a precizat că preţurile vor fi accesibile pentru toată lumea şi vor reflecta doar costul combustibilului şi plata salariul personalului de pe şalupă. "Eu cred că foarte mulţi brăileni îşi doresc să se plimbe pe Dunăre. Sunt cei un pic nostalgici, care îşi aduc aminte de acele curse regulate între Brăila şi Galaţi. De asemenea, sunt foarte mulţi tineri care nu s-au plimbat niciodată cu şalupa pe Dunăre şi se uită doar la cei care au bărci private. Primăria municipiului Brăila va da tuturor posibilitatea ca, în baza unui bilet, care reflectă doar costul combustibilului şi salariul personalului de pe acea şalupă, să poată să se plimbe pe Dunăre. Vorbim până la urmă de promovarea oraşului, de o activitate suplimentară pentru petrecerea timpului liber pentru cei care vin şi aleg Dunărea ca zonă de recreere", a spus Marian Dragomir.

Investiţia a fost acoperită aproape integral din fonduri europene nerambursabile, accesate prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, valoarea totală de realizare a şalupei fiind de 975.000 lei, din care 907.500 lei reprezintă fonduri europene, iar 67.000 lei contribuţia Primăriei Brăila, de la bugetul local.

În ceea ce priveşte numele dat şalupei, Marian Dragomir a precizat că "trebuia să existe o poveste, o legendă care să dea o notă de mister, de care să-ţi aduci aminte mereu cu plăcere". "Deşi personajul este, în marea majoritate a cazurilor, asimilat cu cel din nuvela omonimă a lui Panait Istrati, în realitate, legenda Chirei Chiralina este foarte veche, fiind un fel de piatră de temelie metaforică a Brăilei. Când vine vorba despre Chira Chiralina, puţini sunt cei care gândesc lucrurile dintr-o altă perspectivă decât cea din nuvela omonimă a genialului scriitor român Panait Istrati. Şi, totuşi, cercetările făcute de specialiştii în literatură şi folclor arată că povestea Chirei Chiralina, femeia considerată în zilele noastre simbolul Brăilei, este cu mult mai veche decât se crede. Cartea istratiană de mare succes popularizează o fascinantă făptură de curtezană, total îndepărtată de prototipul folcloric, dar pe gustul erotismului epocii. 'Este o fiinţă iradiind tinereţe şi dor de viaţă, pasionată de dragoste, voluptuoasă, firească şi misterioasă ca însăşi natura'. În ultimele două secole, au fost publicate nu mai puţin de 16 variante ale baladei Chira Chiralina", a completat Dragomir.

agerpres.ro

dcp100168 · January 21, 2021

Cursele pe Dunăre între Brăila şi Galaţi cu nava Chira Chiralina, amânate din cauza pandemiei de COVID-19

Cursele pe Dunăre între Brăila şi Galaţi, care urmau să se desfăşoare cu nava Chira Chiralina, achiziţionată de Primăria Brăila cu fonduri europene, au fost amânate din cauza pandemiei de COVID-19. Primarul Brăilei, Marian Dragomir, speră ca tradiţionalele curse pe Dunăre între Brăila şi Galaţi să se efectueze cu şalupa Chira Chiralina din primăvara acestui an sau "sau cel mai târziu din vară, dar totul depinde de evoluţia pandemiei de coronavirus".

Şalupa a fost construită pe un şantier din Constanţa cu fonduri accesate în 2018 prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime, valoarea totală a investiţiei fiind de 975.000 lei, din care 907.500 lei reprezintă fonduri europene, iar 67.000 lei contribuţia Primăriei Brăila, de la bugetul local.

Nava destinată curselor de agrement are o lungime de 16 metri şi o capacitate de 25 locuri, ea fiind lansată la apă în iunie 2020.

Tariful aprobat de Consiliul Local Municipal Brăila pentru anul 2021 este de 15,6 lei/oră pentru pasageri şi de 342,33 lei/oră, în marş pentru curse private făcute prin închirierea navei.

Primăria Brăila a construit un ponton special pentru ancorarea acestei nave, care va fi folosit pentru îmbarcarea/debarcarea pasagerilor, el fiind amplasat în dreptul scenei de pe Esplanada Dunării.

În afara curselor Brăila-Galaţi, şalupa a fost gândită să mai efectueze contra cost plimbări în rada Portului Brăila, curse către Parcul Natural Balta Mică a Brăilei sau va putea fi închiriată unor grupuri de persoane.

Şalupa a fost botezată "Chira Chiralina", în amintirea "femeii simbol" a Brăilei, făcută celebră de Panait Istrati în operele sale.

agerpres.ro

dcp100168 · April 30, 2021

Dunărea se "redeschide" pentru gălățeni

Gălățenii care vor să petreacă în alt mod minivacanța de Paște din acest an o pot face printr-o plimbare de agrement, cu barca, pe Dunăre. O firmă din Galați, înființată în octombrie 2020, oferă, zilnic, posibilitatea de a retrăi tradiția aproape uitată (și regretată de mulți) a plimbărilor pe apele bătrânului fluviu.

Plimbările și minicroazierele pe Dunăre, care porneau odată din Galați spre Tulcea, Brăila și Delta Dunării sunt din nou posibile, grație celor două ambarcațiuni pe care firma gălățeană le pune la dispoziție, şapte zile din şapte. Nu sunt iahturi, nici nave de croazieră sau catamarane, sunt două ambarcațiuni de agrement care pot transporta de la cinci până la 11 persoane. Poate unora mai pretențioși li se par mici, dar importantă este inițiativa în sine, una care "redeschide" Dunărea pentru cei care-i duc dorul. Și acest lucru nu se întâmplă numai acum, de Paște, ci în fiecare zi.
Conform reprezentantei firmei, Marieta Gagu, traseele puse la dispoziția celor interesați sunt diverse. Cel mai scurt dintre ele îl reprezintă o plimbare de o oră, până la gura Siretului, în dreptul Portului Mineralier. Există și trasee mai lungi, de două, patru și chiar șase-șapte ore, până la Insula Cailor, locul unde Prutul se varsă în Dunăre, până în Balta mică a Brăilei sau chiar până în Deltă.
Programările se fac numai cu rezervare și, evident, în funcție de starea vremii. Mai multe amănunte pot fi aflate pe site-ul plimbaredunaregalati.ro.

viata-libera.ro

dcp100168 · July 12, 2021

Sute de oameni s-au plimbat cu vaporul pe Dunăre. Organizatorii au suplimentat numărul de curse

Sute de oameni s-au plimbat cu vaporul pe Dunăre, în zona Brăila, iar organizatorii au fost nevoiți să suplimenteze numărul de curse. Plimbările au avut loc în weekend cu un vas al Primăriei Brăila.

Numeroși brăileni și gălățeni s-au plimbat sâmbătă și duminică cu vaporul Lacu Sărat al Primăriei Brăila. În mod normal, sâmbătă erau programate doar două curse, dar numărul acestora s-a dublat și, în plus, au fost organizate alte curse duminică. „A avut mare succes, au fost foarte multe cereri. Sâmbătă am avut patru curse în loc de două și am făcut altele duminică. Oamenii vor să se plimbe pe Dunăre, am avut pasageri și din Galați, asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun”, a explicat primarul orașului Brăila, Marian Dragomir.

Cursele se desfășoară în fiecare weekend, iar înscrierile se fac începând de marți până joi. O cursă ține o oră, iar tariful este de 13 lei de persoană.

Primarul orașului Brăila, Marian Dragomir, mai anunță că în curând va fi folosită în scopuri turistice și nava Chira Chiralina construită cu fonduri europene. Ambele vapoare sunt în proprietatea Primăriei și, la cerere, pot fi închiriate pentru deplasări private.

De asemenea, autoritățile brăilene și gălățene au stabilit să reia tradiția curselor de agrement între Brăila și Galați. În ambele porturi vor fi amenajate pontoane speciale pentru această activitate, iar cursele vor fi organizate de cele două primării. În trecut, cursele erau foarte populare în zona Dunării de Jos și atrăgeau numeroși turiști.

jurnalul.ro

dcp100168 · May 23, 2022

Fostul poliţist care organizează excursii spectaculoase pe Dunăre. Cum a ajuns să-şi deschidă o afacere bazată pe o pasiune

Viorel Ionuţ Gagu a renunţat la uniforma de poliţist după 14 ani ca să se poată dedica pasiunii sale pentru călătoriile pe Dunăre. Turiştii care vin în excursiile cu ambarcaţiunile lui sunt vrăjiţi de combinaţia dintre fluviu, atmosferă, muzică bună, viteză şi poveşti spuse cu tâlc despre malurile gălăţene.

Viorel Ionuţ Gagu (39 de ani) a activat vreme de 14 ani ca poliţist în cadrul Poliţiei Transporturi Navale Galaţi, timp în care a vizitat numeroase locuri de vis pe Dunăre.

A urmat cursurile Liceului Auto din Galaţi, apoi Şcoala de Agenţi de Poliţie de la Câmpina şi a absolvit Facultatea de Drept a Universităţii ”Danubius” din Galaţi.

Mărturiseşte că a decis să devină poliţist după ce a mers la depunerea jurământului de către un bun prieten, unde a fost impresionat de ceremonie şi uniforma de om al legii.

A riscat şi a plecat din Poliţie pentru a-şi deschide propria afacere, din dorinţa de a le arăta gălăţenilor frumuseţile Dunării. ”Aveam şi microbul pescuitului în sânge, dar şi pasiunea pentru motoare şi bărci, pentru că am condus ambarcaţiunile Poliţiei pe Dunăre.

Mi-am cumpărat prima ambarcaţiune în 2006. Dimineaţa, serveam cafeaua pe Dunăre, seara, la apusul soarelui ieşeam în larg şi ascultam muzică relaxantă. După 14 ani, mi s-a aprins beculeţul şi am decis să nu mai fiu egoist şi să împărtăşesc toate aceste lucruri cu cei care iubesc Dunărea şi vor să vadă locuri de vis”, povesteşte Viorel pentru „Adevărul“ cum s-a născut afacerea lui din pasiune.

A început să facă plimbări pe Dunăre în 2020 cu o ambarcaţiune mică de transport pentru agrement, de 9 persoane. După un an a riscat din nou şi a făcut mai multe credite şi refinanţări ca să îşi cumpere şi a doua ambarcaţiune cu o capacitate de transport mai mare, de 12 persoane, pentru că afacerea mergea foarte bine, chiar şi în pandemie, iar numărul celor dornici de plimbări pe Dunăre era în creştere.

Doritorii au ocazia să admire panorama oraşului Galaţi şi împrejurimile, să fotografieze peisaje de vis şi să se bucure de clipe de linişte pe mijlocul apei. În funcţie de dorinţa turiştilor, firma organizează excursii şi pe trasee propuse de aceştia. Programările se fac cu cel puţin 48 ore înainte de data dorită, în funcţie de condiţiile meteo.

Printre traseele turistice se numără insula Cailor, insula Chiciul Mare, râul Siret, braţul Măcin şi Delta Dunării. Cei aflaţi la bordul ambarcaţiunii sunt încântaţi de combinaţia dintre apă, atmosferă, muzică bună, viteză şi istorisiri despre malurile gălăţene spuse cu tâlc. Fiecare traseu pe Dunăre are un farmec aparte. Unul din itinerariile prestabilite începe cu un traseu de o oră care include prezentarea istorică a portului Galaţi, o vedere panoramică a oraşului Galaţi şi gura de vărsare a râului Siret. ”90% dintre gălăţeni nu cunosc clădirile istorice din zona Portului pentru că nu au avut posibilitatea să iasă pe Dunăre şi să le admire”, explică Viorel fasinaţia pe care o au cei mai mulţi localnici când fac pentru prima dată o plimbare de acest gen pe fluviu.

Traseul de două ore include o plimbare pe Dunăre până la gura de vărsare a râului Prut, unde turiştii pot admira în voie cei 31 de cai sălbăticiţi de pe insula care le poartă acum numele, dar şi lebede, pelicani şi alte păsări sălbatice.

Mulţi turişti optează pentru traseul de patru ore, până în Balta Mică a Brăilei, unde sunt furaţi de priveliştea care îşi taie respiraţia de pe insula Chiciul Mare şi, mai nou, cea cu podul în construcţie peste Dunăre de 300 de milioane de euro. Pe pontonul din Balta Mică a Brăilei a fost amenajat un mic muzeu, unde admiră exponate şi imagini reprezentative pentru flora şi fauna zonei.

Fostul poliţist a creat şi un traseu de 5 ore, ce presupune intrarea pe braţul Măcin, pe care avansează cu ambarcaţiunea aproximativ 20 de kilometri, iar cel mai lung traseu este o excursie de o zi în Delta Dunării. Se pleacă dimineaţa, la 7,30, iar după trei ore turiştilor li se înfăţişează în faţa ochilor inima Deltei, cu celebrele ei canale. Cea mai spectaculoasă privelişte este în zona milei 23, iar la ora 12,00, împătimiţii de plimbări pe Dunăre servesc o masă tradiţională cu peşte. Revenirea la Galaţi se face pe un alt traseu, la fel de spectaculos ca şi cel iniţial.

Tarifele sunt pentru toate buzunarele şi pornesc de la 45 de lei de persoană şi ajung la 370 de lei de persoană pentru cel mai lung traseu, ce include şi masa de prânz, iar copiii sub 10 ani au gratuitate. Cererea pentru plimbări pe Dunăre este foarte mare din toată ţara, nu numai de la Galaţi, dar şi turiştii străini se dau în vânt pentru astfel de ieşiri. Elevi şi studenţi vin din Polonia ca să vadă Galaţiul, dar Viorel a avut turişti şi din Africa.

Viorel Gagu a ajuns în câţiva ani unul dintre cei mai buni promotori ai Galaţiului. Poveştile sale despre malul gălăţean al Dunării fac deliciul turiştilor şi chiar mulţi concitadini recunosc după o plimbare pe fluviu că nu ştiau mai nimic despre istoria locului. Şi-a propus în viitorul apropiat să cumpere şi a treia ambarcaţiune, cu maxim 40 de locuri, în care turiştii să poată lua şi masa. ”Apa este viaţa mea şi cred că turiştii simt acest lucru. Vorbesc cu pasiune şi le transmit şi lor asta, dar e mai mult decât atât. E şi o combinaţie între viteză, muzică relaxantă şi poveşti, care le place enorm de mult”, este starea cu care antreprenorul vrea ca turiştii să rămână după o călătorie pe Dunăre.

adevarul.ro

dcp100168 · June 20, 2022

De ce au fost suspendate singurele curse publice de pasageri de pe Dunăre, din zona Brăila-Galaţi

Singurele curse publice de pasageri de pe Dunăre, din zona Brăila-Galaţi, au fost suspendate la numai o lună de la deschidere. Motivul este aproape de necrezut: lipsa personalului autorizat, respectiv timonier şi căpitan fluvial.

Cursele de agrement cu ambarcaţiunile „Lacu Sărat„ şi „Chira-Chiralina” erau aşteptate în fiecare primăvara de cei dornici să aibă parte de o călătorie relaxantă pe Dunăre. Anul acesta, primele curse au fost în luna mai, iar sute de brăileni şi au cumpărat bilete pentru a se bucura de o plimbare pe bătrânul fluviu. Bucuria acestora a durat doar o lună, din păcate. Autorităţile au anunţat că sunt nevoite să reţină navele la mal, din lipsă de căpitan şi timonier. Culmea, cerere de transport de agrement există, nave există, disponibilitate există, dar nu are cine să opereze ambarcaţiunile.

„Motivul pentru care suntem nevoiţi să luăm această decizie este lipsa personalului specializat. De la începutul anului şi până în prezent, au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de timonier şi căpitan fluvial, însă acestea au rămas neocupate din lipsa de solicitanţ”, a transmis Mihai Ruşinoiu, directorul Serviciului de Transport Public Local de Călători şi Administrare Portuară, din cadrul Consiliului Local Brăila. Acesta a menţionat că va continuă în regim de urgenţă „procedura de organizare a unui nou concurs în vederea ocupării acestor posturi cu personal specializat care să asigure în condiţii de maximă siguranţă cursele de agrement”.

Suspendarea curselor publice pe Dunăre este mare pierdere pentru turismul din zona Galaţi-Brăila, consideră Gabriel Lâlă, cel care a inventat „brandul turistic Brăila City Tour”. „Erau câteva agenţii care aduceau turişti în zona Brăila-Galaţi, oameni care veneau pentru Dunăre şi cursele cu aceste ambarcaţiuni. Este o mare pierdere pentru turismul din cele două oraşe fapul că s-au suspendat aceste curse pe Dunăre. Este păcat că nu sunt oferte de divertisment pe fluviu. Potenţialul este uriaş, dar nu există interes şi seriozitate (…). Şi eu am fost contactat de o agenţie care dorea o plimbare pe Dunăre. În general, agenţiile de turism şi grupurile de turişti îşi fac din timp programul. Cu aşa incertitudine la Brăila, au, ba nu au personal, nici că mai vin pe aici. Preferă alte zone turistice mai sigure şi mai serioase”, a declarat pentru „Adevărul” ghidul turistic Gabriel Lâlă.

Nu sunt singurele ambarcaţiuni din Brăila trase la mal din lipsă de personal. Si vasul „Borcea”, primul vapor construit în România, este nefolosit deoarece nu are suficient personal pentru a efectua curse pe Dunăre. La 108 ani de la lansarea la apă, vasul funcţionează cu piesele originale. Inclusiv motorul pe abur şi zbaturile datează din acea perioadă şi sunt în perfectă stare. Vasul Borcea a reprezentat, încă din momentul începerii construcţiei, în 1911, pe Şantierul Naval din Turnu Severin, o mândrie pentru inginerii români, care realizaseră până la acea vreme doar barje, şlepuri şi ambarcaţiuni de mici dimensiuni.

Navă cu aburi şi zbaturi, Borcea este înscrisă în patrimoniul naţional încă din anul 1999, la categoria Tezaur, cea mai înaltă clasă a patrimoniului. În primii ani de activitate, după lansarea la apă în 1914, a servit drept iaht al Casei Regale, la bordul ei fiind văzut deseori regele Ferdinand. A fost parte a Primului Război Mondial, când a fost folosită ca atelier mecanic mobil pentru navele de luptă de pe Dunăre. În perioada interbelică a servit ca navă de pasageri între localităţile dunărene Cernavodă şi Călăraşi. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, nava a avut rolul de unitate de transmisiuni, iar după terminarea războiului a fost luată drept despăgubire de război de către URSS. Norocul a făcut ca remorcherul sovietic care o transporta să ia foc, iar nava să se desprinsă şi să plutească în derivă pe mare, până ce a fost găsită de o navă românească şi repatriată.

adevarul.ro

dcp100168 · June 22, 2022

Cursele de agrement pe Dunăre de la Brăila, temporar sistate

Serviciul de Transport Public Local de Călători și Administrare Portuară al Primăriei Brăila a fost nevoit să sisteze temporar cursele de agrement cu navele "Lacu Sărat" și "Chira Chiralina", anunță presa brăileană. Motivul pentru care cele două ambarcațiuni au rămas la mal este unul cât se poate de serios: lipsa personalului specializat.

„De la începutul anului și până în prezent, au fost organizate concursuri pentru posturile de timonier și căpitan fluvial, însă acestea au rămas neocupate, din lipsă de solicitanți", a declarat pentru „Obiectiv Vocea Brăilei” directorul STPLCAP, ing. Mihai Rusinoiu. Lipsa de interes ar putea fi justificată de salariul mic, plătit din fonduri publice, în comparație cu cel din mediul privat.

În funcție de cât de repede vor fi ocupate aceste posturi cu personal specializat, cursele de agrement vor fi reluate, mai ales că s-au bucurat de succes. Peste 2.000 de brăileni au urcat măcar o dată la bordul navelor în doar o lună.
În ceea ce privește Galațiul, reamintim că, anul trecut, SC Transurb SA și-a completat obiectul de activitate secundar cu: "Transporturi de pasageri pe căi navigabile interioare", respectiv, "Transportul de marfă pe căi navigabile interioare".

viata-libera.ro

dcp100168 · July 24, 2022

Croazieră pe Dunăre cu nava românească fluvială MS Diana

Aproximativ 2.000 de turişti români vor merge în acest an în croaziere dunărene internaţionale operate cu o navă românească, nava fluvială de croazieră MS Diana, a declarat pentru News.ro Marius Crivţonencu, armatorul navei MS Diana. Pasagerii pot admira zona spectaculoasă a Cazanelor, dar şi atracţiile turistice ale Serbiei şi Croaţiei, precum Belgrad, Novi Sad şi Vukovar. ”2.000 de români vor merge în croazieră pe Dunăre cu noi. Anul trecut am inaugurat proiectul, când am mers în Delta Dunării şi în Ucraina. Traseul spre Serbia şi Croaţia este etapa a doua. Anul viitor intenţionăm să continuăm parcursul pe Dunăre, în alte capitale europene”, a declarat pentru News.ro Marius Crivţonencu, armatorul navei MS Diana.

Croaziera Serbia-Croaţia a fost lansată pe 5 mai. Prima oprire este în oraşul Donji Milanovac, unde turiştilor le este servită o cină tradiţională la un local sârbesc. Apoi, nava opreşte la Golubac, fiind inclusă vizitarea castelului cu acelaşi nume. Următoarea debarcare este în Belgrad, iar turiştii au inclus un tur în oraş de jumătate de zi.

Următoarea destinaţie este portul Novi Sad, capitală cultural-europeană 2022. Croaziera continuă spre Vukovar, Croaţia, oraş reconstruit în ultimii ani. Croaziera se încheie cu o vizită în oraşul Veliko Gradište şi eventua cu p plimbare cu bicicletele pe malul Dunării, până la Lacul de Argint.

Nava MS Diana va opera până la sfârşitul anului, inclusiv de sărbători.

”Propunem trei rute. Este varianta de patru nopţi până la Belgrad, alta de şase nopţi până la Novi Sad, dar şi varianta de şapte nopţi până la Vukovar, în Croaţia”, mai spune Crivţonencu. Tarifele sunt cuprinse între 120-150 de euro de persoană pe noapte. Tarifele includ toate mesele, excursii cu ghizi locali, vorbitori de limba română, precum şi servicii exclusiviste la bord.

”Am avut şi turişti străini, din Anglia, Germania, Franţa, Belgia şi SUA, inclusive din ţările arabe”, a precizat Marius Crivţonencu.

Întrebat de ce a ales tocmai Dunărea ca produs turistic, acesta a explicat că este născut pe malurile fluviului, în Galaţi, iar familia şi părinţii sunt din Delta Dunării, iar bunicul său din Izmail (Ucraina). ”Cu pregătirea pe care o am în şcoli în domeniu, navigaţie şi marina, de la 14 la 24 de ani, am dorit să fac un proiect turistic pentru români, să vadă frumuseţile de pe malurile noastre şi ale ţărilor vecine de pe o navă de croazieră. Nu le poţi vedea dintr-o pensiune sau dintr-un hotel fix. Croaziera este un program activ, este o combinaţie de hotel, restaurant, excursie, drumeţie, eveniment, socializare, este un sejur complet, activ, oamenii se cunosc la îmbarcare şi apoi se împrietenesc. În fiecare zi descoperi lucruri şi locuri noi. Mergem pe ideea tradiţiilor în porturile în care mergem, pe obiective turistice culturale. Consider croaziera trei in unu: faci şi turism, te şi relaxezi şi descoperi altfel natura”, a precizat armatorul.

Creşterea preţului petrolului a afectat şi acest gen de turism. ”Costurile cu carburanţii pe o croazieră înseamnă 20-30% din costuri. Scumpirea carburanţilor în ultimele luni este semnificativă. Noi am căutat să ţinem preţurile de la lansare, dar cel mai probabil ele vor fi modificate luna viitoare. Evoluţia preţurilor combustibililor nu avem cum să o controlăm şi nici nu o putem suporta. Costul de operare a crescut cu 15% şi continuă să crească. Totul costă: acostarea, taxa pe fiecare turist care coboară, ghidul, autocarul. De exemplu, ghidul în Serbia costă acum pentru o jumătate de zi cât costa anul trecut pentru o zi întreagă”, a adăugat armatorul.

Începând cu 2021, MS Diana a lansat un concept unic, o călătorie de excepţie, o premieră pentru turismul din România, care a venit la pachet cu o ofertă ce prezintă Delta Dunării pe toate cele trei braţe de vărsare în Marea Neagră şi Fluviul Dunărea. Anul trecut, peste 2.000 de turişti români şi străini s-au bucurat de vacanţe la bordul MS Diana, de unde au putut admira Delta Dunării, dar şi atracţiile cultural-istorice din Ucraina (Izmail, Cetatea Albă, Valcov şi Odesa).

MS Diana este dotată cu 40 de camere, single, duble şi tip apartament, care pot găzdui până la 80 de pasageri. Fiecare cameră sau apartament are câte o denumire specifică unei localităţi din Delta Dunării. Cabinele sunt dotate cu aer condiţionat, toaletă şi duş, TV satelit şi prize de alimentare (220 V).

news.ro

Sign In

Croaziere pe Dunăre

Recommended Posts

dcp100168

dcp100168

Mikka

dcp100168

Mikka

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

dcp100168

Create an account or sign in to comment

Create an account

Sign in

Browse

Activity

Important Information