Jump to content

Legea falimentului personal


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Legea falimentului personal a intrat în Parlament

Proiectul de lege care reglementează falimentul persoanelor fizice a fost depus în Parlament spre aprobare, însă este contestat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB), a declarat ieri Gheorghe Piperea, managing partner la Piperea&Asociaţii. Legea a fost introdusă în Parlament de către senatorul PDL de Ilfov Iulian Urban.

Mai exact, o astfel de lege ar permite românilor care nu-şi mai pot plăti datoriile la bănci, din cauza conjuncturii economice nefavorabile, să intre sub protecţia tribunalului. Băncile nu vor mai putea astfel să îi execute silit, iar datoriile vor putea fi reeşalonate pe o perioadă de câţiva ani. "O reglementare a insolvenţei persoanelor fizice este imperios necesară. Deşi bancherii nu sunt de acord, persoanele fizice supraîndatorate nu au niciun fel de protecţie. România este obligată, potrivit directivelor europene, să reglementeze falimentul personal. Deşi, în lipsa unei reglementări în legislaţia naţională, se va putea cere protecţie în instanţă pentru o persoană fizică pornind de la directiva europeană”, a declarat Piperea.

Potrivit proiectului de lege, realizat după modelul legii falimentului personal din SUA, instanţele vor putea stabili dacă o persoană se află în insovenţă scuzabilă sau faliment fraudulos. Întreaga procedură trebuie închisă în cinci luni, perioadă în care debitorul nu mai are acces la credite, cumpărături în rate, contracte de leasing sau orice alte operaţiuni care presupun creditarea. Dacă starea de faliment este declarată scuzabilă, debitorului i se acordă aşa-numitul nou început, adică datoriile rămase neachitate i se şterg, iar el poate avea din nou acces la credite şi îşi recâştigă statutul anterior, aşa cum şi companiile sunt protejate prin lege pentru a trece de o perioadă dificilă printr-un plan de reorganizare, a explicat Piperea. El a dat exemplul persoanelor disponibilizate sau care au avut reduceri drastice de salariu şi au contractat credite pe care nu le mai pot acoperi în prezent.

Potrivit lui Piperea, băncile nu ar mai fi obligate să constituie provizioane pe perioada procedurii de insolvenţă. El susţine, totodată, că instituţiile de credit din România nu sunt obligate, de fapt, nici în prezent să constituie provizioane pentru împrumuturile acordate companiilor care intră în procedură de insolvenţă, deşi unele bănci continuă să o facă.

De asemenea, în cazul unui faliment fraudulos, persoanele respective nu vor mai putea prin lege să acceseze niciun tip de împrumut bancar pe o perioadă de cinci-şapte ani. România şi Bulgaria sunt singurele state din Uniunea Europeană care nu au reglementat, printr-o lege generală sau specială, insolvenţa persoanelor fizice, potrivit lui Gheorghe Piperea.

http://standard.money.ro/articol_107135 ... ament.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Din cauza crizei politice, falimentul personal se reporteaza pentru la anul

Proiectul Legii falimentului personal nu e privit cu ochi buni de bancheri pentru ca i-ar avantaja pe clienti, spun bancherii. De partea cealalta, initiatorii spun ca actuala criza "iminge" dezbaterea parlamentara a legii pana prin martie 2010. Desi inspirat din legislatia americana, unde e reglementat de celebrul "Chapter 13", replica romaneasca a falimentului personal este mai degraba o "nada" electorala decat o realitate. "Bancile nu sunt interesate de un asemenea proiect, acesta fiind practic o lege de protectie a debitorilor. Pot aparea falimente frauduloase, tentative de a incerca evitarea platii unor datorii din partea clientilor bancari. Noi copiem niste treburi fara sa ne gandim daca sunt bune sau daca pot fi aplicate in Romania", sustine fostul presedinte executiv al BRD, Bogdan Baltazar. Initiatorul proiectului, avocatul Gheorghe Piperea, spune ca in acest moment proiectul lui zace la Parlament, din cauza crizei politicie si ca in cel mai fericit caz prin martie 2010, va fi luat in discutie.

http://economie.hotnews.ro/stiri-finant ... u-anul.htm

Link to comment
Share on other sites

  • 5 years later...
Legea falimentului personal a fost adoptată

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în unanimitate, proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani.

Toate grupurile parlamentare au susţinut acest proiect iniţiat de deputatul PSD Ana Birchal şi de alţi 153 de parlamentari.

Potrivit prevederilor adoptate, de această lege va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are "un necaz financiar", nu din vina sa, acesta putând să îşi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, debitorul nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere.

“Orice debitor de bună-credinţă care are un necaz financiar independent de voinţa sa, din momentul în care îşi deschide procedura insolvenţei persoanei fizice nu mai stă cu grija că va fi executat silit sau că rămâne pe drumuri, deci executarea silită este reglementată ca o excepţie, nu ca o regulă. Un debitor de bună-credinţă, dacă are anumite datorii şi consideră că se poate redresa financiar şi este în necaz financiar fără vina sa, poate, în baza unui plan de rambusare care se poate întinde pe cinci ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an, să îşi reeşaloneze aceste datorii astfel încât să nu fie executat silit. În momentul deschiderii procedurii de insolvenţă nu mai sunt acumulate datorii la datorii, penalităţi la penalităţi la o rată bancară. Orice penalitate, majorarea de întârziere se stopează automat", a explicat Ana Birchall prevederile legii.

Proiectul mai prevede că orice debitor care după 90 de zile de la data scadentă a unei datorii ştie că nu mai poate să îşi achite aceste datorii poate să ceară intrarea în insolvenţă şi, în felul acesta, să se poată redresa financiar în baza acestui plan de rambursare, a mai spus ea.

"Avem două proceduri: atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze poate solicita lichidarea sau îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Acest admnistrator poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Cheltuielile în procedura de rambursare sunt prevăzute în planul de rambursare, iar cheltuielile de demarare a acestei proceduri sunt suportate de la bugetul de stat", a mai arătat Birchall.

Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

Legea insolvenţei, speranţa celor datornici. Care sunt condiţiile pentru persoanele fizice

Ce condiţii şi ce avantaje are o persoană intrată în procedura de insolvenţă

Cu toate că Guvernul nu a susţinut-o iniţial, FMI a privit-o cu circumspecţie, iar Senatul a respins-o, Legea insolvenţei persoanei fizice a trecut, în acestă săptămână, de votul final din Parlament. For decizional a fost Camera Deputaţilor, care i-a acorat 309 voturi "pentru" şi niciunul "împotrivă". S-au exprimat şi trei abţineri, evident irelevante pentru rezultatul votului.
Totuşi, chiar dacă s-a votat aplicarea ei, legea nu intră în vigoare azi, mâine. Trebuie să treacă şase luni de la promulgarea şi publicarea ei în Monitorul Oficial. Dacă legea ar avea prioritate în forma actuală, atât în mapa de la Cotroceni, cât şi la Monitorul Oficial, gălăţenii şi-ar putea cere insolvenţa, cel mai devreme la începutul anului viitor. În acest timp, practicienii în insolvenţă ar trebui să se pună la punct cu aplicarea noii legislaţii. Dacă preşedintele Iohannis ar întoarce legea în Parlament, însă, termenul s-ar putea prelungi considerabil.

Când poate cere datornicul să intre în insolvenţă

Potrivit actului normativ votat de Camera Deputaţilor, o persoană fizică poate cere intrarea în insolvenţă atunci când nu are suficienţi bani ca să îşi poată plăti datoriile, pe măsură ce acestea devin scadente. Mai exact, starea de insolvenţă se poate instala abia atunci când au trecut mai mult de 90 de zile de la data scadenţei unei datorii, iar debitorul (adică datornicul) nu şi-a putut achita obligaţiile faţă de respectivul creditor sau faţă de mai mulţi creditori. Vorbim aici despre imposibilitate, nu despre rea-voinţă!

Există şi o serie de alte condiţii pentru a putea cere începerea procedurii personale de insolvenţă. Spre exemplu, cine cere să intre în insolvenţă trebuie, înainte de toate, să demonstreze că are domiciliul stabil în ţară, de cel puţin şase luni. Apoi, datornicul trebuie să poată demonstra că, pe durata următorului an, nu are nicio posibilitate reală de a-şi achita datoriile cu care a depăşit 90 de zile scadenţa, aşa cum au fost ele contractate şi să îşi menţină, în acelaşi timp, un nivel rezonabil de viaţă pentru sine şi pentru persoanele pe care le are în întreţinere. Acest nivel rezonabil de trai se calculează în funcţie de datoriile debitorului, de veniturile pe care acesta le obţine şi de cele pe care le-ar putea avea, în funcţie de pregătirea sa şi de bunurile pe care le are şi care pot fi urmărite în timp. De asemenea, persoana fizică trebuie să nu fi acumulat datorii din desfăşurarea de activităţi comerciale. Intră în insolvenţă, la cerere, cine are datorii scadente de cel puţin 15 salarii minime. Acestă sumă este numită, în lege, „valoare-prag”.
Solicitarea de intrare în insolvernţă ar urma să fie adresată unei comisii de insolvenţă, la Judecătoria de domiciliu a datornicului (nu la Tribunal, aşa cum trebuie să facă persoanele juridice).

Avantajele insolvenţei

Dacă alege prima variantă de insolvenţă, cea pe bază de plan de rambursare a datoriilor, persoana fizică poate evita executarea silită a bunurilor sale sau poate beneficia de suspendarea unei executări deja în curs. În plus, odată intrată în insolvenţă, o persoană fizică nu va mai acumula dobânzi şi penalităţi pentru întârzieri de plată, dar numai în condiţiile în care îşi respectă graficul de rambursare. Apoi, toate actele de reprezentare pe care datornicul le-a încheiat devin nule de drept de la data intrării în insolvenţă.

Dezavantajele insovenţei

Un gălăţean care intră în insolvenţă poate să împiedice banca, spre exemplu, să îi ia înapoi casa la plata căreia a întârziat cu mai multe rate. Totuşi, pe durata insolvenţei sale, datornicul nu va putea beneficia de banii pe care îi câştigă, după bunul său plac. Comisia de insolvenţă, cea care a acceptat instaurarea procedurii în cazul persoanei respective, va decide unde, când şi cum sunt folosiţi banii nedestinaţi asigurării traiului zilnic. Nu e deci o ocazie pentru gălăţean să scape de plata datoriilor la bănci, ci una să şi le poată achita integral, evitând executarea bunurilor sale.

Ce spun bancherii

Surse din sistemul bancar şi-au exprimat îngrijorarea faţă de adoptarea legii, în prezenta formă. Astfel, bancherii şi-ar dori, pe de o parte, ca Parlamentul să ia în calcul revizuirea întregului pachet legislativ privind creditarea, înainte ca actul normativ care reglementează insolvenţa personală să înceapă să producă efecte.
Pe de altă parte, bancherii îşi doresc alinierea exigenţelor faţă de datornici la legislaţia europeană. În mai multe state din Uniune, cine intră în insolvenţă nu mai are voie să ia un nou credit pentru perioade cuprinse între cinci ani şi zece ani.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 7 months later...

Guvernul amână un an Legea insolvenţei persoanei fizice, pe motiv că nu are norme

Guvernul a amânat cu un an, până la 31 decembrie 2016, termenul de intrare în vigoare a Legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice, decizie care confirmă informațiile transmise în urmă cu o săptămână de Profit.ro. Amânarea a fost decisă prin ordonanță de urgență aprobată în ședința de miercuri.

Amânarea este argumentată de Guvern prin faptul că normele de aplicare nu au fost redactate la timp, dar în condițiile în care acest proiect a fost pregătit mulți ani, iar Fondul Monetar Internațional și industria bancară au solicitat intens Guvernului să evite aplicarea unei astfel de legi, pe motiv că ar putea fi "subminată" disciplina de plată a ratelor la credite. Condiția a fost introdusă și în mai multe scrisori de intenție convenite de Guvern cu FMI, în care autoritățile române trebuia să se angajeze de fiecare dată că vor lua toate măsurile pentru a nu fi adoptată legislația privind falimentul personal și nu vor fi acceptate nici alte propuneri legislative similare.

La începutul acestui an, când Guvernul Ponta a decis să nu mai încheie un nou acord cu Fondul și parlamentarii au primit "undă verde" pentru a aproba legea, Fondul Monetar Internațional a transmis Guvernului, Parlamentului și guvernatorului Băncii Naționale o scrisoare în care arăta că, fără un studiu de impact adecvat și fără consultarea părților interesate, legea insolvenței persoanelor fizice poate avea un impact negativ asupra pieței financiare.

La rândul lor, reprezentanții Asociației Române a Băncilor au insistat, în dezbaterile din Parlament, că un astfel de act normativ trebuie să asigure o stabilitate financiară prin disciplina de plată și un echilibru între debitori și creditori, cu evitarea abuzurilor din partea debitorilor, spunând că insolvența trebuie reglementată cu un studiu de impact, fără presiune de timp, și avertizând că impactul unei legi care nu ține cont de opinia comunității bancare va afecta indicatorii de prudență bancară. Ei au mai arătat că impactul aplicării Legii insolvenței persoanelor fizice se ridică la circa 3,5 miliarde de lei, luând în calcul faptul că o parte dintre clienții buni platnici ar putea decide să nu mai plătească, așteptând "beneficiile" insolvenței, dar și costurile de logistică ale băncilor cu implementarea unei astfel de legi.

Legea insolvenței persoanei fizice este amânată de Guvern și în condițiile în care Parlamentul a aprobat recent Legea privind darea în plată, care stabilește că debitorii cu credite ipotecare vor scăpa de datoriile la bănci, IFN și recuperatori dacă lasă creditorului bunul imobiliar, dar președintele Klaus Iohannis a trimis-o înapoi spre reexaminare.

Legea insolvenței personale a fost publicată în Monitorul Oficial pe 18 iunie, cu termen de intrare în vigoare în 6 luni de la data publicării.

Amânarea termenului de aplicare a legii este argumentată de Guvern prin faptul că nicio etapă necesară implementării legii, precum aprobarea normelor metodologice și formarea comisiilor de insolvență la nivel central, nu a fost îndeplinită. Practic, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial a legii, respectiv până la 18 august, ar fi trebuit aprobate normele de aplicare, iar în termen de trei luni, până la 18 septembrie, ar fi trebuit formate comisiile de insolvență la nivel central. Niciuna dintre aceste etape nu a fost respectată.

"Guvernul nu a dorit, dar este nevoit să amâne legea. Guvernul consideră că legea este oportună, dar vrea să fie și funcțională. În acest moment, legea nu putea fi implementată", a afirmat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.

Cheltuielile pentru aplicarea legii, precum costurile de personal, erau calculate pentru anul viitor la 13 milioane de lei, pentru 2017 fiind estimate la 23 milioane de lei, ca efect al angajării a 180 de persoane la Autoritatea Națională de Protecție a Consumatorului (ANPC) și a 140 de persoane în comisiile care stabilesc insolvența, precum și al pregătirii a 600 de judecători și 750 de grefieri de către Consiliul Superior al Magistraturii.

Întrebat cine este responsabil pentru întârzierile în aplicarea legii, oficialul guvernamental a răspuns: "Cred că răspunsul este evident. Ține de activitatea ANPC, pentru că ANPC este principalul implementator, o instituție aflată în subordinea Ministerului Economiei".

Legea insolvenței persoanei fizice reglementează trei modalități prin care insolvența persoanelor fizice va putea fi soluționată, respectiv pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedură simplificată. La acest moment, insolvența este posibilă doar pentru firme.

Conform legii, o persoană fizică debitoare este considerată în insolvență când patrimoniul ei este caracterizat prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor scadente. Insolvența se prezumă a fi existentă dacă, după trecerea unui termen de 90 zile de la data scadenței unei obligații, persoana în cauză datoriile către unul sau mai mulți creditori. Durata de executare a planului de rambursare este de până la 5 ani de la data rămânerii definitive a deciziei de deschidere a procedurii de insolvență, cu posibilitatea prelungirii executării cu cel mult un an. Astfel, orice persoană care se află, nu din vina sa, în imposibilitate de a plăti datoriile, își poate reeșalona plățile, pe baza unui plan de redresare financiară, pe o perioadă de cinci ani, fiind protejată de executarea silită.

profit.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

De la 1 august, românii pot intra în faliment pe persoană fizică

Legea privind insolvenţa persoanelor fizice va intra în vigoare la data de 1 august, după ce normele ei de aplicare au fost publicate recent în Monitorul Oficial. Asta înseamnă că, de atunci, românii care nu îşi mai pot plăti datoriile vor putea să ceară falimentul personal.

În data de 01.08.2017 trebuie să intre în vigoare, Legea nr. 151/2015 privind insolvența persoanei fizice, desigur dacă nu intervin noi derogări de la acest termen, iar prin HG nr. 419/2017 au fost adoptate normele de aplicare pentru Legea insolvenței persoanei fizice. Formele procedurii de insolventă pentru persoanele fizice sunt următoarele: Procedura de insolvență pe bază de plan de rambursare a datoriilor; Procedura judiciară de insolvență prin lichidare de active; Procedura simplificată de insolvență; Pentru realizarea acestor proceduri de insolvență au fost necesare adoptarea unor noi instrumente juridice și stabilirea unor reguli și principii de aplicare a legii. O persoană fizică aflată în stare de insolvență poate depune la comisia de insolvență o cerere de deschidere a procedurii insolvenței bazată pe baza unui plan de rambursare a datoriilor.

ziuanews.ro

Link to comment
Share on other sites

Legea falimentului personal. Şi persoanele fizice pot cere intrarea în insolvenţă

Începând cu data de 1 august 2017, va intra în vigoare Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, cunoscută şi ca Legea falimentului personal.

"Procedura prevăzută de această lege va fi un real sprijin şi va ajuta persoanele fizice de bună-credinţă ajunse într-un grav impas financiar să îl depăşească într-un mod demn şi legal, prin acoperirea datoriilor şi descărcarea de obligaţiile ce decurg din acestea. Astfel, orice persoană fizică ce are datorii a căror valoare totală este cel puţin egală cu valoarea a 15 salarii minime pe economie, mai vechi de 90 de zile, şi care simte că nu mai are posibilităţi să le achite şi nici nu prevede o redresare financiară în următoarele 12 luni, poate uza de una dintre cele trei proceduri de insolvenţă prevăzute de această lege", a comentat, pentru "Viaţa liberă", avocatul Mihaela Laura Marin.

Cele trei proceduri reglementate sunt: procedura de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, procedura judiciară de insolvenţă prin lichidare de active, procedura simplificată de insolvenţă.

Banii tăi nu mai sunt ai tăi!

Aşadar, Legea falimentului personal poate fi un veritabil colac de salvare pentru cei care nu mai pot face faţă datoriilor. Nu-ţi mai poţi plăti ratele, te ajută statul, iar dacă îţi respecţi obligaţiile, nu mai eşti executat silit. Numai că, atenţie, odată intrat în această „horă”, trebuie îndeplinite mai multe condiţii stricte, care fac, aşa cum spunea cineva, ca situaţia să devină un fel de liberare condiţionată. Debitorul pierde controlul asupra banilor proprii. Dacă eşti falit, nu poţi continua în huzur, sub protecţia Legii falimentului personal. Dacă ai un program de plăţi, nu poţi pleca în vacanţă în străinătate. Până la închiderea procedurii, nicio decizie cu privire la administrarea patrimoniului tău nu-ţi mai aparţine. Dacă administratorul procedurii consideră că locuinţa pe care o ai în centru, de exemplu, poate fi vândută şi tu te poţi muta în Micro 40 cu chirie, o va face. Trebuie să faci toate diligenţele să obţii un loc de muncă mai bine plătit, să respecţi programul de plăţi şi să faci dovada acestui lucru, să participi la cursuri şi programe de educaţie financiară. "Trebuie să iei aprobare şi ca să mergi în vacanţă", conchide avocatul Gabriel Biriş, specializat în fiscalitate şi insolvenţă.

Debitorul este cel care trebuie să depună cererea

Procedura care trebuie urmată de persoanele fizice care vor să beneficieze de protecţia Legii 151 ne-a fost detaliată de Dana Zaharia, lichidator judiciar: "Debitorul depune cererea de deschidere a procedurii insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor la comisia de insolvenţa. Cererea poate fi formulată şi de către ambii soţi, iar procedura va fi comună acestora, fiind elaborat un singur plan de rambursare sau, după caz, două planuri de rambursare corelate. Independent de regimul matrimonial aplicabil, dacă soţii au şi bunuri sau obligaţii comune ori sunt codebitori ai aceleiaşi obligaţii, cererea de deschidere a procedurii insolvenţei este depusă de soţul debitor doar cu consimţământul celuilalt soţ".

Cererea debitorului este un formular tipizat, care cuprinde absolut toate datele şi informaţiile financiare necesare luării deciziei. La cerere, debitorul trebuie să facă dovada faptului că este angajat sau că are venituri ori, după caz, să prezinte documente care să ateste lipsa sau reducerea capacităţii sale de muncă. Dacă este şomer, este cerută dovada faptului că nu a fost concediat din motive imputabile şi că a făcut toate demersurile specifice unei persoane diligente pentru obţinerea unui loc de muncă. De la data aprobării planului de rambursare, se suspendă de drept toate măsurile de executare silită pentru realizarea creanţelor asupra patrimoniului debitorului.

Procedura judiciară de insolvenţă prin lichidarea activelor debitorului se deschide, la cererea debitorului sau a oricărui dintre creditori, dacă situaţia financiară este iremediabil compromisă sau dacă niciun plan de rambursare nu a fost aprobat sau nu poate fi pus în practică.

Un caz mai special, procedura simplificată de insolvenţă este aplicabilă debitorului care are obligaţii totale de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă. Dacă debitorul decedează pe durata aplicării procedurii simplificate de insolvenţă, se emite o decizie de încetare a acesteia.

Nu este acceptată „aruncarea prosopului”

Odată ce ai solicitat şi ţi s-a aprobat intrarea în procedura insolvenţei, nu înseamnă că abandonezi „lupta” cu creditorii şi că laşi statul să-ţi facă treaba. Legea 151 sprijină ieşirea din starea de insolvenţă a debitorului, într-un mod sistematic şi raţional, astfel încât acesta să fie motivat să facă eforturi pentru a desfăşura activităţi generatoare de venituri, să îi fie facilitată reinserţia în mediul social şi contribuţia la viaţa economică a comunităţii.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Intrarea în vigoare a Legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice se amână cu încă cinci luni

Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice va avea un nou termen de prorogare, termenul de intrare în vigoare fiind prelungit cu cinci luni, de la 1 august 2017 la 1 ianuarie 2018, potrivit unei Ordonanțe adoptată de Guvern.

"Decizia a fost luată de Executiv având în vedere complexitatea domeniului reglementat prin această lege, precum și punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, în care semnalează faptul că este nevoie de pregătirea riguroasă a capacității administrative a instanțelor chemate să aplice procedurile insolvenței persoanelor fizice. De asemenea, în adresa CSM se menționează și faptul că legislația recent adoptată privind darea în plată oferă soluții alternative pentru ipotezele în care dezechilibre contractuale au dus la pierderea utilității contractului pentru una din părți. Prin urmare, prelungirea termenului de aplicare a Legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice are scopul să asigure timpul necesar pentru pregătirea personalului responsabil", potrivit unui comunicat al Executivului.

Legea insolvenţei persoanelor fizice a fost adoptată în Parlament în data de 20 mai 2015. Aplicarea Legii insolvenței persoanelor fizice a mai fost amânată cu un an, respectiv până în decembrie 2016, iar ulterior, cu încă șapte luni, termenul pentru intrarea în vigoare fiind stabilit pentru 1 august 2017.

După adoptarea acestei legi, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului și Ministerul Economiei au luat mai multe măsuri care să pregătească intrarea în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Astfel, a fost elaborat un Plan de acțiune comun care cuprinde măsurile legislative si administrative ce ar trebui luate pentru a putea aplica Legea nr. 151/2015 a insolvenței persoanelor fizice. Potrivit acestui plan, a fost aprobată Hotărârea de Guvern privind organizarea și funcționarea Comisiilor de insolvență (publicată în Monitorul Oficial în 22.01.2016). Ulterior, au fost desemnate persoane responsabile în Comisia de insolvență la nivel central de către: Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Oficiul Național al Registrului Comerțului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei și Persoanelor Vârstnice, Ministerul Justiției, iar Comisia este funcțională.

La nivelul ANPC au fost elaborate mai multe documente necesare pentru pregătirea punerii în aplicare a legii, respectiv: criterii pentru evaluarea nevoilor de locuit ale debitorilor si ale familiilor lor; criterii generale pentru stabilirea nivelului de trai rezonabil; formular de cerere pentru deschiderea procedurii de insolvență; procedura de lucru pentru Comisiile de insolvență. Pentru Direcția Insolvență din ANPC sunt prevăzute un număr de 270 posturi contractuale. Pentru anul 2017 au fost bugetate 68 de posturi care au fost scoase la concurs și sunt în procedura de ocupare, urmând ca în anul 2018 să fie bugetate celelalte 202 posturi.

De asemenea, în iunie 2017, Guvernul a aprobat Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice, prin care sunt stabilite modalitatea de desfășurare a ședințelor de conciliere, modul de comunicare cu debitorul și creditorii, tipurile de onorarii pentru administratorul procedurii și lichidator, precum și cuantumul minim și maxim al acestor onorarii.

impartial.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 10 months later...

Primul român intrat în faliment personal

Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a anunţat că în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă a fost publicat primul caz de insolvenţă a unei persoane fizice din România, un dezvoltator imobiliar din Constanţa. Acesta a arătat că, în perioada 2007-2008, a demarat o afacere în domeniul imobiliar (construirea unor blocuri şi vânzarea apartamentelor aferente). O parte dintre aceste apartamente au fost cumpărate încă din stadiul de proiect, însă debitorul nu a putut finaliza proiectul. Prin urmare, cumpărătorii nu au putut intra în posesia apartamentelor şi au început executarea silită. În plus, acesta a arătat că, pe lângă datoriile faţă de cumpărători, acumulase şi datorii la bugetul de stat, în valoare de 12,5 milioane de euro. De asemenea, debitorul a declarat că „situaţia sa financiară este iremediabil compromisă şi un plan de rambursare a datoriilor nu poate fi elaborat şi pus în executare, dat fiind că veniturile sale sunt obţinute exclusiv din salariu”, un salariu în cuantum de 1.162 lei, din care 50 la sută se reține și virează către popririle înființate de creditori, susţine avocatnet.ro. În consecinţă, instanţa a admis cererea, a desemnat un lichidator judiciar şi a dispus deschiderea procedurii insolvenței prin lichidarea activelor debitorului. Hotărârea nu este definitivă, putând fi atacată cu apel.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 1 month later...

Primii trei români care au intrat în faliment! Unul dintre ei a fost condamnat la 20 de ani de închisoare! Cum scapi, legal, de datoriile la bănci sau la stat!

Două femei, una din Galați și alta din București, dar și un bărbat din Constanța cu mari probleme penale, au cerut și au obținut falimentul pe persoană fizică. Sunt primii trei din România care beneficiază de recenta lege a insolvenței persoanelor fizice.

Trei români au reuşit să se pună pentru câţiva ani sub protecţia legii falimentului personal scăpând astfel de plata datoriilor către bănci, către stat sau către alţi creditori. 

Două dintre cele trei persoane, una din Galaţi şi una din Bucureşti nu par să iasă din comun, avaând drept creditori bănci şi statul român, o poveste ce poate fi găsită în sute de mii de case din România.

Cel de-al treilea, însă, un bărbat din Constanţa, are o poveste mai mult decât interesantă, lista creditorilor săi fiind uriaşă. Mai mult, Tribunalul Constanţa a decis, în 2015, ca respectiva persoană, împreună cu doi complici să fie condamnaţi la un total de 60 de ani de închisoare pentru că s-au asociat şi au înşelat aproximativ 200 de persoane. Cea mai mare parte a persoanelor care au statut de păgubit în dosarul penal apar şi în postura de creditori în dosarul de insolvenţă. Sumele pe care oamenii le-au plătit pentru un apartamentele de care nu au mai avut parte variază între 20.000 şi 50.000 de euro. Cei trei reprezentanţi ai unui grup de firme din imobiliare, din Constanţa, au fost condamanţi la 58 de ani închisoare, instanţa stabilind că cei trei dezvoltatori imobiliari s-au asociat pentru a înşela 200 de constănţeni cu aproape 6 milioane de euro, după cum a relatat Evenimentul Zilei la vremea respectivă. 

Scapi de datorii, dar duci o viaţă strictă

Legea falimentului personal, intrată în vigoare anul acesta, presupune ca o persoană fizică care face dovada că nu  îşi mai poate achita datoriile să fie scutit[ de la plată o perioadă de timp sau să plătească doar o parte dintre obligaţiile lunare. În această perioadă, însă, el va trebui să urmeze un plan de restructurare construit şi aplicat de un lichidator. Condiţiile sunt foarte dure, iar debitorul trebuie inclusiv să îşi scoată la vânzare bunurile de care nu are neapărată nevoie, cum ar fi automobilul, aparatura electronică sau mobila mai scumpă de 5.000 de euro. De asemenea, debitorul nu va mai putea face cheltuieli altele decât cele necesare supravieţuirii. Vacanţele, de exemplu, nu mai sunt permise.

capital.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 4 weeks later...

O singură persoană din Galaţi şi-a cerut falimentul personal

Cum poţi să scapi, legal, de datorii. Intrată în vigoare la începutul acestui an, Legea 151/2015, cunoscută şi ca Legea falimentului personal sau Legea insolvenţei persoanelor fizice, nu a găsit foarte mulţi "clienţi" în rândul populaţiei. S-au înregistrat până acum doar trei cazuri la nivel naţional în care s-a declarat falimentul personal, dintre care unul este al unei femei din Galaţi.

Legea 151/2015 presupune ca o persoană fizică care dovedeşte cu acte că nu  îşi mai poate achita datoriile să fie scutită de la plată o perioadă de timp sau să plătească doar o parte dintre obligaţiile lunare. Actul normativ citat instituie proceduri juridice având ca scop redresarea situaţiei financiare a debitorului-persoană fizică "de bună-credinţă", acoperirea într-o cât mai mare măsură a pasivului acestuia şi descărcarea de datoriile avute de persoana fizică. Legea falimentului personal vizează doar persoanele fizice obişnuite, nu PFA-urile şi nici persoanele care realizează venituri din activităţi independente. Nu pot intra în insolvenţă persoanele fizice care au avut condamnări pentru diferite infracţiuni, care au întocmit acte frauduloase sau excesiv de generoase prin care şi-au diminuat averea, care au fost concediaţi în ultimii doi ani din motive ce le sunt imputabile sau care nu au făcut eforturi pentru a-şi găsi un loc de muncă.

Criteriile sunt dure, dar şi "viaţa de după" falimentul personal este la fel de dură: debitorul va trebui să urmeze un plan de restructurare construit şi aplicat de un lichidator şi să-şi scoată la vânzare bunurile de care nu are neapărată nevoie. Evident, gata şi cu vacanţele, precum şi cu alte cheltuieli care nu sunt necesare supravieţuirii!

De la începutul anului şi până acum, doar trei români au reuşit să intre, pentru câţiva ani, sub "umbrela" legii falimentului personal, scăpând astfel de plata datoriilor către bănci, către stat sau către alţi creditori. Unul dintre cei trei este o gălăţeancă, după cum a confirmat, pentru "Viaţa liberă", Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor: "La nivelul judeţului Galaţi, până la data prezentului răspuns (29 august - n.r.), a fost înregistrată o singură cerere de deschidere a procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor. Cererea a fost analizată de către Comisia de insolvenţă la nivel teritorial din judeţul Galaţi şi a fost emisă o decizie de admitere în principiu a acesteia, care a fost publicată în Buletinul procedurilor de insolvenţă - secţiunea Debitori - persoane fizice, cu obligaţii ce nu decurg din exploatarea unei întreprinderi".

Falimentul personal se poate declara dacă ai restanţe de peste 90 de zile şi dacă datoriile depăşesc valoarea a 15 salarii minime pe economie, adică 28.500 de lei. Falimentul personal prezintă două avantaje pentru datornici: anularea procedurilor de executare silită, care presupun poprirea veniturilor şi chiar vânzarea locuinţelor sau altor bunuri personale, cum ar fi autoturismele, precum şi ştergerea unei părţi a datoriilor (eliberarea de datorii reziduale), după ce s-a acoperit o pondere de cel puţin 40 la sută din valoarea acestora.

Legea 151 prevede trei proceduri pentru insolvenţa personală. Prima este reprezentată de un plan de rambursare a datoriilor pe o perioadă de maximum 5 ani, care poate fi prelungită încă un an, procedura fiind derulată prin intermediul Comisiilor de insolvenţă. O a doua procedură constă în lichidarea activelor, care se poate face direct prin intermediul instanţelor de judecată, fără a se mai apela la comisia de insolvenţă. În fine, a treia procedură este insolvenţa simplificată, valabilă în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de pensionare sau care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

Pentru a intra într-una din aceste proceduri, debitorul trebuie să depună o cerere la sediul Comisiei de insolvență la nivel teritorial din județul unde și-a avut domiciliul sau reşedinţa cu cel puţin şase luni înaintea depunerii cererii. În Galaţi, sediul acestei comisii este cel al Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorului, situat pe str. Egalităţii nr. 2, între sediul Proiect SA şi mănăstirea Metoc.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.