Remorcherul "Cetatea"- istorie la fier vechi

[dcp100168]

Nava „Cetatea” - istorie la fier vechi

* Legendă a navigaţiei pe Dunăre, remorcherul cu zbaturi „Cetatea”, cu o istorie de peste un secol, a fost lăsat pradă hoţilor şi ruginii * Nava a supravieţuit în trei războaie, dar nu şi evaluării pentru a fi inclusă în patrimoniul cultural * Soarta navei va fi decisă de conducerea AFDJ Galaţi *

După ce timp de aproape un secol a vegheat la buna desfăşurare a traficului pe Dunăre, după ce a trecut prin trei războaie de anvergură, nava „Cetatea”, aflată în prezent în patrimoniul AFDJ Galaţi, este „o legendă” a navigaţiei fluviale. Este una dintre puţinele nave cu aburi şi zbaturi ce au mai rămas nu numai în România, ci pe tot cursul Dunării. Din păcate, este „o legendă” care are toate şansele să sfârşească la fier vechi. Vicisitudinile vremii, indiferenţa şi jaful au fost „duşmanii” ce au asediat „Cetatea”. Cuprinsă de rugină, socotită la modul oficial o simplă hoaşcă, nava este la un pas de a fi pierdută pentru totdeauna.

La trecutu-ţi mare, jalnic viitor

Marinarii vechi încă îşi mai amintesc de „Cetatea” - un remorcher ce a văzut lumina zilei în Şantierul Naval Turnu Severin, tocmai în 1903. Era vremea motoarelor cu aburi, a imenselor zbaturi ce despicau apele Dunării. Alte vremuri! Nava şi-a petrecut anii din urmă la AFDJ Galaţi, până când, „demodată” fiind, în 1982 a fost „trasă pe dreapta”, pe un canal de lângă Giurgiu, loc în care se află şi în ziua de azi. În 1987, într-un raport tehnic se scrie sec: „starea generală a navei este nesatisfăcătoare, nemaifiind aptă pentru navigaţie”. Lăsată practic în părăsire, nava a fost prădată de hoţii în căutare de metale pentru „reciclare”, se zice că tot „nişte oameni de bine” au stârnit şi un incendiu la bord. Cert este că fără un echipaj care să o apere, „Cetatea” a căzut treptat în ruină. AFDJ Galaţi a făcut un apel la toţi cei ce, într-o formă sau alta, aveau un interes în salvarea navei. „De prin 2000 - 2001 s-a pus problema recuperării navei. Au fost fel de fel de propuneri. Nu numai de la noi. Au fost şi nemţi, şi elveţieni. În primul moment, toată lumea era foarte entuziasmată, apoi, când vedeau cât de degradată este nava, dădeau înapoi. Practic, în momentul de faţă, numai o minune mai poate salva nava. Ceva gen milionar excentric, dispus să investească pentru a salva această navă…”, ne spune Ovidiu Cristoloveanu, actualul director comercial al AFDJ Galaţi.

Mărturii peste timp

Privind ruinele cuprinse de rugină ale „Cetăţii”, aproape că nu-ţi vine să crezi că ai în faţă un martor al istoriei. Într-un raport al AFDJ Galaţi se arată că nava a supravieţuit războiului balcanic din 1913, Primului Război Mondial, celui De-al Doilea Război Mondial, dar şi câtorva recesiuni economice. De la Galaţi la Sulina sau de la Galaţi la Giurgiu, nava era cunoscută în toate porturile Dunării de Jos drept cea menită să marcheze drumul drept pentru cei ce străbăteau fluviul. Dar şi din timpul războaielor se păstrează mărturii emoţionante legate de destinul acestei nave.

Iată câteva fragmente din jurnalul de bord al navei întocmit de Constantin D.Tomescu, în 1913, în timpul Războiului din Balcani:

- 2 August, 1913 - "Am ajuns la Turnu Măgurele şi am primit ordine, de la Divizia de Transport Naval, să ducem câteva materiale de la Măgurele la Bechet. Ploaia ne-a împiedicat toată noaptea să ajungem."

- 3 August, 1913 - "Am încărcat pe barje un număr mare de materiale pentru pod. Plecăm în amonte. O furtună puternică ne-a ţinut în loc, dar seara am ajuns la Bechet."

- 4 August, 1913 - "Lucrările la pod au început."

- 5 August, 1913 - "Pentru că CETATEA oferă un oarecare confort, toţi observatorii militari sunt trimişi să se îmbarce. Au venit ofiţeri superiori din Franţa, Spania, Italia, Germania şi Rusia”.

- 6 August, 1913 - "Întreaga zi a fost dedicată transportului local."

- 7 August, 1913 - "Am adus primele barje umplute cu prizonieri. De pe malul opus am adus Cavaleria Română - Roşiori. Am împins de fiecare dată 3 barje umplute cu 350 de cai cu oameni şi echipament fiecare."

- 12 August, 1913 - "Zi record, am adus 30 de barje pline între Bechet şi Rahova."

- 13 August, 1913 - "Am terminat de trecut toate materialele militare din Bulgaria în România. Am fost felicitaţi de comandantul garnizoanei Bechet.”

Istoria, o „afacere” nerentabilă

Toate aceste cuvinte legate de destinul navei par a fi luate de vânt… Nava „Cetatea”, în ciuda valorii ei istorice, nu a primit nici măcar statutul de bun aflat în patrimoniul naţional. O expertiză întocmită chiar în această vară, de un reprezentant la Ministerului Culturii, dr. Carmen Atanasiu, dădea navei o ultimă lovitură. „Concluzia raportului este că nava nu are valoare de patrimoniu. Este un raport de care aveam nevoie pentru a şti ce putem face mai departe cu nava”, a precizat directorul comercial AFDJ Galaţi, Ovidiu Cristoloveanu. Practic, în momentul de faţă se caută un evaluator pentru a vedea, măcar ca fier vechi, cât ar valora nava.

„Cetatea”… încurcă, a fost cârpită pe toate feţele, s-a montat chiar o motopompă pentru ca nu cumva, luând apă la bord, să se ducă la fund. Să fie destinul navei pecetluit? Nu cu mult timp în urmă, din informaţiile pe care le deţinem, o firmă austriacă şi-a manifestat interesul pentru a achiziţiona această navă, pentru a o reabilita şi folosi, eventual în scopuri turistice, la Viena, pe Dunăre. Chiar şi în raportul AFDJ Galaţi se spune: „«Cetatea» este un candidat excelent pentru diverse funcţiuni ce ar putea ridica numărul de turişti şi mai ales pentru a clădi o identitate locală şi poate chiar un brand, un simbol, oriunde s-ar afla”. Cât despre austrieci? „Asta e problema: toată lumea e interesată - nemţi, elveţieni, austrieci, dar până la urmă e vorba de băgat bani. Pentru a se recupera această navă costurile sunt uriaşe, iar când e vorba de bani, toată lumea dă înapoi… Nimeni nu investeşte din raţiuni sentimentale. Se caută o afacere, se caută un profit”, a mai arătat reprezentantul AFDJ Galaţi. Aşa, la rece judecând, e nevoie de bani, mulţi bani pentru a salva această navă. Şi mulţi poate că ar considera, mai ales în aceste timpuri de criză, că a investi în nava „Cetatea” e un moft. Nu ştiu ce criterii a avut în vedere inspectorul de la Ministerul Culturii când a considerat că nava nu are nicio valoare de patrimoniu. Dar ştiu că nava face parte, de facto, din istoria noastră şi din istoria Dunării. Şi, atunci, ce facem? Ne dăm istoria la fier vechi? Asta ce fel de „afacere” mai este?

Mai sunt posibilităţi

După toate discuţiile pe care le facem pe oportunităţile oferite de integrarea în UE, după tot ce se plănuieşte vizavi de beneficiile noastre ca ţară riverană a unui fluviu ca Dunărea, n-a trecut prin mintea nimănui că această navă ar putea face obiectul unei finanţări pe proiect? Dar cine să-l facă? Expertul de la Ministerul Culturii care s-a spălat pe mâini, proprietarii navei, vreo autoritate locală? Din cauza atâtor moaşe a rămas „Cetatea” eşuată pe mal.

Nava „Cetatea” - parametri tehnici

Construită în 1903, la Şantierul Naval Turnu Severin, nava „Cetatea” are o lungime de 34,35 metri şi o lăţime de 4,82 metri. Propulsia era asigurată de două roţi cu zbaturi puse în mişcare de o maşină cu abur de 130 CP. Viteza medie a navei era de 15 km/h. Deservită de un echipaj format din 14 oameni, „Cetatea” era specializată în lansarea şi ridicarea geamandurilor. Nava a fost reparată capital în 1980 la Şantierul Naval Orşova şi a fost în exploatare în perioadele 1903 - 1978 şi 1980-1982.

http://www.viata-libera.ro/articol-Nava ... chi_2.html

[Mikka]

Mare pacat...

Doua observatii:

1. Nava a functionat - bine, rau - vreme de 77 de ani (1903-1978), si-a facut treaba etc. Dupa reparati "capitala" si-a dat obstescul sfarsit in vreo 2 ani...

2. Madam Cocos toaca milioane de euro la Turism pe tot felul de rahaturi. Din cele 75 mil euro alocate de la buget pentru "presedintele Norvegiei" se puteau repara vreo 10-15 nave...

[dcp100168]

Navă cu zbaturi, vândută la preţ de Dacia

Nava cu zbaturi „Cetatea", activă din 1903 până în 1991, a fost vândută la licitaţie, la începutul acestei săptămâni, de Administraţia Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi la preţul de 7.903 euro, echivalentul unui Sandero cu „opţiuni". Nava a fost cumpărată de Nicost SRL Galaţi, o firmă care are ca obiect de activitate comertul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi şi tutun.

„Cetatea", construită în 1903 la Turnu Severin, a fost nava hidrografică a Comisiei Europene a Dunării ce marca şenalul navigabil prin geamanduri. Zbaturile erau puse în mişcare de o maşină cu abur cu dublă expansiune, de 130 CP. În timpul războiului balcanic din 1913, la bordul navei au fost cazaţi observatori militari din Franţa, Spania, Italia, Germania şi Rusia. În 1980, nava a intrat în reparaţii capitale la Şantierul din Orşova şi a mai navigat până în 1991, apoi a fost lăsată să ruginească. În luna ianuarie a acestui an, directorul AFDJ Galaţi, Florin Uzumtom,a a anunţat că secretarul de stat din Ministerul Transporturilor, Anton Marin, şi-a dat acordul pentru vânzarea a 17 nave, printre care şi „Cetatea". „Avem nave vechi de 40-60 de ani. Ele sunt evaluate şi scoase la licitaţie. În cazul în care nici la licitaţie nu este nimeni interesat de ele, vor fi vândute la fier vechi", a declarat Uzumtoma. Ca să fie inclusă în categoria „Tezaur" erau necesare, în total, 350 de puncte. În scripte, nava„Cetatea" are un deplasament de 164 tone, dar a fost vândută, practic, ca o grămadă de 46 de tone de fier vechi.

http://www.romanialibera.ro/actualitate/economie/nava-cu-zbaturi-vanduta-la-pret-de-dacia-194922.html

[dcp100168]

Nava cu zbaturi „Cetatea“, salvată de la tăiere

Una dintre navele cu zbaturi legendare din patrimoniul României, „Cetatea”, construită în 1904 la Şantierul Naval din Turnu Severin şi care a fost nava hidrografică a Comisiei Europene a Dunării, a fost salvată de perspectiva tăierii la fier vechi.

În 2010, Ministerul Transporturilor a aprobat casarea a 17 ambarcaţiuni din flota Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, ceea ce însemna scoaterea la licitaţie, iar în lipsa unor oferte, vânzarea lor ca fier vechi. Printre multe alte nave tehnice, mai mici şi lipsite de valoare, şalupe, pilotine, etc., era şi nava cu zbaturi „Cetatea”, care reprezintă o parte din istoria navigaţiei pe Dunăre.

La licitaţia din 2010 a fost un singur participant, Nicost SRL Galaţi, firmă care are ca obiect de activitate “comerţul cu amănuntul de produse alimentare, băuturi şi tutun” într-un magazin de cartier, dar care şi-a adjudecat nava „Cetatea” la preţul de pornire, de 7.903 euro, fără TVA. În scripte, „Cetatea” are un deplasament de 164 tone. A fost vândută ca o grămadă de 46 t de fier vechi în condiţiile în care corpul de metal ar trebui să fie de 140-150 tone. Numai la noi se poate întâmpla ca o navă de patrimoniu să fie vândută la un preţul unui autoturism la mâna a doua.

Răscumpărată de Şantierul Naval Giurgiu

Pasionaţii de istoria navigaţiei se obişnuiseră cu ideea că nava „Cetatea” a fost tăiată la fier vechi, aşa cum s-a întâmplat şi cu celebra motonavă “Transilvania”, numită “Lebăda Mediteranei” de către operatorii de turism din vestul Europei, pentru că turiştii occidentali preferau croazierele cu această navă.

Totuși, în cazul „Cetatea” s-a întâmplat o minune. Patronul Nicost SRL Galaţi nu putea rezolva simplu tăierea la fier vechi a navei, pentru că este o operaţiune care necesită macarale de mare tonaj şi echipamente specializate. A apelat la serviciile Şantierului naval “Shipyard ATG” din Giurgiu. Când au văzut că-i vorba despre vasul care a făcut istorie pe Dunăre, cei din conducerea şantierului i-au plătit proprietarului navei valoarea fierului vechi plus o sumă cerută de acesta şi astfel au salvat „Cetatea”.

“Cel care a luat-o, evident că nu putea să o taie decât într-un şantier naval şi a venit la noi ca să o tăiem. Noi i-am plătit contravaloarea fierului vechi, plus ce a solicitat respectivul, şi am luat decizia să nu o tăiem ca fier vechi, ci să o păstrăm pentru o posibilă reutilizare a navei, păstrând linia de odinioară. Nava este la noi şi sperăm ca în 4-5 ani să plutească din nou”, ne-a declarat Adrian Patriche, directorul “Shipyard ATG” Giurgiu.

„Cetatea“ şi -„Hunedoara“ vor naviga iarăşi pe Dunăre

La şantierul naval din Giurgiu se mai află şi o altă navă cu zbaturi, „Hunedoara”, construită la 1898, care de asemenea urmează să fie reparată şi restaurată. “Cetatea a fost construită şi lansată la 1904, iar altă navă care se află la noi, Hunedoara, a fost construită la 1898. Nava Hunedoara este fosta Astrahan, aşa s-a numit iniţial. Ambele sunt cu zbaturi. Cetatea este o navă mică, Hunedoara era o navă mare pentru acele vremuri. La momentul acesta, prima este într-o situaţie destul de deteriorată. Nu mai prezintă nicio garanţie că poate să plutească. Trebuie o investiţie foarte mare şi în corpul navei, dar şi în echipamente, pentru că de-a lungul anilor au dispărut toate de la bord. Dar, datorită meseriei în care ne desfăşurăm activitatea, avem şi o dorinţă de areaşeza această navă pe apele Dunării”, a adăugat Adrian Patriche.

Pentru ca restaurarea să fie una perfectă, conducerea şantierului naval din Giurgiu îşi propune ca la repararea celor două nave să reia şi tehnologia de asamblare a corpurilor de navă de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, de îmbinare a tablelor cu nituri. “Ambele nave sunt construite în sistemul de asamblare cu nituri. Depinde ce vrei să faci. Dacă vrei să faci un kitsch, nava nu va mai putea fi introdusă niciodată în Categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional. Dacă vrei să o introduci în Categoria Tezaur, va trebui să introduci toate acele lucrări de manoperă şi materialele aferente, ca să poţi să pui în evidenţă istoria şi vechimea acestor nave”, spune directorul “Shipyard ATG” Giurgiu.

Nava Comisiei Europene a Dunării

“Cetatea” a fost nava hidrografică a Comisiei Europene a Dunării ce își avea sediul la Galaţi. Marca şenalul navigabil prin geamanduri. Avea un deplasament de 164 tone, lungimea de 34 m, lăţimea de 4,82 m şi un pescaj de 1,4 m. Echipajul era format din 14 oameni, căpitan, şef-mecanic, secund, pilot, marinari şi fochişti, plus 2 “hidrometri”, care stabileau traseul şenalului navigabil şi amplasarea geamandurilor. Propulsia era asigurată de două roţi cu zbaturi puse în mişcare de o maşină cu abur alternativă cu dublă expansiune orizontală de 130 CP.

Celelalte agregate de forţă, pompele, vinciul de ancoră şi “dinamul” erau antrenate de maşini cu abur cu simplă expansiune. Aburul cu presiunea de 9,5 at era produs de o căldare navală cu suprafaţa de schimb de căldură de 60 mp. Viteza navei era de 15 km/h. Nava “Cetatea” a supravieţuit războiului balcanic din 1913 şi celor 2 războaie mondiale. La bord au fost cazaţi ofiţeri superiori din Franţa, Spania, Italia, Germania şi Rusia care aveau rolul de observatori militari în războiul balcanic din 1913.

Cum să arunci la fier vechi o valoare a Patrimoniului Naţional

Nava „Cetatea” nu ar fi trebuit casată, ci reparată, restaurată şi introdusă în Categoria Tezaur a Patrimoniului Naţional. Dar, când soarta navei depindea de stat, de Ministerul Transporturilor, a fost introdusă în “Categoria Fier Vechi”. Pentru introducerea în Patrimoniul Naţional, nava „Cetatea” avea nevoie de obţinerea la expertiză a 350 de puncte, dar i-au fost acordate numai 305 puncte la expertiza realizată de Carmen Iréne Atanasiu, expert acreditat de Ministerul Culturii. Scopul era evaluarea navei, pentru a se constata dacă poate fi inclusă în categoria “Tezaur” a Patrimoniului Cultural Naţional, în acest caz trebuind să fie reparată şi restaurată. A primit maximum de 25 pct pentru „valoarea istorică”, dar „zero” puncte la „valoarea memorială”! La acest criteriu contează dacă bunul de patrimoniu „a aparţinut vreunei personalităţi importante a istoriei, culturii şi civilizaţiei naţionale sau internaţionale, ori constituie o mărturie directă şi semnificativă privind viaţa şi activitatea acelei personalităţi”.

Nava a primit zero puncte, pentru că a nu a aparţinut unei personalităţi, ci… Comisiei Europene a Dunării!!! La „autenticitate” a primit 70 pct din 100, din cauză că la reparaţii au fost înlocuite piesele montate iniţial. La criteriul „autor, atelierul sau şcoala”, unde conta dacă „bunul” a fost fabricat la un atelier sau fabrică importantă pentru o epocă sau ca stil artistic, „Cetatea” a primit 80 pct din 100.

Pentru „calitatea formală”, unde se pune problema dacă bunul e operă artistică importantă sau dacă tehnica execuţiei este remarcabilă prin unicitate sau raritatea concepţiei, „Cetatea” a primit 10 pct din 90, pentru că Şantierul din Turnu Severin a mai construit şi alte nave cu zbaturi!? Experta Carmen Atanasiu a concluzionat că „reparaţia remorcherului cu zbaturi Cetatea presupune înlocuirea părţilor componente în proporţie de 75-80 %, inclusiv a structurii de rezistenţă: osatură, tablă corp (ceea ce e normal la o navă! - n red). În consecinţă, reabilitarea navei echivalează, în fapt, cu construcţia unei noi nave care să păstreze imaginea celei vechi”. Cu 305 puncte, nava  a fost “clasificată” la categoria „Fier Vechi”.

Abandonată la „Canalul Plantelor”

În 1978, “Cetatea” şi-a încetat cursele, iar în 1980 a intrat în reparaţii capitale la Şantierul Naval Orşova. A fost înlocuit bordajul, dar pentru păstrarea autenticităţii construcţiei navei, tabla sudată a fost prinsă cu nituri de osatura originală. A mai avut statutul de navă hidrografică până în 1991, când conducerea AFDJ a oprit nava la cheu, în Parcul Rece “Canalul Plantelor” de la Giurgiu. În anii în care a fost abandonată la Parcul Rece, nava a fost devalizată de hoţii de fier vechi. Nu miră pe nimeni că s-a întâmplat aşa, dar o navă cu valoa-re istorică nu trebuie aruncată la fier vechi pentru că au fost furate ramele de la hublouri, cablurile electrice şi caloriferele. Oriunde în lume, o astfel de navă e reparată, restaurată şi transformată în navă de croazieră, sau muzeu plutitor, ceea ce face bani, nu îi cheltuie.

romanialibera.ro

[dcp100168]

Nava Cetatea, istorie recuperată de la fier vechi

Legendă a navigaţiei pe Dunăre, nava cu zbaturi "Cetatea", supravieţuitoare a războiului balcanic şi a celor două mari războaie mondiale, are şanse să scape din cea mai mare încercare din istoria ei de peste un secol: aceea de a ajunge la fier vechi. Şantierul Naval ATAG Giurgiu a răscumpărat nava ce risca să sfârşească tăiată bucăţi şi doreşte să-i redea forma ce i-a adus gloria de altădată.

De la Galaţi la Sulina sau de la Galaţi la Giurgiu, marinarii cu vechime în meserie îşi aduc şi astăzi aminte de nava "Cetatea", ce veghea pe timpuri la buna desfăşurare a traficului pe Dunăre. Remorcher construit în 1903, la Şantierul Naval din Turnu Severin, nava a intrat în Serviciul Hidrografic tutelat de Comisia Dunării, iar ulterior al Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galaţi, principala sa misiune fiind aceea de a baliza şenalul navigabil al Dunării, misiune extrem de importantă, în condiţiile în care acest tip de semnalizare era singura modalitate de orientare pentru navigatori, într-o perioadă în care sistemele radar sau hărţile electronice erau imaginate doar în romanele lui... Jules Verne.
Din vremea motoarelor cu aburi, a imenselor zbaturi ce despicau apele Dunării, nava "Cetatea" este una dintre puţinele supravieţuitoare. În perioada de glorie era propulsată de un motor cu abur cu dublă expansiune, de 130 CP, se putea ajunge până la o turaţie de 50 de rotaţii pe minut, iar nava reuşea să atingă o viteză medie de 15 km/h. Şi forma constructivă era una deosebită - tablele şi profilele de oţel erau nituite, iar proiectul prevedea ca puntea să fie rezervată pentru depozitarea geamandurilor, cabinele fiind sub punte.

În serviciu şi în timp de război...

Dincolo de serviciile hidrografice, nava a îndeplinit misiuni speciale şi în vremuri de război, pentru transportul de trupe sau echipamente militare. Într-un mai vechi raport al AFDJ Galaţi, se arăta că nava a supravieţuit războiului balcanic din 1913, Primului Război Mondial şi celui de-Al Doilea Război Mondial. Chiar se păstrează câteva fragmente emoţionante din jurnalul de bord al navei, întocmit de Constantin D. Tomescu, în 1913, în timpul Războiului din Balcani:
- 2 August, 1913 - "Am ajuns la Turnu Măgurele şi am primit ordine, de la Divizia de Transport Naval, să ducem câteva materiale de la Măgurele la Bechet. Ploaia ne-a împiedicat toată noaptea să ajungem."
- 3 August, 1913 - "Am încărcat pe barje un număr mare de materiale pentru pod. Plecăm în amonte. O furtună puternică ne-a ţinut în loc, dar seara am ajuns la Bechet."
- 4 August, 1913 - "Lucrările la pod au început."
- 5 August, 1913 - "Pentru că CETATEA oferă un oarecare confort, toţi observatorii militari sunt trimişi să se îmbarce. Au venit ofiţeri superiori din Franţa, Spania, Italia, Germania şi Rusia”.
- 6 August, 1913 - "Întreaga zi a fost dedicată transportului local."
- 7 August, 1913 - "Am adus primele barje umplute cu prizonieri. De pe malul opus am adus Cavaleria Română - Roşiori. Am împins de fiecare dată 3 barje umplute cu 350 de cai cu oameni şi echipament fiecare."
- 12 August, 1913 - "Zi record, am adus 30 de barje pline între Bechet şi Rahova."
- 13 August, 1913 - "Am terminat de trecut toate materialele militare din Bulgaria în România. Am fost felicitaţi de comandantul garnizoanei Bechet."

Şi în timp de pace

Dincolo de vremurile zbuciumate ale războiului, dar şi al unor crize economice, nava a lucrat în mod neîntrerupt în Serviciul Hidrografic în perioada 1903 - 1978, după care, în 1980, a intrat în reparaţii capitale, însă după această dată a mai fost în serviciu, pe Dunăre, doar doi ani. Asta pentru că piesele de schimb erau din ce în ce mai greu de găsit, începuseră să apară alte nave, superioare din punct de vedere tehnic, iar "bătrânul" vas cu zbaturi nu mai avea valoarea economică de altădată. Dar asta nu înseamnă că vechea "Cetatea" era o navă fără valoare, chiar vechimea ei şi calitatea de martor al vremurilor devenind valoarea ei cea mai mare, una culturală şi istorică pentru ceea ce înseamnă navigaţia pe Dunăre!
Prin alte locuri - la Viena sau la Budapesta - o astfel de navă ar fi fost considerată aur curat, exemple în acest sens fiind nave istorice "mai tinere" decât "Cetatea" ce astăzi sunt fie adevărate embleme ale oraşelor de pe Dunăre, fie atracţii turistice pentru vizitatorii din toate colţurile lumii.
Din păcate, soarta navei "Cetatea" nu a fost una pe măsura blazonului ei. După ce nu a mai fost folosită de AFDJ Galaţi, nava considerată "demodată" a intrat, teoretic, "în conservare", pe un canal de lângă Giurgiu. Numai că, nu mai departe de 1987, într-un raport tehnic se scria sec: "starea generală a navei este nesatisfăcătoare, nemaifiind aptă pentru navigaţie". Lăsată practic în părăsire, nava a fost prădată de hoţi, în căutare de metale pentru "reciclare". Echipamentele de bord şi motoarele au dispărut, rugina a fost şi ea neiertătoare, nişte hoţi au stârnit un incendiu la bord, pentru a-şi ascunde urmele.

Lovitură de la Ministerul Culturii

Cert este că fără un echipaj care să o apere, "Cetatea" a căzut treptat în ruină. În încercarea de a mai salva ce se putea salva, prin 1999 - 2000, conducerea AFDJ Galaţi a făcut un apel la toţi cei ce, într-o formă sau alta, aveau un interes în recuperarea navei. Au fost fel de fel de propuneri, inclusiv din străinătate, însă potenţialii salvatori dădeau înapoi când vedeau că nava avea nevoie de investiţii importante pentru a fi repusă pe linia de plutire. A fost o inclusiv o cerere de a trece "Cetatea" cu titlu gratuit din proprietatea AFDJ Galaţi în cea a Muzeului Marinei din Constanţa, pentru asigurarea transferului fiind însă necesară o Hotărâre de Guvern. Hotărâre care n-a mai venit, se pare din cauză că Muzeul Marinei a renunţat la planurile iniţiale, cel mai probabil tot din considerente financiare…
Nava "Cetatea" a fost foarte aproape în a primi lovitura de graţie în 1996, când, în urma unei expertize realizate de un reprezentant al Ministerului Culturii, nu i s-a recunoscut nici măcar statutul de bun aflat în patrimoniul naţional. Cu toată istoria ei, a obţinut "un punctaj" sub standardele ministeriale... În consecinţă, cu tot trecutul ei, "Cetatea" a fost condamnată să fie vândută la fier vechi! Ceea ce s-a şi întâmplat, în 2010, când nava cu zbaturi a fost scoasă la vânzare de AFDJ Galaţi, într-un lot mai mare de ambarcaţiuni ieşite de uz. Şi aşa se face că a ajuns, pentru doar 7.903 euro, în proprietatea unei firme gălăţene, SC Nicost SRL, intenţia acesteia din urmă nefiind de a o refolosi cumva, ci pur şi simplu de a o tăia bucăţi şi de a o vinde la fier vechi.

Speranţa moare ultima

Când totul părea pierdut pentru nava "Cetatea", tocmai pe drumul spre halda de fier vechi a apărut o speranţă de salvare. Mai exact, nava a fost dusă pentru a fi tăiată la Şantierul Naval ATG Giurgiu, dar conducerea şantierului de acolo, cunoscând istoria navei, n-a avut inima de a o distruge.
"A fost o licitaţie, nava a fost propusă pentru tăiere, iar cel care a luat-o nu putea să o taie decât într-un şantier naval. A venit la noi să i-o tăiem, dar am vorbit cu el şi i-am plătit contravaloarea fierului vechi, plus ce a mai solicitat respectivul şi am luat decizia să o păstrăm, pentru o posibilă restaurare, păstrând linia de odinioară", ne-a explicat Adrian Patriche, managerul Şantierul Naval ATG Giurgiu.
Aceasta a precizat că nava este acum foarte deteriorată. Practic, în starea în care este acum, n-ar putea să mai intre nici în categoria Tezaur şi nici măcar să mai plutească pe Dunăre. Dar asta nu înseamnă că bătălia este pierdută.
"Datorită şi domeniului nostru de activitate, avem dorinţa de a reaşeza nava pe Dunăre. Întrebarea este ce vrei să faci cu ea. Dacă vrei să faci un kitsch, atunci ea nu ar mai putea niciodată să revină în categoria Tezaur. Dacă vrei să o introduci într-o zonă de Tezaur, atunci trebuie să introduci toate acele lucrări de manoperă necesare şi materialele aferente, urmărind linia proiectului iniţial de construcţie", a explicat managerul şantierului.
Până una alta, nava "Cetatea" se găseşte astăzi pe o platformă a Şantierului Naval din Giurgiu, iar managerul societăţii ne-a spus că se caută soluţii tehnice şi de finanţare a restaurării navei.
"Trebuie o investiţie foarte mare, şi în corpul navei, şi în echipamente, pentru că e complet dezechipată - nu mai are nimic în interior - de-a lungul anilor a dispărut tot ce era echipament pe navă. Dar suntem decişi să facem tot ce putem pentru a salva. Şi sperăm ca în patru, cinci ani de zile să plutească din nou, aşa cum la Galaţi este nava Tudor Vladimirescu", ne-a spus managerul Adrian Patriche.
O şansă de finanţare ar fi, poate, printr-un proiect european sau chiar un parteneriat public-privat. Primul pas a fost făcut, respectiv acela de a proteja nava "Cetatea" şi de a ne reaminti de valoarea ei istorică şi culturală. Dar acesta ar trebui să fie doar începutul, nu numai în a recupera un bun material, fie el şi de patrimoniu, ci şi în recupera ceva din identitatea noastră dunăreană, poate prea adesea pe nedrept uitată.

Nava "Cetatea" - parametri tehnici

Construită în 1903, la Şantierul Naval Turnu Severin, nava "Cetatea" are o lungime de 34,35 metri şi o lăţime de 4,82 metri. Propulsia era asigurată de două roţi cu zbaturi, puse în mişcare de o maşină cu abur de 130 CP. Viteza medie a navei era de 15 km/h. Deservită de un echipaj format din 14 oameni, "Cetatea" era specializată în lansarea şi ridicarea geamandurilor. Nava a fost reparată capital în 1980 la Şantierul Naval Orşova şi a fost în exploatare în perioadele 1903 - 1978 şi 1980-1982.