Condor Matca - ouă pe bandă rulantă

[dcp100168]

Există o mafie a ouălor?

* Pe poarta fermei ies cu 18 bani bucata, dar în magazine ajung şi la 70 de bani *Fermierii spun că preţul este dictat de angrosişti şi de marile reţele de magazine

Nu e sărbătoare de Paşte să nu constatăm, deloc bucuroşi, că iar s-au scumpit ouăle. Deja mass-media se întrece în previziuni pesimiste, cum că preţul ouălor va creşte cu 30-50 la sută în zilele următoare. Problema este că acest scenariu se repetă în fiecare an. Iar nimeni nu se deranjează să explice consumatorilor ce determină scumpirea, creându-se impresia că avem de-a face cu o fatalitate, deşi la mijloc e o înţelegere de tip cartel, cu iz de escrocherie.

Producătorii: Preţul ouălor a scăzut!

Cum este şi normal, am vrut să vedem ce se întâmplă cu ouăle la nivel de producător. Iată ce ne-a declarat Ion Gavrilă, directorul Condor SA Matca: "Am văzut la televizor că ouăle ies pe poarta fermei cu 22 de bani. La noi sunt şi mai ieftine! Noi vindem ouăle cu 18 bani bucata şi nu intenţionăm să creştem preţul în următoarea perioadă. De fapt, nici nu avem cum să-l creştem pentru că, de regulă, suntem nevoiţi să acceptăm preţul oferit de angrosişti şi reţelele comerciale. Să ştiţi că de la 1 ianuarie preţul a tot scăzut, de la 28 la 18 bani. Deci, a fost o ieftinire de 40 la sută, nu o scumpire!"

Comercianţii: Au crescut costurile!

Într-un comunicat remis presei de Asociaţia Română a Investitorilor în Retail (uite că avem şi aşa ceva!) se afirmă că scumpirea ouălor este un lucru cât se poate de normal, dat fiind faptul că au crescut costurile. Care costuri, n-am înţeles. Este clar ca lumina zilei că la producător ouăle s-au ieftinit, deci costurile de achiziţie au scăzut. În rest, ouăle nu mai suferă niciun alt proces, în afară de transport şi aşezat pe raft. Nu-s nici date cu spray, nici lăcuite, nu li se pune mâner şi nici baterii... În realitate, deci, partea care umflă preţul e profitul. Un profit cât mai mare! Că procedează aşa � treaba lor. Economia de piaţă se bazează pe profit şi preţuri flexibile. Dar de ce ne mint că sunt nevoiţi să scumpească produsele din cauza costurilor, bla-bla-bla?

Cu cât puteţi cumpăra acum ouă?! În funcţie de mărime, din Piaţa mare poţi cumpăra un ou cu 38-55 de bani. Însă dacă treci pragul unui magazin de cartier, surpriză! Preţul creşte până la 70 de bani! De aproape patru ori mai mult decât încasează cel care hrăneşte găina, curăţă gunoiul, adună ouăle şi le pune în cartoane. Sincer, ni se pare o mare şmecherie ce se întâmplă acum pe piaţa ouălor, iar Protecţia Consumatorului şi Oficiul Concurenţei ar trebui să se pună serios pe treabă. Căci altfel par complici la această măgărie care n-are niciun fel de legătură cu economia de piaţă (şi cu legea concurenţei), ci pare desprinsă din filmele cu mafioţi!

http://www.viata-libera.ro/index.php?pa ... l&id=23515

[flieder]

Total off-topic: M-a cam scrijelit pe retina acest "oualor". Mi se pare si greu de citit. Corect nu este "oualelor"??

[dcp100168]

Total off-topic: M-a cam scrijelit pe retina acest "oualor". Mi se pare si greu de citit. Corect nu este "oualelor"??

Nu

ou s. n., art. óul; pl. óuă, art. óuăle, g.-d. art. óuălor

Sursa: Dicţionar ortografic |

[Relu]

N-ar fi mai simplu: un ou, două oi?

De câteva luni, am renunţat să mai cumpăr ouă din orice alte magazine, în afara unuia din Ţiglina 1, aduc acolo de la Şiviţa, n-a crescut niciodată mai mult de 35 de bani oul ...

[flieder]

Sar'mana, m-am edificat! Dar tot mi se pare ca suna aiurea. Asta e!

[dcp100168]

Ouă pe bandă rulantă la Condor Matca

Peste o 100.000 de ouă pe zi - atât produce, în prezent, societatea Condor din Matca. „În unele zile lucrurile merg mai bine, în altele mai rău, dar ouăle se vând în toată ţara. Comenzi mari avem, spre exemplu, din Bucureşti - 31.200.000 de ouă pe an şi Bacău – 7.200.000 de ouă pe an. Şi Galaţiul cumpără, dar nu chiar atât de mult. Din fericire, ouăle ajung şi în supermarketuri”, ne spune directorul economic al unităţii, Ion Condrache. „În prezent, la poarta fabricii, oul costă 25 de bani, fără TVA”, mai spune directorul economic al Condor Matca. „Este, însă, o marfă care trebuie vândută repede, din cauză că un ou este valabil doar 28 de zile. Mai trebuie spus şi că preţul oului peste care au trecut mai multe zile este mai mic decât cel al oului proaspăt”.

În prezent, unitatea are 104.000 de găini: 80.000 în halele de la Matca şi încă 24.000, la Blânzi. „Cumpărăm puicuţele de 1 zi şi le creştem. Pe ultimele le-am cumpărat din Cehia. De regulă, o găină depune ouă începând de la 22 de săptămâni, până la 77. Pare o perioadă îndelungată, dar, dacă veţi sta să vă gândiţi, e vorba, de fapt, despre circa un an şi jumătate. După ce a trecut această perioadă, vindem păsările vii către populaţie”, mai spune directorul economic.

Datorită unei finanţări SAPARD, accesată de ferma de păsări în anul 2006, linia de producţie a fost mecanizată. „Am investit în utilaje, în sisteme de alimentare cu furaj şi apă, dar şi în cele de recoltare a dejecţiilor. Funcţionăm în conformitate cu cerinţele Ministerului Mediului stabilite pentru anul 2012 ”, precizează directorul Condrache. Cu alte cuvinte, acum ouăle sunt recoltate automat din hale şi purtate, pe rând, de pe o bandă rulantă pe alta, până la maşinile care le aşează în cartoane. După ce sunt sigilate şi aşezate pe paleţi, cartoanele îşi aşteaptă cumpărătorii, în spaţiul destinat depozitării. Toată operaţiunea necesită minimă intervenţie umană, fapt pentru care ferma reuşeşte să se descurce, în ambele puncte de lucru doar cu cei 54 de angajaţi ai săi.

Furajul obţinut prin prelucrarea cerealelor cultivate pe terenuri care ţin tot de Condor SA ajunge la păsări printr-un alt mecanism specific. În acest caz, alimentarea se face de la un rezervor situat nu departe de cele două hale de păsări funcţionale deja. Dejecţiile, colectate şi ele cu ajutorul dispozitivelor specifice, sunt folosite ca îngrăşământ pe terenurile agricole.

În interiorul halei, se simte mirosul specific, deşi destul de vag. Dar odată trecuţi dincolo de prag, în curte, n-am mai fi spus că ne aflam chiar în preajma unor hale unde trăiesc zeci de mii de zburătoare.

În scurtă vreme, societatea va da în folosinţă şi cea de-a treia hală de păsări de la Matca. Lucrările fuseseră în mare finalizate, până la mijlocul săptămânii trecute, insistându-se în continuare pe detalii. În acest fel, ferma de păsări îşi doreşte să atingă din nou capacitatea de producţie de 150.000 de ouă pe zi. „Dacă vom mai putea accesa fonduri, vom încerca să investim în silozuri, apoi într-un mic abator… Vom vedea”, conchide directorul economic.

E bine că măcar în anumite domenii se poate vorbi despre o extindere a producţiei, chiar şi pe timp de criză. Mătcaşii, se mişcă, şi asta spune ceva despre ei.

http://www.viata-libera.ro/articol-Oua_ ... tca_2.html

[dcp100168]

Diversiunea „Galinaceea stresată”

* Lansarea zvonurilor potrivit cărora găinile româneşti sunt „stresate” are ca scop eliminarea fermelor autohtone de pe piaţă, susţine Ion Gavrilă, directorul SC Condor din Matca * Producătorul gălăţean de ouă are un efectiv de 189.000 de găini fericite sută la sută * Halele de producţie au fost modernizate la standarde europene printr-un program SAPARD * Încă 45.000 de puicuţe din Slovenia vor primi în câteva zile „buletin” de Matca *

Teoria aruncată pe piaţă de o organizaţie de protecţia animalelor, cum că găinile româneşti sunt crescute în condiţii improprii şi ca urmare transmit la ouă „hormonul stresului” este „o aiureală aruncată de unii ca să scoată fermele autohtone de pe piaţă”, consideră Ion Gavrilă, directorul general al SC Condor SA din Matca, unul dintre cei mai mari producători de ouă din ţară. „La noi în ţară au mai rămas doar 85 de ferme tip Avicola. Şi sunt unii care ar vrea să le vadă şi pe astea închise, pentru că abia aşteaptă să se bage pe piaţă ouă din import. În Polonia, de exemplu, sunt peste 1.000 de ferme! În Ucraina şi Rusia, cazărmile dezafectate au fost transformate în ferme de găini! Asta-i problema, cred că s-au găsit unii care s-au gândit să facă o diversiune!”, ne-a declarat directorul fermei gălăţene.

În prezent, SC Condor are un efectiv de 189.000 de păsări şi produce în medie, pe zi, cam 150.000 ouă. Cum piaţa tecuceană este prea mică, iar piaţa de la Galaţi este ocupată de producătorii brăileni, trei sferturi dintre ouăle produse la Matca merg direct la Bucureşti, la o firmă specializată pe distribuţia în marile reţele de supermarketuri.

În ciuda crizei economice, crescătorii de păsări s-au descurcat destul de bine până acum. „E o vorbă: oul şi cartoful scot sărăcia din ţară! Oul e un produs de bază, ieftin, la îndemâna oricui. Anul trecut noi am încheiat cu un profit de aproape 1,8 miliarde lei vechi. Nu e mult, dar nici puţin. Marfa pleacă imediat, iar în 2009 ne-a mers chiar mai bine ca în 2008. Asta pentru că s-au aplicat pe piaţă şi normele europene. În anii din urmă venea multă marfă din import - ne zăpăceau de cap! - dădeau la jumătate de preţ, că se mergea cu afaceri la negru, fără taxe, fără controale, iar noi rămâneam cu stocuri de nu ştiam ce să mai facem cu ele! Acum e mai bine, sunt norme europene, nu mai merge aşa, care după cum îi tună!”, a precizat directorul Ion Gavrilă.

Condiţii de milioane

Revenind la problema cu găinile „stresate”, oricum am da-o, directorul fermei gălăţene n-are de ce să-şi facă griji. „La noi găinile sunt fericite sută la sută! Şi cum să nu fie fericite când am băgat 1,8 milioane de euro în amenajarea halelor! Şi dacă tot se pune problema cuştilor, clienţii noştri pot să fie liniştiţi. Cuştile noastre sunt nemţeşti, găinile au loc să se mişte, spaţiu unde să ouă, totul făcut după model european, cu proiect finanţat prin SAPARD”, explică directorul SC Condor.

Fermele de găini au termen 2012 pentru introducerea unui sistem european de producţie, însă la societatea din Matca modernizarea halelor s-a făcut încă de acum doi ani. Într-adevăr, în hale găinile au condiţii ca la „hotel de cinci stele”: hrană formată din nutreţuri combinate după reţete atent gândite, apă proaspătă în permanenţă, sistem de eliminare a dejecţiilor, filtre pentru aer, temperatură constantă fie că este vară sau iarnă. „După cum se vede, găinile noastre n-au de ce să fie stresate. Nici la sanatoriu n-ar fi avut condiţii mai bune!”, mai spune directorul SC Condor.

De altfel, se pregăteşte terenul pentru încă o generaţie de puicuţe. „Urmează să primim în câteva zile 45.000 de pui de o zi, din rasa Lohmann, din Slovenia”. „De ce nu luăm din România? Păi, la noi, singurul producător era Avicola Bucureşti, dar din şase ferme a rămas doar cu una, la Codlea, iar acum nu face faţă comenzilor. În ultimii doi ani am luat doar pui din Slovenia, iar dacă am intrat în relaţie cu distribuitorul acesta, am rămas cu el în continuare”, a explicat directorul Ion Gavrilă.

Cât priveşte planurile pe 2010, singura nelinişte a crescătorilor de păsări este legată de preţul cerealelor. Şi cum o parte din nutreţuri mai vin şi din import, va mai conta şi modul în care leul se va „mişca” în raport cu euro.

http://www.viata-libera.ro/articol-Diversiunea_%E2%80%9EGalinaceea_stresata%E2%80%9D_2.html

[dcp100168]

Polonezii ne "sabotează" ouăle de Paşti

* Avicolele gălăţene produc ouă, dar pe piaţă intră şi polonezii cu cele de import * Preţurile încep de la 25 de bani pentru un ou produs de o găină din  baterie şi ajung la aproape 1,5 lei pentru un ou eco * Ţăranii vând la 60 de bani oul găinii de curte, dar mai scad la preţ dacă n-au piaţă * Comercianţii cu amănuntul se plâng că niciodată nu s-a vândut mai puţină marfă

Nu mai e mult până la Sfintele Paşti, aşa că piaţa ouălor este în fierbere! Producătorii gălăţeni care au ferme de păsări pentru ouă trebuie să facă faţă concurenţei, adică ofertei de ouă importate din Polonia sau de prin alte state europene, la preţ de dumping. Preţurile oului încep de la 25 de bani şi ajung până la 60 de bani bucata, cel mult. Totul depinde de mărime şi de categorie - adică de modul în care trăieşte găina care l-a ouat. Pe aceeaşi piaţă, alături de ouăle produse în ferme româneşti şi cele importate, intră şi ţăranii care au un produs neverificat din punct de vedere sanitar-veterinar, dar unic: oul de categoria I, adică cel provenit de la găină crescută în ogradă.

„Dăm tot 100.000 de ouă pe zi!”

SC Condor Matca SA este una dintre cele mai mare ferme de păsări pentru ouă din judeţ. Încă dinainte ca normele să devină obligatorii, acţionarii au investit şi crearea de baterii modificate, prin care s-au aliniat normelor europene. „Producem constant o cantitate de 100.000 de ouă pe zi, pe care le livrăm distribuitorilor angro. Preţul cu care pleacă oul de la poarta fabricii este de 45 de bani bucata. Acum este post, lumea consumă mai puţin astfel de produse, dar livrările noastre sunt constante”, ne-a declarat Ion Condrache, directorul economic de la SC Condor Matca SA.
Comparativ, la începutul anului trecut, livrările erau cu circa 10.000 de ouă mai mari.

Cu cât vând comercianţii din Piaţa Centrală

În halele vechi din Piaţa Centrală, comercianţii vând ouă de categoria a II-a, de dimensiuni şi greutăţi diferite. Spre exemplu, Ionica Donciu are trei categorii de ouă provenite de la găini crescute pe sol, la Avicola Buceşti. Ouăle din mărime XL se vând cu 50 de bani, cele L se dau cu 35 de bani, iar cele din urmă, de dimensiune M, costă 30 de bani.
„Vânzările merg foarte prost, faţă de anii trecuţi. Sperăm că în ultima săptămână de dinainte de Paşti să meargă ceva mai bine. Din păcate, puterea de cumpărare a oamenilor este destul de mică şi mulţi nu îşi permit să vină să ia. Sunt şi ouăle de import care vin pe piaţă la preţuri şi mai mici. În zona noastră, mai sunt şi oamenii de la ţară care vând. Nu foarte mult, este adevărat, dar tot mai iau o parte din piaţă. Mă ocup cu comercializarea ouălor din 1995 şi nu îmi amintesc de vreo perioadă în care să fi mers atât de prost ”, ne-a declarat Ionica Donciu.
Ţăranii care vin cu coşul sau cu găleata de ouă vând cu 60 de bani bucata, dar mai scad la 50 sau chiar la 40 de bani în cazul în care se apropie seara şi văd că n-au reuşit să dea cine ştie ce din marfă.
Cele mai ieftine ouă pe care le-am văzut, în comerţ, se vând în chioşcurile specializate din pieţe şi costă 25 de bani bucata.

Ce cumpărăm din supermarket şi cu cât

În supermarket şi hypermarket, găsim ouă de categoria 0, adică cele ecologice, ale găinilor care cresc pe sol şi sunt hrănite cu furaj eco. Sunt şi cele mai scumpe. În Billa, spre exmplu, am găsit ouă care au văzut lumina zilei în ferme din comuna Budeasa, judeţul Argeş. Un carton cu 10 ouă mari (categoria A de mărime) se vinde la preţul de 14,99 lei. Mai exact, oul face aproape 1,5 lei. Ouăle de categoria a II-a costă mai puţin. Spre exemplu, un carton cu 10 ouă de la Familia Toneli costă 7,49 lei. Cu alte cuvinte, un ou ajunge la aproape 0,75 de bani. Cele mai ieftine sunt, însă, ouăle de categoria a III-a, adică cele produse de găini care trăiesc în baterii modificate. În Billa, un carton cu 30 de astfel de ouă, ambalate sub marcă proprie, se vinde cu 9,99 lei, la fel ca şi în supermarketul XXL. În Carefour, un carton de ouă distribuite tot prin Familia Toneli şi ambalate sub marcă proprie vine la preţul de 13,99 lei.

Cum „citim” un ou

Fiecare ou pe care îl cumpăraţi din magazin trebuie să aibă ştampila specifică. Prima cifră din seria inscripţionată pe coajă indică, în fapt, categoria oului, adică modul în care trăieşte găina care l-a produs. Există patru astfel de categorii: 0 (oul provine de la găini din ferme ecologice, a căror hrană constă în furaje netratate chimic), 1 (oul provine de la găini crescute în regim extensiv, hală şi ieşire în aer liber), 2 (oul provine de la găini crescute în hale, la sol), 3 (oul provine de la găini crescute în baterii). Urmează apoi RO, indicativul care ne arată că oul a fost produs în România, sau după caz, indicativul ţării de producţie. Abia apoi urmează indicativul judeţul în care este amplasată ferma de unde provine oul, cum ar fi AG, GL sau CT.
Potrivit noii legislaţii, un ou este valabil timp de 28 de zile de la data producerii sale, în condiţiile în care este depozitat la temperaturi cuprinse între 4 şi 14 grade Celsius.

viata-libera.ro

 

[dcp100168]

Fabrica de ouă" împlineşte 14 ani de profit

* Peste cinci milioane de ouă pe an şi profit chiar în toiul recesiunii * Stilul "bătrânesc" de a face afaceri a ţinut firma pe linia de plutire * Statul nu-i sprijină pe producătorii care plătesc impozite de sute de mii de lei anual şi menţin zeci de locuri de muncă

Când vorbim despre marfă perisabilă, aşa cum sunt ouăle de găină, nu-i deloc uşor să produci mult, să vinzi în timp real şi să mai câştigi şi bani buni din asta! De 14 ani reuşeşte să o facă SC Condor Matca SA, cea mai mare fermă avicolă din judeţ, condusă încă de dinainte de privatizare de inginerul Ion Gavrilă.
De la Revoluţie încoace, aproape toate celelalte ferme avicole gălăţene au pus lacătul pe uşă, sufocate fiind de concurenţa neloaială pe care le-au făcut-o polonezii şi arabii. "Noi, însă, suntem din generaţia veche, obişnuită să rămână pe baricade!”, apreciază managerul SC Condor Matca SA. Firma din Matca contribuie la bugetul statului cu peste 380.000 de lei anual şi menţine 60 de locuri de muncă.

Peste o sută de ouă pe minut

"Producem 150.000 de ouă pe zi. În funcţie de cât cere piaţa, scădem şi până pe la 120.000 de ouă în 24 de ore. În orice caz, într-un an producem mai mult de cinci milioane de ouă”, ne spune ing. Ion Gavrilă.
Şi mai clare ar fi proporţiile producţiei firmei dacă am calcula că 150.000 de ouă pe zi înseamnă, de fapt, un pic mai mult de 104 ouă pe minut! Non-stop, şapte zile din şapte, tot anul.
O a doua fermă avicolă aparţinând SC condor Matca s-a deschis la Corod.

Modernizarea s-a făcut pe bani europeni

Managerul Ion Gavrilă şi directorul economic al firmei, Ion Condrache, au demarat în 2006 o investiţie cu bani europeni obţinuţi prin SAPARD. „Lucrările au început în 2007 şi au durat un an. Am mecanizat linia de producţie şi am modernizat halele. Astfel, când au venit normativele privind bateriile modificate în care trebuie crescute acum păsările, noi eram deja în conformitate cu toate cerinţele. N-a fost uşor. Prin SAPARD ni se finanţa doar jumătate din proiect şi cu greu am găsit o bancă să ne împrumute cu încă un milion de euro" mai spune Ion Gavrilă.
Iar ferma are în permanenţă nevoie de nevoie de lichidităţi. „Cultivăm cu grâu, porumb şi floarea soarelui o suprafaţă de 230 de hectare. Recolta asigură doar o mică parte din necesarul de furaje. Restul de furaje le cumpărăm”, mai spune managerul.
Pe lângă sutele de mii de păsări ouătoare, în hala de tineret mai cresc 83.000 puicuţe, găini tinere hibride pe care SC Condor Matca SA le cumpără de la Roman şi le creşte până la 16-17 săptămâni, când pot fi incluse în fluxul de producţie.

Zburătoarele trăiesc în climat controlat

Cele 200.000 de găini aflate în producţie sunt furajate printr-un sistem mecanizat, controlat de calculator. Tot mecanizat se elimină deşeurile care ies în formă uscată şi pe care firma le vinde legumicultorilor din Matca. Aceştia le folosesc pe post de îngrăşământ. Softurile stabilesc şi menţin, de asemenea, condiţiile climaterice optime în care trăiesc găinile ouătoare. Prin faţa fiecărei baterii  trece un canal colector, prin care ouăle sunt adunate pe alte benzi şi purtate, în cele din urmă, până la maşina de ambalare.

Vânzare şi transport

"Transportul şi-l asigură cumpărătorii. Nu vindem deloc în Galaţi, ci mult în Bucureşti, Iaşi, Vaslui şi în alte câteva judeţe. Lucrăm cu intermediari, nu direct cu supermarketuri sau magazine. Am încercat să pătrundem, dar n-am reuşit, deşi prezentăm încredere. Nu avem cameră frigorifică pentru păstrarea ouălor, pentru că marfa noastră se vinde repede. Din păcate, preţul pieţei variază mult, aşa că e foarte greu să faci previziuni. De la noi, oul pleacă la preţuri cuprinse între 0,29 de lei şi 0,37 de lei bucata”, declară Ion Gavrilă.

Cifrele de afaceri şi profitul

Criză sau nu, SC Condor Matca SA a mers întotdeauna pe plus. „Nu ne-am îmbogăţit. De cele mai multe ori, câştigul s-a reinvestit. Altfel, nu ne-am fi putut descurca. Fără să investeşti, nu poţi să te dezvolţi şi să corespunzi cerinţelor pieţei”, spune Ion Gavrilă.
Potrivit portalului Finanţelor, SC Condor Matca SA a fost în permanenţă pe profit. În 2008, cifra de afaceri a fost de 5.862.287 de lei, iar profitul net de 76.399 de lei. Anul următor, 2009, când criza era în toi, cifra de afaceri aproape s-a dublat, ajungând la 10.721.630 de lei, cu un profit net de asemenea aproape dublu, de 148.786 de lei. A urmat 2010, cu o cifră de afaceri de 9.216.517 lei şi un profit net de 100.591 de lei. În 2011, s-a ajuns la o cifră de afaceri de 9.826.736 de lei şi un profit net de 95.533 de lei. În cel mai recent an pentru care Finanţele au publicat bilanţuri, adică 2012, cifra de afaceri a SC Condor Matca SA era de 14.026.073 de lei, iar profitul net de 112.479 de lei.
Taxele şi impozitele plătite anual au ajuns, în 2013, la suma de 386.444 de lei.

Reinvestim, reinvestim, reinvestim...

Ca să îşi asigure cash-flow în orice situaţie, SC Condor Matca SA şi-a deschis, lângă sediu, o staţie. "Vrem să investim ceva mai mult în staţia de micro FNC, adică în echipamentele cu care preparăm furaje. Avem, dar ne dorim echipamente moderne. Apoi, vrem să ne construim silozuri, cât mai repede cu putinţă", spune Ion Gavrilă.

Ce ar trebui să facă statul

Managerul apreciază că legi care să protejeze interesele producătorului român există, dar că ele nu se aplică întotdeauna corect. Până la urmă, producătorul autohton nu se bucură de prea multă protecţie. "Avem subvenţie pentru bunăstarea păsărilor, ceea ce reprezintă un sprijin bun. Nu prea am avut noi niciodată subvenţie pentru producţia de ouă, dar ne-am descurca bine şi fără aşa ceva, dacă statul ne-ar mai proteja", spune managerul celei mai mari ferme avicole din judeţ.
Probleme apar pentru că pe piaţa ouălor sunt şi firme care importă ilegal şi nu plătesc TVA. Se importă masiv ouă de la polonezi, fără să se plătească taxe, astfel că marfa ajunge pe piaţă la preţuri mult mai mici decât preţurile de producţie de la noi.
„Nu în ultimul rând, trebuie reabilitat sistemul de irigaţii. Agricultura este salvarea noastră, dar fără apă nu avem cum să ne dezvoltăm”, conchide Ion Gavrilă.

Succesul în afaceri atrage şi necazuri

"Ne-am privatizat în anul 1991, fără probleme deosebite la acel moment. Nimeni n-a încercat nimic. Ulterior, după anii 2000, au mai fost oameni care au încercat să ne ia terenurile dar, cel puţin până la acest moment, am reuşit să ţinem lucrurile pe linia de plutire", ne-a declarat managerul SC Condor Matca SA, Ion Gavrilă.

"Nu-mi vine să dau oameni afară!"

Managerul SC Condor Matca SA, Ion Gavrilă, spune că tehnologizarea producţiei a scăzut numărul de oameni de care are nevoie, în fermă, cu circa o treime. „În momentul de faţă, aş puteam spune că avem poate chiar un pic mai mulţi angajaţi decât ne-ar trebui. Dar nu mă lasă inima să-i trimit pe oameni acasă şi să-i lasă fără o pâine. Încercăm să ne autosusţinem aşa cum suntem în prezent, în formula asta”, a precizat Ion Gavrilă.
Cine este Ion Gavrilă

Ion Gavrilă are 64 de ani şi este, de fel, din Neamţ. În 1974 a absolvit Facultatea de Agronomie la Bucureşti. Avea un frate la Tecuci, căruia a vrut să-i fie aproape, aşa că a acceptat repartiţia la Corod, unde a lucrat ca inginer-şef, apoi şef de fermă şi, în cele din urmă, preşedinte de asociaţie la CAP. În toamnă lui 1990 a venit la SC Condor Matca SA. Are un fiu care i-a călcat pe urme şi conduce acum o asociaţie agricolă în Corod şi o fiică, asistent universitar la Iaşi.
FISA AFACERII

Nume: SC Condor Matca SA
Sediu fermă: Matca, Corod
Domeniu de activitate: avicol, producţie de ouă
Număr de angajaţi: 60
Taxe şi impozite plătite către stat: 386.444 lei, în 2013
Capacitate de producţie: cinci milioane de ouă/an

viata-libera.ro

[dcp100168]

Condor Matca SA, locul al doilea în ţară

• Pentru că a avut o conducere de oameni cu viziune şi ambiţie, afacerea a crescut constant, indiferent de greutăţile de piaţă
• Cum să faci bani livrând peste 100.000 de ouă pe zi

Condor Matca SA este una dintre cele mai performante ferme avicole din ţară. De fapt, e a doua, din punct de vedere al parametrilor de livrare a ouălor, după Avicola Lumina, din judeţul Constanţa. Şi n-o spunem noi, ci o atestă Uniunea Crescătorilor de Păsări din România, din care face parte societatea Condor. Ferma din Matca e o afacere stabilă, pe care n-au înecat-o nici valurile de importuri de ouă din Polonia şi nici diversele interese obscure ale oamenilor politici, care au vrut să o închidă şi să-i ia terenul. "Deh, noi suntem din garda veche de agricultori. Pe noi, necazurile nu ne sperie", ne spune, încă de la începutul discuţiei, inginerul Ion Gavrilă (foto), managerul societăţii.

Cum funcţionează avicola

Acum, în halele de producţie şi cele de tineret cresc 116.000 de păsări. Puii de o zi se cumpără, de regulă, de la Bucureşti şi cresc până la 18 săptămâni în halele de tineret. Până la 19 săptămâni, găinile au fost deja mutate în halele de producţie, unde încep să dea ouă. Stau câte 29 de păsări în baterie sau chiar mai puţine. Iar totul, în halele de producţie, se face automat, asistat de calculator. O bandă aduce mâncarea. Există şi dispozitive speciale de unde găinile beau apă, fără a produce pierderi. Dejecţiile se curăţă tot automat. Ventilaţia este şi ea controlată. Iar medicul veterinar trece, la intervale regulate, pe la păsări, pentru a se asigura că totul este în regulă.

O găină face cam 320 de ouă pe an. Pe măsură ce trece timpul, procentul de ouare scade, până la împlinirea a 77 de săptămâni, când pasărea este scoasă din producţie şi fie e trimisă la abator, fie e vândută, vie, către oamenii din zonă. Preţul unui ou, la poarta fabricii, variază între 25 şi 32 de bani, suficient încât să le aducă ceva şi producătorilor. Pe zi, se livrează cam 100.000 de ouă. Cele mai multe iau calea Bucureştiului, dar se mai cumpără şi prin alte zone din ţară. Iar treaba merge ca unsă.

Culmea, cea mai mare cerere de ouă se înregistrează după sărbătorile de iarnă, nu chiar înainte Sfintelor Paşti. „Am investit în halele astea încă dinainte să se aplice legea cu modificarea bateriilor în care cresc găinile. Am implementat atunci un proiect SAPARD, de două milioane de euro. Nouă ni s-a cerut să venim cu un milion. Şi sigur că nu aveam banii ăia. I-am împrumutat, am investit, am mers mai departe… Uşor n-a fost”, îşi aminteşte Ion Gavrilă.

Principalul motiv pentru care societate a mai atras priviri lacome, care ar fi vrut-o dezmembrată, este că are 70 de hectare de teren în proprietate. De toate, lucrează 220 de hectare, dar diferenţa e teren luat în arendă de la proprietarii din zonă. "Nici n-ai cum să exişti, ca fermă avicolă, fără teren. Trebuie să îţi poţi produce propriul furaj. Hrănirea păsărilor reprezintă 70 la sută din cheltuiala cu creşterea păsărilor pentru ouă. Şi noi ne producem o parte din furaje. Altă parte o cumpărăm din import, cum ar fi şrotul de soia”, apreciază Ion Gavrilă.

Mai vin valuri de importuri din Polonia, mai apar tot felul de probleme de piaţă, dar Condor Matca reuşeşte, deocamdată, să le facă faţă tuturor. Astăzi, societatea mai are doar un singur pas de făcut până la a se fi utilat complet. "Suntem în discuţii pentru o maşină de sortat ouă, pe care vrem să o aducem din Italia. Am şi dat un avans pentru ea, deci cred că ar trebui să o vedem la noi în fermă destul de curând. Noi am vrea să ne mai şi extindem, dar să vedem cum vom reuşi...

Momentan au apărut tot soiul de probleme, aşa că ne mai şi judecăm. Dar asta e. Toate problemele astea trebuie să treacă. Noi vrem să producem mai mult, pentru că, atunci când produci mai mult, ieşi mai ieftin", spune managerul societăţii Condor Matca.

În societate muncesc 66 de oameni. Şi nu-i puţin lucru să le asiguri atâtor persoane serviciu, nici măcar într-o zonă în care se mai găseşte de lucru, aşa cum e Matca. La bugetul de stat, cu tot cu dările oamenilor, cu cota TVA şi cu impozitul pe profit, Condor Matca a contribuit anul trecut la bugetul de stat cu aproape un milion şi jumătate de lei.

Cine este Ion Gavrilă, managerul societăţii

Ion Gavrilă are 67 de ani şi s-a născut în judeţul Neamţ. În 1974, devenit inginer zootehnist, absolvind facultatea la Bucureşti. A primit repartiţie la Galaţi şi aici a rămas. A fost şef de CAP şi din noiembrie 1990 a ajuns la Condor Matca. A avut o fermă avicolă şi la Vânători, dar a trebuit să o închidă, deoarece tehnologia nu evoluase suficient încât să permită evacuarea uscată a dejecţiilor, iar proprietarii de vile s-au plâns că nu pot trăi în miros de… fermă de pui. Ion Gavrilă spune că secretul stabilităţii societăţii sale este că a lucrat în permanenţă cu oamenii pe care i-a privit ca pe un colectiv şi că nu le-a bătut niciodată cu pumnul în masă. În consecinţă, nici ei nu l-au lăsat singur în momentele dificile ale dezvoltării afacerii.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Condor Matca, cea mai mare fermă de ouă din județ

Compania creşte 165.000 de pui din hibridul Lohmann Brown şi produce peste 50 de milioane de ouă cu coaja maro pe an, în trei ferme, două aflate în comuna Matca și una în comuna Corod, toate dotate cu mașini de sortare automate. Halele celor trei ferme au fost modernizate cu fonduri europene, în anul 2006.

Creșterea găinilor ouătoare respectă cele mai înalte exigențe de spațiu individual și mișcare, impuse de Uniunea Europeană (UE), cuști de cazare noi cu adăpătoare și jgheaburi de furajare și colectare a ouălor. Transportul se face pe bandă automată până la magazia de colectare, unde ouăle sunt puse în cofraje, sortate pe greutate cu ajutorul mașinilor automate care au o capacitate de 25.000 de ouă pe oră.

Pui din Austria, furaje din Brazilia și Argentina

"Furajele sunt produse de noi, în afară de premixuri, pentru că avem ceva teren, 200 de hectare pe care producem porumb și grâu, iar restul îl procurăm de pe piață. Cel mai scump e șrotul de soia, pe care îl aducem din Brazilia și Argentina. Cultura de soia cere apă foarte multă și la noi s-au furat instalațiile de udare imediat după Revoluție, sub ochii autorităților. Costul furajului este de 70 la sută din prețul oului, restul îl reprezintă celelalte cheltuieli, logistică, salarii, carburanți, curent electric etc.

În urmă cu 12 ani, prețul oului la poarta fermei era de 30 de bani și a rămas neschimbat până în 2022, când a crescut, odată cu cel al materiilor prime. Acum este 40-57 de bani oul, în funcție de mărime.

Puii hibrid, importați din Austria, i-am ales pentru viabilitatea foarte bună și un procentaj de 96 la sută în vârf de ouat. Păsările din acest soi mențin un platou mai lung de ouat, între 55 și 77 de săptămâni. Producția e contractată de firme din București, Suceava, Iași, Bacău, din zona  Moldovei, dar și din Ardeal", ne-a explicat directorul și acționarul firmei, Ion Gavrilă.

Concurență neloială a produselor din Ucraina

Managementul în această afacere trebuie să facă față multor impedimente. Lipsei forței de muncă i se adaugă necesitatea de conformare la regulile UE de mărime a spațiului alocat păsărilor.

O mare problemă este concurența neloială a produselor din Ucraina, care invadează piața în mod ilegal cu produse care reprezintă de altfel un pericol pentru sănătate, aceste produse nerespectând nicio regulă.

Multe probleme au fost provocate de îmbolnăvirea puilor cu salmonella, pentru care nu se acordă despăgubiri. Condor, ca de altfel toate firmele românești, primesc subvenții mult inferioare celor pe care le primesc polonezii, cehii, maghiarii, iar asta e o ineficiență imputabilă reprezentanților noștri la UE, de vreme ce nu s-a semnalat nicio defavorizare intenționată a României față de alți concurenți de pe piața comună, dar noi continuăm să primim subvenții inferioare.

"Multă vreme a trebuit să facem față concurenței neloiale a altora, care cumpărau ouă de afară pe nimic, care nu respectau nicio regulă și le ștampilau ca fiind conforme. După aderarea la UE, aceste practici sunt mult mai controlate. Nu avem oameni, nici ca număr, dar nici personal calificat, nu mai vin la angajare electricieni, instalatori, lucrăm cu pensionarii pe care i-am adus înapoi. Noi asigurăm pe plan local asistența medicală a puilor, dar a apărut o nouă regulă care ne cere să permitem să vină doctorul comunei. Eu nu sunt de acord, cum să vină medicul care merge în tot satul, să-mi îmbolnăvească găinile?", ne-a declarat Ion Gavrilă, care la vârsta de 75 de ani lucrează peste zece ore pe zi.

Lipseşte legislația care să ajute investitorul privat

Ion Gavrilă, care a fost și președinte de CAP, cunoaște foarte bine, prin comparație, problemele cu care se confruntă fermele noastre. Unele dificultăți, aproape depășite în trecut, au revenit în actualitate. Irigațiile, conservarea industrială, liniile de prelucrare superioară a subproduselor precum penele, lâna, care acum au dispărut complet, dar care ar reprezenta posibilități de dezvoltare viitoare. Acestea nu se pot realiza pe termen scurt, nu numai din cauza lipsei de mână de lucru, ci și din cauza lipsei unei legislații care să ajute investitorul privat, subvenționări ale unor sectoare deficitare. Iată de ce nu vom avea curând aceste industrii înapoi: "Vindem găinile care au depășit stadiul eficienței la ouat cu prețuri de la un leu la trei-patru lei bucata. Nu avem personal ca să realizăm propriul abator sau pentru a deschide o fabrică de conserve. Penele se aruncă, dar eu păstrez tradiția de a crește câteva zeci de oi, a căror lână o arunc. Industria textilă, care ar fi trebuit să prelucreze aceste produse nu mai e rentabilă, din cauza importurilor. Înainte mai adăugam până la 3 la sută în meniul păsărilor făină de pește, nu se permite mai mult. Se mai găsea la Brăila, acum a dispărut complet", ne-a declarat cu vădită tristețe Ion Gavrilă.

viata-libera.ro