Trebuie interzise meditaţiile?

[dcp100168]

În vremuri de criză

Meditaţiile rămân o afacere profitabilă

* Matematica - disciplina cu cei mai mulţi clienţi * Disciplinele umaniste - cele mai afectate * Profesorii au metodele lor ca să nu dea „faliment” *

Ce nu aduce anul şcolar nu aduce nici măcar criza. Adică meditaţii particulare mai ieftine, oferte de două şedinţe la preţ de una sau măcar vreo meditaţie bonus o dată la câteva săptămâni. În ciuda crizei, meditatorii, fie ei cadre didactice, fie studenţi, nu au venit pe piaţă cu preţuri mai mici faţă de cele practicate cu câteva luni în urmă. Şi nici nu sunt dispuşi să ceară, în orice situaţie, mai puţini bani în schimbul muncii lor. E drept că profesorii de la unele discipline nu duc lipsă de muşterii, ba chiar dimpotrivă. În aceste condiţii, clienţii se aleg pe sprânceană: cei ai căror părinţi au locuri de muncă „bătute în cuie” şi, în plus, venituri mari şi foarte mari.

Sunt şi elevi care renunţă la pregătiri

Familiile care şi-au refăcut cheltuielile lunare după bugete de austeritate au exclus din calcul pregătirile particulare ale copiilor. Părinţii nu iau decizia musai în condiţii reale de criză, ci acţionează prevăzător, gândindu-se tot la viitorul copiilor, bineînţeles, la cel mai apropiat. Ca urmare, meditatorii resimt fluctuaţia din plin. „Îi afectează pe mulţi elevi, mai bine de jumătate din cei pe care îi pregăteam au renunţat să mai vină. Continuă să vină constant copii ai căror părinţi sunt în străinătate şi care le asigură bani din serviciul de acolo”, ne-a declarat telefonic o profesoară de matematică, la care şedinţa costă, de regulă, 40 de lei, iar în noile condiţii de criză doar cu câţiva lei mai puţin.

O altă profesoară ne-a dat un exemplu concret: „Am avut o elevă a cărei mamă lucra la un magazin de pantofi. Doamna mi-a spus că vrea mult să o aducă pe fată la pregătire, dar preţul i se pare foarte mare, mai ales că se teme să nu fie disponibilizată în următoarele luni. Am fost de acord să îi fac o reducere, în această situaţie. Dar doamna şi-a pierdut imediat locul de muncă şi fiica ei nu m-a mai contactat apoi deloc”, ne-a povestit profesoara, care spune că meditează la franceză şi română contra sumei de 30 de lei pe şedinţă, indiferent de nivelul de studiu.

Alţii fac pregătire la câte trei obiecte

„Am elevi care îşi permit să se programeze de două ori pe săptămână la pregătire”, aflăm de la una dintre profesoarele de limba franceză, „dar şi elevi care parcă vin ca mielul la tăiere, trimişi de părinţi. Unii dintre ei nici nu au nevoie de ore suplimentare, faţă de alţi colegi de-ai lor care, deşi i-ar ajuta pentru facultate o pregătire, nu îşi permit să dea un ban în plus”.

Un elev în clasa a XII-a „Economic” ne declară că pentru părinţii săi criza nu e mai importantă decât viitorul său: „Mă pregătesc pentru bacalaureat şi pentru facultate la trei discipline. Dau cam 120 de lei pe săptămână, deci cam 500 pe lună. Bani pe care părinţii mei îi şi pun deoparte când iau salariul. Preferă să facem economie la altele”.

Matematica în topul pregătirilor

Dintre toate disciplinele, matematica este cea care nu riscă să rămână fără clienţi la pregătirile în particular. Dacă întrebi la CNVA sau CNMK la clasele a XII-a, dar şi la gimnaziile cu ştaif, mai bine de jumătate dintre elevi recunosc că fac meditaţii la această disciplină.

Elevii de la clasele a VII-a şi a VIII-a mai declară că deşi în semestrul I au primit „subvenţii” pentru ore în particular la istorie şi geografie, acum acestea au cam fost tăiate. „Mama mi-a spus să pun osul la muncă să învăţ şi singur la istorie, că nu-mi mai dă bani, că-i criză. Oricum, s-ar putea să se schimbe şi admiterea, să nu se mai facă pe baza notelor de la tezele unice”, ne spune un elev de clasa a VII-a de la Şcoala Nr. 28.

Printre disciplinele de top la pregătire în particular se mai numără limba română şi engleza. Cu toate acestea, profesorii care predau obiecte umaniste sunt cei mai afectaţi de criză. Părinţii recunosc că au tăiat bugetul acolo unde odraslele pot toci şi singure.

Între 25 şi 50 de lei şedinţa

Preţurile la meditaţii variază de la un profesor la altul, în funcţie de cotaţia lui la „bursa meditaţiilor”. De exemplu, majoritatea dascălilor de la CNVA cer 50 de lei pentru şedinţa de două ore, cu 5 lei mai mult decât anul trecut.

„Noi suntem fericiţi că unii profesori de renume ne-au acceptat în grupă, nu ne mai gândim la câţi bani dăm. Sănătoşi să fim, să ne vedem copilul realizat”, ne mărturiseşte mama unui copil de clasa a IX-a la CNVA.

Un profesor bun poate câştiga astfel şi câte 350 sau 250 de lei în numai două ore, în funcţie de câţi elevi are în grupă, şapte sau cinci.

Preţul cel mai des întâlnit este de 40 de lei pe şedinţă. Dar sunt şi cadre didactice care iau mai puţin: „Eu dau meditaţii la matematica de gimnaziu cu 25 de lei. Dar nu am scăzut suma ca să câştig clienţi în perioada de criză, ci am menţinut preţul pe care îl practicam de mai mult timp. Oricum e destul de mic faţă de preţul pieţei. Iar elevii pe care îi am la pregătire au continuat să vină”, am aflat de la un profesor care şi-a anunţat oferta de meditaţie în ziar.

Corigenţa nu crede în criză

Sunt şi destule cazuri de părinţi şi elevi care susţin că, deşi nu-i dau banii afară din casă, sunt obligaţi să cotizeze la meditaţii ca elevii să poată obţine note mari la profesorul de la clasă sau să nu rămână corigenţi.

Deşi sunt suficiente cazuri de acest gen, oamenii refuză să discute deschis despre acest subiect. De altfel, meditaţiile rămân un subiect tabu, deşi toată lumea ştie că industria lor este destul de bine pusă la punct şi cu profit chiar şi pe vreme de criză.

http://www.viata-libera.ro/articol-Medi ... ila_2.html

[dcp100168]

Comisia prezidentiala recomanda interzicerea meditatiilor date elevilor de la clasa

Meditatiile date elevilor de la clasa ar trebui interzise prin lege, pentru a reduce inegalitatile existente intre elevii din aceeasi clasa, considera Comisia prezidentiala pentru analiza riscurilor sociale si demografice. "Este necesara o interdictie explicita, prin lege, pentru per­sonalul didactic de a desfasura activitati de tip after-school sau meditatii cu elevi proprii, in afara unitatii scolare in cauza", se arata in raportul Comisiei, citat de NewsIn.

Propunerea vine in contextul in care meditatiile date elevilor de la casa reprezinta, de multi ani, o practica frecventa in randul multor cadre didactice, pregatirea particulara vizand in special materiile prioritare in perspectiva examenului de bacalaureat si a celui de admitere la facultate.

In acelasi raport, Comisia recomanda evitarea utilizarii materialelor auxiliare pe care nu si le pot permite toti elevii, precum si utilizarea curenta a computerului si accesul la internet ca resursa di­dactica in scoala.

http://student.hotnews.ro/stiri-stiri-6 ... -clasa.htm

[riaji]

Nu nu trebuie. Ar fi o alta masura cretina, luata pentru asigurarea indobitocirii populatiei. De altfel, nici nu vad cum s-ar putea realiza asta... o sa puna cate un politist langa fiecare usa unde e proprietar un profesor? O sa faca controale inopinate la 2 dimineata, sa vada daca astia fac meditatii ilegale? O sa-i aresteze? O sa-i arda pe rug pe profesori, ca vor sa nu moara de foame, si pe elevi, ca vor sa invete mai mult?

[toto]

Masura se refera la meditatiile pe care profesorul le-ar avea cu proprii elevi!

Si toata lumea stie cum se intampla, nu e cazul sa detaliez.

[dcp100168]

Sute de profesori gălăţeni sunt evazionişti fiscal

* Doar 56 din cei 4.000 de dascăli din Galaţi au declarat la Fisc că meditează elevi în particular

Mulţi profesori meditează contra cost, în particular, copii pe care îi au elevi la şcolile publice. Dacălii nu plătesc impozit pe sumele încasate. Un lucru este de netăgăduit: aproape jumătate dintre dascălii gălăţeni fac şi meditaţii, pe bani, după ore. Mai grav este că unii primesc bani pentru pregătire chiar de la elevii cărora le predau la şcoală, ceea ce pune un mare semn de întrebare în ceea ce priveşte moralitatea metodei.

M.V. este profesor la Şcoala „Mihai Eminescu” din Galaţi, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ din oraş. Recunoaşte că face pregătire în particular cu unii elevi, dar spune că niciodată cu cei de la clasele unde predă. „Mi se pare imoral să meditez elevii pe care-i şi notez. Însă eu sunt un caz izolat. Mulţi dintre colegii mei nu ţin cont de acest aspect”, spune profesorul. „Sunt chiar şi învăţători care, după cursuri, fac pregătire cu unii dintre copii, contra cost. În aceste condiţii, notarea nu mai este obiectivă!”, adaugă acesta.

Din câte am aflat, succesul cel mai mare în această practică „neortodoxă” îl au profesorii de matematică şi cei de limbi străine. Aceştia ajung, potrivit surselor noastre, să „taxeze” şi peste 20 de ore de pregătire pe săptămână. Adică îşi dublează volumul de muncă, ceea ce ne face să ne întrebăm când mai au timp să pregătească orele obişnuite, pentru care primesc salariu.

Grav este că, dincolo de problema de moralitate, avem de-a face şi cu o ditamai evaziunea fiscală. Sute, dacă nu cumva mii de dascăli, „uită” să declare veniturile obţinute din meditaţii la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP), îngroşând astfel rândul evazioniştilor. „În prezent, sunt înregistrate ca plătitoare de impozit 56 persoane la codul de activitate Servicii executate de meditatori. Sunt mai multe decât anul trecut, dar destul de puţine faţă de amploarea cunoscută a pieţei”, declară George Marinescu, purtătorul de cuvânt al DGFP Galaţi. „Fenomenul este greu de controlat, dar, pe de altă parte, sunt domenii în care evaziunea este mult mai mare. S-a dovedit că este ineficient să trimitem echipe în control. Cheltuielile sunt mari, iar sumele recuperate, foarte mici”, adaugă acesta. Totuşi, dascălii reclamaţi (şi prinşi în culpă) riscă amenzi şi chiar întocmirea de dosar penal pentru evaziune fiscală.

http://www.adevarul.ro/rss/articol/gala ... iscal.html

[bogmx]

Nu e chiar asa de putin. In unele orase mai mici, nu sunt inregistrati meditatorii. Astfel pot sa se vaite ca primesc salarii prea mici.

[dcp100168]

Elevii români iau meditaţii de 320 de milioane de euro pe an

Piaţa meditaţiilor a înflorit în marile oraşe, unde pregătirea elevilor pentru examene costă, lunar, peste 200 de lei. Din pregătirea suplimentară contra cost se strâng, lunar, 26,7 milioane de euro, echivalentul a câte o sută de euro pentru fiecare cadru didactic din România, scrie Gândul. Un sfert dintre elevii români cotizează în mod direct la veniturile profesorilor prin orele de meditaţii, suma totală care ajunge lunar de la părinţi la dascăli fiind de 26,7 milioane de euro. Cei mai mulţi elevi care apelează la pregătirea suplimentară oferită contra cost de profesor sunt cei care învaţă în şcolile din oraşe, din cei 1,4 milioane de şcolari din mediul urban, o treime luând meditaţii. Tot aici se câştigă şi cel mai bine. 83% din cei 320 de milioane de euro rulaţi anual prin piaţa meditaţiilor sunt încasaţi de către dascălii din oraşe, se arată într-un studiu realizat de Compania Daedalus Millward Brown. Costul mediu al unei ore de meditaţii este de 18 lei, iar, în medie, o familie cheltuieşte, lunar, pentru pregătirea suplimentară a copilului, aproximativ 200 de lei.

http://www.agerpres.ro/media/index.php/social/item/12224-Elevii-romani-iau-meditatii-de-320-de-milioane-de-euro-pe-an.html

[AndreiM]

Consider ca meditatiile sunt o solutie buna pentru cei care au de dat admitere sau un examen. In schimb nu mi se pare o idee buna atunci cand esti obligat sa te duci la meditatii doar ca sa iei o nota de trecere.

[dcp100168]

Fiscul gălăţean nu a luat în vizor meditaţiile

Spre deosebire de cadrele didactice din Arad, cele din Galaţi nu vor fi puse în situaţia să dea cu subsemnatul dacă fac sau nu meditaţii. Inspectorul şcolar general, Doruleţ Resmeriţă, susţine că nu a primit nicio solicitare de genul acesta, de nicăieri.

Nici conducerea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice din judeţul Galaţi (DGFP) nu are de gând să le ceară dascălilor aşa ceva: „Nici nu ne-a trecut prin cap să trimitem asemenea formulare în şcoli. Nu profesorii sunt marii evazionişti fiscali”, a declarat directorul general, Lucian Domniţeanu.

Cu toate acestea, dascălii sunt obligaţi prin lege să se înregistreze la Fisc, dacă obţin venituri din meditaţii. „Până în data de 31 ianuarie, cadrele didactice care desfăşoară astfel de activităţi trebuie să se înregistreze la noi. Apoi există două modalităţi de plată a impozitului: fie îşi ţine profesorul singur evidenţa contabilă, fie se raportează la o sumă fixă stabilită la 720 de lei pe an şi face trimestrial plăţi anticipate, însumând 16 la sută, urmând apoi ca după depunerea formularului 200 să se facă regularizarea”, ne lămureşte purtătorul de cuvânt de la DGFP Galaţi, George Marinescu. Acesta susţine că anual câtva zeci de cadre didactice îşi depun declaraţii de venituri din pregătirile în particular şi că o situaţie clară ne va putea furniza după data la care se aşteaptă înregistrările de anul acesta.

Liderul Federaţiei Educaţiei Naţionale, Constantin Ciosu, susţine că, atâta vreme cât şi Boc a recunoscut că la Arad s-a făcut „exces de zel”, nu se va ajunge la situaţia de a se cere aşa ceva la Galaţi: „E un abuz, ca multe altele care se întâmplă în ziua de azi. Meditaţii nu se fac decât la anumite obiecte şi de către anumiţi profesori. Nu are rost să se împartă tuturor asemenea hârtii”.

Există opinii conform cărora dascălii nici n-ar mai trebui să plătească impozit pentru meditaţii. Există şi alţii care susţin că, dimpotrivă, niciun profesor care pregăteşte elevi în particular nu plăteşte în fond un impozit corespunzător veniturilor reale obţinute din asemenea activităţi. Nu există nici posibilităţi de verificare a sumelor pe care le câştigă un cadru didactic din meditaţii, pentru că sunt foarte fluctuante. De exemplu, un elev se poate medita trei luni, după care renunţă. Rămâne însă cert că nu cadrele didactice sunt într-adevăr marii evazionişti fiscali în România, iar astfel de discuţii care se iscă anual în jurul meditaţiilor e posibil să nu-şi aibă rostul, atâta vreme cât pregătirile în particular se desfăşoară la cererea părinţilor şi elevilor.

http://www.viata-libera.ro/articol-Fiscul__nu_a_luat_in_vizor_meditatiile__2.html

[Mikka]

Totusi, DE CE ar trebui? Sunt imorale, ilegale, ingrasa?

[dcp100168]

40 de profesori meditatori sunt înregistraţi la Fisc

Purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Judeţului Galaţi, George Marinescu, ne-a declarat că, în anul 2010, doar 40 de cadre didactice sunt înregistrate în evidenţele instituţiei că obţin venituri din meditaţii şi, implicit, plătesc impozit. „Conform OUG 117/2010, anul acesta nu mai există un termen-limită de înregistrare, cadrele didactice putând să vină oricând să-şi depună evidenţa contabilă”, susţine purtătorul de cuvânt de la DGFP.

http://www.viata-libera.ro/articol-40_de_profesori_meditatori_inregistrati_la_Fisc_2.html

[dcp100168]

Î0n România, părinţii dau 300 milioane de euro anual pe meditaţii

Scolarizarea "in particular" este o afacere in plina expansiune in Europa. Parinti din Franta si Germania cheltuie peste 3 miliarde de euro anual pe cursuri suplimentare celor oferite de scoli copiilor lor. In Romania, familiile platesc anual 300 milioane de euro pe meditatii, se arata intr-un raport realizat la comanda Comisiei Europene.

In ciuda miliardelor platite astfel profesorilor particulari, multe state lasa acest sector nereglementat, astfel incat meditatiile au loc frecvent in afara domeniului de impozitare al Guvernului, arata studiul, care avertizeaza: lasat nesupravegheat, fenomenul va avea un impact social de puternica divizare intre clasele sociale.

In Romania, un studiu realizat in 2007 pe 1.267 de elevi din ciclul secundar arata ca 27% dintre ei au primit meditatii. Trei ani mai tarziu, un studiu realizat pe 1.500 de copii cu varste cuprinse intre 6 si 19 ani a aratat ca 17% dintre ei primeau meditatii. Un studiu realizat la nivel national in 2010 pe 1.316 adulti a aratat ca 50% dintre ei plateau profesori privati pentru copiii lor.

In Franta, un raport realizat in 2007 estimeaza ca, in marile licee din Paris, aproximativ 75% dintre elevi urmau cursuri private. In Germania, o cercetare din 2010 arata ca 14,8% din numarul total al elevilor primeau meditatii.

Cati bani se duc, anual, pe meditatii

Austria, 2010: 126 milioane de euro pe an

Cipru, 2008: 111 milioane de euro pe an

Franta, 2007: 2,210 milioane de euro si cu o crestere de 10% pe an

Germania, 2010: intre 942 si 1,468 milioane de euro pe an

Grecia, 2008: 952 milioane de euro pe an

Italia, 2010: 420 milioane de euro pe an

Romania, 2010: 300 milioane de euro pe an

Spania, 2010: 450 milioane de euro pe an

In Romania, majoritatea meditatorilor sunt profesori cu catedra completa care ofera cursuri suplimentare pentru a-si mari veniturile. Un studiu realizat in 2010 de Daedalus Millward Brown si citat de raportul european arata ca 30% dintre elevii care au urmat cursuri particulare au primit meditatii chiar de la profesorii lor si 60,4% de la alti profesori din scoala lor sau din alte scoli.

Practica meditatiilor acordate chiar de profesorii de la clasa este "problematica", arata autorii studiului, care precizeaza ca riscul este ca profesorii sa reduca efortul depus in scoala, cu scopul de a mari numarul elevilor care le cer serviciile in afara orelor de scoala. Un alt pericol il reprezinta favoritismul, arata cercetarea.

Autoritatile din Romania le cer profesorilor sa isi declare veniturile din meditatii. In 2008, numai 1.500 de profesori au facut astfel de declaratii, "un procent foarte mic din total", se arata in cercetare.

"Modelele din Romania ofera un exemplu tipic", sustin autorii studiului. Un raport din 2000 al UNESCO arata ca salariul unui profesor roman reprezenta numai aproximativ 40% din suma pe care un profesor cu acelasi grad o primea in 1990. In 2006, dupa mai multe greve, guvernul a majorat salariile profesorilor. "Cu toate acestea, salariile de baza au ramas scazute si oricum pana atunci meditatiile au devenit parte a culturii sociale care a fost acceptata atat de familii, cat si de profesori", se mai arata in studiul CE. Este si motivul pentru care profesorii romani au declarat ca dau meditatii pentru a-si suplimenta veniturile si nu pentru profit.

Studiul arata ca materiile la care elevii din Europa primesc cele mai multe lectii particulare sunt matematica si limbile nationale. Respectand acest principiu, si in Romania, Ungaria, Luxemburg, Letonia, Cipru, Germania, Austria si Portugalia matematica este principala materie la care elevii continua sa ia lectii si dupa scoala.

Studiul evidentiaza ca cea mai mare parte a lectiilor particulare au fost urmate de familii instarite si de obicei din mediul urban, si nu de clasa muncitoare. In unele tari, meditatiile particulare sunt ceva comun pentru familiile care platesc deja scolarizare privata, accentuand divizarile socio-economice.

hotnews.ro