Jump to content

Conacul de la Ţigăneşti, în paragină


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Conacul de la Ţigăneşti, lăsat în paragină

Conacul lui Costache Conachi de la Ţigăneşti a ajuns într-o stare deplorabilă: acoperişul este deteriorat, apa se infiltrează în structura de rezistenţă, parcul de aici este năpădit de ierburi înalte, iar haite de câini fără stăpân se plimbă nestingherite prin acest loc încărcat de istorie. Altădată leagăn al poeziei, construit cu dragoste, loc de întâlnire al unioniştilor, conacul de la Ţigăneşti a ajuns astăzi de nerecunoscut. Cei mai revoltaţi sunt oamenii de cultură tecuceni care regretă faptul că ultimele urme de istorie se şterg - poate cu bună ştiinţă cred unii - şi nimeni nu se interesează de felul în care a ajuns acest conac. ”Chiar zilele trecute am fost la Ţigăneşti şi am făcut o serie de fotografii conacului şi împrejurimilor. Sunt revoltat de faptul că acum nimeni nu se mai ocupă de acestă clădire care în curând cred că se va dărâma. Deja acoperişul arată foarte deteriorat şi în condiţiile în care acesta se distruge şi apar infiltraţiile de apă este clar că totul duce la o deteriorare mai rapidă, castelul va rămâne ca un om fără căciulă pe timp de iarnă. Din fostul parc, o frumuseţe altădată nu a mai rămas decat un hăţaş de bălării păzit doar de o haită de câini şi nimic mai mult. Este dureros ce am văzut, pot spune că este chiar tragic. Îmi pare rău că nu ştim să apreciem la adevărata valoare ceea ce am moştenit. Portalul in stil neogotic, simbolul festivalului naţional de poezie Costache Conachi, a devenit şi el o ruină. Poate se va gândi cineva, măcar în ultimul ceas că şi acest castel merită atenţie şi fonduri. In curand numele lui Coatache Conachi va trăi numai prin festival, fără a mai exista şi baza de unde a început istoria acestor locuri ce mustesc de amintiri”, spune Viorel Burlacu, directorul Casei de Cultura Tecuci.

În plus, nici măcar moştenitorul de drept, Academia Română , nu prea îşi mai arată interesul pentru acest imobil, rămas al nimănui.

Prima atestare documentara a conacului Ţigăneşti este din anul 1777. În timp, clădirea a mai fost modificată in functie de gusturi mai mult sau mai puţin rafinate, motiv pentru care mai stă in acest moment in picioare. Cu toate acestea interesul pentru conacul în sine, pentru păstrarea istoriei, a scăzut cu trecerea anilor şi s-a ajuns ca în prezent, atât clădirea, cât şi parcul, să ajungă într-o stare deplorabilă. Regretele pentru castel ajuns pe nedrept în paragină sunt multe, dar interesul autorităţilor sau a celor cu dare de mână nu există, deşi este necesară reabilitarea acestui aşezământ atât de important, nu doar pentru tecuceni, ci pentru toţi românii.

http://www.impartial.ro/index.php?func= ... &articol=9

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Conacul de la Ţigăneşti, "lichidat" ca activ Sidex

Direcţia de Cultură şi Patrimoniu (DCP) Galaţi încearcă să salveze Conacul de la Ţigăneşti al poetului Costache Conachi, ce face parte din Patrimoniul Cultural Naţional, dar a fost adus nu numai în ruină, ci şi într-o situaţie bizară. După ce a fost transformat în Motelul „Casa Albă", e „lichidat" ca „activ" al Dunasi SA Galaţi, societate desprinsă din Sidex.

Costache Conachi avea la Tecuci nu numai conacul, ci şi un domeniu de 30.000 ha. Parcul din jurul castelului era de 70 ha. La Ţigăneşti, Costache Conachi şi soţia sa, Smaranda Negri, îi aveau ca oaspeţi pe Alecsandri, Cuza, Kogălniceanu, cu care plănuiau Unirea Principatelor. Castelul e înscris în Lista Monumentelor Istorice sub codul GL-IV-m-B-03148, iar poarta în stil neogotic e trecută în listă sub codul GL-II-m-B-03123. În 1888, conacul a fost cumpărat de Tache Athanasiu, prefect liberal al judeţului Tecuci. Prin testamentul din 1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române conacul şi moşiile de la Tigăneşti şi Călmăţui, 800 ha de pădure şi 350 ha teren arabil. Academia a respectat condiţia donatorului, înfiinţând la conac „Şcoala de Agricultură a Academiei".

Vilă de protocol a activiştilor

Sub comunişti, castelul a devenit sediul IAS Tecuci. În 1974, când fostul premier Constantin Dăscălescu era prim-secretar PCR de Galaţi, conacul a devenit vilă de protocol a activiştilor, sub „acoperirea" de casă de odihnă a muncitorilor de la Combinatul Siderurgic. Uneori, erau aduşi siderurgişti şi filmaţi pentru „Telejurnal", dar în restul anului conacul, unde fusese construită şi o piscină, era la discreţia activiştilor. După '90, a devenit vilă de protocol a liderilor judeţeni ai PDSR. În 1999, la pregătirea privatizării Sidex, în cadrul desprinderii activităţilor auxiliare de fluxul tehnologic, conacul a fost trecut la SC Dunasi SA Galaţi, care administra Hotelul Traian şi Vila Sidex de la Gârboavele. Acţionarul era FPS, succedat de AVAS. Astfel, conacul a devenit Motelul „Casa Albă", de 2 stele. Fiind situat la 3 km nord de Tecuci, pe DE 581, a fost exploatat ca motel, dar nu a adus suficienţi bani pentru restaurare şi a ajuns în ruină. După eşuarea mai multor tentative de privatizare, Dunasi SA a intrat în lichidare judiciară. Administrator judiciar este Insolvexpert SPRL Galaţi.

Academia nu a mai revendicat conacul

Până la apariţia Legii 564/09.12.2004, proprietarul de drept, Academia Română, nu a avut posibilitatea să revendice conacul. După apariţia Legii 564, situaţia s-a schimbat. „Instituţia noastră va întreprinde demersuri, inclusiv pentru a i se retroceda Conacul Conachi", declara în martie 2005, în exclusivitate pentru „România Liberă", fostul preşedinte al Academiei, Eugen Simion. În cei 6 ani, Academia a revendicat şi a fost împroprietărită cu fostele moşii donate de Tache Athanasiu, 276 ha la Tecuci şi Matca, plus cele 799 ha de pădure restituite în Retezat. În privinţa conacului nu s-a făcut nimic.

Acum, noul director al DCP Galaţi, Cătălin Negoiţă, speră să poată face ceva pentru salvarea monumentului. "Conacul aparţine acum unei firme care e în insolvenţă. Vreau să discut cu lichidatorul, să vedem cum stau lucrurile. Din ce am înţeles eu, de doi ani a fost scos la licitaţie. Dar, până să fie cumpărat de altcineva, el aparţine actualului proprietar, iar, conform legii, acest proprietar are obligaţia de a-l conserva. Dar aţi văzut cum arată!"

http://www.romanialibera.ro/actualitate/dobrogea/conacul-de-la-tiganesti-lichidat-ca-activ-sidex-215236.html

Link to comment
Share on other sites

Salvaţi palatul poetului Costache Conachi! Proprietarul conacului a intrat în faliment

Proprietarul clădirii, Dunasi SA Galaţi, fosta societate hotelieră a combinatului Sidex, a intrat în lichidare judiciară.Direcţia pentru Cultură propune ca imobilul să fie expropriat şi să fie trecut în administrarea judeţului, pentru a putea fi valorificat turistic şi cultural. Castelul este înscris în lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148.

Imediat ce ieşi din Tecuci spre Bârlad, la circa şapte kilometri, pe partea dreaptă, se află o clădire monumentală, plină de istorie, aflată pe teritoriul administrativ al comunei Munteni: Palatul Costache Conachi de la Ţigăneşti. Clădirea a aparţinut Conăcheştilor, reşedinţă boierească, datând din secolul al XVIII –lea.

Costache Conachi, precursorul poeziei moderne româneşti

Alexandru Conachi (“Alexandru din botez, iar din gura oamenilor Costache”) s-a născut la Ţigăneşti, la 14 septembrie 1778, naştere soldată la puţin timp cu moartea mamei. S-a dovedit, ca toţi înaintaşii săi, destoinic şi ager în ale învăţăturii şi îndeplinirii îndatoririlor. La moartea tatălui său, survenită la 7 martie 1803, avea rangul de comis.

A moştenit “sat întreg Ţigăneşti (…) cu locuitori pe dânsul”, dar şi foarte multe datorii lăsate de tatăl său, un împătimit al luxului, astfel că “averea ce mi-au lăsat-o a fost foarte puţină precum lumea ştia şi scrisorile o dovedesc”. Datorită destoiniciei lui, a îndeplinit numeroase funcţii administrative: "comis, ispravnic al ţinutuluiTecui, preşedinte al Departamentuluzi Afacerilor Străine (Marea Postelnicie), epitrop al Bisericii “Tuturor Sinţilor”-Banu, din Iaşi, culminând cu cea de mare logofăt".

Cuza şi Alecsandri au trecut pe aici

"Face o pasiune pentru Smaranda Negre, pe care o cânta în poeziile sale sub numele de Zulnia, deşi aceasta era soţia lui Petrache Negre, prietenul său. După cinci ani de la moartea lui Petrache Negre, la 29 ianuarie 1828,Costache Conachi s-a căsătorit cu Smaranda Negre la Ţigăneşti. Aceasta venea din fosta căsătorie cu şase copii, printer care şi Costache Negri. La 17 august 1828 s-a născut unicul lor copil, Ecaterina-Cocuţa Conachi", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi (DJCPNG).

Nereuşita candidatură la domnia Moldovei din 1830, îl determină să se retragă la Ţigăneşti. La conac, Costache Conachi şi soţia sa îi aveau frecvent ca musafiri pe Alecsandri, Cuza şi Kogălniceanu. Căsnicia nu a durat decât patru ani, deoarece Smaranda, suferind de o “boală hronică” s-a stins la 12 octombrie 1831.

În perioada 1839-1840 încep lucrările la curtea nouă de la Ţigăneşti, iar la 1841 casa era plină de meşteri. Costache Conachi se tocmeşte şi cu un “jădov stoleri” , ca să-i lucreze “cu desăvârşit meşteşug şi iscusinţă (…)” mobila din casă.

În primăvara lui 1843, Conachi se decide s-o căsătorească pe Cocuţa cu Nicolae Vogoride (fiul lui Ştefan Vogoride şi al lui Ralu Scanavi), viitorul caimacam al Moldovei, deşi atât fraţii vitregi ai Cocuţei, cât şi neamurile şi prietenii lui se împotriveau “turcescului ginere”. Nunta va avea loc la 2 iunie 1846, la Ţigăneşti, la cununie asistând şi domnitorul Mihai Sturdza, care se întorcea de la Constantinopol.

La 4 februarie 1849, Costache Conachi se stinge din viaţă, lăsând moşia Ţigăneşti şi averea sa “cât un principat de mare, ce se întindea peste trei judeţe cu falnicul palat şi parc de la Ţigăneşti (…)” Cocuţei Vogoride-Conachi. Aceasta însă a lăsat întreaga avere moştenită pe mâna soţului ei , Nicolae Vogoride-Conachi, care din cauza proastei administrări a risipit-o în timp.

Partea de moşie aflată pe malul drept al Bârladului va fi vândută lui Anton Cincu, iar Conacul şi partea de moşie de pe partea stângă a Bârladului va fi vândută, la 1881, lui Tache Anastasiu, personaj politic important, prefect al judeţului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui.

Moşia, lăsată prin testament Academiei Române

Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moşia de la Ţigăneşti, alături de alte proprietăţi, Academiei Române.

După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înfiinţat Fundaţia „Dimitrie Tache Anastasiu”, prin care la conacul de la Ţigăneşti se deschide Şcoala de Agricultură a Academiei. Până în 1912, conacul nu va mai cunoaşte modificări esenţiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată şi faţada.

După cutremurul din 1940, clădirea a fost afectată, însă Academia o va repara în 1942. Şcoala de Agricultură a Academiei intră sub tutela Ministerului Agriculturii, din 1967, devenind “Centrul Şcolar Agricol”, transformat ulterior în Liceul Agricol Tecuci. Ajunge apoi sediul IAS Tecuci, după mutarea Liceului Agricol în oraş, iar din 1974, a trecut în administrarea Combinatului Siderurgic Galaţi. În 1999, conacul a fost trecut în proprietatea SC Dunasi SA Galaţi, societate desprinsă din Sidex. „Timp de mai bine de 20 de ani proprietarii nu au mai întreţinut acest monument istoric. Acesta a juns într-o stare avansată de degradare. Apa pluvială s-a infiltrat în zidărie, tencuiala căzută lasă expusă cărămida de secol XIX şi poate mai veche a conacului, au apărut fisuri care se lărgesc de la an la an la nivelul planşeelor dintre etaje”, ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi (DJCPNG).

SC Dunasi, în lichidare judiciară

În 2008, firma care are conacul în proprietate a intrat în lichidare, conacul fiind scos la vânzare. Pentru moment, administratorul este firma lichidatoare, Insolvexpert SPRL Galaţi, care nu asigură decât paza clădirii, nu şi reparaţiile necesare. ArcelorMittal, proprietarul conacului de la Ţigăneşti timp de 25 de ani, nu este interesat de cumpărarea lui. „Clădirea nu este a noastră, aparţine firmei SC Dunasi. Doar terenul este al nostru”, ne-a declarat Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al ArcelorMittal.

Demersuri pentru salvarea conacului

Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a înaintat Consiliul Judeţului Galaţi propunerea de a se trece la exproprierea pentru utilitate publică, posibilitate prevăzută de legea protejării monumentelor istorice. „Dorim ca acest monument istoric, cu un trecut atât de încărcat, să poată fi valorificat turistic şi cultural. Clădirea este acum într-o stare jalnică şi trebuie făcut ceva pentru a o salva. Ideal ar fi ca imobilul să intre în administrarea proprietarului de drept, Academia Română. Nu ştim însă dacă mai este posibil acest lucru”, ne-a declarat Cătălin Negoiţă, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi (DJCPNG).

http://www.adevarul.ro/locale/galati/Salvati-Istoria-Galatiului-Palatul-Tiganesti_0_423557701.html

Link to comment
Share on other sites

  • 3 months later...

Conacul poetului Costache Conachi din judeţul Galaţi este sortit ruinei. Academia Română nu este interesată să-l revendice

Palatul de la Ţigăneşti, locul unde s-a născut şi a trăit Costache Conachi, ispravnic, logofăt, şi, mai ales unul dintre cei care au pus bazele poeziei moderne româneşti, este de nerecunoscut. Trecerea anilor, dar mai ales dezinteresul proprietarilor, au lăsat urme adânci. Oamenii de cultură din Galaţi şi Tecuci au trimis scrisori Academiei Române, proprietarul de drept, pentru a salva această clădire.

Conacul poetului Costache Conachi, un monument istoric situat la câţiva kilometri de Tecuci, este acum proprietatea nimănui. Fostul proprietar cu acte Dunasi SA Galaţi, fosta societate hotelieră a Sidex, a intrat în lichidare judiciară.

Istorie înlăcrimată

„Timp de mai bine de 20 de ani proprietarii nu au mai întreţinut acest monument istoric. Acesta a ajuns într-o stare avansată de degradare. Apa ploilor s-a infiltrat în zidărie, tencuiala a căzut, au apărut fisuri care se lărgesc de la an la an la nivelul planşeelor dintre etaje", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Din secolul al XVIIl-ea, când a fost construit, şi până azi, conacul din Ţigăneşti, a trecut prin vremuri tulburi. Unul dintre nepoţii lui Conachi a vândut moşia şi conacul lui Tache Atanasiu, personaj politic important, prefect al judeţului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui.

Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moşia de la Ţigăneşti, alături de alte proprietăţi, Academiei Române. În 1974, conacul naţionalizat a trecut în administrarea combinatului siderurgic, iar la zece ani de la Revoluţie, acesta a revenit către SC Dunasi SA Galaţi, fosta societate hotelieră a Sidex.

În 2008, Dunasi SA a intrat în lichidare judiciară, imobilul fiind scos la vânzare. Pentru moment, administratorul conacului este firma lichidatoare Insolvexpert SPRL Galaţi, care nu asigură decât paza clădirii.

Scrisori fără răspuns

Deşi a fost înştiinţată în nenumărate rânduri de către oamenii de cultură din Galaţi şi Tecuci, conducerea Academiei Române nu s-a arătat interesată de soarta Conacului. „Poeţii şi scriitorii din Tecuci au trimis scrisori Academiei Române pentru a salva această clădire. Din păcate, nu am primit niciun răspuns. Nimeni nu se mai ocupă de acestă clădire. Pe partea de Nord a căzut ţigla de pe acoperiş şi plouă înăuntru. În curând, numele poetului Conachi va trăi numai prin festival, fără a mai exista şi istoria acestor locuri", spune Viorel Burlacu, directorul Casei de Cultura Tecuci.

Soluţii pentru salvarea palatului

Cum Academia Română nu este interesată să-l primească înapoi, mai există varianta exproprierii de utilitate publică. Prin urmare, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniul Naţional a înaintat Consiliul Judeţului Galaţi această posibilitate prevăzută de legea protejării monumentelor istorice. „Noi monitorizăm monumentul istoric şi facem eforturi pentru valorificarea clădirii. Am propus, ca ultimă soluţie, exproprierea publică a imobilului. Mai exact, trecerea lui din proprietatea privată în cea publică, tocmai pentru a-l salva. Totul ţine însă de cât de mult vrea Consiliul Judeţului să-i dea valoare", a spus Marius Mitrof.

„Este o soluţie care poate fi luată în calcul. Însă totul se discută la nivel înalt. Posibilităţile de reabilitare a conacului sunt reduse. Costă câteva sute de milioane de euro. Nu cred că autorităţile locale au aceşti bani", a spus Viorel Burlacu.

Costache Conachi, precursorul poeziei moderne româneşti

Alexandru Conachi ("Alexandru din botez, iar din gura oamenilor Costache") s-a născut la Ţigăneşti, la 14 septembrie 1778, naştere soldată la puţin timp cu moartea mamei. S-a dovedit, ca toţi înaintaşii săi, destoinic şi ager în ale învăţăturii şi îndeplinirii îndatoririlor. La moartea tatălui său, survenită la 7 martie 1803, avea rangul de comis.

A moştenit "sat întreg Ţigăneşti (...) cu locuitori pe dânsul", dar şi foarte multe datorii lăsate de tatăl său, un împătimit al luxului, astfel că "averea ce mi-au lăsat-o a fost foarte puţină precum lumea ştia şi scrisorile o dovedesc". Datorită destoiniciei lui, a îndeplinit numeroase funcţii administrative: "comis, ispravnic al ţinutuluiTecui, preşedinte al Departamentului Afacerilor Străine (Marea Postelnicie), epitrop al Bisericii "Tuturor Sinţilor"-Banu, din Iaşi, culminând cu cea de mare logofăt".

"Face o pasiune pentru Smaranda Negre, pe care o cânta în poeziile sale sub numele de Zulnia, deşi aceasta era soţia lui Petrache Negre, prietenul său. După cinci ani de la moartea lui Petrache Negre, la 29 ianuarie 1828, Costache Conachi s-a căsătorit cu Smaranda Negre la Ţigăneşti. Aceasta venea din fosta căsătorie cu şase copii, printer care şi Costache Negri. La 17 august 1828 s-a născut unicul lor copil, Ecaterina-Cocuţa Conachi", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi (DJCPNG

Nereuşita candidatură la domnia Moldovei din 1830, îl determină să se retragă la Ţigăneşti. Căsnicia nu a durat decât patru ani, deoarece Smaranda, suferind de o boală cronică, s-a stins la 12 octombrie 1831.

În perioada 1839-1840 încep lucrările la curtea nouă de la Ţigăneşti, iar la 1841 casa era plină de meşteri. Costache Conachi se tocmeşte şi cu un "jădov stoleri" , ca să-i lucreze "cu desăvârşit meşteşug şi iscusinţă (...)" mobila din casă.

În primăvara lui 1843, Conachi se decide s-o căsătorească pe Cocuţa cu Nicolae Vogoride (fiul lui Ştefan Vogoride şi al lui Ralu Scanavi), viitorul caimacam al Moldovei, deşi atât fraţii vitregi ai Cocuţei, cât şi neamurile şi prietenii lui se împotriveau "turcescului ginere". Nunta va avea loc la 2 iunie 1846, la Ţigăneşti, la cununie asistând şi domnitorul Mihai Sturdza, care se întorcea de la Constantinopol.

La 4 februarie 1849, Costache Conachi se stinge din viaţă, lăsând moşia Ţigăneşti şi averea sa "cât un principat de mare, ce se întindea peste trei judeţe cu falnicul palat şi parc de la Ţigăneşti (...)" Cocuţei Vogoride-Conachi. Aceasta însă a lăsat întreaga avere moştenită pe mâna soţului ei, Nicolae Vogoride-Conachi, care din cauza proastei administrări a risipit-o în timp.

Partea de moşie aflată pe malul drept al Bârladului va fi vândută lui Anton Cincu, iar Conacul şi partea de moşie de pe partea stângă a Bârladului va fi vândută, la 1881, lui Tache Anastasiu, personaj politic important, prefect al judeţului Tecuci, apoi deputat sau senator liberal pentru judeţele Tutova, Tecuci şi Covurlui.

Prin testamentul din 1897, Tache Anastasiu va lăsa moşia de la Ţigăneşti, alături de alte proprietăţi, Academiei Române.

După moartea sa, survenită în anul 1900, Academia Română a înfiinţat Fundaţia „Dimitrie Tache Anastasiu", prin care la conacul de la Ţigăneşti se deschide Şcoala de Agricultură a Academiei.

Până în 1912, conacul nu va mai cunoaşte modificări esenţiale. Academia Româna a construit în acest an cele două aripi laterale, modificând totodată şi faţada.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

Academia Română vrea să revendice Palatul "Costache Conachi"

Instituţia a trimis adrese către SC Insolv Expert (lichidator al SC Dunasi), Tribunalul Galaţi şi AVAS, prin care solicită blocarea oricărei acţiuni de înstrăinare a imobilului „Costachi Canachi”.

În anul 2005, după intrarea în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, prin executor judecătoresc, a depus la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, în baza Legii nr. 10/2001, notificarea nr. 325 din 05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură pentru imobilul situat în localitatea Ţigăneşti, judeţul Galaţi, cunoscut sub denumirea de conacul "Costache Conachi".

Această notificare nu a fost soluţionată de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, fapt ce a determinat Academia să promoveze o acţiune în instanţă.

La data de 03.04.2009 a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti, cererea de chemare în judecată a Academiei Române împotriva Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti – Dosar nr. 1381/3/2009 – prin care instituţia noastră solicita obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului cunoscut sub denumirea de conacul "Costachi Conachi", teren şi construcţie, situat localitatea Ţigăneşti şi pe cale de consecinţă lăsarea în deplină proprietate şi posesie. Primul termen de judecată a fost acordat la data de 04.05.2009.

La data de 15.04.2009, Academia Română a depus cerere modificatoare prin care a solicitat judecarea în contradictoriu şi cu SC DUNASI SA Galaţi întrucât conform adresei Primăriei comunei Munteni, jud. Galaţi, nr. 6145/11.12.2008, imobilul revendicat aparţine acestei societăţi. „Menţionăm că instituţia noastră a trimis la data de 14.04.2009 adresele nr. 1695 către SC INSOLV EXPERT SRL (lichidator al SC DUNASI SA), nr. 1696 către Tribunalul Galaţi şi nr. 1697 către AVAS, prin care solicita blocarea oricărei acţiuni de înstrăinare a imobilului „Costachi Canachi” întrucât acesta face obiectul dosarului nr. 13861/3/2009 aflat pe rolul instanţei judecătoreşti”, a precizat biroul de presă al Academei Române.

În prezent dosarul se află în curs de judecată, stadiul fond, următorul termen acordat fiind 22.06.2011 – în faza de administrare a expertizelor.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Palatul de la Ţigăneşti, aproape retrocedat Academiei

Conacul de la Ţigăneşti al poetului Costache Conachi ar putea reveni în proprietatea Academiei Române, Tribunalul Bucueşti urmând să se pronunţe pe 28 septembrie.

În 1888, conacul şi moşia de la Tigăneşti au fost vândute lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect al judeţului Tecuci în perioada 1878-1898. Prin testamentul din 27.12.1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române conacul cu cele 70 ha de parc şi moşiile de la Tigăneşti şi Călmăţui, 800 ha de pădure şi 350 ha de arabil. Academia a respectat dorinţa donatorului, înfiinţând la conacul situat la 7 km de Tecuci Şcoala de Agricultură a Academiei.

În 1981, conacul a fost transferat în proprietatea Sidex, care a transformat în "casă de odihnă" pentru siderurgişti palatul cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi 8.600 mp de terenuri sportive. Restul parcului, până la 70 ha, a intrat în proprietatea IAS Tecuci. Înaintea privatizării Sidex, FPS a trecut conacul în proprietatea SC Dunasi SA Galaţi, care a preluat administrarea hotelului şi caselor de odihnă ale Sidex. Dunasi SA a transformat conacul în motelul "Casa Albă", de două stele. După ce timp de 8 ani a tergiversat revendicarea conacului, Academia Română a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, în dosarul 13861/3/2009, solicitând în baza Legii 10/2001 restituirea acestuia în natură. "Pârâţii" sunt AVAS, Dunasi SA şi administratorul judiciar al Dunasi, Insolv Expert SPRL Galaţi. AVAS a încercat să scape de proces, dar instanţa a respins excepţia calităţii procesuale invocată de fostul FPS. Următorul termen este pe 28.09.2011.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 9 months later...

Palatul în care s-a hotărât Unirea Principatelor a ajuns motel de două stele

Conacul de la Ţigăneşti al poetului Costache Conachi, monument al Patrimoniului Cultural Naţional al cărui proprietar de drept este Academia Română, este distrus iremediabil de vreme, în timp ce situaţia juridică este tergiversată în procesul dintre Academie şi o firmă de lichidare judiciară din Galaţi.

Acum, conacul în care a fost hotărâtă Unirea Principatelor de către oaspeţii familiei Conachi, Cuza, Alecsandri, Kogălniceanu, a ajuns la standardul derizoriu de Motel „Casa Albă", de două stele. E situat la marginea E581, la 7 km de Tecuci.

Până în 2004, Academia Română nu avea la dispoziţie cadrul legal care să îi permită revendicarea Conacului intrat în proprietatea sa în 1897. Prin promulgarea Legii 564/09.12.2004, i s-au conferit Academiei Române drepturi reale de retrocedare. Academia a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, în dosarul 13.861/3/2009 solicitând în baza Legii 10/2001 restituirea acestuia în natură. „Pârâţii" sunt AVAS, Dunasi SA Galaţi, firmă desprinsă din Sidex şi aflată de câţiva ani în lichidare şi administratorul judiciar al Dunasi, Insolv Expert SPRL Galaţi. AVAS a încercat să scape de proces, dar instanţa a respins excepţia calităţii procesuale invocată de fostul FPS. Practic, doar administratorul judiciar al Dunasi se mai opune ca Academia Română să-şi primească imobilul din Patrimoniul Cultural Naţional. După 16 amânări, este fixat un nou termen pe 23.05.2012.

Odiseea unui palat

Palatul şi parcul din jurul său (70 ha) au fost în proprietatea lui Costache Conachi, ce deţinea 30.000 hectare în zona Tecuciului. În 1888, Conacul şi moşia de la Ţigăneşti au fost vândute lui Tache Athectarenasiu, proprietar de terenuri şi prefect al judeţului Tecuci între 1878 şi 1898. Prin testamentul din 27.12.1897, Athectarenasiu a lăsat Academiei „Conacul" cu parcul şi moşiile de la Ţigăneşti şi Călmăţui, 800 hectare de pădure şi 350 hectare de arabil. Academia a respectat dorinţa donatorului, înfiinţând aici Şcoala de Agricultură a Academiei. În 1981, conacul a fost transferat în proprietatea Sidexului, care l-a transformat în „casă de odihnă" pentru siderurgişti (palatul cu suprafaţa construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi 8.600 mp de terenuri sportive). Restul parcului a intrat în proprietatea IAS Tecuci. Înaintea privatizării Sidex, FPS a trecut conacul în proprietatea SC Dunasi SA Galaţi (care a preluat administrarea hotelului şi caselor de odihnă ale Sidex) şi l-a transformat în Motelul „Casa Albă", de două stele. De câţiva ani, Dunasi SA Galaţi a intrat în lichidare judiciară. Pentru moment, administratorul este firma lichidatoare, InsolvExpert SPRL Galaţi.

Monument din Patrimoniul Cultural Naţional

Conacul de la Ţigăneşti, situat în comuna gălăţeană Munteni, este un palat în stil neo-clasic, o clădire impozantă, cu trei nivele, înconjurat de un parc de 70 hectare. „Conac" era denumirea tradiţională în Moldova pentru casele boiereşti de la ţară, unde locuia familia ce stăpânea moşia. E înscris în lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148. Poarta triumfală de la intrare în curte, în stil neogotic, e compusă din trei corpuri, cel central având intra-rea monumentală în forma de arc ogival, iar deasupra o terasă străjuită de creneluri. Acest „arc de triumf" e înscris în lista monumentelor istorice sub codul GL-II-m-B-03123. Unele decoraţiuni ale faţadei au fost distruse în perioada în care a fostă casă de odihnă a Sidex şi pentru tihna siderurgiştilor au fost adăugate ornamente proletcultiste, dominate de reprezentarea stilizată a unui furnal.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

Palatul Conachi-Vogoride de la Ţigăneşti

Palatul de la Ţigăneşti, care iniţial cuprindea doar partea din mijloc a construcţiei actuale, a fost ridicat între anii 1837-1840 după planul, instrucţiunile şi cu cheltuiala logofătului Costache Conachi. El este şi cel care s-a străduit să mobileze camerele din interior cu piesele comandate unui meşter din Tg. Frumos. Pe parcurs, ginerele acestuia, prinţul şi, respectiv, caimacamul Nicolae Vogoride, care se căsătorise încă din vara anului 1846 cu Ecaterina (cunoscută mai mult cu numele de Cocuţa), a adus substanţiale modificări interiorului amenajând, printre altele, şi o sală a tronului pentru că el nutrise convingerea că ar putea ajunge domnitor al Moldovei. Pe parcurs, Cocuţa a amenajat în jurul edificiului un parc imens cu bazine, pavilioane şi chioşcuri ce ajunsese, la un moment dat, să se întindă pe o suprafaţă de peste 60 hectare. În partea dinspre miazăzi a acestuia a fost înălţată o poartă monumentală în stil neogotic din cărămidă. Această construcţie singulară, prima de acest fel din Moldova, îndeplinea nu numai o funcţie de decor, ci servea şi ca loc de pază a domeniului. Şi tot aici se păstra un stejar uriaş sub care Costache Conachi a scris unele din versurile citite în epocă.

Prinţul Emanoil Conachi Vogoride, la şapte ani după dispariţia mamei sale (care, între timp, fusese recăsătorită cu prinţul italian Ruspoli), în 1881, vinde palatul de la Ţigăneşti lui Epaminonda Lambrinidi din Galaţi care, la rândul său, după foarte puţin timp, i-l transmite unui alt proprietar, adică lui Tache Anastasiu, mare moşier şi prefect al judeţului Tecuci.

Printr-un testament, conceput pe 27 decembrie 1897 şi contestat, ulterior, de către fraţii săi, Tache Anastasiu donează odată cu întreaga moşie şi palatul Academiei Române care, după moartea sa (survenită în martie 1900), intră definitiv în posesia acestei instituţii.

Palatul - câştigat în cele din urmă de către Academie - devine din 1910, conform dorinţei exprese a fostului proprietar, sediul Şcolii Inferioare de Agricultură. Ţinându-se cont de nevoile stringente de spaţiu ale şcolii, Academia Română a solicitat arhitectului I. Băicoianu să adăuge vechii clădiri două noi aripi, una în partea nordică şi o alta în latura dinspre sud.

Desigur că, în urma acestor intervenţii structurale s-a modificat întregul stil al faţadei principale care a căpătat un caracter vădit neoclasic. În acel moment, edificiul monumental ajunsese să etaleze următoarele dimensiuni: 37,10 m în lungime, 25,50 în lăţime şi peste 20 m înălţime. Palatul deţinea la subsol 7 galerii, 14 odăi şi 7 băşci destinate cândva robilor), la parter un antreu mare, un luminator, 2 galerii, 11 odăi, 2 cămări şi 3 pridvoare, iar etajul era format, la rându-i, din 3 galerii, 12 odăi (camera dormitor de 8,10 m x 5,6 m pictată, din dispoziţia lui Vogoride, cu stele şi semilune era cunoscută sub numele de „sala turcească“) şi 2 cămări. Întregul spaţiu era utilizat în interesul şcolii. Cutremurul de pământ din noaptea de 9⁄10 noiembrie 1940 a afectat puternic clădirea cu acoperiş masiv din ţiglă. În următorii doi ani s-au efectuat lucrări de consolidare şi reparaţii cu care prilej s-a recurs şi la o reducere drastică a dimensiunilor copertinei pentru a nu mai afecta pereţii portanţi ai construcţiei.

În timpul regimului comunist, fosta Şcoală de Agricultură a Academiei avea să se transforme în Centrul Şcolar Agricol (1952-1967) subordonat direct Ministerului Agriculturii.

După desfiinţarea şcolii, vechiul palat împovărat de ani a fost cedat Întreprinderii de Legume şi Fructe din Tecuci care a găsit de cuviinţă ca în încăperile sale să depoziteze produsele adecvate pentru aprovizionarea municipiului.

La începutul anilor ’80, construcţia - care avea nevoie de alte consolidări de ziduri şi implicit de reparaţii – a fost încredinţată, de către Comitetul Judeţean al P.C.R., Combinatului Siderurgic din Galaţi care, văzându-se „proprietar“, i-a modificat într-un mod cu totul abuziv concepţia arhitecturală şi întregul interior, transformând-o într-un fel de Casă de Odihnă pentru proprii lucrători trimişi aici pentru recuperare. În paralel, palatul îndeplinea şi alte funcţii, printre care aceea de loc privilegiat de primire pentru oaspeţii Judeţenei de Partid Galaţi sau de agape ale nomenclaturii comuniste din epocă. Poate că tocmai din acest motiv, tecucenii s-au grăbit să-i atribuie numele de „Casa Albă“.

După Revoluţia din Decembrie 1989, localul a fost închiriat pentru desfăşurarea diverselor festivităţi, inclusiv nunţi. În momentul de faţă, deşi a fost declarată drept complex turistic, clădirea stă mai mult închisă.

Din păcate, nici Academia Română, proprietara de drept a construcţiilor (inclusiv a porţii triumfale) şi a parcului din jur, nici Consiliul Judeţean Galaţi nu par să dovedească vreun interes pentru valorificarea acestui patrimoniu de excepţie al judeţului care, de-a lungul timpului, a fost martor la nenumărăte evenimente şi a stârnit interesul a nenumărate personalităţi. Amintim doar pe cele mai importante: Mihail Sturdza, Domnitorul Moldovei, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, pârcălab şi Întâiul Domnitor al Principatelor Unite, Al. Papadopol-Calimah, Mihail Kogălniceanu, Ferdinand I, regele României, Ion Bianu, Petru Poni, Tudor Pamfile, Nicolae Iorga, Nicolae Petraşcu, Eugen Boureanul, Victor Ion Popa, Radu Vulpe sau Anghel Rugină.

tecuci.eu

Link to comment
Share on other sites

  • 4 months later...

La vremuri noi, se caută boier pe măsură: Pierdem şi palatul Conachi!

După apeluri repetate şi surde, făcute, sub mai mulţi preşedinţi academici, proprietarului de dinainte de comunism - Academia Română, să revendice palatul de la Ţigăneşti, realitatea este una care, deşi nu ne convine, nu poate fi contestată. Aşa cum a atras recent atenţia şi directorul Casei de Cultură Tecuci, prof. Viorel Burlacu, conacul primului nostru poet cult, Costache Conache, se degradează pe zi ce trece: pereţii se crapă, iar prin acoperiş curge! Proprietarul, Dunasi SA Galaţi, fosta societate hotelieră a SIDEX, este în lichidare judiciară din 2008, iar firma lichidatoare, Insolvexpert SRL, poate să-i asigure doar paza; ceea ce înseamnă că atracţia turistică nu mai poate fi nici vizitată. Palatul, cu o superbă poartă neogotică la intrare, a fost scos la vânzare, dar nu sunt amatori: o investiţie mare, costuri uriaşe pentru reabilitare! Nu se găsesc boieri interesaţi! Academia, proprietarul de drept dinainte de era comunistă, nici nu s-ar pricepe să scoată bani din clădirea care pe vremea comunismului a fost sediu de CAP, apoi hotel „pentru oamenii muncii” din CSG, mai mult, loc de protocol înalt. Şi acum ar putea fi folosit la aşa ceva, dacă s-ar găsi de pildă un miliardar chinez fără castel…

Temă foarte grea pentru CJ! Imposibilă?

Pentru că, de-a lungul timpului, şi Consiliul Judeţului a fost invocat în ecuaţie, ca posibil cumpărător, am discutat cu preşedintele actual al acestuia, dr. Nicolae Bacalbaşa. Preşedintele nu scoate din calculele viitoare şi o asemenea posibilitate, însă vremea prezentă e de criză, bani nu sunt, iar Consiliul are deja nevoie stringentă de un sediu pentru Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie a retrocedat clădirea veche, iar teatrul „Gulliver” se înghesuie peste Teatrul Dramatic. Poate ar fi util un parteneriat cu autorităţile tecucene la un proiect cu finanţare europeană? N-ar fi exclus, dar ar trebui găsită întâi o bună, eficientă şi permanentă întrebuinţare a edificiului. Şi aşa, amintim noi, CJ a câştigat în trecut finanţări europene mari pentru reabilitarea vilei de la Vlădeşti, pe proiect ecologic, şi de la Zătun, pe unul economic transfrontalier, pentru ca mai apoi clădirile să zacă fără încărcare. Directorul Burlacu a evocat anii când la palatul lui Conachi se desfăşura festivalul naţional închinat poetului premergător. Directorul Muzeului de Istorie, prof. Cristian Căldăraru, care a adunat un adevărat dosar al monumentului, ia în calcul şi organizarea, dacă palatul ar reveni Culturii judeţene, a unor Colocvii ale Unirii, proiectate iniţial pentru Mânjina: ca şi la conacul lui Negri, în palatul lui Conachi s-au întâlnit paşoptiştii, punând la cale Unirea! Iar Cuza chiar voia să stabilească la Galaţi capitala României… Dacă Academia a adăugat două aripi clădirii, după 1900, iar comuniştii, o intrare modernistă nepotrivită, cel puţin poarta în stil neogotic ar trebui restaurată. Vizitatorul acestui ansamblu aflat la numai trei kilometri de Tecuci, poate merge şi la mormintele familiei Conachi din satul Ţigăneşti, unde, printre alţii, la biserica Sf. Nicolae, odihneşte, alături de Ecaterina (Cocuţa), fiica lui Conachi, căsătorită cu caimacanul Vogoride, căruia i-a luat scrisorile secrete, făcând astfel posibilă întreaga istorie a Unirii, şi al doilea soţ al ei, Ruspoli, fost primar al Romei.

Costache Conache, poet-pionier şi aspirant la domnie

"Săracelor tinereţe!/ Călătoare şi drumeţe/ Pe minută şi pe ceas:/ Chiar ca nisce viorele/ Şi timpurii brânduşele/ Viaţa vi-i cât un popas!”, scria primul poet român, Costache Conachi, în poema „Săracelor tinereţe”. Tânăr, cel mai bun inginer hotarnic, mason ieşean, de două ori ridicat în rang de mare postelnic (adică cel mai apropiat lui vodă, sfătuitor, consilier am spune astăzi – putea intra şi nechemat în iatac, conducea solii, era membru în sfatul domnesc), apoi mare vornic (locţiitorul lui vodă în judecăţi, similar ministrului de Interne modern), vornic (şef) al poliţiei ieşene, mare logofăt chiar de două ori, ultima dată numit de guvernatorul rus al Principatelor, Pavel Kiseleff, care i-a acordat şi ordinul mare rusesc al Sfântului Vladimir. Logofătul redacta hotărârile domneşti, ca şef al cancelariei, cum ar fi astăzi secretarul general al Guvernului, iar marele logofăt era chiar cel mai mare dregător în Sfatul boieresc, un fel de prim-ministru, prezident al sfatului boieresc, cel mai mare dintre boieri în rang, cu venituri dijma – zeciuiala, adică a zecea parte din câştigurile obştei – ţinutului Cernăuţilor. A candidat la domnie. A lucrat la Regulamentul Organic – prima constituţie modernă a noastră, impusă de ruşi. A adunat „Poezii, alcătuiri şi tălmăciri”, în 1856, a tradus din franceză, versurile sale au fost „şlagăre” cântate de câte un Barbu Lăutaru.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 months later...

Preludiul discret al uitării. Conacul de la Ţigăneşti

Palatul de la Ţigăneşti, locul unde s-a născut şi a trăit Costache Conachi, ispravnic, logofăt, şi mai ales unul dintre cei care au pus bazele poeziei moderne româneşti, este astăzi de nerecunoscut. Dezinteresul proprietarilor împreună cu trecerea anilor, au lăsat urme adânci. Conacul poetului, monument istoric, este acum al nimănui.

Alexandru Conachi s-a născut la Ţigăneşti, la 14 septembrie 1778, naştere soldată la puţin timp cu moartea mamei. Numele de „Costache” marchează o altă tragedie din familie. Numele său de botez era Alexandru, dar apropiaţii l-au numit Constantin după fratele lui mai mare, care murise copil.

S-a dovedit ca toţi înaintaşii săi, destoinic şi ager în ale învăţăturii şi îndeplinirii îndatoririlor. Face o pasiune pentru Smaranda Negre, deşi aceasta era soţia lui Petrache Negre, prietenul său. După cinci ani de la moartea lui Petrache Negre, Costache Conachi s-a căsătorit cu Smaranda la Ţigăneşti. La 17 august 1828, s-a născut unicul lor copil, Ecaterina-Cocuţa Conachi. Nereuşita candidatură la domnia Moldovei din 1830 îl determină pe Conachi să se retragă la Ţigăneşti. Căsnicia nu a durat decât patru ani, deoarece Smaranda, suferind de o boală cronică, s-a stins  în anul 1831.

Conachi se decide s-o căsătorească pe Cocuţa cu Nicolae Vogoride. Nunta va avea loc la 2 iunie 1846, la Ţigăneşti, la cununie asistând şi domnitorul Mihai Sturdza, care se întorcea de la Constantinopol.

La 4 februarie 1849, Costache Conachi se stinge din viaţă, lăsând moşia Ţigăneşti şi averea sa, Cocuţei Vogoride-Conachi. Aceasta însă, a lăsat întreaga avere moştenită pe mâna soţului ei, Nicolae Vogoride-Conachi, care din cauza proastei administrări, a risipit-o în timp. Nicolae Vogoride a adus conacului mai multe modificări, printre care şi amenajarea unei săli a tronului, datorită dorinţei sale de a ocupa tronul Moldovei. La câţiva ani după aceasta, cei doi divorţează, iar proprietar a devenit Emanoil Vogoride, unul din fii celor doi.

Partea de moşie aflată pe malul drept al Bârladului va fi vândută lui Anton Cincu, iar Conacul şi partea de moşie de pe partea stângă a Bârladului va fi vândută, la 1881, lui Tache Athanasiu, prefectul Tecuciului. Prin testamentul încheiat la 27 decembrie 1897, Athanasiu a lăsat conacul şi moşia de la Ţiganeşti, Academiei Române.

După moartea sa, în 1900, moştenitorii au atacat testamentul, însă fără succes. Conform dorinţei testamentale, Academia Română a înfiinţat la Conacul de la Ţigăneşti, Şcoala de Agricultură a Academiei.

În anul 1912, Academia a construit două aripi laterale şi a modificat faţada în stil neoclasic. Cutremurul din 1940 şi-a pus serios amprenta asupra conacului, acesta fiind reparat de Academie în 1942. După instaurarea regimului comunist, conacul a suferit modificări atât în ceea ce priveşte proprietarii, cât şi asupra destinaţiei.

Terenurile i-au fost confiscate, naţionalizate şi trecute în folosinţa unor ministere. În 1974, Constantin Dăscălescu, prim-secretar al PCR Galaţi, a remarcat palatul ca fiind ideal pentru petreceri. Conacul va fi trecut apoi în proprietatea Combinatului Siderurgic, însă acesta nu era decât  locul în care se obişnuia să se comită câte o escapadă amoroasă sau câte o petrecere.

În mod şocant, Academia Română nu pare interesată de revendicarea Conacului, deşi, conform evaluării experţilor, construcţia ar valora circa 50 milioane de euro.

Conacul lui Costache Conachi are valoarea unui monument istoric, face parte din Patrimoniul Cultural Naţional şi ar trebui să devină un sediu al Cercetării, o casă a scriitorilor, un muzeu.

Dar cum poate fi posibil acest lucru când palatul este astăzi un veritabil motel de două stele dotat chiar şi cu un salon de nunţi?!?

presagalati.ro
 

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...
Palatul lui Costache Conachi, fost cuibuşor de nebunii şi chiolhanuri pentru „ştabii” comunişti, a rămas sortit ruinei
Impozanta clădire de la Ţigăneşti a rămas a nimănui după privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi. Adevăratul ei proprietar, Academia Română, n-a manifestat interes pentru recuperarea şi renovarea palatului şi a parcului acestuia, în ciuda faptului că valorează în jur de 50 de milioane de euro.

Pe drumul european E 581 Tecuci-Barlad, la aproximativ 7 km de municipiul Tecuci se află „Palatul de la Ţigăneşti”, în care s-a născut şi a trăit Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, dar, mai presus de toate, precursorul poeziei moderne româneşti. Palatul, monument istoric şi de arhitectură, a rămas al nimănui după ce, ultima oară, a aparţinut SC Dunasi SA, fosta societate hotelieră a combinatului siderurgic de la Galaţi, aflată în lichidare judiciară. Clădirea impozantă, cu trei nivele, construită în stil neoclasic, este înconjurată de-un parc de dimensiuni impresionante. Palatul de la Ţigăneşti este înscris în Lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148. Intarea în curtea palatului se face printr-o poartă monumentală, construită în stil neogotic, un veritabil “arc de triumf” şi aceasta declarată monument istoric. „Timp de mai bine de 20 de ani, proprietarii n-au mai întreţinut acest monument istoric, care a ajuns într-o stare avansată de degradare. Apa ploilor s-a infiltrat în zidărie, tencuiala a căzut, au apărut fisuri care se lărgesc de la an, la an, la nivelul planşeelor dintre etaje", a declarat Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Galaţi.

Istoria zbuciumată a unei clădiri faimoase

Costachi Conachi a avut o fiică, Ecaterina care, în 1846, s-a căsătorit cu caimacamul Nicolae Vogoride. La nunta, care a avut loc în somptuosul Palat de la Ţigăneşti, a participat şi Mihail Sturza, domnitorul Moldovei. „Vogoride a adus mai multe modificări arhitecturii iniţiale a conacului (numit astfel, după obiceiul locului, de boierii moldoveni care l-au locuit). Astfel, caimacamul a amenajat o sală a tronului, ca expresie a năzuinţei sale de a ajunge pe tronul Moldovei”, a mai spus Marius Mitrof. După caţiva ani, Ecaterina Conachi a divorţat, iar proprietar al superbei clădiri a devenit Emanoil Vogoride, unul dintre fiii săi. Acesta a vândut conacul şi moşia de la Ţigăneşti lui Tache Athanasiu, mare latifundiar şi fost prefect al Judetului Tecuci (unitate administrativ teritorială desfiinţată de comunişti). În decembrie 1897, Tache Athanasiu a redactat un testament prin care a lăsat Academiei Române, drept moştenire, conacul şi moşia de la Ţigăneşti. A fost un gest surprinzător în epocă, făcut la insistenţele soţiei sale, pentru a mai atenua imaginea moşierului lacom pe care fostul prefect o avea. După moartea lui Athanasiu, moştenitorii săi au atacat testamentul în speranţa că vor putea împărţi pământurile şi conacul de la Ţigăneşti, dar n-au reuşit. „Aşa cum a cerut prin testament Athanasiu, în monumentala reşedinţă a fost înfiintată Şcoala de Agricultură a Academiei”, a precizat Marius Mitrof. Ulterior, în 1912, la solicitarea Academiei, palatului i-au mai fost adăugate două aripi şi a fost restilizată faţada. Clădirea conacului de la Ţigăneşti a fost serios avariată de marele utremur din 1940.

Centru de recreere pentru „baronii” PCR-işti

După venirea comuniştilor la putere, Palatul de la Ţigăneşti a fost naţionalizat şi transformat în “Centrul Şcolar Agricol” şi mai apoi în “Liceul Agricol Tecuci”. Câţiva ani mai târziu, liceul a fost mutat la Tecuci, iar conacul a ajuns sediul Intrerinderii Agricole de Stat. Ulterior, în 1974, clădirea a fost trecută în patrimoniul Combinatului Siderurgic de la Galaţi – Sidex, care a amenajat la Ţigăneşti un centru de odihnă şi recreere pentru „oamenii muncii de platformă”. De fapt, prim secretarul judeţenei de partid (PCR), Constantin Dăscălescu, a considerat că palatul şi parcul erau mult mai potrivite pentru recreerea „ştăbărimii” (echivalentul „baronilor” şi acoliţilor acestora, din zilele noastre), departe de ochii clasei muncitoare, decât pentru un sediu de IAS. Aşa se face că, printr-un artificiu, palatul de la Ţigăneşti, cu o suprafaţă construită de 12.000 de metri pătraţi, un parc de 25.000 de metri pătraţi şi terenuri adiacente (transformate ulterior în terenuri de fotbal şi tenis) de 8.600 de metri pătraţi au intrat în posesia SIDEX. IAS Tecuci a păstrat ce a mai rămas din moşia de 70 de hectare. Vreme de 30 de ani, Palatul de la Tigăneşti, renovat şi „violat arhitectural” ca pentru „odihna” siderurgiştilor, a aparţinut fostului SIDEX. În 1999, înainte de privatizarea combinatului, palatul a fost preluat de societatea hotelieră Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul “Traian” (de fapt un bloc de pe strada cu acelaşi nume) şi Vila Sidex din Pădurea Gârboavele. Iniţial, acţionar a fost FPS şi apoi AVAS, care, nereuşind să privatizeze şi „apendicele turistic” al combinatului, SC Dunasi SA, a „băgat-o” în insolvenţă. La numărul de telefon al lichidatorului judiciar Insolvexpert SPRL Galaţi, n-am reuşit să contactăm pe cineva care să ne poată spune ce se mai întâmplă cu Palatul de la Ţigăneşti. În ciuda faptului că valoarea conacului şi a parcului din jurul său se ridică la aproximativ 50 milioane euro şi că reprezintă o componentă importantă a patrimoniului naţional istoric, cultural şi arhitectural, proprietarul de drept, Academia Română, a refuzat ani de zile să revendice monumentala clădire care i-a aparţinut pe vremuri. A ignorat demersurile făcute, în nenumărate rânduri, de către oamenii de cultură din Galaţi şi Tecuci, care nu acceptă să asiste resemnaţi la ruinarea Palatului de la Ţigăneşti. „ Direcţia Judeţeană pentru Cultură monitorizează starea acestui monument istoric. Facem eforturi pentru valorificarea clădirii. Am propus, ca ultimă soluţie, exproprierea publică a imobilului. Mai exact, trecerea lui din proprietatea privată în cea publică, tocmai pentru a-l salva. Totul ţine însă de posibilităţile financiare limitate ale Consiliul Judeţului, pentru că reabilitarea Palatului necesită investiţii importante", a concluzionat Marius Mitrof.

adevarul.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...
Soarta palatului în care s-a hotărât Unirea, tergiversată în instanţă
* Conacul de la Ţigăneşti a fost transformat într-un motel două stele

Soarta celui mai important obiectiv din patrimoniul cultural din zona Galaţiului, Conacul de la Ţigăneşti, al poetului Costache Conachi, va fi hotărâtă de o instanţă din Galaţi, după ce timp de peste patru ani dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Academia Română, proprietarul de drept al palatului, a deschis acţiune în instanţă pe data de 4 mai 2009, cerând retrocedarea imobilului. În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti au fost fixate 24 de termene, aproape toate amânări. Pe 26 iunie, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială, pentru că imobilul revendicat se află la 7 km de Tecuci, adică în zona de competenţă a Tribunalului Galaţi. Dosarul a fost înregistrat pe rolul instanţei gălăţene pe data 4 octombrie, primul termen de judecată fiind fixat pentru vineri, 1 noiembrie. Pentru că palatul a fost timp de foarte mulţi ani activ al fostului Sidex şi al societăţii de servicii hoteliere a combinatului, Dunasi SA Galaţi, Academia Română se judecă în dosarul de retrocedare cu Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, cu Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu combinatul ArcelorMittal Galaţi.

Cartierul general al Unirii Principatelor

La Conacul de la Tigăneşti s-a născut, la 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă, până în 1849, Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, dar, mai presus de toate aceste titluri nobiliare, cel care este considerat de criticul George Călinescu un precursor al poeziei moderne româneşti. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi, preferând să trăiască la moşia de la Tigăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu impresionant, de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, care se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Costache Conachi era unionist, un militant al unirii Moldovei cu Ţara Românească. Costache Negri, fiul dintr-o căsătorie anterioară al Smarandei Negri, soţia poetului, era şi el tot unionist. Conacul de la Tigăneşti, al familiei Conachi şi la Conacul de la Mânjina, al lui Costache Negri, erau locurile de taină în care se întruneau unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc, pentru a pune la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

Academia Română, proprietarul de drept

Conacul de la Tigăneşti a intrat în proprietatea unuia dintre fii Cocuţei Conachi şi ai lui Vogoride, Emanoil. În 1888, Emanoil Vogoride vinde Conacul şi moşia de la Tigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci,în perioada 1878-1898. Prin testamentul încheiat la 27 decembrie 1897, Athanasiu lasă Academiei Române, atât Conacul şi moşia de la Tigăneşti, cât şi moşia de la Călmăţui. După moartea sa, în anul 1900, moştenitorii atacă testamentul în justiţie, dar fără succes. Astfel, din 1900 Academia Română este proprietarul Conacului şi a moşiilor de la Tigăneşti şi Călmăţui. Conform dorinţei testamentare a lui Tache Athanasiu, Academia înfiinţează la Conacul de la Tigăneşti “Scoala de Agricultură a Academiei”, condusă la început de profesorul A. Cardaş, de la Universitatea “Gh Asachi” din Iaşi. În 1912, Academia Română a investit, construind cele două aripi laterale ale palatului şi modificând faţada în stil neoclasic. Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1940, dar a fost reparată de Academie în 1942.

După venirea comuniştilor la putere, “Scoala de Agricultură a Academiei” este trecută de la Academie la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 devine “Centrul Şcolar Agricol”, transformat ceva mai târziu în “Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a dobândit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Tigăneşti a devenit, pentru câţiva ani, sediu al IAS Tecuci. Din 1974, soarta Conacului avea să cunoască o nouă schimbare. Constantin Dăscălescu, pe atunci primsecretar PCR de Galaţi, a pus ochii pe Conacul lui Conachi, care, fiind retras de ochii lumii, putea deveni un loc ideal pentru “sindrofii tovărăşeşti”. Conacul a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti. Hârtiile s-au făcut după şapte ani. Prin ordinul 75/AS/21.04.1981, Conacul de la Tigăneşti a fost transferat la combinat, la valoarea de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi terenuri sportive pe 8.600 mp. Restul suprafeţei de teren a intrat în proprietatea IAS Tecuci. De două-trei ori pe an, siderurgiştii de la Sidex erau costumaţi “sportiv”, cu treninguri şi tenişi şi erau filmaţi pentru “Telejurnal”, cum îşi refac forţele, jucând volei, la casa de odihnă de la Tigăneşti. În rest, Conacul era locul în care activiştii obişnuiau să tragă câte o băută tovărăşească  sau să comită vreo escapadă cu vreo “tovarăşă” din activul PCR.

Monumentul istoric a devenit motel de “2 stele”

Timp de aproape trei decenii, Conacul de la Tigăneşti a fost unul dintre activele Sidexului. În 1999, în pregătirea privatizării Sidex, a avut loc loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. În acest context, Conacul de la Tigăneşti a fost trecut în proprietatea nou înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul “Traian” din Galaţi şi Vila “Sidex” din Pădurea Gârboavele. Ulterior, Dunasi SA a transformat conacul în Motelul “Casa Albă”, de două stele.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Soarta Conacului de la Ţigăneşti, hotărâtă de Tribunalul Galaţi

Tribunalul Galaţi va decide soarta unuia din cele mai importante obiective ale patrimoniului cultural din zona Galaţiului, Conacul de la Ţigăneşti, al poetului Costache Conachi, revendicat de Academia Română. După ce timp de peste patru ani dosarul 13861/3/2009 s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, instanţa din Capitală şi-a declinat competenţa teritorială, pentru că palatul revendicat se află la 7 km de Tecuci, adică în zona de competenţă a Tribunalului Galaţi. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Galaţi pe data 4 octombrie, primul termen fiind pe 1 noiembrie. Academia Română se judecă în acest dosar cu Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, cu Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu combinatul ArcelorMittal Galaţi. Academia Română a deschis acţiunea în instanţă pe data de 4 mai 2009. În dosarul aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti au fost fixate 24 de termene, aproape toate amânări. Ne aşteptăm ca transferarea dosarului pe rolul Tribunalului Galaţi să schimbe decisiv evoluţia din acest proces, pentru ca palatul, în prezent motel de două stele, să îşi recapete standardul de bun ce face parte din patrimoniul cultural, să fie restaurat şi pus în valoare.

Conacul lui Conachi

Palatul e înscris în Lista monumentelor istorice sub codul GL-IV-m-B-03148. Poarta triumfală de la intrarea în curtea conacului, construită în stil neogotic, e compusă din trei corpuri, corpul central având intrarea monumentală în formă de arc ogival, iar deasupra o terasă străjuită de creneluri. Acest ,,arc de triumf” e înscris în lista monumentelor istorice sub codul GL-II-m-B-03123. Conacul e situat la 7 km de Tecuci, pe drumul european E85. La Conacul de la Ţigăneşti s-a născut, la 14 octombrie 1777 şi şi-a trăit aproape întreaga viaţă, până în anul 1849, Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, dar, mai presus de toate aceste titluri nobiliare, cel pe care George Călinescu îl considera un precursor al poeziei moderne româneşti. Aici, poetul şi-a transpus în versuri dragostea pentru Smaranda Negri şi tot aici a avut loc şi căsătoria lor, întârziată de mentalităţile acelor vremuri. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi, preferând să trăiască la moşia de la Ţigăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu impresionant, de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, ce se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Costache Conachi era unionist, un militant al unirii Moldovei cu Ţara Românească. Costache Negri, fiul Smarandei dintr-o căsătorie anterioară, era şi el tot unionist. Conacul de la Ţigăneşti, al familiei Conachi şi Conacul de la Mânjina, al lui Costache Negri, erau locurile de taină în care se întâlneau Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, etc, pentru a pune la cale Unirea Principatelor.

,,Turcescul ginere” şi sala tronului de la Ţigăneşti

Pe 17 august 1828, la Ţigăneşti s-a născut fiica lui Costache Conachi şi a Smarandei, Cocuţa, care în 1846, tot la conacul de la Ţigăneşti, devenea soţia lui Nicolae Vogoride, fostul caimacam şi capuchelarie al Moldovei la Constantinopol. Singurul din familie care nu era unionist era Vogoride, care plănuia să îşi cumpere de la Constantinopol tronul de domn al Moldovei. Vogoride e cel vizat de Negruzzi în volumul ,,Negru pe Alb”, atunci când scriitorul scria: ,,cu iaurt, cu gugoşele, te făcuşi vornic mişele”. În aceste condiţii, căsătoria Cocuţei cu antiunionistul Vogoride a generat furiile adepţilor Unirii Principatelor. Cele mai multe nemulţumiri erau legate de faptul că ,,nămolul de avere” lăsat de Costache Conachi fiicei sale, considerată ,,cea mai bogată fată din Moldova”, a încăput pe mâna unui duşman al Unirii. Eftimie Murgu a şi publicat, în 1845, în ziarul ,,Transilvania”, un pamflet prin care îi reproşa lui Costache Conachi această căsătorie şi îi spunea că nu are dreptul să înstrăineze o asemenea avere unui ,,jupân Vogoride, turcescul său ginere”. În visurile sale de a ajunge domnitor al Moldovei, Vogoride a adus Conacului de la Ţigăneşti mai multe modificări, între care şi amenajarea unei săli a tronului. Cocuţa a fost cea care a amenajat parcul din jurul Conacului, pe 70 de hectare. Căsătoria fiicei Cocuţei cu Vogoride s-a destrămat după câţiva ani. Atunci, Cocuţa i-a adresat fostului soţ antiunionist o scrisoare în care îi reproşa mai puţin că i-a risipit averea primită ca moştenire de la tatăl său, dar devenea de-a dreptul furioasă când îşi amintea că fostul soţ a fost un adversar al Unirii: ,,Ai venit în ţară sărac lipit pământului, n-ai decât zestrea ce ţi-am adus-o eu, fata lui Conachi. Iţi iert risipirea, dar nu îţi iert trădarea faţă de neamul, faţă de ţara care ar fi trebuit să fie şi a dumitale”, îi scria ea lui Vogoride. Cocuţa Conachi s-a recăsătorit, în Italia, cu principele Emanoil Rupsoli, devenind principesă de Rupsoli.

Academia Română, proprietarul Conacului

Conacul de la Ţigăneşti a intrat în proprietatea unuia dintre fiii Cocuţei şi ai lui Vogoride, Emanoil. În 1888, Emanoil Vogoride a vândut Conacul şi moşia de la Ţigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci,în perioada 1878-1898. Prin testamentul din 27 decembrie 1897, Athanasiu lasă Academiei Române, atât Conacul şi moşia de la Ţigăneşti, cât şi moşia de la Călmăţui. După moartea sa, în anul 1900, moştenitorii atacă testamentul în justiţie, dar fără succes. Astfel, din 1900 Academia Română e proprietarul Conacului şi a moşiilor de la Ţigăneşti şi Călmăţui. Conform dorinţei testamentare a lui Tache Athanasiu, Academia înfiinţează la Conacul de la Ţigăneşti ,,Scoala de Agricultură a Academiei”, condusă la început de profesorul A. Cardaş, de la Universitatea ,,Gh. Asachi” din Iaşi. În 1912, Academia Română a investit, construind cele două aripi laterale ale palatului şi modificând faţada în stil neoclasic. Clădirea a fost afectată de cutremurul din 1940, dar a fost reparată de Academie în 1942.

,,Bun al întregului popor”…

După venirea comuniştilor la putere, soarta Conacului de la Ţigăneşti nu putea rămâne în afara ,,istoriei”. În 1952, ,,Şcoala de Agricultură a Academiei” este trecută de la Academie la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 devine ,,Centrul Scolar Agricol”, transformat ceva mai târziu în ,,Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a dobândit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Ţigăneşti a devenit, pentru câţiva ani, sediul IAS Tecuci. Din 1974, soarta Conacului avea să cunoască o nouă schimbare. Constantin Dăscălescu, pe atunci primsecretar PCR de Galaţi, a pus ochii pe Conacul lui Conachi, care, fiind retras de ochii lumii, putea deveni un loc ideal pentru ,,sindrofii tovărăşeşti”. Conacul a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti. Prin ordinul 75/AS/21.04.1981, Conacul de la Ţigăneşti a fost transferat la combinat, la valoarea de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi terenuri sportive pe 8.600 mp. Restul suprafeţei de teren a intrat în proprietatea IAS Tecuci. De două-trei ori pe an, siderurgiştii de la Sidex erau costumaţi ,,sportiv”, cu treninguri şi ,,başcheţi” şi erau filmaţi pentru ,,Telejurnal”, cum îşi refac forţele, jucând volei şi ping-pong, la casa de odihnă de la Ţigăneşti. În rest, Conacul era locul în care activiştii obişnuiau să tragă câte o băută tovărăşească  sau să comită vreo escapadă cu vreo ,,tovarăşă” din activul PCR.

Monumentul istoric, devenit motel de ,,2 stele”

Timp de aproape trei decenii, Conacul de la Ţigăneşti a fost unul dintre activele Sidexului. În 1999, în pregătirea privatizării Sidex, a avut loc loc desprinderea de fluxul tehnologic principal a unor activităţi auxiliare. În acest context, Conacul de la Ţigăneşti a fost trecut în proprietatea nou înfiinţatei societăţi hoteliere SC Dunasi SA Galaţi, în al cărui patrimoniu au mai fost incluse Hotelul ,,Traian” din Galaţi şi Vila ,,Sidex” din Pădurea Gârboavele. În această perioadă, conacul a cunoscut o degradare mai accentuată decât în perioada când era casă de odihnă a Sidex şi fusese vandalizat cu copertina de inox de la peronul de intrare şi simbolurile furnalelor sudate pe balustrade. După o perioadă în care lucrurile au trenat, a venit vremea ca SC Dunasi SA să fie scoasă la scoasă privatizare de AVAS, ce deţinea 91% din acţiuni. O primă tentativă a eşuat. Apoi, Dunasi a intrat în procedură de lichidare judiciară. Ulterior, Dunasi SA a transformat Conacul în Motelul ,,Casa Albă”, de două stele. Aşa apare şi pe site-urile de turism. De câţiva ani, motelul – monument istoric este administrat de administratorul judiciar al Dunasi, Insolv Expert SPRL Galaţi.

Statul, prin AVAS, s-a opus retrocedării Conacului

Până în 2005, Academia nu a putut revendica palatul, pentru că nu exista cadrul legal. În 2005, după intrarea în vigoare a Legii 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, academia a depus la AVAS notificarea nr 325/05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură a Conacului Costache Conachi. Din 2005 până în 2009, AVAS a refuzat cererile repetate ale Academiei de a-i fi retrocedat Conacul. În 2009, Academia Română a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, în dosarul 13861/3/2009 solicitând restituirea în natură a Conacului.

Următorul termen: 10 ianuarie 2014

La termenul de pe 1 noiembrie, avocaţii combinatului ArcelorMittal şi ai Academiei Române au invocat excepţia necompetenţei teritoriale a Tribunalului Galaţi. Instanţa a rămas în pronunţare în privinţa acestei excepţii şi miercuri, 6 noiembrie, a respins cererile ArcelorMittal şi ale Academiei. A fost fixat un nou termen pentru data de 10 ianuarie.

presagalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 8 months later...

30 septembrie, zi decisivă pentru Conacul de la Ţigăneşti

Data de marţi, 30 septembrie, va fi una extrem de importantă pentru soarta a două monumente istorice foarte importante pentru istoria Galaţiului, care, în funcţie de probele administrate în aceste dosare şi implicit, de decizia  magistraţilor, ar putea fi puse în valoare sau vor deveni afaceri imobiliare.

Pe 30 septembrie, a fost fixat termen în procesul în care instanţa de la Tribunalul Galaţi va decide soarta Conacului de la Ţigăneşti, al poetului Costache Conachi, revendicat de Academia Română. După ce timp de peste patru ani dosarul 13861/3/2009 s-a aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti, instanţa din Capitală şi-a declinat competenţa teritorială, pentru că palatul revendicat se află la 7 km de Tecuci, adică în zona de competenţă a Tribunalului Galaţi. Academia Română se judecă în acest dosar cu AVAS, cu Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar este parte în proces şi combinatul ArcelorMittal Galaţi.

Tot pe 30 septembrie, e fixat termen şi în dosarul 5840/121/2012, aflat tot pe rolul Tribunalului Galaţi, în care este disputată situaţia juridică a celor zece hectare de teren din zona dintre showroom-ul Nalba şi cimitirul Cătuşa, pe care se află Necropola Romană. Deşi este rezervaţie arheologică şi era în proprietatea Primăriei Galaţi şi potrivit Legii 422/2001, a Protecţiei Monumentelor Istorice, nu poate fi înstrăinată fără exercitarea dreptului de preemţiune al statului, terenul a făcut obiectul mai multor tranzacţii imobiliare. Întrucât nu a fost respectat dreptul de preemţiune al statului, potrivit legii, toate acele tranzacţii imobiliare sunt nule.

Conacul lui Conachi

Palatul de la Ţigăneşti este situat la şapte kilometri de Tecuci, pe E85. La Conacul de la Tigăneşti s-a născut, la 14 octombrie 1777, şi a trăit aproape întreaga viaţă, până în anul 1849, Costache Conachi, comis, ispravnic, logofăt, vel vornic, dar, mai presus de toate aceste titluri nobiliare, cel pe care George Călinescu îl considera un precursor al poeziei moderne româneşti. După moartea tatălui său, Costache Conachi a vândut casele de la Iaşi, preferând să trăiască la moşia de la Ţigăneşti. A mai cumpărat şi alte moşii, devenind stăpânul unui domeniu impresionant, de 21.000 de fălci de pământ, adică peste 30.000 ha, ce se întindea în trei judeţe, Tecuci, Covurlui şi Putna. Conacul de la Ţigăneşti, al familiei Conachi şi conacul de la Mânjina, al lui Costache Negri, erau locurile de taină în care se întâlneau Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu etc., pentru a pune la cale Unirea Principatelor. Conacul de la Ţigăneşti a intrat în proprietatea lui Emanoil Vogoride, unul dintre fiii Cocuţei, fata poetului. În 1888, Emanoil Vogoride a vândut conacul şi moşia de la Ţigăneşti lui Tache Athanasiu, mare proprietar de terenuri şi prefect PNL al judeţului Tecuci, în perioada 1878-1898. Prin testamentul din 27 decembrie 1897, Athanasiu a lăsat Academiei Române, atât conacul şi moşia de la Ţigăneşti, cât şi moşia de la Călmăţui. Conform dorinţei testamentare a lui Athanasiu, Academia a înfiinţat la Conacul de la Ţigăneşti „Şcoala de Agricultură a Academiei”.

Casă de vacanţă a Sidex

După venirea comuniştilor la putere, soarta Conacului de la Ţigăneşti nu putea rămâne în afara „istoriei”. În 1952, „Şcoala de Agricultură a Academiei” este trecută de la Academie la Ministerul Agriculturii, iar din 1967 devine „Centrul Şcolar Agricol”, transformat ceva mai târziu în „Liceul Agricol Tecuci”. Liceul a dobândit un nou sediu în Tecuci, iar Conacul de la Ţigăneşti a devenit, pentru câţiva ani, sediul IAS Tecuci. Din 1974, soarta conacului avea să cunoască o nouă schimbare. Constantin Dăscălescu, pe atunci prim-secretar PCR de Galaţi, a pus ochii pe conacul lui Conachi, care a fost trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, sub camuflajul de casă de odihnă pentru siderurgişti. Prin ordinul 75/AS/21.04.1981, Conacul de la Ţigăneşti a fost transferat la combinat, la valoarea de 2.171.220 lei, cu o suprafaţă construită de 12.900 mp, 25.000 mp de parc şi terenuri sportive pe 8.600 mp.

Statul, prin AVAS, s-a opus retrocedării

Până în 2005, academia nu a putut revendica palatul, pentru că nu exista cadrul legal. În 2005, după intrarea în vigoare a Legii 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, academia a depus la AVAS notificarea nr.325/05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură a Conacului Costache Conachi. Din 2005 până în 2009, AVAS a refuzat cererile repetate ale academiei de a-i fi retrocedat conacul. În 2009, Academia Română a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, solicitând restituirea în natură a conacului.

Istoria lăsată de izbelişte

Necropola Romană, situată pe zece hectare, între fostul showroom Nalba şi cimitirul Cătuşa, a fost descoperită în 1974 de prof.univ. Mihalache Brudiu, pe atunci arheolog la Muzeul de Istorie. Aici au fost găsite 93 de morminte de incineraţie (de ritual roman) şi înhumaţie (de ritual creştin) ce dovedesc trecerea la creştinism a populaţiei daco-romane ce locuia pe teritoriul Galaţiului în sec. III. Au mai fost descoperite cruciuliţe de sidef şi obiecte cu simboluri creştine. Se poate spune că acolo sunt mormintele primilor creştini de pe teritoriul Galaţiului. Din 1985, zona a fost declarată rezervaţie arheologică, fiind protejată de Legea 422/2001, Legea Protecţiei Monumentelor Istorice. Proprietarul terenului era Primăria Galaţi. Prin adresa 965/14.02.2005, Ministerul Culturii a obligat Primăria Galaţi să îngrădească zona şi să o pună în valoare. Fostul primar, Dumitru Nicolae, a interpretat cererea Ministerului Culturii ca un afront şi bineînţeles că necropola nu a fost pusă în valoare.

Un tun imobiliar dat cu „artileria” din Primărie

În 2007, cele zece hectare pe care se află Necropola Romană au făcut obiectul unei retrocedări. Terenul i-a fost retrocedat lui Anton Bejan, care revendicase zece hectare la „Gura Siretului”, adică la doi kilometri distanţă, în zona Universităţii Danubius. Bejan nu a revendicat terenul în baza Legii 247, ci printr-un proces intentat Primăriei Galaţi în iunie 2006. Susţinea că tatăl său a cumpărat 10 ha în 1951, deşi comuniştii naţionalizau imobile şi terenuri încă din 1949. Dovedea cumpărarea terenului cu o chitanţă de mână. Pe 26.10.2006, avocatul lui Bejan, av. Mihai Căcescu, a depus la dosarul nr.10.168/233/2007 o expertiză extrajudiciară care plasa terenul nu la „Gura Siretului”, ci la „Necropolă”, la ieşirea din Galaţi spre Tecuci. În proces, juriştii Primăriei Galaţi au primit opt citaţii la proces, dar nu s-au prezentat la niciun termen, fiind astfel complici la pierderea terenului de 10 ha de către Primăria Galaţi. Prin sentinţa 3654/27.04.2007, instanţa de la Judecătoria Galaţi i-a acordat lui Anton Bejan dreptul de proprietate asupra celor 10 ha cu amplasamentul în zona Necropolei.

Tranzacţie de 9,5 milioane euro

Terenul a ajuns de la Bejan în proprietatea a trei tecuceni, Eduard Căcescu, fiul avocatului, Petrică Croitoru şi Dorin Radu. Ei au obţinut certificatul de urbanism provizoriu nr.1654/08.08.2007, prin care se aviza construirea, în Necropola Romană, a unor locuinţe şi centre comerciale în regim P+2. Ulterior, terenul a fost cumpărat de firma Proserv, a omului de afaceri  Andrei Lişinschi. Lişinschi a dat pe cele zece hectare suma de 9,5 milioane euro. Dar după ce a instalat plăcile ce interzic accesul pentru că e zonă privată, Lişininschi s-a pomenit cu Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei pentru Cultură Galaţi,care i-a spus că acea zonă e rezervaţie arheologică şi Legea 422, a Monumentelor Istorice, interzice ridicarea unor construcţii. Mai mult, nu fusese respectat dreptul de preemţiune al statului. S-a ajuns la o situaţie complicată, în care este implicată şi Piraeus Bank.

Război în instanţă

Clarificarea situaţiei juridice a celor 10 ha este obiectul procesului aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Pe 18 iulie 2012, Piraeus Leasing România IFN SA a deschis acţiune în instanţă, pentru clarificarea situaţiei juridice a terenului, îndreptându-se împotriva lui Eduard Mihael Căcescu, Dorin Radu, Aneta Radu, Petrică Croitoru şi  Beatrice Croitoru. Parte în proces sunt şi Ministerul Culturii şi Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, pentru că, fiind vorba de un teren care era din 1985 rezervaţie arheologică, nu putea avea loc nicio tranzacţie imobiliară înainte de exercitarea dreptului de preemţiune al statului, prin Direcţia pentru Cultură. În proces a intrat, ca intervenient, şi firma Proserv a lui Andrei Lişinschi, asistată de casa de avocatură „Piperea & Asociaţii”. Pireus Leasing IFN SA este asistată de casa de avocatură „Muşetescu, Stănculescu & Asociaţii”. Aşa cum am precizat, în dosarul 5840/121/2012 e fixat un nou termen pentru data de 30 septembrie. Cu totul surprinzătoare este absenţa din acest dosar a Primăriei Galaţi. Instituţia condusă de primarul Marius Stan, principala interesată în a dovedi că este proprietara terenului rezervaţiei arheologice, manifestă o somnolenţă la fel de complice ca şi non-combatul juriştilor săi, care au fost complici la pierderea celor 10 ha.

presadegalati.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Dezinteres total pentru Conacul Costache Conachi

Lăsat în paragină de mulţi ani, conacul de la Ţigăneşti trebuie neapărat reabilitat. Din păcate, litigiul în instanţă privind drepturile de proprietate asupra lui tărăgănează de aproape şase ani.

Conacul de la intrarea în Tecuci (localitatea Ţigăneşti), poate cel mai impunător din judeţ, a aparţinut lui Costache Conachi, considerat de mulţi precursorul poeziei moderne româneşti. Din căsătoria acestuia cu Smaranda Negri, s-a născut Ecaterina, care la rândul ei s-a căsătorit cu caimacanul Nicolae Vogoride.

După câţiva ani, în care a suferit mai multe modificări arhitecturale, conacul a ajuns la Tache Athanasiu, unul dintre cei mai mari latifundiari din judeţul Tecuci. La începutul secolului trecut, Athanasiu l-a donat Academiei Române. Acesta i-a refăcut faţada, dar a fost nevoită să-l repare capital după cutremurul din 1940.

Consilierul cultural Marius Mitrof scrie într-o lucrare referitoare la cele mai impunătoare conace din judeţ că 1949 este anul în care Conacul de la Ţigăneşti, în care funcţiona Şcoala de Agricultură a Academiei, intră sub tutela Ministerului Agriculturii, din 1967 devenind „Centrul Şcolar Agricol”, transformat ulterior în Liceul Agricol Tecuci. „Conacul a devenit sediul I.A.S.Tecuci, după mutarea Liceului Agricol în localitate, iar din 1974, a trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic Galaţi, până în 1999, când a trecut în proprietatea unei firme desprinse din combinat. Restaurări nefericite, cu adăugiri de elemente de metal şi beton fără nici o legătură cu stilul reşedinţei boiereşti de odinioară, au avut loc în perioada cât a fost deţinută de combinat”, ne explică Marius Mitrof.

În 2008, firma care are conacul în proprietate a intrat în lichidare, conacul fiind scos la vânzare. Timp de mai bine de 20 de ani proprietarii nu au mai întreţinut acest monument istoric pentru a-l conserva şi repara. Acesta a ajuns într-o stare avansată de degradare, apa pluvială infiltrându-se în zidărie, tencuiala căzută lasă expusă cărămida de secol XIX şi poate mai veche a conacului, au apărut fisuri care se lărgesc de la an la an la nivelul planşeelor dintre etaje.

După 1990 şi până în 2006, la conac s-a desfăşurat Festivalul de poezie Costache Conachi “Poeţi la Castel”, conacul găzduind personalităţi ale lumii academice, poeţi, literaţi, oameni de cultură.

În anul 2005, după intrarea în vigoare a Legii nr. 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, prin executor judecătoresc, a depus la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, în baza Legii nr. 10/2001, notificarea nr. 325 din 05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură pentru imobilul situat în localitatea Ţigăneşti, judeţul Galaţi, cunoscut sub denumirea de conacul "Costache Conachi". Această notificare nu a fost soluţionată de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti, fapt ce a determinat Academia să promoveze o acţiune în instanţă. La data de 03.04.2009 a fost înregistrată la Tribunalul Bucureşti, cererea de chemare în judecată a Academiei Române împotriva Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului Bucureşti - Dosar nr. 1381/3/2009 - prin care instituţia noastră solicita obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului cunoscut sub denumirea de conacul "Costachi Conachi", teren şi construcţie, situat localitatea Ţigăneşti şi pe cale de consecinţă lăsarea în deplină proprietate şi posesie. Primul termen de judecată a fost acordat la data de 04.05.2009. La data de 15.04.2009, Academia Română a depus cerere modificatoare prin care a solicitat judecarea în contradictoriu şi cu SC DUNASI SA Galaţi întrucât conform adresei Primăriei comunei Munteni, jud. Galaţi, nr. 6145/11.12.2008, imobilul revendicat aparţine acestei societăţi.

Fără să cunoască această situaţie, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Galaţi a înaintat Consiliul Judeţului Galaţi propunerea de a se trece la exproprierea pentru utilitate publică, posibilitate prevăzută de legea protejării monumentelor istorice, pentru ca acest monument istoric, cu un trecut atât de încărcat, să poată fi valorificat turistic şi cultural. Această propunere a rămas fără rezultat.

Litigiul iniţiat de Academia Română se află încă pe rol, procesul fiind strămutat la Galaţi, cu termen în aprilie 2015.

 
adevarul.ro
Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Academia Română a devenit proprietara Conacului de la Țigănești

După mulți ani de demersuri pe la Ministerul Economiei și AVAS și alți cinci ani de procese, Academia Română a obținut, în sfârșit, retrocedarea unui imobil de patrimoniu care este și înscris în Lista Monumentelor Istorice. Este vorba de Conacul poetului Costache Conachi, situat la Țigănești, la 7 km de Tecuci, palatul în care au avut loc întâlnirile de taină la care unioniştii, Al. I. Cuza, Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu etc., au pus la cale Unirea Moldovei cu Ţara Românească.

În anul 1900, Conacul a fost donat Academiei Române de fostul prefect liberal al judeţului Tecuci, Tache Athanasiu, în scopul înființării aici a Școlii de Agricultură a Academiei. Școala a și funcționat până în anii ’50, când palatul a fost naţionalizat și transformat în sediul IAS Tecuci. În anii ’60, a fost transferat în patrimoiul Combinatului Siderurgic Galați, cu statutul de casă de vacanță. După ’90 a devenit unul dintre activele societății hoteliere a combinatului, Dunasi SA, societate înființată în 1999, când în pregătirea privatizării Sidex au fost externalizate mai multe activități administrative ale Sidex. La privatizarea Sidex de către Guvernul Năstase, cu toate că societatea Dunasi SA, proprietara Conacului de la Țigănești era de 2 ani desprinsă din combinat, AVAS a împroprietărit mutinaționala ArcelorMittal și cu cele 4,5 ha aferente monumentului istoric.

Războiul Academiei în instanțe cu AVAS și ArcelorMittal

Până în 2005, Academia nu a putut revendica palatul, pentru că nu exista cadrul legal. După intrarea în vigoare a Legii 564/2004 pentru completarea art. 4 al. 8 din Legea nr. 752/2001 privind organizarea şi funcţionarea Academiei Române, academia a depus la AVAS notificarea nr. 325/05.05.2005, prin care solicita restituirea în natură a Conacului Costache Conachi. Din 2005 până în 2009, AVAS a refuzat cererile repetate ale Academiei. În 2009, Academia a deschis acţiune la Tribunalul Bucureşti, în dosarul 13.861/3/2009 solicitând în baza Legii 10 retrocedarea în natură a Conacului. Așa s-a ajuns ca Academia Română să se judece în dosarul de retrocedare cu AVAS, cu fosta societate hotelieră a Sidex-ului, Dunasi SA şi lichidatorul acesteia, Insolv Expert SRL, dar şi cu combinatul ArcelorMittal Galaţi. Timp de patru ani dosarul s-a aflat pe rolul Tribunalului București și după foarte multe amânări, pe 26 iunie 2013, Tribunalul Bucureşti şi-a declinat competenţa teritorială, iar pe 4 octombie 2013 dosarul a fost transferat pe rolul Tribunalului Galați. Dar nici la Galați soarta dosarului nu a fost una mai bună, pentru că au fost date 16 amânări din diverse motive procedurale.

Tribunalul Galați a dispus retrocedarea

Pe 14 martie, după cinci ani de procese, magistrații de la Tribunal Galați au pronunțat în sfârșit sentința prin care se face dreptate Academiei, fiindu-i retrocedată proprietatea. „Instanța admite cererea la Legea 10/2001, formulată de reclamanta Academia Română Bucureşti în contradictoriu cu pârâții AVAS București, SC Dunasi SA Galați, prin administrator judiciar SC Insolvexpert SPRL Galaţi şi SC ArcelorMittal SA Galaţi. Obligă pârâţii, AVAS Bucureși şi SC Dunasi SA Galați, prin administrator judiciar SC Insolvexpert SPRL Galaţi, să restituie în natură reclamantei, imobilul construcţie situat în localitatea Ţigăneşti, comuna Munteni, judeţul Galaţi, compus din conac, brutărie şi poartă Vogoride (cunoscut sub denumirea de Conacul Costachi Conachi)“, se spune în sentința nr 257/14.03.2016 a Tribunalului Galați.

Sentința nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

„Obligă pârâta SC ArcelorMittal SA Galați, să restituie în natură reclamantei, imobilul teren situat în localitatea Ţigăneşti, comuna Munteni, judeţul Galaţi, compus din suprafaţa de 45.861 mp. (teren aferent Conacului Costachi Conachi)“.

Guvernul Năstase a vândut și terenul Conacului

Marea ciudățenie a acestui caz este faptul că Academia Română, proprietara unui imobil monument istoric pe care l-a și administrat până la venirea comuniștilor la putere a ajuns să se judece cu multinaționala ArcelorMittal pentru terenul de sub acest monument istoric. Este efectul aberațiilor Guvernului Năstase de la privatizarea Sidex, când la pachet cu combinatul, în prețul de 71 milioane dolari, i-au fost date companiei lui Lakshmi Mittal și participațiile Sidex, adică ale statului român, la diverse alte afaceri, de la Mina de la Mahmudia la acțiunile la o televiziune locală, dar și cămine de nefamiliști, Priza de la Dunăre - stația de pompare prin care este extrasă apa din Dunăre inclusiv pentru consumul de apă potabilă a Galațiului, stadionul Clubului „Oțelul“, grădinițe și chiar terenul de sub Conacul de la Țigănești. Recent, ArcelorMittal a cedat municipiului Galați „firul 4“, conducta de aducțiune prin care este pompată apa de Dunăre către Uzina de Apă a orașului. În privința terenului de la Țigănești a fost necesar procesul. Pe 14 martie, Tribunalul Galați a obligat combinatul să restituie Academiei Române terenul aferent palatului.

romanialibera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Conacul de la Ţigăneşti s-a transformat în grajd

Din conacul "Costache Conachi" de la Ţigăneşti n-au mai rămas decât ruinele. Acolo unde altădată Nicolae Vogoride îşi amenaja o sală a tronului, sperând să ajungă domn al Moldovei, se adăpostesc acum vacile unui localnic. Paznici nu mai sunt, iar hoţii fac ce vor. Au smuls chiar şi balustradele exterioare ale palatului, cu cabluri legate de tractoare, ca să aibă fier de vândut. Conacul şi terenul de sub el sunt, în continuare, într-un litigiu care nu se mai sfârşeşte.

Tribunalul Galaţi a decis anul trecut, pe 14 martie, ca atât conacul „Costache Conachi” de la Ţigăneşti cât şi terenul de sub el să revină Academiei Române. Insituţia fusese, înainte de perioada comunistă, proprietarul acestor bunuri şi le-a revendicat, după anul 2005, când legislaţia i-a permis. Soluţia dată atunci de completul de judecată, la Galaţi, părea salvatoare pentru monumentele istorice aflate în paragină. Hotărârea a fost însă atacată cu recurs de către toţi cei trei pârăţi: Dunasi SA, reprezentată de executorul judecătoresc Insolvexpert SPRL, ArcelorMittal Galaţi şi AVAS. De acum încolo urmează, probabil, alte şi alte termene, într-un proces care parcă nu se mai termină. Asta, în timp ce conacul cu valoare istorică este într-o stare mai proastă ca oricând, fiind transformat practic în grajd. Dacă nu se va găsi urgent o soluţie măcar pentru a asigurarea pazei monumentelor istorice de la Ţigăneşti - adică a conacului şi a porţii de acces, Academia Română ar putea prelua mai degrabă un morman de dărămături decât un fost conac boieresc.

Monumentele sunt nepăzite de 11 ani

Conacul "Costache Conachi" figurează ca monument istoric pe lista Ministerului Culturii, înregistrat sub numărul GL-IV-m-B-0314. Poarta impunătoare de acces în grădina conacului este şi ea monument istoric, înscrisă pe lista ministerului cu numărul GL-II-m-B-03123.

Acest conac - care ar trebui numit, mai degrabă, palat, după părerea unor istorici şi arhitecţi - a fost construit în stil neoclasic şi i-a aparţinut lui Costache Conachi, scriitor român şi important om de stat în Moldova secolului al XIX-lea. Poarta prin care se intra în grădina conacului este construită în stil neogotic şi trebuie să fi fost impresionantă chiar şi pentru bogaţii epocii. Mai există, în grădina conacului, clădiri anexe, printre care şi o fostă popicărie, dar şi o piscină descoperită. Toate, în stare avansată de degradare. Oriunde te-ai uita, pe forsta moşie boierească, vezi numai ruină şi deznădejde. Şi, din păcate, ignoranţă cruntă. Nici măcar oamenii care locuiesc în preajma acestor două monumente nu mai ştiu despre conac decât că era preferat de comunişti pentru chefuri. Şi ar fi atât de multe alte lucruri de spus despre boierii care au ctitorit conacul şi despre cei care şi-au trăit aici vieţile…

Asupra importanţei pentru cultura română a moştenirii literare a lui Costache Conachi (1877-1849), primul proprietar al conacului, criticii n-au căzut, încă, de acord. Unii spun că poezia modernă în limba română a început cu el. Alţii, că versurile lui sunt copilăreşti. Nici asupra originii sale nu există consens. Sunt istorici care susţin că se trăgea din fanarioţi, dar şi unii care susţin că era urmaş de moldoveni.
Cu siguranţă, însă, Costache Conachi a fost un om de stat bogat, care a îndeplinit, de-a lungul timpului, mai multe funcţii, de la comis şi staroste de ţinut, până la agă şi vornic.
Costache Conachi s-a îndrăgostit de Smaranda Negri, când aceasta era căsătorită cu Petrache Negri. Abia după moartea acestuia din urmă, Costache şi Smaranda s-au căsătorit. Fiica lor, Cocuţa Conachi, se va căsători şi ea, dar de tânără, la doar 17 ani, cu Nicolae Vogoride. Nunta a avut loc chiar la Ţigăneşti. Astfel, conacul a ajuns în grija lui Vogoride, a cărui căsnicie cu Cocuţa nu va dura însă. Printre motive s-ar fi numărat şi faptul că Nicolae era antiunionist, iar Cocuţa, unionistă. Totuşi, câtă vreme a fost stăpân al conacului, Nicolae apucase să îşi amenajeze acolo şi o sală a tronului, imaginându-şi că va ajunge domn al Moldovei. După divorţul său de Cocuţa, conacul şi proprietăţile din jur ajung la unul dintre fiii cuplului, Emanoil Vogoride.

Cum a ajuns clădirea în posesia Academiei

În anul 1888, Emanoil Vogoride, îi vinde moşia, cu tot cu palat, prefectului de Tecuci, Tache Athanasiu, iar acesta, nouă ani mai târziu, îşi lasă Academiei Române toate proprietăţile din Ţigăneşti. Ba chiar solicită prestigioasei instituţii să înfiinţeze, la Ţigăneşti, o şcoală de agricultură. La momentul primirii moştenirii, după decesul lui Athanasiu din anul 1900, Academia Română a înfiinţat Fundaţia „Dimitrie Tache Athanasiu” şi, totodată, şcoala pe care şi-a dorit-o fostul proprietar. Ceea ce vedem astăzi la Ţigăneşti - sau mai degrabă ceea ce am fi putut vedea până în urmă cu vreo zece ani, când clădirea încă mai era într-o formă acceptabilă - nu este însă structura iniţială a conacului lui Costache Conachi.

Academia Română, pe când avea în proprietate conacul, a făcut ceva modificări la faţadă şi a construit două noi aripi. Era atunci anul 1920. Peste încă două decenii, a intervenit din nou, ca să repare pagubele făcute de un cutremur.

Terenul Combinatului şi conacul statului

Regimul comunist a naţionalizat conacul şi l-a trecut în proprietatea Combinatului Siderurgic. I-a adus modificări importante - evidente mai ales la interior, unde s-a distrus mult din moştenirea generaţiilor boiereşti care au trăit aici - şi l-a transformat în ceea ce partidul numea “casă de recreere pentru siderurgişti”. De fapt, nu muncitorii veneau aici, la distracţie, ci activiştii. Şi tot în incita conacului şi-a avut sediu şi IAS Tecuci.
După Revoluţie, conacul rămâne la Combinat până în anul 2001, când Fondul Proprietăţii de Stat îl trece în proprietatea Dunasi SA. La privatizare, Combinatul a păstrat terenul (45.861 mp, potrivit informaţiilor din dosarul 13861/3/2009, aflat pe rolul Tribunalului Galaţi). Dunasi SA - în care acţionar majoritar, cu peste 95 la sută din cota de participaţie la beneficii şi pierderi este AVAS, deci statului român - a păstrat conacul. Acum, Dunasi SA este în faliment şi este reprezentată de un executor.

Şi cu tractorul s-au rupt bucăţi din trupul palatului

Când am ajuns la Ţigăneşti, nu păzea nimeni conacul. Am sărit gardul şi am intrat. Înăuntru, dezastru. Prin grădină, stâlpii de iluminat, care au fundaţii de ciment, cu fost legaţi cu cabluri şi scoşi cu tractorul din pământ. Şi tot cu tractorul s-au agăţat hoţii de balustradele exterioare ale palatului, pe care le-au smuls din piatră, ca să le vândă.

Şi interiorul conacului arată jalnic. Podeaua parterului aduce cu aceea a unui grajd, semn că vacile care pasc prin grădină îşi fac veacul şi prin conac. Peste tot, ruină şi frig umed, de clădire abandonată. Ţevi ies din pereţii brăzdaţi de şanţurile rămase după ce şi firele electrice au fost smulse din pereţi. Trecem prin fosta cramă, prin saloanele de recepţie, prin dormitoare... Nu mai e candelabrul impunător, a dispărut mobila scumpă, duse sunt până şi balustradele din inox. Nici vorbă despre covoare sau perdele. Prin unele camere, vesela spartă se întinde pe jos ca un covor. Prin altele, podeaua e pavată cu documente contabile vechi ale fostului restaurant, de pe vremea când Sidexul organiza aici mese. Printr-un geam spart, ieşim pe terasă şi vedem, în stânga, popicăria, care arată tot a grajd. Şi piscina scorojită în care nu se mai adună decât apa de ploaie.

"Mai ţin nişte porumb acolo, că şi aşa nu venea nimeni!"

Singurul om care mai pune lacăte pe porţile grădinii conacului e Ion Chiriac, un locuitor din Ţigăneşti, care are casă la câteva sute de metri de monumentele istorice. Unii îl vorbesc de bine, alţii mai puţin. Omul, însă, îşi vede de treaba lui.

"Am lucrat la paza conacului din 1977. După Revoluţie, am fost la Dunasi SA, că tot de stat era. Dar, din 2006, s-a terminat tot acolo. S-a oprit curentul, s-a renunţat la angajaţi. A venit odată un executor, dar nu s-a întâmplat nimic. De vreo cinci ani, mi-am dus eu nişte porumb (şi nişte vaci despre care a uitat să amintească - n.r.), aşa că am mai închis porţile cu lacăte. Dar în rest, nu prea am ce să mai fac. Vin ţiganii, că avem o mulţime pe aici, şi fură cât vor. Ce să le faci? Îi mai iei o dată la fugăreală! Îi mai iei de două ori! Şi pe urmăi? Legea îmi spune că n-am voie să le fac nimic. Când eram angajat, tot aveam un cadru legal, dar acum nu mai am niciun drept să mă iau de ei. E păcat de conacul ăsta, că tare frumos a mai fost", spune Ion Chiriac.

Primăria asistă neputincioasă la dezastru

Primarul comunei Munteni, Danuţ Oprea, spune că ar scrie un proiect pentru reabilitarea conacului, dar n-are cadru legal. Un monument istoric de asemenea importanţă ar pune comuna pe harta culturală a ţării. Dar numai un proprietar sau un administrator ar putea investi acolo. "S-ar putea face multe. Problema este că n-ai cum. Nu spune nimeni că am avea noi bani. Ar trebui scris un proiect şi atrase fonduri. S-ar putea. Dar cine-l are, acela trebuie să-l facă...", ne-a spus primarul.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Palatul din Țigănești, abandonat și vandalizat

Pe lunga listă a cuvintelor care rimează cu ”prostie” se înscrie unul nou: „academie”. De aproape un an de zile, de când i-a fost retrocedat palatul din localitatea gălățeană Țigănești, cunoscut drept Conacul lui Costache Negri, înaltul for academic nu a făcut nimic pentru paza și conservarea monumentului istoric. Ce a ajuns să fie vandalizat și cu o anexă transformată în grajd petru câteva zeci de vaci.

După opt ani de judecată, Curtea de Apel Galați a decis retrocedarea clădirilor și a terenului. ”Obligă pe pârâta SC Dunasi SRL prin administrator judiciar SC Insolvexpert SRL să restituie în natură reclamantei construcţia situată în localitatea Ţigăneşti, com. Munteni, jud. Galaţi compusă din conac, brutărie şi poarta Vogoride. Menţine obligaţia pârâtei SC Arcelor Mittal Galaţi SA de restituire a terenului. Admite cererea de chemare în garanţie a pârâtei AAAS. Obligă pe această pârâtă către Arcelor Mittal SA la plata a 217.194 Euro (echivalentul în lei la data plăţii) cu titlu de contravaloare prejudiciu”, se arată în sentința dată de magistrați în dosarul nr. 13861/3/2009.

Din 28 septembrie anul trecut, de când a fost pronunțată decizia, Academia nu a făcut nimic pentru paza măcar a imobilului, deși are această obligație din punct de vedere legal. Motiv pentru care palatul se degradează în continuare, ajutat și de cei care în ultimii ani au pătruns în incinta lui și au distrus tot ce se mai putea: geamuri, uși, balustrade, corpuri de iluminat.

Locul nu este însă deplin pustiu: din inițiativa unui localnic, fosta popicărie a fost transformată în grajd și adăpostește câteva zeci de vaci.

expressdedunare.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.