Muzeul Mixt Tecuci, la 75 de ani

[dcp100168]

Muzeu tîrît inutil prin justiţie

Furia retrocedărilor creează monştri

Oraşul Tecuci are un muzeu interesant, găzduit într-o clădire superbă, de patrimoniu. O bijuterie arhitectonică, veche de peste un secol, care are nevoie să fie restaurată urgent. Din păcate, timpul lucrează împotriva culturii: cîţiva ani la rînd, muzeul a fost tîrît, inutil, prin tribunale. "Un om din Tecuci avea un motor/ Dar asta nu i-a folosit la nimic‘‘, spunea Mihai Ursachi într-un scurt poem. Parafrazîndu-l pe subtilul poet ieşean, putem spune la fel de bine că: "Oraşul Tecuci avea un muzeu, dar asta nu-i foloseşte la nimic‘‘. Nu-i foloseşte, pentru că muzeul din Tecuci există, dar nu funcţionează. Deţinătoare a unui patrimoniu bogat, această instituţie de cultură este acum închisă pentru public. Iar specialiştii săi lucrează în regim de "avarie‘‘, înghesuiţi, cu tot cu "inventar‘‘, în cîteva cămăruţe care sunt, în acelaşi timp, depozite şi laboratoare de cercetare şi restaurare. Acum cîţiva ani, autorităţile locale au obţinut de la PHARE nişte bani pentru restaurarea muzeului. Totul s-a blocat însă din cauza unui proces de retrocedare. Un proces mai puţin obişnuit, în care urmaşii n-au revendicat bunuri confiscate abuziv de comunişti, ci un imobil donat oraşului de înaintaşul lor, cu două decenii înainte de instaurarea "puterii populare‘‘. După cîţiva ani petrecuţi prin instanţe, justiţia a decis că sediul va rămîne definitiv la autorităţile locale. Pentru muzeu, decizia a venit însă prea tîrziu: finanţarea externă a fost pierdută.

TESTAMENUL CINCU. 16 iulie 1934: P. Croitoru, "Avocatul public al Judeţului Tecuci‘‘, a consemnat oficial, în calitatea sa de "Redactor şi martor pentru identitate‘‘, voinţa lui Toader A. Cincu, concretizată într-un "Act de donaţiune‘‘, în care se spune: "Eu, Toader A. Cincu, am socotit (...) să ajut Primăria Oraşului Tecuci, în fruntea căreia tatăl meu Anton Cincu a fost cel dintîi primar, iar eu mulţi ani am stat de asemenea ca primar al acestui tîrg, pentru a se putea înfiinţa un muzeu original şi o bibliotecă (...) În acest scop declar că donez Primăriei oraşului Tecuci imobilul proprietatea mea, situat în oraşul Tecuci, Str. Carol nr. 12‘‘. Adică exact sediul muzeului. Un gest superb, de care nici un primar din zilele noastre n-ar mai fi în stare: urbea n-a fost "cadorisită‘‘ nici cu borduri schimbate la nesfîrşit între ele, nici cu oarece licitaţii cu "dedicaţie‘‘. Ceea ce a donat fostul primar Cincu oraşului este un adevărat palat, un imobil superb, considerat cîndva "perla Moldovei‘‘. O bijuterie construită în1880-1890, sub îndrumarea arhitectului Culluri, cu materiale de foarte bună calitate, aduse din Italia şi puse în operă de specialişti străini. La 21 noiembrie 1935, voinţa lui Toader A. Cincu a fost îndeplinită: la Tecuci s-a deschis un muzeu de arheologie şi ştiinţe naturale. Cu timpul, patrimoniul instituţiei s-a îmbogăţit constant cu relicve ale trecutului care acoperă cîteva mii de ani de istorie, de la Neolitic şi Epoca Bronzului pînă la vestigiile Piroboridavei, vechea cetate a dacilor liberi. Plus o colecţie paleontologică importantă, compusă din fosile de mamifere cuaternare, găsite în jurul oraşului. Pe timpul regimului comunist, muzeul din Tecuci a funcţionat nestingherit. Mai mult decît atît, prin 1977, s-a pus chiar problema ca aici să se deschidă şi un centru naţional de studiere a civilizaţiei dacice. O posibilă "avansare‘‘, rămasă doar în faza de proiect.

LA MÎNA "PROCURATORILOR". La instaurarea regimului comunist, familia Cincu avea în spate două secole de istorie, iar donaţia sediului pentru muzeul din Tecuci a fost doar un episod al acestei "convieţuiri‘‘. Averea familiei era însă cu mult mai mare: păduri, teren agricol şi alte imobile, toate confiscate, la grămadă, după 1945. Motiv pentru care majoritatea cererilor de retrocedare înaintate de urmaşi sînt pe deplin justificate. Specific familiilor cu arbore genealogic "stufos‘‘, şi în cazul Cincu există mai multe "ramuri‘‘, în general oameni în vîrstă, care acum locuiesc fie în ţară, fie în străinătate. În timp, la fel ca în alte cazuri similare, au apelat la "procuratori‘‘, împuterniciţi să se ocupe de afacerile lor prin acte semnate în faţa unui notar. Urmaş direct al lui Toader A. Cincu, Şerban Nestor Cincu a apelat, pentru un timp, la "procuratorul‘‘ Marcel Cosor, care s-a "ocupat‘‘ mai ales de restituirea pădurilor. Cosor este un controversat om de afaceri local, care s-a aflat adeseori în atenţia presei, tocmai pentru implicarea în retrocedări de păduri şi afaceri cu lemn. La început, el a încercat să se "amestece‘‘ şi în problema muzeului din Tecuci. Contactată telefonic, d-na Cincu ne-a relatat că la un moment dat Cosor a fost, într-adevăr, "procuratorul‘‘ familiei: "Pentru un timp i-am dat procură, dar i-am retras-o. I-am retras-o, pentru că el nu este cel care susţine că ar fi. Pretinde 30% din ceea ce reuşeşte să obţină prin retrocedare. Nu a fost corect, iar în acest moment avem mai multe procese cu el‘‘. Acum, familia Cincu beneficiază de serviciile altui "procurator‘‘: Cristina Bontaş, din Galaţi. Ea este cea care a reprezentat familia în procesele de restituire a clădirii muzeului.

PRIN JUSTIŢIE. În actul de semnat, în 1934, de Toader A. Cincu se menţionează că de la donaţie "se exceptează locul în suprafaţă de 800 mp, situat la întretăierea Str. Carol nr. 12 şi locot. col. Tudor Pamfilie...‘‘. Drumul muzeului prin labirintul justiţiei a început în 2001, cînd, în baza L.10, familia Nestor Şerban Cincu a depus la primăria Tecuci o notificare prin care cerea restituirea în natură atît a terenului "exceptat"‘, cît şi a imobilului donat de înaintaşul lor. Bazată pe "Actul de donaţie‘‘, Primăria a respins notificarea. Ulterior, moştenitorul donatorului a atacat în justiţie respingerea notificării. Acţiunea s-a judecat, în primă instanţă, la Tribunalul Galaţi. De parcă actul de donaţie n-ar fi existat, instanţa a decis, în 2003, admiterea contestaţiei "şi obligarea Primăriei să lase în deplină proprietate şi paşnică folosinţă imobilul‘‘. Primăria Tecuci a atacat această primă hotărîre la Curtea de Apel Galaţi. Aici, la 9 februarie 2006, magistraţii au admis că Nestor Cincu trebuie să primească 891 de milioane lei, ca despăgubire pentru cei 800 mp "exceptaţi‘‘ care nu s-au putut restitui în natură. Nemulţumiţi, urmaşii s-au adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde au cerut din nou restituirea în natură, atît a terenului, cît şi a imobilului donat cîndva de înaintaşul lor. La 12 ianuarie 2007, instanţa supremă a confirmat însă decizia Curţii de Apel Galaţi şi a stabilit definitiv că Şerban Nestor Cincu nu trebuie să primească imobilul muzeului ci doar cei 891 milioane de lei vechi, contravaloarea terenului "exceptat‘‘ de la donaţie.

CU BANI DE LA PHARE. Veche de peste un secol, clădirea Muzeului din Tecuci este acum destul de şubredă şi are nevoie să fie restaurată. Cu atît mai mult cu cît este înscrisă pe lista imobilelor cu valoare de patrimoniu. Verificările specialiştilor au arătat că ea se înscrie în "Categoria B‘‘ de risc seismic. În plus, pînza freatică aflată la mică adîncime a făcut ca umezeala să urce în fundaţii şi structura de rezistenţă a clădirii, şubrezind-o şi mai mult. Prin 2003, pe cînd era Ministrul Culturii, acad. Răzvan Theodorescu a promis o finanţare de la buget de 40 de miliarde de lei. Totul a rămas în fază de promisiune. Apoi, în 2004, autorităţile locale au obţinut o finanţare Phare nerambursabilă, de 253.588 euro, bani care urmau să fie folosiţi atît pentru consolidarea şi restaurarea clădirii, cît şi pentru refacerea expoziţiei permanente. Pronunţată după ani de procese, sentinţa definitivă a instanţei supreme ar putea să fi sosit prea tîrziu pentru Muzeul din Tecuci. Finanţarea Phare, valabilă pînă în 2007, nu a putut fi utilizată, tocmai din cauză că imobilul era disputat în justiţie. Acum Primăria s-a apucat să refacă dosarul, pentru obţinerea altei finanţări. Foarte laborioasă, nouă procedură ar putea dura cam un an şi jumătate. Timp în care fosta "Perlă a Moldovei‘‘ are şanse mari să se preschimbe definitiv într-o ruină. Pentru asta nu e nevoie decît de un cutremur ceva mai puternic. Lucru deloc imposibil dacă ţinem cont că oraşul Tecuci nu este prea departe de zona seismică Vrancea.

http://www.jurnalul.ro/articole/121860/ ... n-justitie

[dcp100168]

Încă „pe butuci”!

Muzeul Mixt Tecuci, între pânza freatică şi fondurile europene

Frumoasa şi dărăpănata clădire a Muzeului Mixt din Tecuci, de pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 36 (fosta stradă Carol nr. 12), adăposteşte bogate colecţii istorice, dar este închisă publicului de aproape trei ani. De fapt arată ca o ruină a unei case boiereşti cândva elegantă.

Angajaţii muzeului stau, alături de colecţii, în încăperile din spate, într-un corp mai puţin înalt şi, evident, mai sigur la cutremur. De altfel, toată clădirea a înfruntat patru cutremure - în 1940, 1977, 1986 şi 1990 - dar a fost afectată de pânza de apă freatică, aflată la un nivel ridicat. Dedesubt se află şi un beci, prost astupat...

Aici venea şi regina Maria...

Casa lui Theodor Cincu este monument istoric de arhitectură (nr. 18 BU 113 pe Lista monumentelor istorice din judeţul Galaţi), atestat documentar în 1894. Aici se oprea uneori regina Maria, în drum spre conacul familiei Crisoveloni de la Ghidigeni, unde îi plăcea să se refugieze, la prieteni... Casa lui Cincu este chiar pomenită în memoriile reginei. Prin testament, bătrânul Cincu cerea în 1934 fiului său Toderiţă, ca imobilul să fie donat oraşului, cu condiţia ca aici să fie făcut un muzeu şi bibliotecă publică, precum şi un internat pentru băieţii celor care lucrau pe moşiile sale, care urma să funcţioneze pe banii primăriei. Prin faptul că internatul nu a mai luat fiinţă, un urmaş al propietarului donator s-a judecat acum câţiva ani cu Primăria pentru imobil şi terenul aferent. Urmaşul, Şerban Nestor Cincu, a pierdut procesul, dar prea târziu: acţiunea în justiţie a blocat finanţarea europeană câştigată de Primărie, proiect care ar fi urmat să salveze clădirea. „În 2006 am scos din muzeu obiectele de patrimoniu, le-am aşezat în depozit, vitrinele le-am demontat şi le-am dus într-un spaţiu la unitatea militară dezafectată de la ieşirea din Tecuci”, îşi aminteşte muzeograful Laurenţiu Grozea.

Punct şi de la capăt!

„Vom depune proiectul pentru linie de finanţare europeană: îl am ca prioritate, cu siguranţă! - ne-a declarat primarul municipiului Tecuci, Eduard Finkelstain. Am pierdut însă 270.000 de euro, pentru că am fost blocaţi în justiţie, în procesul de retrocedare. Procesul l-am câştigat, dar s-a pierdut finanţarea. Bine că am câştigat procesul, ca să o luăm de la capăt!” Astfel, proiectul de finanţare europeană va participa la o viitoare licitaţie de proiecte. Se lucrează deocamdată la actualizarea proiectului, pentru că au trecut peste patru ani de la depunerea sa la prima licitaţie de proiecte. Să sperăm că nu vor mai trece mulţi ani peste cărămida dezgolită a pereţilor muzeului!

Soră de sânge

La Ţigăneşti, mai există o clădire, aproape identică cu acea a muzeului, făcută de comunişti - sediul IAS Tecuci, apoi cumpărată după ´90 de un fost director al fabricii de conserve tecucene, am aflat tot de la muzeograful Laurenţiu Groza. Casa a aparţinut fratelui lui Theodor, Nestor Cincu, şi acolo a funcţionat cândva un cinematograf. Acum s-a dus epoca cinematografului în România; nu şi cea a muzeelor!

http://www.viata-libera.ro/articol-Muze ... ne__2.html

[dcp100168]

Comorile muzeului tecucean: un Dionysos unic, rinocerul de Tecuci şi un fals de 1.400 de ani

În tainiţele Muzeului Mixt din Tecuci, în aşteptarea refacerii clădirii - şi apoi a vizitelor publicului - se găsesc peste 51.000 de piese, unele foarte preţioase! Numai monezi sunt 19.000! Muzeul se poate lăuda cu una dintre cele mai mari colecţii de obiecte din epoca dacică. „La un moment dat, în 1977, se intenţiona să se facă aici, la Tecuci, chiar un muzeu dacic în totalitate”, îşi aminteşte muzeograful Laurenţiu Grozea, care a venit aici încă din 1988. Am putut vedea aici o piesă deja emblematică pentru Tecuci, reprodusă pe coperţile multor cărţi de Istorie: un ulcior descoperit la Poiana, din lut roşcat, incredibil de bine păstrat, parcă abia scos din cuptor, decorat cu masca zeului vinului, Dionysos. Unic în lume, pentru că aici, pentru prima oară, zeul este reprezentat bătrân. Bine păstrat, ulciorul este protejat acum într-o banală cutie de carton în care a fost cândva ceva ce i-ar fi plăcut şi zeului: Cuvee Imperial... Simbolic pentru starea de aşteptare în care, cu umilinţă parcă, stă Istoria la Tecuci.

O criză de acum 15 secole

Muzeul nu poate acum decât să conserve piesele şi să le expună pe unele în cadrul unor expoziţii din ţară. Aşa se face că nu am putut vedea nişte monezi cu totul speciale - de fapt istoria unui fals de acum 1.500 de ani de ani: tezaurul de monezi Callatis. „Trecând printr-o perioadă de criză, în genul celei de acum, cei din coloniile greceşti au înlocuit vechile monede din aur sau argint, cu altele din metal fără valoare, însă aurit”. Şi paharele de sticlă din secolul IV după Hristos, perioada Sântana de Mureş, descoperite la Barcea, sunt acum plecate la o expoziţie itinerantă: Botoşani, Iaşi, Bârlad. Ele erau inscripţionate, în greaca veche, cu textul în relief: „Bea să trăieşti frumos mereu”. Şi zău că seamănă a slogan electoral...

Oase foarte vechi

Am văzut aici şi oasele unor fiare din cuaternar, dintr-o zonă apropiată Tecuciului, Pochidia sau Rateş, lângă... groapa de gunoi a municipiului, sau de pe malul Siretului, de la Furceni - elefantul sudic, mamutul, cerbul gigant, rinocerul sunt închise în cutii sau împânzesc rafturile. Ele fuseseră expuse în sala dedicată paleontologiei, ne spune muzeograful. Neoliticul este şi el bogat reprezentat, cu descoperiri de la Brăhăşeşti (celebra cultură Cucuteni), de la Munteni, pe malul Bârladului. Epoca bronzului avea şi ea o sală, cu descoperirile de la Gârbovăţ şi Poiana... Sunt păstrate însă în muzeu şi lucruri noi: peste 15.000 de desene ale elevilor care au lucrat cu pictorul Buţurcă.

http://www.viata-libera.ro/articol-Como ... ani_2.html

[dcp100168]

Muzeul Mixt Tecuci, la ceas aniversar

În perioada 11 septembrie – 11 octombrie 2009, la Galeriile de Artă „Gheorghe Petraşcu”, ale Muzeului Mixt din Tecuci, poate fi vizitată expoziţia aniversară „Muzeul Mixt Tecuci – la 75 ani de existenţă”. Manifestarea face parte integrantă din ciclul manifestărilor dedicate Zilelor Europene ale Patrimoniului. La cea de-a 75-a aniversare, Muzeul Mixt Tecuci a primit din partea Primăriei Municipiului Tecuci şi a Casei de Cultură diplome de excelenţă pentru promovarea patrimoniului cultural şi pentru activitatea depusă în slujba cunoaşterii istoriei şi culturii naţionale. De asemenea, muzeul a acordat diplome de onoare invitaţilor, foştilor directori ai muzeului, dar şi instituţiilor de cultură cu care a colaborat în decursul timpului.

http://www.viata-libera.ro/articol-Muze ... sar_2.html

[dcp100168]

Muzeul Mixt din Tecuci - 75 de ani

Muzeul Mixt din Tecuci împlineşte în această toamnă 75 de ani de la înfiinţare

Primul „muzeu” la Tecuci este reprezentat de colecţia lui Constantin Solomon – adăpostită în localul Şcolii Comerciale de băieţi – care împreună cu cea a domnului Mihail Dimitriu şi a profesorului Alexe Alexinschi, specialist entomolog, s-ar putea înfăptui cea mai frumoasă operă culturală în localitate. Aceasta se va întâmpla în anul 1934, când fiul lui Anton Cincu – Teodor – urmând pilda părinţilor săi, va dona Primăriei oraşului Tecuci casa din strada Carol, nr. 12 „pentru a se înfiinţa un Muzeu Original şi o Bibliotecă comunală, unde cetăţenii mei şi tânăra generaţie să găsească cărţi şi studii pentru luminarea minţii şi cultivarea lor sufletească […] care va purta numele «Fundaţia Culturală Teodor şi Maria Cincu»”.

Clădirea în care funcţionează astăzi Muzeul Mixt Tecuci a fost construită între anii 1880 - 1890, după planurile arhitectului italian Culluri. Reprezentantă a stilului eclectic, clădirea prezintă decoraţiuni sub formă de rozete, ghirlande, frize, iar pictura murală prezintă motive vegetale, antropomorfe şi zoomorfe. Încăperile au sobe din teracotă şi cahle colorate, de provenienţă austriacă, făcute la comandă; precum şi vitralii de provenienţă italiană. În timpul primului război mondial, în această casă, a fost găzduit însuşi Regele Ferdinand Întregitorul.

La sfârşitul lunii martie 1944, din ordinul autorităţilor superioare, s-a dispus evacuarea arhivei primăriei şi a unora dintre colecţiile muzeului, fiind însoţite de Mihail Dimitriu şi soţia sa şi de un funcţionar de primărie. La 4 aprilie 1944, în gara Chitila Triaj, trenul este surprins de bombardamentul anglo-american, iar vagonul ce adăpostea colecţiile muzeului este spulberat. În acest bombardament moare soţia lui Mihail Dimitriu, iar acesta din urmă este rănit.

Muzeul a fost reorganizat în anul 1967, centrul de greutate al expoziţiei fiind reprezentat de civilizaţia geto-dacică.

În cadrul muzeului mai exista o frumoasă şi bogată bibliotecă „Esmeralda Dimitriu” dar care a fost arsă în timpul regimului comunist în curtea muzeului. În scopul lărgirii activităţii de cercetare ştiinţifică şi al îmbogăţirii colecţiilor Muzeului Mixt Tecuci, s-au efectuat cercetări în siturile de la Poiana (1926-1990), Gârbovăţ (1960-1964), Ciorani (1969), Brăhăşeşti (1970-1974), Tecuci (1970-1971), Vânători (1974), Barcea (1974-1984), Ghidigeni (1996), Nicoreşti „Guzga” (1997), Negrileşti (1981,2007-2009), Nicoreşti „Banu” (2006), Lieşti (2007).

Pe lângă colecţiile de arheologie, muzeul mai adăposteşte şi colecţii de numismatică dar şi de artă (pictură, grafică, sculptură). De menţionat sunt monedele descoperite în cadrul cercetărilor întreprinse la Poiana (denari romani republicani şi monede callatiene), un tezaur de monede raguzane descoperit la Ţigăneşti, etc. În colecţia de artă se găsesc lucrări ale unor artişti consacraţi, precum N. Grigorescu, D.Hârlescu, etc.; dar şi o bogată colecţie de artă infantilă donată de pictorul tecucean Ştefan Buţurcă. De mare importanţă este şi colecţia de paleontologie, ce cuprinde resturi fosilifere descoperite în rezervaţia din punctul „Rateş”, situată în partea de răsărit a oraşului Tecuci.

În decursul celor 75 de ani de activitate, muzeul tecucean a fost gazda a numeroase expoziţii de arheologie, istorie medievală, modernă şi contemporană, a unor manifestări cu caracter cultural şi ştiinţific (sesiuni, simpozioane, etc) dar a şi colaborat cu numeroase instituţii culturale de renume din ţară, prestigiul muzeului depăşind graniţele ţării.

La Galeriile de artă „Gheorghe Petraşcu „ s-au organizat expoziţii de artă ale unor renumiţi artişti tecuceni şi nu numai, din domeniul graficii, picturii, sculpturii dar şi al creaţiei populare autentice.

Prin descoperirea şi achiziţionarea unui bogat material arheologic, istoric, etnografic sau de istorie naturală şi de preistorie din toată Moldova de Jos, muzeul din Tecuci va fi de ajutor nu numai vizitatorului străin şi omului de ştiinţă, dar va putea înfăţişa astfel o sinteză a vieţii de altădată şi de azi a întregii regiuni.

http://www.viata-libera.ro/articol-Muze ... ani_2.html

[dcp100168]

Schimbare de director la Muzeul Mixt din Tecuci

Profesorul de istorie Doru Parascan (35 ani) a fost numit luni director interimar la Muzeul Mixt Tecuci. Ceremonia de instalare s-a petrecut într-un cadru restrâns la sediul temporar al instituţiei, unde primarul Daniel Ţuchel i-a înmânat decizia noului director în prezenţa unor membri din colectivul muzeului.

Alături de primar şi viceprimar, noul director a făcut o vizită  peste drum pentru a observa stadiul lucrărilor la instituţia muzeală. După-amiază s-a întâlnit cu angajaţii Muzeului pentru o serie de discuţii. Directorul intenţionează să iniţieze din toamnă un program în care să implice toate şcolile generale şi liceele din oraş şi care să cuprindă expoziţii, prezentarea colecţiilor muzeului etc. în incinta unităţilor de învăţământ. ”Am multe idei dar trebuie să intru în pâine, să cunosc mai bine angajaţii muzeului, să văd ce resurse umane am…”, a spus directorul.

Fostul director, Laurenţiu Groza, ieşit la pensie, nu a participat luni la manifestări. Ex-managerul muzeului ne-a declarat telefonic că a fost chemat vineri la primărie unde i s-a înmânat dispoziţia, dar nu i s-a comunicat ziua instalării noului director. De altfel, din informaţiile noastre, şi angajaţii au aflat pe ultima sută de metri.

Doru Parascan este licenţiat în istorie, absolvent al Facultăţii de Istorie - Universitatea Bucureşti; a urmat studii postuniversitare la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Religie, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi. Doru Parascan, autorul mai multor volume cu tematică istorică, este şi preşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor Filiala Tecuci.

tecuci.eu

[dcp100168]

Au dispărut 2.600 de piese din patrimoniul Muzeului Mixt din Tecuci

Gaură mare în patrimoniul Muzeului Mixt din Tecuci: lipsesc peste 2.600 de piese. Cele mai multe piese lipsă sunt din colecţiile de arheologie şi paleontologie, dar există suspiciuni că ar lipsi şi câteva opere de artă. Direcţia Judeţeană de ultură a sesizat Poliţia, iar cei de la Muzeul trebuie să facă un inventar atent pentru a vedea ce piese lipsesc şi care este valoarea pieselor.

Pe site-ul buletinului de presă al Primăriei Tecuci a apărut o ştire potrivit căreia de la Muzeul Mixt din localitate ar lipsi peste 2.600 de piese din patrimoniu. "Funcţionarii Muzeului Mixt au făcut un inventar luna trecută pentru verificarea colecţiilor ce alcătuiesc patrimoniul cultural muzeal. Colecţiile care alcătuiesc acest patrimoniu sunt: de arheologie, de paleontologie, numismatică, artă, patrimoniul industrial, donaţii, etnografie. Conform registrelor de colecţii şi inventar, Patrimoniul cultural este format din 57.331 bunuri. Dintre acestea, un număr de 54.728 au fost identificate iar 2.603 bunuri nu au fost identificate", se arată pe site-ul buletinului tecuceanul.ro.

Povestea de acolo este mai complicată. Muzeul se află de ceva vreme în reabilitare, iar multe dintre obiectele de patrimoniu au fost mutate în alte spaţii. În aceste condiţii, conducerea Direcţiei Judeţene de Cultură Galaţi a trimis o adresă către conducerea Muzeului Mixt în care solicită explicaţii vizavi de piesele dispărute, dacă acestea lipsesc fizic şi ce piese lipsesc (pe site-ul tecuceanul.ro se vorbeşte chiar şi despre dispariţia unor tablouri de valoare).

"Răspunsul lor a fost sec: sunt 2.600 de piese care lipsesc, fără niciun alt detaliu. E-adevărat, muzeul nu este obligat să ne dea raportul, dar noi avem obligaţia de a veghea astfel încât aceste elemente să nu poată fi scoase peste graniţă", spune şeful Direcţiei, Cătălin Negoiţă. În aceste condiţii, conducerea direcţiei a sesizat Poliţia, care va face o anchetă la Muzeul Mixt.

Conducerea Muzeului Mixt nu a putut fi contactată.
adevarul.ro

 

[dcp100168]

Clădirea Muzeului Mixt din Tecuci a fost modernizată

Una dintre cele mai frumoase clădiri din Tecuci, Casa "Theodor Cincu", a fost recent consolidată şi restaurată. Clădirea, care găzduieşte Muzeul Mixt din Tecuci, a fost lăsată timp de 15 ani într-o stare deplorabilă. Imobilul a fost modernizat acum cu bani europeni, iar muzeul îşi va deschise porţile pentru public în următoarele luni. Casa "Theodor Cincu" aparţine Consiliului Local Tecuci. Odată ce muzeul va fi redeschis, clădirea va fi dată în administrarea instituţiei de cultură. Casa "Theodor Cincu" a fost proiectată şi construită în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, de un arhitect italian al cărui nume a rămas necunoscut. Stilul arhitectonic este unul eclectic, cu o evidentă inspiraţie din arhitectura neoclasică.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Unde se ascunde palatul "Perla Moldovei"

* Anton Cincu şi-a dorit ca această clădire să provoace privitorului impresia de "nemaivăzut"

Oricâte clădiri de istorice ai vedea nu poţi să nu rămâi uimit atunci când observi pentru prima oară clădirea Muzeului Mixt Tecuci. Cunoscut şi sub numele de Casa "Teodor Cincu", imobilul poate fi considerat un adevărat palat, fiind numit cândva, pe bună dreptate, "perla Moldovei‘‘. Fiecare detaliu de pe faţadă şi din interior trădează gustul pentru fast al primului proprietar, Anton Cincu. De altfel, dorinţa celebrului tecucean a fost de a realiza ceva cu totul deosebit, care să provoace privitorului impresia de „jamais vu”, de "nemaiăzut".

Neoclasicism tecucean

Clădirea care găzduieşte în prezent instituţia de cultură a fost proiectată şi construită în ultimul deceniu al sec. al XIX-lea, sub îndrumarea unui arhitect de origine italiană al cărui nume a rămas, oficial, necunoscut. După unele surse, numele arhitectului ar fi fost totuşi Culluri. Materialele de construcţie de cea mai bună calitate au fost aduse tot din Italia, iar meşterii care au ridicat superba clădire erau tot străini.

"Însemnătatea sa istorică derivă atât din vechimea pe care o are, cât şi din faptul că a aparţinut unei familii de boieri moldoveni remarcabilă prin ideile sale progresiste. Prima sursă documentară care face referiri la această clădire o reprezintă testamentul proprietarului Anton Cincu, întocmit în iulie 1894. Importanţa din punct de vedere arhitectonic este dată de stilul construcţiei, cu evidentă inspiraţie din arhitectura neoclasică, având o serie de adaptări şi particularităţi specifice, care se regăsesc şi la alte câteva construcţii similare din oraş şi din zonele învecinate" a explicat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Galaţi.

Plănuirea războiului

Interiorul Casei "Theodor Cincu" aminteşte de saloanele încăpătoare ale caselor boiereşti, bine iluminate pe cale naturală, cu uşi masive de înălţime mare. Rolul uşilor este atât unul estetic, cât şi unul practic, permiţând comunicarea uşoară între încăperi. În opinia lui Marius Mitrof, interiorul dezvăluie gustul pentru pitoresc şi senzualitate al lui Anton Cincu. "Cea mai fastuoasă dintre toate încăperile edificiului rămâne "Salonul muzelor". În această clădire ar fi fost găzduit Principele Ferdinand unde, împreună cu delegaţia franceză condusă de generalul Berthelot şi cu generalul Eremia Grigorescu, ar fi luat decizia atacului de la Mărăşeşti", a adăugat specialistul citat.

Două secole de istorie

Istoria familiei Cincu se întoarce în timp cu două secole. Donaţia sediului pentru muzeul din Tecuci şi donaţia pentru spitalul din Tecuci sunt cele mai importante moşteniri lăsate de această celebră familie oraşului. Tudoran Cincu este cel care pune bazele familiei Cincu în oraşul Tecuci, însă este greu de stabilit cu precizie de unde provine această familie. Potrivit lui Marius Mitrof, numele lui Tudoran Cincu este absent din „lista de toţi boierii şi fiii di boieri aflători în cuprinsul acestui ţinut Tecuci”, document, identificat de istoricul I.T. Sion în dosarele Direcţiei Municipiului Bucureşti a Arhivelor Naţionale, în care se regăsesc toţi boierii cu dregătorii din târgul Tecuciului şi ai Nicoreştiului.

Tudoran Cincu se implică, alături de membrii Casei Obştei, în acţiunea de răscumpărare a târgului Tecuci de sub stăpânirea Mănăstirii „Sf. Samuel” din Focşani. Astfel, în anul 1839, Tudoran Cincu „dumnealui slugerul au plătit lei 1.700 pentru două sute de stânjeni di loc, măsuraţi impregiur”. Pe o parte a acestui loc răscumpărat se va construi Biserica Sf. Ioan Botezătorul (1852). Aceleaşi servicii onorabile pentru târg le aduce şi soţia sa, Smaranda.

Ar fi putut fi un centru de studiere a civilizaţiei dace

Anton Cincu a lăsat prin testament impresionanta sumă de 200.000 lei pentru a se înălţa un local nou pentru spital. Acelaşi filantrop a mai cedat acestei instituţii, pentru a se putea întreţine, şi două moşii: Capoteasca, ce aparţine de satul Gulianca, azi în judeţul Brăila, şi moşia Micleasca. Fiul său, Teodor Cincu, a oferit terenul de pe malul Bârladului pentru construcţie şi o sumă substanţială cu scopul de a desăvârşi opera părintelui său.

Odată problema spitalului rezolvată, s-a pus problema înfiinţării unui muzeu. Ideea unei astfel de instituţii de cultură "s-a născut mai ales prin descoperirea în acest ţinut a multor vestigii antice, precum şi a altor rămăşiţe cu mult mai vechi, datând de la sfârşitul epocii de piatră” afirma Constantin Solomon în broşura "Un muzeu regional la Tecuci", apărută în anul 1932. Clădirea Muzeului Mixt Tecuci a fost donată de Teodor Cincu la 16 iulie 1934. Patrimoniul instituţiei s-a dezvoltat constant în timp, ajungând să cuprindă vestigii din Neolitic şi Epoca Bronzului până la perioada Piroboridavei (cetate a dacilor liberi - n.r.). În 1977, comuniştii au intenţionat să facă aici un centru naţional de studiere a civilizaţiei dace. Totul a rămas însă doar la stadiul de intenţie.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Muzeul de Istorie tecucean are director nou

Marți, 27 decembrie, profesorul Viorel Burlacu, noul director al Muzeului de Muzeul de Istorie „Teodor Cincu”, muzeu de arheologie, artă plastică şi numismatică, a avut prima şedinţă cu noii colegi. „Astăzi este prima mea zi aici, oficial”, mi-a spus la telefon tecuceanul cu numele legat de-o viaţă de cultura Tecuciului, un prieten al Galaţiului.

A absolvit Jurnalism, la Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu. De altfel, ca manager, vreme de 10 ani, al Casei de Cultură tecucene a iniţiat tradiţionalul Concurs interjudeţean de jurnalism „Pamfil Şeicaru”, iar de 17 ani predă Jurnalismul la Colegiul „Calistrat Hogaş”. A iniţiat şi Colocviul anual de filozofie „Ion Petrovici”. Pe „vremea sa”, clădirea a fost consolidată şi modernizată - în 2009.

La Casa de Cultură, a debutat ca tânăr referent, la 22 de ani (1977-2002), apoi a condus-o, ca director, cu ani de festivaluri, lansări de carte, expoziţii, între 2002 şi 2013. Un an mai târziu, pe valuri politice, demisiona, rămânând referent în instituţie. A lucrat apoi în Capitală, la o firmă, dar tot în domeniul cultural, până anul trecut, când a fost numit consilier al noului primar.

Concursul pentru post, luat cu o medie generală de peste 9,40, a avut la bază şi un proiect de management, vizând, am aflat marți chiar de la manager, două direcţii importante: dezvoltarea patrimoniului, prin cercetare şi achiziţii, precum şi activităţile muzeistice - organizarea de expoziţii. De altfel, în prezent, o preţioasă expoziţie de arheologie neolitică a poposit pentru o vreme şi la Muzeul de Istorie „Paul Păltănea”, fiind acum deschisă publicului gălăţean.

Managerul mi-a vorbit şi despre un foarte important proiect, legat de evocarea unui veac din momentele în care Tecuciul era implicat în soarta "Marelui Răsboi". Asupra acestui, vom reveni.

Iubitor şi editor de carte de Istorie, îl recomandă pentru muzeul cu oferte culturale mai vaste decât istoria şi cele 12 cărţi pe care le-a editat şi cele două volume pe care le-a scris şi publicat (o monografie a catedralei din Tecuci şi un volum de publicistică, care cuprindea inclusiv articole publicate în „Viaţa liberă”). Este membru al Societăţii Scriitorilor „C. Negri” din Galaţi.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Muzeul "Teodor Cincu" va fi extins. Tecuciul n-are unde să-şi expună toate comorile

Colţi, măsele şi un maxilar de mamut lânos, cranii de bour, bizon şi cerb gigant, o mandibulă de rinocer lânos - fosile descoperite în rezervaţia Rateş, la ieşirea din Tecuci spre Matca - sunt, cel puţin pentru copii, cele mai spectaculoase exponate ale Muzeului „Teodor Cincu” din Tecuci. Asta fără a pune la socoteală exemplarul celei mai mici bancnote din lume, sutele de vestigii, lucrările de artă ori celebrul „otomobil” Ego 4/14, unic în România.

Sunt doar câteva dintre comorile pe care le găzduieşte superba clădire ce aduce cu un templu grecesc - graţie coloanelor cu capiteluri corintice - ea însăşi o comoară arhitecturală, al cărei prag l-a trecut regele Ferdinand, când la Tecuci a fost centrul de comandă al întregii zone de operaţiuni militare Cosmeşti - Doaga - Mărăşeşti. Aici se oprea uneori şi regina Maria, în drum spre conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni. Imobilul, donat de fostul primar tecucean Teodor Cincu, monument istoric de arhitectură atestat documentar în 1894, este, din păcate, neîncăpător pentru a expune tot ceea ce merită să fie admirat la Tecuci.

Paradox

„Culmea, după o reabilitare pe fonduri europene, constatăm că nu avem spaţiu! Avem foarte mult patrimoniu şi nu putem să-l valorificăm expoziţional şi nu numai. Avem foarte mult material, depozitat provizoriu în clădirea fostei unităţi militare. O altă mâhnire este că pe segmentul artă-etnografie nu putem expune decât foarte rar, modificând expoziţia permanentă”, ne-a declarat noul director al muzeului, profesorul Viorel Burlacu.

Mai trist este că instituţia a pierdut şi spaţiul generos unde plasticienii erau obişnuiţi să expună, şi de pe urma cărora colecţia de artă a muzeului se îmbogăţea prin donaţii. În luna mai se împlinesc trei ani de când Galeria de Artă „Gheorghe Petraşcu” a fost închisă şi preluată de Primărie, spaţiul s-a degradat şi e aproape îngropat sub o clădire nouă, aflată în construcţie.

Şi pentru asta, cel mai mult pierd tecucenii, spune muzeograful Lucia Gologan: „Când muzeul era în reparaţie, le arătam copiilor un molar de mamut şi-i întrebam ce este, iar ei nu ştiau să spună. O generaţie întreagă nu a putut să vadă, decât în studenţie, la Muzeul Antipa. Acelaşi lucru se întâmplă acum. Fără obişnuinţa de a vizita o galerie de artă, nu o vor face decât accidental sau dacă vor ajunge în ţări străine şi vor afla că aşa se face”.

Veste bună

„Am o promisiune fermă din partea domnului primar şi a autorităţii locale că vom primi în viitorul apropiat clădirea de vizavi de Muzeu, ceea ce tecucenii numesc fosta subprefectură - Casa Vieru din vremuri mai de demult. Clădirea ar completa foarte bine activitatea muzeului, printr-o secţie de artă-etnografie”, ne-a declarat Viorel Burlacu.

Managerul speră ca, până la primăvară, clădirea, care aparţine Primăriei şi care nu ar avea nevoie decât de o amenajare după ce chiriaşii - nişte partide politice - vor fi mutaţi, să devină parte a unui complex muzeal pe care tecucenii şi-l doresc.

Dar până când acest lucru se va întâmpla, vă invităm într-un tur al Muzeului din Tecuci, unde ghizi ne-au fost muzeografii Lucia Gologan şi Paul Ciobotaru.

Vestigii nepreţuite

În muzeul tecucean pot fi admirate piese din Neolitic, din perioada cucuteniană (descoperite la Brăhăşeşti-Toflea), obiecte reprezentative din Epoca Bronzului şi cea a Fierului. Muzeul deţine cea mai însemnată parte a patrimoniului arheologic descoperit la Poiana, antica aşezare geto-dacică de la Piroboridava. Pe lângă obiecte de ceramică, bronz, fier, tot la Poiana s-au descoperit obiecte din import. De pildă amfore întregi şi un ulcior cu masca lui Dionysos bătrân, aduse de negustorii greci ce veneau cu corăbiile pe Dunăre şi urcau pe Siret, ca să le vândă geto-dacilor ulei de măsline şi vin. Mărturie a comerţului sunt monede callatine, romane, greceşti, bizantine, dar şi cele geto-dacice, din argint, bătute la Poiana! Pentru că aici au fost descoperite şi două ştanţe de bătut monedă, semn că Piroboridava era un veritabil centru politic, pentru că nu orice aşezare avea dreptul de a bate monedă!

Şi tot în muzeu pot fi văzute vestigii descoperite într-o necropolă de la Barcea - pahare din sticlă importate din Orient, printre care şi unul cu inscripţia greacă „Bea ca să trăieşti mereu bine sau frumos”.

Printre exponatele Muzeului din Tecuci, am remarcat un joc de zaruri din os, cu acelaşi marcaj ca şi astăzi, adus pe meleagurile noastre, se pare, de triburile germanice. "Scriitorii antici spuneau că goţii aveau două pasiuni: săritul peste suliţe şi acest joc de zaruri, un fel de păcănele antice. Erau atât de captivaţi de acest joc încât, în momentul în care pierdeau toţi banii, fie îşi puneau viaţa gaj, fie se vindeau ca sclavi şi jucau în continuare", ne-a spus muzeograful Paul Ciobotaru.

În încăperea dedicată numismaticii, merită văzut un exemplar al celei mai mici (ca dimensiune şi valoare) bancnote din lume, românească!, inclusă în Cartea Recordurilor. „În 1917, în urma unei secete urmate de o criză financiară, metalul din care se bătea moneda de zece bani valora mai mult decât moneda, aşa că s-a luat decizia de a o tipări, dar au făcut economie şi la hârtie, se pare”, ne-a declarat muzeograful Paul Ciobotaru.

Misterul picturilor atribuite lui Nicolae Grigorescu

Cei care trec pragul muzeului tecucean pot admira şi două lucrări atribuite pictorului Nicolae Grigorescu: „Car cu boi” şi „Dorobanţ”. Spunem „atribuite” pentru că e greu de spus cine le-a pictat cu adevărat. După cum am aflat de la muzeograful Lucia Gologan, din clipa în care au fost donate muzeului şi până la evaluarea făcută la Muzeul Colecţiilor din Bucureşti, s-a crezut că e vorba de Grigorescu. Ba mai mult, muzeograful lucra la un studiu prin care încerca să demonstreze că denumirea „Dorobanţ” nu e corectă, pentru că e vorba de o „Santinelă”.

Concluzia specialiştilor în opera grigoresciană a fost că lucrările sunt extrem de vechi, realizate în prima parte a secolului de un pictor cu o mână extraordinară. „Una dintre lucrări probabil că a fost făcută cu intenţia de a fi vândută ca fiind a lui Nicolae Grigorescu, de aceea are şi semnătură cu roşu, cealaltă nu are semnătură, dar, ulterior, probabil s-a intenţionat acelaşi lucru”, ne-a declarat muzeograful. Ar mai fi de spus că Grigorescu a realizat circa o sută de lucrări cu aceste teme. Deci, în ciuda evaluărilor, e posibil ca tablourile tecucene să fie ale lui...

În imediata apropiere a picturilor se află un superb vas decorativ din metal, singurul obiect din muzeu despre care se spune că a aparţinut familiei Cincu. Şi tot în Muzeu puteţi privi o pictură reprezentativă a lui Dimitrie Hârlescu, „Magistratul”.

Ego de Tecuci

După momentul său de glorie - apariţia în filmul lui Nae Caramfil „Restul e tăcere”, condus chiar de salvatorul sau, inginerul Gabriel Jelea - „otomobilul” Ego 4/14 din Tecuci s-a întors într-o magazie. Fireşte, dimensiunile lui nu permit expunerea în muzeu, dar condiţiile improprii de depozitare - frigul iernii şi canicula veri - îi pun în pericol existenţa. Şi asta pentru că această bijuterie a tehnicii din 1924 are caroseria din lemn. Aşa cum aţi mai putut citi în ziarul „Viaţa liberă”, a fost realizat de o fabrică de avioane, Mercur, care, între cele două războaie mondiale, a făcut, în serie limitată, maşini de curse, printre care şi pe Ego 4/14. Muzeograful Paul Ciobotaru spune că, în 1923, un frate mai mare al lui Ego de Tecuci a câştigat o cursă de automobile în Berlin, condusă de un celebru şofer de curse, Rudolf Caracciola! Şi că maşina de epocă ar mai avea două surori, una în Germania - care a jucat într-un documentar suedez, şi o alta în Muzeul Tehnicii de la Viena. Noul director promite că va încerca să-i ofere condiţii mai bune de depozitare, dar şi să o includă într-un circuit expoziţional, aşa cum i se cuvine unui autoturism unic în România.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Casa boierească a primarului, transformată în muzeu şi salvată cu bani europeni

Cu faţa măcinată până la cărămidă, pereţii umezi şi mocheta mustind de apa infiltraţiilor, Casa "Teodor Cincu", monument istoric de importanţă naţională, risca să ajungă ruină dacă nu era salvată cu bani europeni. Pentru superba casă boierească peste al cărei prag au trecut Regina Maria şi Regele Ferdinand şi care, din 1935, adăposteşte un muzeu, a fost a doua finanţare europeană câştigată. Primul grant, obţinut în cadrul Programului PHARE, s-a pierdut din cauza unui lung proces de revendicare. Litigiul este greu de înţeles, în condiţiile în care imobilul fusese donat tecucenilor de proprietarul său, fost primar al oraşului şi fiu al primului primar al Tecuciului. În 2015, Casa "Teodor Cincu" a renăscut din propria degradare, dar n-a scăpat pe deplin de problemele care i-au pus în pericol existenţa şi i-au obligat pe constructori să refacă parte din lucrările pe care abia le finalizaseră. Tot în timpul lucrărilor, s-a descoperit că lipsesc peste 2.600 de piese din bogatul patrimoniu al muzeului, fapt încă neelucidat.

Un ulcior de lut roşcat, decorat cu masca zeului Dionysos bătrân, descoperit în antica aşezare geto-dacică de la Piroboridava, a devenit imaginea-simbol a Muzeului de Istorie "Teodor Cincu" din oraşul Tecuci. Artefactul unic poate fi admirat gratuit, alături de zecile de comori expuse în vitrinele uneia dintre cele mai frumoase case boiereşti din sudul Moldovei.

Datată la finele secolului al XIX-lea, inclusă pe Lista Monumentelor Istorice de importanţă naţională din judeţul Galaţi, clădirea de pe strada 1 Decembrie 1918 nr. 36 - fostă Carol nr. 12 - le-a fost donată tecucenilor spre a deveni muzeu de Teodor Cincu, fost primar al oraşului. De altfel, Tecuciul de azi îi datorează enorm familiei Cincu: spitalul municipal, Biserica "Sf. Ioan", zeci de opere filantropice şi muzeul de azi.

O familie de filantropi

Potrivit Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi, clădirea care găzduieşte în prezent Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" îi aparţinea, în anul 1885, lui Anton Cincu, personalitate a oraşului Tecuci, remarcat nu numai prin funcţiile deţinute - primar, deputat, ci mai cu seamă datorită actelor filantropice făcute pentru tecuceni.

"Proiectat şi construit de către un arhitect de origine italiană - cel mai probabil Giovani Culluri - a fost conceput ca imobil de locuit, exprimând gustul rafinat al comanditarului Anton Cincu, dorinţa acestuia de a realiza ceva cu totul deosebit, care să atragă privitorul", explică Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Alături de numeroase donaţii către tecuceni, transmise prin testamentul redactat în iulie 1894, Anton Cincu îi lasă moştenire această casă fiului său, Teodor Cincu.

La rândul său, pe 16 iulie 1934, acesta o dăruieşte oraşului, cu un scop precis: "Eu, Toader A. Cincu, am socotit (...) să ajut Primăria Oraşului Tecuci, în fruntea căreia tatăl meu, Anton Cincu, a fost cel dintâi primar, iar eu mulţi ani am stat de asemenea ca primar, pentru a se putea înfiinţa un muzeu original. În acest scop, donez Primăriei oraşului Tecuci imobilul proprietatea mea, situat în oraşul Tecuci, strada Carol nr. 12", a consemnat oficial, în calitatea sa de "redactor şi martor pentru identitate", P. Croitoru, "avocatul public al Judeţului Tecuci", după cum ne-a dezvăluit Marius Mitrof.

Voinţa donatorului s-a împlinit în noiembrie 1935, când în casa lui Cincu s-a deschis un muzeu de arheologie şi ştiinţe naturale. În 1941, Revista "Natura" din Bucureşti consemna că în saloanele "încăpătoare ale casei boiereşti Cincu se află astăzi instalat unul dintre cele mai frumoase muzee din ţară".
"Ceea ce a donat oraşului fostul primar Cincu este un adevărat palat, un imobil superb, considerat, cândva, «perla Moldovei»", spune Marius Mitrof.

Finanţare pierdută

În august 2005, imobilul ajunsese într-o stare jalnică: faţada roasă până la cărămidă, pereţii interiori erau umezi, iar mocheta mustea de apa infiltraţiilor. Ceea ce nu izbutiseră cutremurele distrugea pânza freatică! Muzeul avea nevoie urgentă de consolidare şi restaurare. Paradoxal, avusese banii pentru asta!

În noiembrie 2003, Primăria municipiului Tecuci semnase un contract de finanţare în valoare de 253.588 de euro, prin Programul PHARE. Fuseseră organizate licitaţii pentru lucrări şi dirigenţie de şantier, fiind desemnate şi firmele câştigătoare, dar totul avea să se năruie.

"Moştenitorul defunctului Anton Cincu, în baza Legii 10/2001, a revendicat imobilul în care îşi desfăşoară activitatea Muzeul Mixt Tecuci. Începerea lucrărilor a fost blocată de schimbările legislative intervenite cât şi de modificarea pretenţiilor reclamantului, care a determinat imposibilitatea implementării proiectului în condiţiile existenţei unui litigiu asupra imobilului", am aflat de la Primăria municipiului Tecuci.

În 2010, procesul s-a încheiat în favoarea Primăriei, dar era prea târziu: finanţarea fusese pierdută, iar muzeul - închis publicului de ani buni!

Punct şi de la capăt

Primăria Tecuci a fost nevoită să refacă toată documentaţia în încercarea de a accesa bani europeni. Pe 20 decembrie 2011, a fost semnat, în cadrul Programului Operaţional 2007-2013, Axa prioritară 5 "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului", contractul de finanţare pentru "Reconversie funcţională, consolidare şi restaurare Muzeul Mixt Tecuci".

"Am reuşit, într-un final, să avem un proiect superior faţă de ceea ce existase pe vechiul proiect PHARE. Proiectul a mai avut o perioadă de cumpănă, fiind primul sub liniile de finanţare. Prin relocarea de fonduri am intrat în finanţare", declara, la acel moment, primarul Tecuciului, Eduard Finkelstain.

Conform Primăriei, valoarea totală a proiectului era de 17.852.246 de lei, din care suma totală eligibilă era de 13.967.324 de lei fără TVA (finanţare nerambursabilă şi contribuţia beneficiarului), la care se adăuga TVA - 3.320.256 de lei şi valoarea neeligibilă estimată - 664.665 de lei cu TVA.

Principalele lucrări prevăzute vizau: consolidarea fundaţiilor, zidurilor şi planşeelor, protecţie împotriva umezelii excesive a zidurilor şi eliminarea fenomenului de igrasie, curăţarea şi restaurarea faţadelor cu recondiţionarea, repararea sau înlocuirea elementelor ornamentale, refacerea zidăriei şi a tencuielilor la forma şi dimensiunile originale, restaurarea componentelor artistice interior - exterior (stucaturi, straturi de culoare la pereţi şi plafoane), dotări interioare, refacerea şi amenajarea căilor de acces pietonale şi carosabile din incinta muzeului, iluminat interior, exterior şi ornamental.

Lucrări prelungite

Pentru execuţia lucrărilor de consolidare şi restaurare, Primăria Tecuci a încheiat, pe 10 august 2012, un contract în valoare de 14.795.680 de lei cu TVA, cu asocierea SC Tancrad SRL Galaţi - SC Dedal Bahamat SRL Galaţi - SC NS Consart 96 SRL Odobeşti. Administraţia tecuceană susţine acum că suma finală plătită pentru lucrări s-a ridicat la 14.897.490 de lei, din care finanţare naţională - 4.103.043 de lei, finanţare externă - 9.566.835 de lei şi cheltuieli neeligibile finanţate de la bugetul local - 1.227.610 lei.

"Pe 5 octombrie 2012 a fost emis ordinul de începere a lucrărilor, cu perioada de execuţie 8 octombrie 2012 - 8 decembrie 2013", ne-a comunicat administraţia tecuceană, precizând că, prin patru acte adiţionale, s-a mărit durata execuţiei, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile şi a infiltraţiilor.

Conform sursei citate, "după finalizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare la corpurile A şi B, după punerea în funcţiune a centralei termice, s-a constatat că umiditatea în interiorul clădirii depăşeşte limitele admisibile, astfel că anumite porţiuni ale pereţilor se umezesc, iar pardoseala din parchet prezintă denivelări. Durata execuţiei lucrărilor s-a mărit de la 27 la 29 de luni, iar preţul contractului a crescut cu 399.654 de lei fără TVA, constând în lucrări suplimentare ce s-au efectuat din bugetul iniţial al proiectului (diverse şi neprevăzute), fără a fi majorat bugetul proiectului".

Administraţia tecuceană explică şi ce s-a întâmplat: "În zona respectivă, nivelul hidrostatic al pânzei freatice a fost ridicat în perioada precipitaţiilor peste limitele admise, apa s-a ridicat în pereţi şi s-a infiltrat în pardoseală, reluându-se anumite lucrări privind refacerea tencuielilor, picturilor şi pardoselilor".

Problema persistă

Lucrările au fost urmărite îndeaproape de arhitecţii proiectului, de dirigintele de şantier, toţi atestaţi de către Ministerul Culturii. Pe lângă reprezentanţi ai Ministerului Culturii, sosiţi de la Bucureşti, şi Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a monitorizat lucrările, ridicând martori foto la fiecare inspecţie pe şantier. Micile imperfecţiuni, constatate la recepţie, au fost înlăturate ulterior, deoarece lucrările se aflau în garanţie.

"Pânza freatică aflată la adâncime mică a ridicat numeroase probleme constructorilor. Din discuţiile purtate cu executanţii lucrărilor şi cu cei care supravegheau respectarea proiectului, a reieşit că drenajul terenului, nefiind prevăzut în proiect şi neexistând fonduri suplimentare pentru acesta, nu a fost realizat. Aceasta este una dintre cauzele care au încă repercusiuni asupra lucrărilor executate şi, nu în ultimul rând, asupra monumentului istoric", ne-a declarat Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi.

Obiecte lipsă din patrimoniul muzeului

Lucrările de consolidare şi restaurare au mai fost marcate de un eveniment negativ. În decembrie 2013, când şantierul era în toi, iar multe dintre obiectele de patrimoniu fuseseră mutate în alte spaţii, s-a descoperit, în urma inventarului, că lipsesc peste 2.600 de piese şi a fost sesizată Poliţia. Dosarul a fost apoi înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Tecuci.

"Referitor la dosarul în urma căruia s-a început urmărirea penală care a avut ca obiect elucidarea situaţiei patrimoniului mobil cultural al muzeului, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tecuci ne-a transmis că s-a dispus prin ordonanţă clasarea cauzei privind infracţiunea de neglijenţă în serviciu prevăzută de art. 296 Cod Penal şi clasarea cauzei privind infracţiunea de furt prevăzută de art. 288 alin. 1 Cod Penal", ne-a comunicat acum Primăria Tecuci.

Instituţia precizează că: "procesul de inventariere şi reinventariere a patrimoniului cultural mobil ce aparţine Muzeului de Istorie «Teodor Cincu» Tecuci a continuat din anul 2009 până în prezent. Finalizarea acestui proces se va face la finele anului 2019, cu posibilitate de prelungire".

Moştenirea familiei Cincu

Pe 23 aprilie 2015, în prezenţa fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu, muzeul şi-a redeschis porţile pentru public. În prezent, poate fi vizitat zilnic, între orele 9,00 - 17,00, accesul este gratuit, iar frumuseţea edificiului, cu evidentă inspiraţie din arhitectura neoclasică, te atrage în curtea împrejmuită.

Iniţial, intrarea în clădire se făcea din grădina de pe latura de sud, prin două uşi cu vitralii, care se păstrează şi azi. La fel şi mica porţiune de mozaic restaurat, pe care au călcat nu doar membrii familiei Cincu, ci şi Regina Maria şi Regele Ferdinand.

"Din punct de vedere istoric şi documentar, există o menţiune în Memoriile Reginei Maria a României că în ziua de 1/14 august 1917 a călătorit de la Ghidigeni la Tecuci cu Sybil Chrissoveloni (soţia viitorului mare bancher Chrissoveloni) şi a vizitat un spital pentru răniţi, organizat în casa familiei Cincu, unde lucrau doi medici francezi", am aflat de la managerul Muzeului de Istorie, Viorel Burlacu.

În această clădire ar fi fost găzduit Regele Ferdinand, când, împreună cu delegaţia franceză condusă de generalul Berthelot şi cu generalul Eremia Grigorescu, ar fi luat decizia atacului de la Mărăşeşti.

Deasupra fostei intrări principale se află un turnuleţ pe care era inserat un medalion cu blazonul familiei, element care se poate observa şi astăzi.

Gust pentru pitoresc şi senzualitate

De îndată ce treci pragul Muzeului, intri în atmosfera vremurilor de odinioară. "Organizarea spaţiului interior aminteşte de saloanele încăpătoare ale caselor boiereşti, bine luminate pe cale naturală, cu uşi masive, pentru estetică şi asigurarea comunicării facile între încăperi, dezvăluind gustul pentru pitoresc şi senzualitate al proprietarului", explică Marius Mitrof.

În cea mai fastuoasă dintre încăperi, "pereţii înalţi, fragmentaţi de cei 14 pilaştri decorativi şi benzile cu ornamente florale pictate, sunt secţionaţi de mai multe uşi cu arhivolte şi de două ferestre. Motivele pictate de pe tăbliile uşilor alternează în mod inspirat cu ornamentele în relief ale plafonului dreptunghiular. O friză de factură renascentistă, decorată cu vrejuri ondulate de acant, delimitează, în mod discret, pereţii de plafon", spune Marius Mitrof. Încăperea merită să fie admirată ca o veritabilă operă de artă.

De la familia Cincu se mai păstrează sobele, un candelabru şi un vas decorativ din metal, împodobit cu amoraşi şi un corn al abundenţei.
Privind cu atenţie pictura uşilor, descoperi, din loc în loc, porţiuni mai închise de culoare: mărturia a ceea ce s-a găsit sub straturile de vopsea, pentru ca mai apoi să fie restaurat cu foiţă de aur.

Ce puteţi vedea în muzeu

Colţi, măsele şi un maxilar de mamut lânos, cranii de bour, bizon şi cerb gigant, o mandibulă de rinocer lânos - fosile descoperite în rezervaţia Rateş, la ieşirea din Tecuci spre Matca - sunt, cel puţin pentru copii, cele mai spectaculoase exponate ale Muzeului "Teodor Cincu". Asta fără a pune la socoteală exemplarul celei mai mici bancnote din lume, inclus în Cartea Recordurilor, sutele de vestigii - multe descoperite în antica aşezare geto-dacică de la Piroboridava - dar şi celebrul "otomobil" Ego 4/14, bijuterie a tehnicii din 1924, unic în România.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Piese din patrimoniul Muzeului de Istorie „Teodor Cincu“ Tecuci vor fi expuse la Madrid

În vara anului 2021 se împlinesc 140 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Regatul Spaniei. Cu acest prilej, la Muzeul de Arheologie din Madrid, va fi organizată o expoziţie care va  reuni cele mai importante vestigii ale civilizaţiei geto-dacice şi ale celei romane păstrate în muzeele româneşti.„Expoziţia va fi organizată de către Muzeul Naţional de Istorie a României, sub coordonarea Ministerului Afacerilor Externe al României şi se va afla sub Înaltul patronaj al Excelenţei Sale Klaus Werner Johannis. Muzeul de Istorie «Teodor Cincu» Tecuci va participa, ca partener, cu un număr de 37 piese provenite din cercetările arheologice întreprinse în decursul timpului în siturile de la Poiana (Piroboridava) şi Barcea (Necropola birituală de secol IV p. Chr.), la această expoziţie, intitulată «Dacia. Ultima frontieră a Romanităţii».

 Colaborarea dintre Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul de Istorie «Teodor Cincu» Tecuci este una de lungă durată, aflându-ne acum la cea de - al patrulea proiect expoziţional. Prima colaborare a avut loc în anul 2007, cu prilejul organizării expoziţiei «Neolithic art in Romania», sub egida Guvernului României, Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Culturii, la Muzeul de Istorie din Olten, Elveţia. Cu prilejul celei de a doua colaborări, la Muzeul Naţional de Istorie a României a fost expus, în anul 2011, automobilul EGO, alături de automobile aparţinând Muzeului de Istorie «Paul Păltănea», Galaţi şi ale Muzeului Tehnic Naţional «Dimitrie Leonida», în cadrul expoziţiei «Auto 1900». Cea mai recentă colaborare a fost pentru realizarea expoziţiei internaţionale «Aurul şi argintul antic al României», care a cuprins peste 1000 piese arheologice reprezentative, lucrate din aur şi argint. La acest proiect expoziţional au colaborat 32 de muzee din România, iar expoziţia a fost itinerată, între 2013 – 2018, în România şi Ungaria. Din aceste colaborări reiese importanţa patrimoniului deţinut de către Muzeul de Istorie «Teodor Cincu» Tecuci care, deşi, este un muzeu local, deţine un patrimoniu de interes naţional şi internaţional“, potrivit unui comunicat la muzeului tecucean.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Ziua Muzeului Tecucean - 86 de ani de existenţă

Înfiinţat în anul 1935, pe baza colecţiilor particulare ale lui Constantin Solomon, Mihail Dimitriu şi ulterior Alexei Alexinschi, muzeul funcţionează în cea mai frumoasă clădire din oraş - casa Teodor Cincu, unul dintre cei dintâi fruntaşi ai urbei.

"Joi, 18 noiembrie 2021, ora 10:00, la Cimitirul Eternitatea, va avea loc o slujbă de pomenire a fondatorilor muzeului. Vineri, 19 noiembrie 2021, începând cu ora 13:30, va fi proiectat un film cu activităţile realizate în decursul acestui an şi va fi vernisată expoziţia „Teodor Cincu - 80 ani de la trecerea în eternitate”. Activitatea va continua cu o conferinţă susţinută de către cercetătorul C. N. S. A. S. Iuliu Crăcană, care va vorbi despre viaţa şi opera juristului tecucean Vintilă Dongoroz. Tot în cadrul acestui eveniment va fi lansat volumul „Restitutio Constantin Solomon, studii şi articole”, editori Daniela Alecsă, Paul Ciobotaru şi Daniel Dojan. În încheierea programului vor fi decernate Premiile „Constantin Solomon” şi „Ion T. Sion”, instituite în anul 2015, respectiv 2016 şi care se acordă pentru contribuţiile aduse la realizarea unor studii privitoare la istoria oraşului şi ţinutului Tecuci", transmit reprezentanţii muzeului, care precizează că evenimentul este organizat cu respectarea tuturor normelor sanitare prevăzute de lege, locurile fiind limitate.

monitoruldegalati.ro

[dcp100168]

Expoziţie tecuceană în Spania

La sediul Diputacion de Castellon (Consiliul Județean), a avut loc joi, 10 noiembrie 2022, vernisajul expoziției "Genii ale culturii române", organizat de Institutul Hispano-Român în parteneriat cu Muzeul de Istorie "Teodor Cincu" din Tecuci. Proiectul conține panouri în care se regăsesc informații despre cinci personalități marcante ale culturii române: Mihai Eminescu, Constantin Brâncuși, Gheorghe Petrașcu, Mircea Eliade și Nicolae Iorga. În cadrul proiectului au fost realizate pliante, flayere, roll-upuri, catalogul expoziției şi un colț de prezentare a muzeului din Tecuci. Prezentarea expoziției a fost realizată de managerul muzeului tecucean, Daniel Dojan, care le-a vorbit celor prezenți despre istoria Tecuciului, istoria muzeului, rolul elitelor în trecutul poporului român, dar și despre fiecare personalitate din proiect. La vernisaj au fost prezente aproximativ 150 de persoane. Expoziția va rămâne deschisă în Castellon până pe 18 noiembrie, urmând ca în 2023 să fie prezentată la Tecuci.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Muzeul „Cincu”, de la locaţie pentru film, la expoziţie în Spania

Anul 2022 a fost unul foarte bun pentru Muzeul "Teodor Cincu" din Tecuci, instituţia putându-se lăuda cu multe parteneriate, proiecte internaționale, proiecte educaționale, expoziții temporare și mini-expoziții, expoziții în colaborare cu muzee județene și naționale, seri de film, festivaluri etc.

Printre cele mai ample proiecte se numără Noaptea Muzeelor 2022, Festivalul Dacic ”Piroboridava”, Expoziția de mașini Retro Tecuci 587, Festivalul „Fereastră către Știință", Proiectul „Genii ale culturii române", Clubul de Istorie „Excelsior" Tecuci, Concursul Internațional de artă plastică „Gheorghe Petrașcu 150", dar și Conferințele Muzeului. Tot anul acesta au avut loc filmări pentru producția cinematografică „Enescu – geniul și prințesa" în regia lui Toma Enache, în care au fost filmate scene în incinte clădirii muzeului. 

"În anul 2022 am organizat și desfășurat în muzeu, dar și în colaborare cu alte instituții un număr de 67 de evenimente împărțite astfel pe categorii: 24 de expoziții,  20 de proiecte educaționale, 10 proiecte de cercetare și proiecte științifice, 13 evenimente generale. Reamintim doar câteva dintre acestea: Proiectul «Exponatul lunii», Expoziția «Pe frecvențe radio», Expoziția «Amintiri din Holocaust», Festivalul Dacic Piroboridava (expunere uniforme militare), Expoziția «Dacia, ultima frontieră a latinității», Expoziția «Plastica antropomorfă și zoomorfă la est de Carpați», Expoziția «Genii ale culturii române» – Spania", ne spune Daniel Dojan, managerul instituţiei. 

Printre proiectele educaționale se numără Clubul de Istorie „Excelsior", ”Călătorie printre comorile Ținutului Tecuci”, ”Muzeul la tine în școală”, ”DocDialoguri - primul meu film documentar”, Atelier de restaurare și pictură, Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, Ziua Deținuților Politici Anticomuniști, dar și Festivalul „Fereastră către Știință", cercetările efectuate alături de institutele Academiei Române, cât și participarea personalului muzeului la sesiuni de comunicări științifice, dar și publicarea volumului „Proiectul Cultural – Exponatul lunii – ediția I".

În 2022, instituția de cultură din Tecuci a avut un număr de 7.158 de vizitatori, în creștere față de anii precedenți.

viata-libera.ro

[dcp100168]

Pahar din secolul IV, dus de tecuceni în Danemarca

Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” participă, în perioada noiembrie 2022-august 2023, împreună cu alte muzee din România la expoziţia temporară „Chaos! Europe AD 300-600”, organizată la Muzeul Moesgaard din Aarhus (Danemarca).

Muzeul „Teodor Cincu” participă la această expoziţie cu un pahar de sticlă descoperit în mormântul 50, în cadrul campaniei din anul 1977, în necropola birituală de la Barcea. Cele 167 de morminte cercetate între anii 1974-1984, pe baza artefactelor descoperite, pot fi datate la jumătatea secolului IV p. Chr. Pe lângă obiectele de factură locală, în morminte, au fost descoperite numeroase piese de import, dintre care amintim piese de port şi podoabă (fibule, mărgele din sticlă, chihlimbar), ceramică (amfore), un joc format din jetoane de sticlă colorată şi zaruri din os, precum şi pahare din sticlă (17 piese).

Paharul de sticlă, în discuţie, are profilul cilindric cu fund rotunjit şi face parte din grupa paharelor faţetate, cilindrice, cu pereţii subţiri, fiind decorat cu patru şiruri de faţete mai mult zgâriate decât adâncite în masa de sticlă. Pentru stabilitatea paharului, fundul este marcat de o faţetă rotundă slab concavă. Buza paharului este dreaptă şi imediat sub ea apar două linii orizontale extrem de slab zgâriate. Pereţii paharului sunt decoraţi cu patru şiruri de faţete uşor distanţate între ele. Primele trei şiruri au faţetele ovale şi înălţimea diferă de la un şir la altul, iar al patrulea şir are faţetele rotunde. Culoarea paharului este verzui-gălbuie, masa de sticlă este transparentă cu bule mici rotunde, iar suprafaţa exterioară este poroasă.

Paharul a fost clasat, în anul 2009, în categoria juridică Tezaur, a patrimoniului cultural naţional, anunţă Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci.

monitoruldegalati.ro