Jump to content

Maricel Păcuraru, trimis în judecată pentru spălare de bani


dcp100168
 Share

Recommended Posts

Fascinanta Românie: falimentara Postcom blochează conturile unui gigant mondial

Căpusa prin care un grup de oameni de afaceri din Galaţi voia să înlănţuie Posta Română a măturat pe jos cu un partener strategic al companiei naţionale

O cambie emisă de un lichidator judiciar din Galaţi, neacceptată si neavalizată, a blocat activitatea ZTE România (Zhonhxing Telecommunication Equipment), subsidiara din ţara noastră a celui mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din China, listat la bursele din Shenzen si Hong Kong, unul dintre giganţii telecom la nivel mondial. Lucrătura uluitoare, cusută cu aţă albă, loveste într-unul dintre cele mai puternice consorţii care licitează pentru noua licenţă de telefonie mobilă 410-415 MHz si este, în fapt, ultimul act al războiului declarat de o grupare de afaceristi mărunţi din Galaţi, susţinută însă din Bucuresti, Companiei Naţionale Posta Română .

Greu de imaginat uimirea reprezentanţilor firmei ZTE România în dimineaţa de 23 iunie 2008, când au fost rugaţi, la sediu, să semneze de primirea unui document semnat de executorul judecătoresc Dobranici Doina Crenguţa, prin care erau înstiinţaţi că li se pune poprire pe toate conturile. Socant a fost să descopere si motivul pentru care BRD GSG, CITI Bank, BCR, Banca Transilvania si Alpha Bank erau înstiinţate că trebuie să ia „măsura indisponibilizării atât a sumelor existente, cât si a celor viitoare provenite din încasări atât în lei, cât si în valută, până la concurenţa creanţei al cărei cuantum este 2.219.927,16 lei“. De unde această creanţă ce trebuia virată de băncile sus enumerate într-un cont deschis la CEC, aflat la dispoziţia executorului judecătoresc Dobranici Doina Crenguţa? Povestea este incredibilă pentru anul de graţie 2008...

15.000 de euro, onorariu de executare

Postcom, o societate aflată în procedură de faliment, strâns legată de gălăţeanul Maricel Păcuraru, unul dintre apropiaţii lui Sorin Ovidiu Vântu, a cerut recuperarea acestei creanţe. Firma, prin lichidatorul judiciar Vasile Marinel, a emis o cambie în care era trăgător, pentru suma de 2,219 milioane de lei. Cambia este un bilet la ordin emis nu de debitor, ci de creditor, dar care se supune acelorasi obligaţii: trebuie să aibă o relaţie contractuală în spate, să fie prezentată si certificată si de către debitor, ca si creanţă eligibilă, existentă în urma unei relaţii contractuale. În cazul de faţă însă, între ZTE România, un gigant telecom, si Postcom, un pitic înfiinţat de o mână de sindicalisti din Posta Română, care au încercat să atragă masa sindicală pe modelul Petromservice, nu au existat relaţii comerciale. Cambia emisă de Postcom a fost însă înaintată executorului judecătoresc Dobranici Doina Crenguţa. În 19.06.2008 a fost încheiat un proces-verbal aferent dosarului de executare silită nr. 246/2008, ce a devenit titlu executor împotriva debitoarei ZTE România. Onorariul cerut de biroul executorului judecătoresc Dobranici Doina Crenguţa pentru recuperarea sumei de 2.168.200 lei a fost de 51.603,16 lei (circa 15.000 euro). Pentru a face lucrurile ca la carte, Postcom a încheiat o împuternicire avocaţială (461933/19.06.2008) si cu cabinetul de avocaţi Baciu Gabriel. Trebuie adăugat că totul se petrecea cu câteva zile înainte de vacanţa judecătorească, perioadă în care majoritatea cauzelor se amână pentru luna septembrie.

Evident, lucrurile nu puteau rămâne asa. Pentru a-si elibera conturile, ZTE a plătit imediat cauţiunea legală, de 10% din valoarea sumei cerute de executor, si a continuat să facă afaceri în România. Dar si-a angajat avocaţi care să-i facă dreptate si să-i aducă în faţa justiţiei pe cei care i-au periclitat nejustificat activitatea. Povestea este trasă parcă la indigo după o altă întâmplare din trecut, de pe urma căreia Postcom a si intrat în faliment.

Băieţii destepţi, scoşi pe bară

În anul 2003, reprezentanţii Postei Române au semnat, la Beijing, un memorandum cu China Unicom si ZTE care prevedea că se vor vinde companiilor chineze 29% din acţiunile POSTelecom, un operator nou creat ce trebuia să devină o alternativă la serviciile Romtelecom. În baza acordului, partea chineză urma să preia responsabilităţile legate de costurile operaţionale ale POSTelecom pentru primii doi ani de funcţionare si să asigure finanţarea parţială a operaţiunilor companiei. De asemenea, a fost încheiat si un contract pentru furnizarea de echipamente între POSTelecom si ZTE Corporation, în valoare de 95 de milioane de dolari. POSTelecom nu a demarat însă investiţii sau activităţi comerciale si a raportat, pentru anii 2003 si 2004, pierderi nete de peste 7,7 milioane lei vechi. Pentru că nu a tras niciun ban din creditul pus la dispoziţie, penalităţile au curs.

„Săptămâna Financiară“ a scris, în mai multe rânduri, cum - prin spate - o mână de „băieţi destepţi“ din domeniul afacerilor (altele decât tehnologia informaţiei sau comunicaţii) a încercat să căpuseze societatea. Printr-o combinaţie trasă parcă „la indigo“ după preluarea Petromservice - firma înfiinţată de salariaţii Petrom si „înfăsurată“ apoi de un offshore cipriot - salariaţii din Posta Română si o mână de directori au înfiinţat firma Postcom SA, care trebuia să extragă o parte din personalul firmei de stat. A făcut chiar transferul a 600 de angajaţi din Compania Naţională Posta Română (CNPR), dar înţelegerea a fost blocată de Dan Mihai Toader, presedintele Postei, după ce acesta a realizat că este o operaţiune dubioasă, pusă la cale de Maricel Păcuraru, un om de afaceri din Galaţi.

Seful Postei a cerut un control pentru a scoate la lumină adevăratele intenţii ale celor care stăteau în spatele Postcom. Nu e prea clar cine cu cine s-a certat, cine pe cine a păcălit, dacă a fost sau nu o afacere de partid, cert este că toată „încurcătura“ a ajuns pe mâinile anchetatorilor. Dar Postcom si câteva rude „de gradul întâi“ ale acesteia apucaseră să intre în acţionariatul POSTelecom si se uitau cu jind la marea afacere cu chinezii, de unde ar fi câstigat, cu investiţii minime, un potop de dolari.

Prima mutare a fost scoaterea POSTelecom de sub influenţa grupului gălăţean si schimbarea presedintelui Consiliului de Administraţie al acestei companii. Apoi, pentru a conserva brandul la care ţineau chinezii, POSTelecom si-a schimbat denumirea, devenind FIRST PROJECT SA. Chinezii au simţit dincotro bate vântul si au făcut si ei o ofertă cinstită: un fond european, Tactical Network, agreat de ei, vine în România, concurează la o licenţă de comunicaţii mobile si, dacă va câstiga, investeste sume mari în proiect. Mai mult, preia si pachetul Postei la FIRST PROJECT, la valoare nominală, pentru a acoperi „gaura“ companiei naţionale. De asemenea, ar putea face si o ofertă „de exit“ acţionarilor minoritari, dacă acestia vor dori să vândă la valoarea nominală.

Minoritarii nu s-au împăcat însă cu mutările în forţă ale Postei Române si au încercat să blocheze tranzacţia acesteia cu chinezii. Au cerut falimentul firmei FIRST PROJECT, crezând că astfel Posta nu-si va mai putea vinde acţiunile si va rămâne cu „golul“ de 5 milioane euro. Dar si-au gresit socotelile, asa că au născocit altceva.

Cum să „înfăsori“ o companie naţională

„În 2006, CNPR a fost ţinta preluării de către Postcom SA, o companie-căpusă în care acţionari trebuiau să fie salariaţii Postei Române. Dar Postcom nu era deţinută de salariaţi si, printr-un proces de interpunere clasic, risca să fie căpusa Postei pe brevetul Petromservice, versiunea 2006. Vorbeam atunci nu de niste copiatori ai metodei, ci chiar de originale, cuplul Sorin Ovidiu Vântu - Maricel Păcuraru“, a declarat pentru SFin Dan Mihai Toader, presedintele si directorul general al Postei Române, care spune că are o senzaţie de déjà-vu pe speţa Postcom SA-ZTE România. „Piesa e identică. Este un copy-paste al aceluiasi modus operandum“, susţine Toader.

Ce s-a întâmplat în 2006? CNPR a fost ţinta unui atac similar, chiar cu puţin înainte de a intra în proiectul distribuirii pensiilor. „Ne-am trezit cu o poprire pe conturi în baza unei cambii emise de administratorul companiei Postcom la acea vreme, dl Nicolae Zamfir, unul dintre oamenii de casă ai lui Maricel Păcuraru. Cambia nu avea în spate niciun fel de datorie reală. S-a emis o hotărâre judecătorească cu o usurinţă uimitoare si ne-am trezit cu ea la executare“, îsi aminteste directorul CNPR. Cu toate conturile blocate, Posta risca să nu poată efectua plata pensiilor, în noiembrie 2006, suma „reclamată“ de oficialii Postcom fiind de 70 de miliarde de lei vechi (peste două milioane de euro). Pentru a scăpa din strânsoare, Posta a plătit atunci o cauţiune de circa 200.000 de euro si a făcut o plângere penală de subminare a economiei naţionale, îndreptându-se împotriva administratorului Postcom, a executorului judecătoresc si chiar a judecătorului care încuviinţase, cu o largheţe uluitoare, învestirea acelui document cu titlu executoriu.

„Mă gândesc cu teamă ce i s-ar fi putut întâmpla unui alt agent economic, cu o forţă financiară mult mai mică, dacă era astfel atacat. Probabil că plata unei astfel de cauţiuni necesare rejudecării cazului l-ar fi dus direct în faliment, pentru că suma este blocată pe o perioadă îndelungată“, a precizat managerul Postei. „Orice companie, chiar nevinovată fiind, poate fi o ţintă - si o victimă sigură - prin acest mod de operare. Am câstigat apoi în toate instanţele, ni s-a făcut dreptate în final, ni s-a restituit cauţiunea si totul s-a dovedit a fi de fapt o hărţuială“, spune Toader.

Postcom a fost obligată, în urma procesului, să achite cheltuieli de judecată de circa 50.000 de lei, sumă pe care n-a putut să o plătească si a intrat în procedură de reorganizare judiciară. „Executorul judecătoresc Mihai Dima, care a intrat în această combinaţie cu Postcom, si Nicu Zamfir, care apare si în alte speţe anterioare ale «grupului de la Galaţi», fac subiectul plângerii noastre, întrucât acele demersuri duceau la blocarea unei companii naţionale, de interes naţional“, subliniază presedintele CNPR.

Miza atacului cu cambia

Care este însă miza atacului la ZTE? Investitorul chinez nu a vrut să comenteze situaţia, dar motivaţiile ni le-au dat partenerii acestuia. „ZTE, unul dintre partenerii strategici ai Postei Române, semnatarul unor acorduri guvernamentale, este ţinta unui atac absolut similar, ordonat de aceleasi personaje, în acelasi mod. Si nu întâmplător a fost ales acest moment, întrucât se apropie licitaţia pentru frecvenţele de 410-415 MHz, în care CNPR si ZTE au interese comune“, ne-a explicat Dan Mihai Toader motivul real al conflictului. Printre cele nouă companii care au achiziţionat caietul de sarcini pentru licitaţia de acordare a unei noi licenţe de comunicaţii mobile pentru furnizarea de reţele de date si servicii de comunicaţii electronice mobile în benzile de frecvenţe 410-415/420-425 MHz se află si Postelecom Network. Firma a fost înfiinţată la sfârsitul anului 2006, cu un capital social de 1.000 lei, în care Posta Română deţine 49 de acţiuni în valoare nominală de 10 lei, iar TACTICAL NETWORK - restul de 51 de acţiuni. „TACTICAL NETWORK derulează business în Cehia si Polonia si operează ca un fond de investiţii ce apără interesele gigantului ZTE în România“, a arătat managerul Postei.

Posta Română a bătut palma cu TACTICAL NETWORK, căreia i-a vândut participaţia sa din FIRST PROJECT, pentru 5 milioane euro. Înţelegerea era următoarea: fondul de investiţii cumpăra 80% din acţiunile FIRST PROJECT, plătind o primă transă de 1.893.000 euro într-un cont escrow deschis la Raiffeisen Bank Viena. Restul până la 5 milioane urma a fi achitat atunci când este câstigată licenţa în benzile 410-415/420-425 MHz. Acţiunile erau gajate până la achitarea integrală a sumei din contract. Pentru diferenţă, cehii s-au angajat să plătească statului român si dobânda legală (circa 6%).

În cazul în care POSTelecom Network va câstiga licitaţia, este evident că ZTE România va fi furnizor de tehnologie, parte din proiect. Dar lucrurile sunt mult mai profunde. „Fiind partenerii nostri, există înţelegeri pe termen mai lung, asteptări, există acorduri guvernamentale, care au fost toate puse în pericol. Investitorii chinezi au trecut de la furie la mirare când le-am explicat cine este Postcom si cum se poziţionează faţă de Posta Română cu care nu are nicio legătură, în pofida asemănării numelui. Ne apropiem de licitaţie si, de fapt, s-a urmărit izbucnirea unui scandal. Tot mecanismul s-a pus în miscare cu câteva zile înainte de vacanţa judecătorilor, pentru a avea certitudinea că aceste sicane nu vor fi rezolvate rapid, printr-un recurs la această hotărâre strâmbă“, explică managerul CNPR.

Vasile Marinel din partidul descurcăreţilor

Chestionaţi de SFin, actorii afacerii dau acum din colţ în colţ. Unii au mirosit că este ceva putred si s-au retras. „Am fost avocatul Postcom, dar am reziliat contractul cu lichidatorul societăţii, acea cambie fiind unul dintre motive“, a declarat pentru SFin avocatul Gabriel Baciu, cel care a transmis cambia executorului judecătoresc. „La momentul în care am înaintat-o la executor urma să mai ducem câteva documente pe care trebuia să ni le furnizeze lichidatorul. Nu ni le-a mai furnizat si consecinţa a fost că i-am reziliat contractul. Mi-am dat seama că este o chestie ciudată si m-am retras, pentru că nu vreau să fiu băgat în toată afacerea asta“, a recunoscut avocatul.

Ceilalţi se ascund însă în spatele secretului profesional. „Nu vă pot da nicio informaţie, nu vă pot spune nimic. Nu am voie să spun, mă obligă secretul profesional“, ne-a declarat executorul judecătoresc Dobranici Doina Crenguţa. Nici lichidatorul n-a vrut, desi avea interesul, să ne comunice punctul său de vedere. „Nu vă pot da nicio informaţie si nici cu avocatul nu este cazul să vorbiţi în acest moment“, s-a apărat Vasile Marinel. Cât despre trecutul comercial între ZTE si POSTelecom... răspunsul a fost identic: nu se poate spune nimic, este un secret păstrat cu străsnicie.

În mod paradoxal, în registrul partidelor de la Tribunalul Municipiului Bucuresti (TMB), un anume Vasile Marinel apare în conducerea Uniunii Crestin Sociale - UCS, unde este membru supleant în Consiliul Naţional al partidului. Asta n-ar fi nimic dacă în conducerea partidului nu s-ar regăsi mai toţi acţionarii Postcom SA. În acest moment, potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ioan Bara, Olguţa Cocrea, Costel Ovidenie, Nicolae Zamfir deţin câte 10% din totalul acţiunilor, iar Emilia Iacomi deţine restul de 60%. Costel Ovidenie este totodată vicepresedintele partidului Uniunea Crestin Socială - UCS, Iacomi Emilia este secretarul Biroului Executiv Central al partidului, Nicolae Zamfir este presedintele Comisiei de etică si arbitraj, iar Vasile Marinel - membru supleant.

Lichidatorul din speţa Postcom-ZTE neagă însă orice legătură cu membrul supleant al Consiliului Naţional al UCS, asa cum apare în actele depuse la TMB. „Poate este o potrivire de nume“, ne-a spus ezitant la telefon, după o lungă tăcere, Vasile Marinel. Poate. Dar dacă nu este, poate ar fi bine ca reprezentanţii justiţiei să vadă care sunt încrengăturile dintre Uniunea Crestin Socială - UCS si afacerile conducerii acesteia si să se aplece cu mai multă atenţie asupra acestor atacuri haiducesti lansate din acea zonă a ţării.

http://www.sfin.ro/articol_13458/fascin ... ndial.html

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Maricel Păcuraru, trimis în judecată pentru spălare de bani

Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor Dan Mihai Toader, Lepădatu Emanoil, Marinescu Andrei, Pintilie Neculai, Moisă Daniela, Păcuraru Maricel, Ditcov Iulian şi Beşchea Lucian, pentru infracţiunile de abuz în serviciu, spălare de bani, evaziune fiscală, în dosarul poliţelor de asigurare încheiate angajaţilor Poştei Române. Redăm în continuare comunicatul emis de Direcţia Naţională Anticorupţie:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au anunţat ieri trimiterea în judecată a inculpaţilor:

- Dan Mihai Toader, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al Companiei Naţionale Poşta Română S.A (C.N.P.R.), în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;

- Lepădatu Emanoil, fost director economic executiv al C.N.P.R. S.A., în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată,

- Marinescu Andrei, fost director executiv al Direcţiei de dezvoltare strategică a C.N.P.R. S.A., în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată;

- Pintilie Neculai, administrator la S.C. Continental Asig S.A., în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: - complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, - spălare de bani, - evaziune fiscală;

- Moisă Daniela, administrator la S.C. Pronova S.R.L., în sarcina căreia s-au reţinut infracţiunile de: complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, - spălare de bani, - evaziune fiscală;

- Păcuraru Maricel, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de: - complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, - spălare de bani;

- Ditcov Iulian, administrator la S.C. Genius Network S.R.L., în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de spălare de bani;

- Beşchea Lucian, în sarcina căruia s-a reţinut complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Prejudiciu de peste 4 milioane de euro

În rechizitoriul întocmit, procurorii arată că în cursul anului 2006 inculpaţii Toader Dan Mihai, Lepădatu Emanoil şi Marinescu Andrei, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general, director economic executiv, respectiv director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al C.N.P.R. S.A., au iniţiat şi au aprobat încheierea a 6 poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc. Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi S.C. Allianz Ţiriac Asigurări S.A., S.C. Astra Asigurări S.A. şi S.C. Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor C.N.P.R. S.A. şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. Prin aceasta au cauzat un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro). La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, inculpaţii Pintilie Neculai, Moisă Daniela (ca administratori ai S.C. Continental Asig S.A. şi S.C. Pronova S.R.L.) şi Beşchea Lucian, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 lei, reprezentând comisionul de intermediere. Inculpatul Păcuraru Maricel a beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru Maricel a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice deşi cunoştea că provine din infracţiuni. La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, inculpaţii Pintilie Neculai, Moisă Daniela şi Ditcov Iulian au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei (şi controlate de Maricel Păcuraru) suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a-i ascunde originea ilicită. Inculpaţii Pintilie Neculai şi Moisă Daniela au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 lei.

Poşta Română şi ANAF vor să recupereze banii

C.N.P.R. S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.048.370 lei iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 8.983.353, 56 lei. În vederea recuperării acestui prejudiciu, au fost luate măsuri asigurătorii faţă de bunurile mobile şi imobile ale inculpaţilor Toader Dan Mihai, Marinescu Andrei, Lepădatu Emanoil, Păcuraru Maricel, Beşchea Lucian, Moisă Daniela, Pintilie Neculai, precum şi a dreptului de proprietate indiviză asupra unui imobil din Bucureşti deţinut de S.C. PRONOVA S.R.L. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bucureşti.

http://www.monitoruldegalati.ro/index.p ... articol=14

Link to comment
Share on other sites

Poşta a dat comisioane de peste 60% pentru intermediari în cazul poliţelor de asigurare din 2006

Prejudiciul adus Poştei Române prin încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii săi, estimat de DNA la aproximativ 4 milioane de euro, provine din comisioanele încasate de intermediari, de până la 66% din valoarea poliţelor încheiate pentru un număr mai mare de angajaţi decât avea Poşta. Potrivit unei expertize a DNA aflată în dosarul de urmărire penală întocmit de procurori în cazul asigurărilor încheiate pentru angajaţii de la Poşta Română în cursul anului 2006, Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a încheiat patru poliţe de asigurare de viaţă de grup nenominale, pentru toţi angajaţii, şi două poliţe de asigurare a bunurilor.

Cele patru poliţe de asigurare de viaţă de grup, în valoare totală de peste 35 de milioane de lei, au fost încheiate astfel: prima, pe 10 februarie 2006, cu ASTRA SA, în valoare de 11.742.850 lei, alte două pe 3 martie 2006, cu Alliantz Ţiriac Asigurări, în valoare de 11.742.850 lei şi respectiv 7.000.000 lei, iar o a patra pe 26 iunie 2006, cu Omniasig SA, în valoare de 4.531.744 lei. Totodată, în cursul aceluiaşi an, CNPR a încheiat şi două poliţe de asigurare a bunurilor, în valoare totală de 8.834.816 lei, una cu ASTRA SA, de 6.668.150 lei, în februarie 2006, şi una cu Omniasig SA, de 2.166.666 lei, în iunie 2006.

În raportul de expertiză întocmit de DNA se arată că, în luna februarie 2006, conducerea Poştei Române a convenit cu Federaţia Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii să încheie poliţe de asigurare pentru toţi salariaţii şi persoanele aflate în întreţinerea acestora, precum şi pentru valorile manipulate şi transportate, în acest sens urmând să fie modificat şi Contractul Colectiv de Muncă 2005-2009. În aprilie, Contractul Colectiv de Muncă a fost modificat, însă articolul 61 al acestuia arată că CNPR s-a obligat să asigure salariaţii, dar fără a face vreo precizare în legătură cu persoanele aflate în întreţinerea acestora.

Raportul de expertiză al DNA consemnează că poliţele de asigurare încheiate în februarie şi martie nu au fost aprobate de Consiliul de Administraţie al CNPR şi nici nu respectă Regulamentul de achiziţie de bunuri şi servicii. De asemenea, poliţele de asigurare au fost achiziţionate dintr-o singură sursă, deşi valoarea fiecăreia depăşeşte echivalentul în lei a 70.000 de euro, caz în care ar fi trebuit organizată o licitaţie, potrivit aceluiaşi Regulament.

Prin faptul că CNPR a încheiat poliţe de asigurare de viaţă şi pentru membrii familiilor angajaţilor săi, deşi acest fapt nu a mai fost cuprins în Contractul Colectiv de Muncă, s-a ajuns la efectuarea unor plăţi nedatorate de 5.164.024 lei, arată raportul DNA.

Totodată, raportul DNA consemnează şi faptul că, deşi pe parcursul derulării poliţelor de asigurare cu ASTRA SA şi Omniasig SA s-au produs furturi şi tâlhării asupra bunurilor şi angajaţilor Poştei, aceste cazuri nu au fost semnalate de către CNPR, nefiind solicitate despăgubiri pentru pagubele de peste 11.000 lei produse. Astfel, arată DNA, cele două poliţe de asigurare nu şi-au atins scopul.

Mai mult, se arată în expertiza DNA, în cele două poliţe încheiate de Poşta Română cu Alliantz Ţiriac Asigurări apare un număr de angajaţi cu 472 mai mare decât cei care lucrau efectiv la CNPR la data încheierii poliţei. În acest fel, au fost făcute plăţi nejustificate de 59.604,34 lei.

De asemenea, contractul dintre Poştă şi Alliantz a fost încheiat prin intermediul firmei Continental Asig (firmă administrată de Neculai Pintilie), deţinută de Postcom SA, iar Continental Asig a obţinut un comision de agent de 61% şi respectiv 66% pentru cele două poliţe, comisioane care au fost adăugate la valorile plătite de Poşta Română. Comisioanele pe care urma să le încaseze firma Continental Asig erau de peste 11 milioane de lei, din care Alliantz Ţiriac Asigurări a achitat aproape 6 milioane lei, două tranşe în luna martie şi una în luna iunie. Din contul unde au fost viraţi pentru firma Continental Asig au fost făcute plăţi către mai multe firme, printre care Postcom, Post Telecom, Grup Financiar Societatea de Microfinanţare, Moldova Cooperativa de Credit Galaţi (3.800.000 lei), dar şi către bugetul de stat, în valoare totală de peste 4,5 milioane lei.

Totodată, din contul respectiv şi alte firme au dispus plăţi. Astfel, Postcom a dispus virarea de sume de bani către mai multe edituri (Editura Scripta, Ringier Print, Garamond Tipografie), dar şi către Best Media şi chiar Blocul Naţional Sindical (30.000 lei), Postom virând către terţe firme un total de 1.268.667 lei. De asemenea, banii viraţi către Moldova Cooperativa de Credit Galaţi au fost trasferaţi către Genius Network, firmă administrată de Iulian Ditcov, care i-a transmis către mai multe firme, dar şi lui Maricel Păcuraru, Rodica şi Corina Păcuraru, Iulian şi Mariana Ditcov. Potrivit expertizei DNA, cei cinci retrăgeau, timp de mai multe zile la rând, sume aproximativ egale de bani, nu mai mari de 35.000 de lei.

Prejudiciul total adus Poştei Române, de peste 4 milioane de euro, provine, potrivit DNA, atât din încheierea de poliţe de asigurare şi pentru familiile salariaţilor, deşi acest lucru nu era necesar, precum şi din comisioanele de până la 66% încasate de firmele care au intermediat contractele (Pronova, administrată de Daniela Moisă, şi Continental Asig, administrată de Neculai Pintilie). De asemenea, şi faptul că Poşta nu a anunţat că numărul angajaţilor a variat a dus la prejudicii, având în vedere că, timp de o lună, s-au plătit poliţele de asigurare pentru 590 de persoane care nu au lucrat în cadrul CNPR.

Potrivit expertizei DNA, la Alliantz Ţiriac Asigurări au fost încheiate poliţe de asigurare pentru 106.653 de persoane, în timp ce doar 76 au fost efectiv despăgubite. În consecinţă, Compania Naţională Poşta Română (CNPR) a plătit 9.371.425 lei prime de asigurare, în timp ce firma de asigurări a acordat despăgubiri în valoare de 314.139 lei. Totodată, pentru asigurările încheiate la Omniasig SA, pentru 89.858 de persoane, Poşta a plătit peste 4.5 milioane lei, în timp ce doar 50 de persoane au fost despăgubite, cu aproape 120.000 lei. Astfel, Poşta Română a plătit, în 2006, poliţe de asigurare de viaţă pentru angajaţii săi în valoare de aproape 14 milioane de lei, în timp ce despăgubirile acordate de firmele de asigurări au fost mai mici de 500.000 de lei, potrivit expertizei DNA din dosarul fostei conduceri a Poştei.

Şapte persoane, printre care şi trei foşti membri din conducerea Poştei Române, respectiv Dan Mihai Toader, Emonoil Lepădatu şi Andrei Marinescu, au fost trimise în judecată de DNA pentru încheierea celor şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei, prin care s-a creat prejudiciul de peste 4 milioane de euro. Procesul începe pe 28 octombrie, la Tribunalul Bucureşti.

Potrivit unui comunicat al DNA, Dan Mihai Toader, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie şi director general al Companiei Naţionale Poşta Română S.A (C.N.P.R.), este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată. Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv al C.N.P.R. S.A., ajunge în instanţă pentru aceeaşi infracţiune.

Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de dezvoltare strategică a C.N.P.R. S.A., este acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

Neculai Pintilie, administrator la S.C. CONTINENTAL ASIG S.A., a fost trimis de asemenea în judecată, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată; spălare de bani; evaziune fiscală.

Daniela Moisă, administrator la S.C. PRONOVA S.R.L.,este acuzată de aceleaşi infracţiuni.

Maricel Păcuraru a fost trimis, de asemenea, în judecată, pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, şi spălare de bani.

Iulian Ditcov, administrator la S.C. GENIUS NETWORK S.R.L., este acuzat de spălare de bani, iar Lucian Beşchea de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată.

În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în cursul anului 2006, inculpaţii Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu, în calitate de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General, Director Economic Executiv, respectiv Director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al C.N.P.R. S.A., au iniţiat şi au aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate etc. Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi S.C. ALLIANZ ŢIRIAC ASIGURĂRI S.A., S.C. ASTRA ASIGURĂRI S.A. şi S.C. OMNIASIG VIENNA INSURANCE GROUP cu încălcarea regulamentelor C.N.P.R. S.A. şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă.

Prin aceasta au cauzat un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro), arată procurorii.

La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, inculpaţii Pintilie Neculai, Moisă Daniela (ca administratori ai S.C. CONTINENTAL ASIG S.A. şi S.C. PRONOVA S.R.L.) şi Beşchea Lucian, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 lei, reprezentând comisionul de intermediere. Păcuraru ar fi beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru ar fi dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni.

La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Iulian Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei (şi controlate de Păcuraru) suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a - i ascunde originea ilicită, potrivit DNA.

Acelaşi comunicat precizează că Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 lei.

C.N.P.R. S.A. s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 9.048.370 lei, iar Agenţia Naţională de Administrare Fiscală s-a constituit parte civilă cu suma de 8.983.353, 56 lei.

În vederea recuperării acestui prejudiciu, au fost luate măsuri asigurătorii faţă de bunurile mobile şi imobile ale lui Toader, Marinescu, Lepădatu, Păcuraru, Beşchea, Moisă şi Pintilie, precum şi a dreptului de proprietate indiviză asupra unui imobil din Bucureşti deţinut de S.C. PRONOVA S.R.L.

Newsin

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Maricel Păcuraru, condamnat la opt ani de închisoare

Omul de afaceri gălăţean Maricel Păcuraru a fost condamnat, luni, de Tribunalul Bucureşti la opt ani de închisoare cu executare, iar fostul director general al Companiei Poşta Română, Toader Mihai, a primit o pedeapsă de şase ani de închisoare cu executare, în dosarul poliţelor de asigurare pentru angajaţi. Instanţa Tribunalului Bucureşti i-a mai condamnat în acest dosar pe Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv în cadrul Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), şi pe Niculae Pintilie, administratorul societăţii Continental Asig, la pedepse de câte şase ani de închisoare cu excutare. Totodată, Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de dezvoltare strategică a CNPR, Iulian Ditcov, administrator la Genius Network, Daniela Moisă, administrator la Pronova şi Lucian Beşchea au primit pedepse de câte cinci ani de închisoare cu executare.

Pe latură civilă, instanţa i-a obligat la restiturea către stat a sumelor de peste 1,1 milioane de lei pe Neculai Pintilie şi la aproape 500.000 de lei pe Daniela Moisă.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Istoricul Dosarului Poşta

Aceştia au fost trimişi în judecată în 13 octombrie 2009, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare, prin care CNPR a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.

Toader Dan Mihai, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave.

În acelaşi dosar, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial, cu consecinţe deosebit de grave, în formă continuată, spălare de bani şi evaziune fiscală, Iulian Ditcov, de spălare de bani, iar Lucian Beşchea, de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, în cursul anului 2006, Toader Mihai, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au iniţiat şi au aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate. Poliţele au fost încheiate între Compania Naţională Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei (echivalentul a aproximativ 4.087.448,74 euro).

La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.

Potrivit procurorilor, Maricel Păcuraru a beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni, preciza DNA.

La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, Pintilie, Moisă şi Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a-i ascunde originea ilicită. De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 lei, au mai arătat procurorii DNA.

viata-libera.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 6 months later...

CAB decide rejudecarea lui Maricel Păcuraru, condamnat în primă instanţă la opt ani

Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, rejudecarea de către Tribunalul Capitalei a dosarului omului de afaceri Maricel Păcuraru şi a fostului director general al Poştei Române, Toader Mihai, condamnaţi ka opt, respectiv şase ani de detenţie, pentru fraudă cu poliţe de asigurare.

În 21 mai 2012, omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost condamnat, de către Tribunalul Bucureşti la opt ani de închisoare cu executare, iar fostul director general al Companiei Poşta Română Toader Mihai a primit o pedeapsă de şase ani de închisoare cu executare, în dosarul poliţelor de asigurare pentru angajaţi. Instanţa Tribunalului Bucureşti i-a mai condamnat în acest dosar pe Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv în cadrul Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), şi pe Niculae Pintilie, administratorul societăţii Continental Asig, la pedepse de câte şase ani de închisoare cu excutare. Totodată, Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de dezvoltare strategică a CNPR, Iulian Ditcov, administrator la Genius Network, Daniela Moisă, administrator la Pronova, şi Lucian Beşchea au primit pedepse de câte cinci ani de închisoare cu executare. Pe latură civilă, instanţa i-a obligat la restiturea către stat a sumelor de peste 1,1 milioane de lei pe Neculai Pintilie şi la aproape 500.000 de lei pe Daniela Moisă.

Decizia tribunalului însă a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis, miercuri, rejudecarea procesului de către prima instanţă.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va hotărî definitiv în această chestiune, în cazul în care DNA va face recurs la instaţa supremă.

Link to comment
Share on other sites

  • 1 year later...

Maricel Păcuraru, 4 ani de închisoare cu executare

Omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, după ce Tribunalul Bucureşti îl condamnase la opt ani de închisoare.

Şi pedeapsa fostului director al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) Mihail Toader a fost redusă la Curtea de Apel Bucureşti de la şase ani la patru ani, pentru acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice.

Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv al Poştei Române, şi Niculae Pintilie, administrator al SC Continental Asig, au primit pedepse de câte patru ani de închisoare cu executare. La Tribunalul Bucureşti, cei doi au fost condamnaţi la pedepse de câte şase ani de închisoare.

În acelaşi dosar, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti i-au condamnat pe Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de dezvoltare strategică a Poştei Române, Iulian Ditcov, administrator la SC Genius Network SRL, şi Lucian Beşchea la câte trei ani şi şase luni de închisoare, tot cu executare. Cei trei fuseseră condamnaţi în primă instanţă la câte cinci ani de închisoare.

Şi pedeapsa Danielei Moisă, administrator la SC Pronova, a fost redusă de la cinci ani la trei ani de închisoare cu executare.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, persoanele condamnate urmând să fie încarcerate.

Pe latură civilă, instanţa i-a obligat pe cei opt să restituie Poştei Române suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adăugată dobânda calculată până la plata efectivă a datoriei. De asemenea, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă au fost obligaţi să plătească statului român 1,1 milioane de lei şi, respectiv, peste 488.000 de lei.

Dosarul a fost soluţionat definitiv după patru ani, timp în care Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe cei opt inculpaţi la pedepse cu executate, iar decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

În 13 octombrie 2009, cei opt au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare, prin care Compania Naţională Poşta Română a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.

Toader Mihai, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă, de complicitate la abuz în serviciu, spălare de bani şi evaziune fiscală, Iulian Ditcov, de spălare de bani, iar Maricel Păcuraru şi Lucian Beşchea, de complicitate la abuz în serviciu.

După aproape doi ani şi şase luni, în 21 mai 2012, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe cei opt la pedepse între cinci şi opt ani de închisoare cu executare.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care în 28 noiembrie 2012 a decis rejudecarea dosarului. Procurorii DNA au contestat însă soluţia, iar instanţa supremă a dispus, în 18 iunie 2013, ca judecata în dosar să continue la Curtea de Apel Bucureşti. Reluat la aceeaşi instanţă, în septembrie 2013, dosarul a fost soluţionat definitiv în 3 noiembrie 2014.

Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2006, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu ar fi iniţiat şi aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate. Poliţele au fost încheiate între Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei, echivalentul a aproximativ 4.087.000 de euro.

La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.

Anchetatorii mai arătau, în actul de sesizare a instanţei, că Maricel Păcuraru ar fi beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni.

La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, Pintilie, Moisă şi Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a-i ascunde originea ilicită. De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 lei, au mai arătat procurorii DNA.

UPDATE: Maricel Păcuraru, condamnat la 4 ani de închisoare cu executare, s-a predat la Poliţia Galaţi

Omul de afaceri Maricel Păcuraru s-a predat, luni, la Poliţia Judeţeană Galaţi, după ce a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu executare, în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţi, în care prejudiciul este de peste patru milioane de euro.

Maricel Păcuraru a fost dus în arestul Poliţiei Judeţene Galaţi, urmând să fie transferat la Penitenciarul Galaţi, au afirmat surse din Poliţie.

Potrivit Poliţiei Române, au fost puse în aplicare şi mandatele de executare a pedepsei cu închisoarea emise pentru celelalte şapte persoane condamnate în acest dosar, între care fostul director al Poştei Române Mihail Toader.

Astfel, toţi cei opt condamnaţi au fost încarceraţi.

mediafax.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 2 years later...

Maricel Pacuraru, patronul Realitatea TV, a fost eliberat conditionat

O instanta din Braila a decis eliberarea conditionata a lui Maricel Pacuraru, patronul postului Realitatea TV, el fiind condamnat in 2014, de Curtea de Apel Bucuresti, la patru ani de inchisoare, anunta News.ro. Judecatoria Braila a decis, pe 16 ianuarie 2017, sa admita cererea de liberare conditionata formulata de Maricel Pacuraru. El a fost pus in libertate joi, in urma deciziei magistratilor. Pacuraru a efectuat 815 zile din pedeapsa totala de 1.460 de zile.

Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucuresti i-a condamnat definitiv pe Maricel Pacuraru si pe fostul director al Postei Romane Mihai Toader la cate patru ani de inchisoare cu executare, in dosarul privind politele de asigurare pentru angajati, in care prejudiciul este de peste patru milioane de euro. Pe latura civila, instanta i-a obligat pe cei doi, alaturi de alti sase inculpati din dosar, sa restituie Postei Romane suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adaugata dobanda calculata pana la plata efectiva a datoriei.

In 13 octombrie 2009, cei opt au fost trimisi in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, in legatura cu semnarea a sase politie de asigurare, prin care Compania Nationala Posta Romana a fost pagubita cu peste patru milioane de euro. "In cursul anului 2006, inculpatii Toader Dan Mihai, Lepadatu Emanoil si Marinescu Andrei, in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie si Director General, Director Economic Executiv, respectiv Director executiv al Directiei de Dezvoltare Strategica al CNPR SA, au initiat si au aprobat incheierea a sase polite de asigurare pentru angajatii Postei Romane pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sanatate etc. Politele au fost incheiate intre Compania Nationala Posta Romana si SC Allianz Tiriac Asigurari SA, SC Astra Asigurari SA si SC Omniasig Vienna Insurance Group cu incalcarea regulamentelor CNPR SA si a conditiilor generale si specifice privind asigurarile de viata", au aratat procurorii. Ei au precizat ca, la incheierea politelor au participat, in mod fictiv, ca intermediari, inculpatii Neculai Pintilie, Daniela Moisa (ca administratori ai SC Continental Asig SA si SC Pronova SRL) si Lucian Beschea, care au beneficiat ilegal de 6,9 milioane de lei, reprezentand comisionul de intermediere. "Inculpatul Pacuraru Maricel a beneficiat de suma totala de 6.781.465 lei. De asemenea, Pacuraru Maricel a dobandit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o in interes personal si a transferat-o catre alte persoane fizice sau juridice desi cunostea ca provine din infractiuni", au mai sustinut anchetatorii.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

  • 3 weeks later...

Maricel Pacuraru, patronul Realitatea TV, liberat pentru ca a "muncit constant" si a scris 3 lucrari stiintifice

Instanta care a decis liberarea conditionata a patronului Realitatea TV, Maricel Pacuraru, a luat in calcul faptul ca, in perioada detentiei, acesta a participat la activitati si programe de educatie si moral religioase, a beneficiat de 180 de zile castig pentru ca a muncit constant si a elaborat trei lucrari stiintifice, scrie News.ro. Concluzia magistratilor de la Judecatoria Braila a fost ca Maricel Pacuraru a dat "dovezi temeinice de indreptare", iar perioada din pedeapsa executata a fost suficienta pentru "reeducarea sa".

Judecatoria Braila a decis in 16 ianuarie 2017 sa admita cererea de liberare conditionata formulata de Maricel Pacuraru, condamnat, in 2014, la 4 ani de detentie. Avocatul acestuia a sustinut in instanta ca Pacuraru a participat la acitivitati de educatie si moral religioase, ca a fost inclus in activitati lucrative, ca are in intretinere 8 copii si ca sufera de boli cronice care nu pot fi tratate in penitenciar. De altfel, Comisia de liberare conditionata a Penitenciarului Braila a transmis ca Maricel Pacuraru e executat fractia de pedeapsa necesara pentru a fi liberat conditionat. El ar fi trebuit sa execute cel putin 974 de zile, iar in perioada 3.11.2014 - 9.01.2017 a executat efectiv 799 de zile plus inca 180 de zile, ca urmare a muncii prestate, din care 90 sunt obtinute ca urmare a elaborarii a 3 lucrari stiintifice, rezultand astfel 979 de zile. Raportul comisiei mai consemneaza ca Pacuraru a fost sanctionat disciplinar o data, a fost recompensat de 9 ori cu suplimentarea dreptului la pachet si vizita si "de 5 ori cu dreptul de a parasi penitenciarul pentru 24 de ore, respectiv 3 si 5 zile". "Prin urmare, apreciindu-se ca perioada din pedeapsa executata de condamnat este suficienta pentru reeducarea sa, scopul pedepsei fiind indeplinit, instanta va admite cererea de liberare conditionata", se arata in decizia instantei.

Si reprezentantul Ministerului Public s-a pronuntat in favoarea admiterii cererii de liberare conditionata a lui Maricel Pacuraru, solicitand, cu privire la cheltuielile judiciare, ca acestea sa ramana in grija statului.

Pe 3 noiembrie 2014, Curtea de Apel Bucuresti i-a condamnat definitiv pe Maricel Pacuraru si pe fostul director al Postei Romane Mihai Toader la cate patru ani de inchisoare cu executare, in dosarul privind politele de asigurare pentru angajati, in care prejudiciul este de peste patru milioane de euro. Pe latura civila, instanta i-a obligat pe cei doi, alaturi de alti sase inculpati din dosar, sa restituie Postei Romane suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adaugata dobanda calculata pana la plata efectiva a datoriei.

In 13 octombrie 2009, cei opt au fost trimisi in judecata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie, in legatura cu semnarea a sase politie de asigurare, prin care Compania Nationala Posta Romana a fost pagubita cu peste patru milioane de euro. "In cursul anului 2006, inculpatii Toader Dan Mihai, Lepadatu Emanoil si Marinescu Andrei, in calitate de presedinte al Consiliului de Administratie si Director General, Director Economic Executiv, respectiv Director executiv al Directiei de Dezvoltare Strategica al CNPR SA, au initiat si au aprobat incheierea a sase polite de asigurare pentru angajatii Postei Romane pentru riscuri cum ar fi: accidente, boli profesionale, riscuri de sanatate etc. Politele au fost incheiate intre Compania Nationala Posta Romana si SC Allianz Tiriac Asigurari SA, SC Astra Asigurari SA si SC Omniasig Vienna Insurance Group cu incalcarea regulamentelor CNPR SA si a conditiilor generale si specifice privind asigurarile de viata", au aratat procurorii. Ei au precizat ca, la incheierea politelor au participat, in mod fictiv, ca intermediari, inculpatii Neculai Pintilie, Daniela Moisa (ca administratori ai SC Continental Asig SA si SC Pronova SRL) si Lucian Beschea, care au beneficiat ilegal de 6,9 milioane de lei, reprezentand comisionul de intermediere. "Inculpatul Pacuraru Maricel a beneficiat de suma totala de 6.781.465 lei. De asemenea, Pacuraru Maricel a dobandit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o in interes personal si a transferat-o catre alte persoane fizice sau juridice desi cunostea ca provine din infractiuni", au mai sustinut anchetatorii.

hotnews.ro

Link to comment
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
 Share

×
×
  • Create New...

Important Information

We have placed cookies on your device to help make this website better. You can adjust your cookie settings, otherwise we'll assume you're okay to continue.