"O statistică a portului Galaţi", 1927

[dcp100168]

Zona liberă a porturilor, atracţie pentru navele de peste mări şi ţări

Dacă la pescuit erau impuse perioade de prohibiţie tocmai pentru a spori cantitatea de peşte ce urma să se exploateze, în porturile dunărene exista o prohibiţie pentru taxele vamale sau de tranzit, ceea ce făcea ca zona să prospere aşa cum arată „O statistică a portului Galaţi“ din ziarul „Universul“ de pe 9 februarie 1927, care reflectă că porturile dunărene erau o cheie de legătură pentru Orient, astfel că până şi Brazilia a solicitat „guvernului nostru, cerând permisiunea să i se acorde un teren în zona liberă a portului Galaţi“. Ziarul arată că în 1925 au trecut prin portul Galaţi numeroase nave: „3.209 sub pavilion român, 108 sub pavilion elen, 86 sub pavilion austriac, 57 sub pavilion ungar, 47 sub pavilion francez, 28 cehoslovace, 10 olandeze, 4 bulgare, 1 englez, 10 germane, 9 italiene, 7 turce, 3 iugoslave, 7 bavareze“, acestea fiind navele care au circulat doar pe Dunăre. În ceea ce priveşte navele maritime, au intrat în port „287 sub pavilion elen, 101 sub pavilion italian, 75 sub pavilion englez, 46 român, 42 francez, 20 german, 30 olandez, 14 turc, 17 iugoslav, 1 ungar, 1 palestinean, 2 persan, 3 belgian, 4 norvegian, 10 polonez şi 46 sub pavilon egiptean“.

Din ziarul „Universul“ din 14 septembrie 1940 se vede care era „Importul, exportul şi tranzitul prin portul Brăila în lunile Iulie şi August“ de aici se observă, într-o statistică a oficiului vamal privind importul şi exportul care s-a făcut prin portul Brăila, că printre mărfurile tranzitate se află cocs metalurgic, mortar în praf, sămânţă de susan, fier, curele de transmisie, grafit bucăţi, maşini pentru pulberea fierului, maşini din fier, piese de maşini, pluguri pentru tracţiune animală, ţevi de fier, aparate de sudat şi scule, fier semifabricat, dinţi de oţel, matriţe de oţel, macarale, cărămizi refractare, etc.

...

http://www.ziarullumina.ro/articole;105 ... ctiva.html